Você está na página 1de 11

Activitatea 1, pag.

38
ncercuii litera corespunztoare afirmaiei:
1. Asiguratorul este:
a. Persoana fizic sau persoana juridic ce i asigur bunurile mpotriva anumitor riscuri;
b. Persoana fizic sau juridic ce poate ncheia o asigurare, fr ns ca aceasta s obin
calitatea de asigurat;
c. Persoana fizic sau juridic ce i asum rspunderea de a acoperi pagubele produselor
bunurilor asigurate la producerea unui eveniment asigurat;
d. O persoan fizic ce i asum rspunderea de a plti o despgubire pentru prejudiciul
de care asiguratul rspunde faa de tere persoane, n schimbul primelor de asigurarea
ncasate de la asigurai;

2. Suma asigurat este:
a. Acordul de voin ntre asigurat i asigurator;
b. Partea din valoarea de asigurare pentru care asiguratorul i asum rspunderea n cazul
producerii evenimentului pentru care s-a ncheiat asigurarea;
c. Suma asigurat pe unitate de obiect asigurat;
d. Suma de bani dinainte stabilit pe care asiguratorul o pltete asiguratorului pentru ca
acesta s-i poat constitui fondul de asigurare;

3. Durata asigurrii reprezint:
a. Pierderea intervenita la un bun asigurat ca urmare a producerii evenimentului
asigurat;
b. Suma de bani pe care asiguratorul o datoreaz asiguratului n vederea compensrii
pagubei;
c. Evenimentul la a crui producere legislaia i contractul de asigurare prevd
acordarea despgubirii de asigurare;
d. Perioada de timp n care rmn valabile raporturile de asigurare dintre asigurator i
asigurat aa cum au fost ele stabilite prin contractul de asigurare;

4. Fondul de asigurare este:
a. Forma bneasca a asigurrii ce se formeaz descentralizat, n baza sumelor de bani
achitate de asigurat;
b. Contractul de asigurare prin care o companie de asigurri se obliga s despgubeasc
o persoana fizic sau juridic;
c. Operaiunea de asigurare a unui asigurator de ctre alt asigurator;
d. Reprezint suma de bani pe care asiguratorul o pltete reasiguratorului;
Activitatea 2, pag. 39
Completai spatiile libere cu cuvintele care lipsesc:
1. Beneficiarul asigurrii reprezint persoana care are dreptul sa ncaseze despgubirea sau
suma asigurat fr ns ca aceasta s fie parte la contractul de asigurare;
2. Riscul asigurat este evenimentul sau un grup de fenomene care odat produs datorit
efectelor sale oblig pe asigurator s plteasc asiguratului despgubirea sau suma asigurat;
3. Franiza reprezint partea din valoarea fiecrei daune, stabilit anticipat prin contractul de
asigurare, care este suportat de ctre persoana asigurat;
4. Coasigurarea este operaiunea prin care doi sau mai muli asiguratori subscriu acelai risc,
fiecare asumnd-i o cota-parte din aceasta.

Activitatea 3, pag. 39-40
Completai urmtorul aritmogrif:
A S I G U R A T
D E S P G U B I R E
N O R M A
F R A N S I Z
P O L I T
P A G U B
D A U N
A S I G U R A T O R
C O A S I G U R A R E
P R I M
N U M E R A R

Vertical:
1. Operaiune de asigurare a unui asigurator de ctre alt asigurator, primul fiind reasigurat, iar
al doilea, reasigurator;
Orizontal:
2. Persoan fizic sau persoan juridic care, n schimbul primei de asigurare pltite
asiguratului, i asigur bunurile mpotriva anumitor riscuri;
3. Suma de bani pe care asiguratorul o datoreaz asiguratului n vederea compensrii pagubei
produse de riscul asigurat;
4. Suma asigurat pe unitate de obiect asigurat;
5. Partea din valoarea fiecrei, daune stabilit anticipat prin contractul de asigurare, care este
suportat de ctre persoana asigurat;
6. Contract prin care o companie de asigurri se obliga s despgubeasc o persoan fizic sau
juridic n cazul n care se produce un risc prevzut n contract;
7. Pierderea intervenit la un bun asigurat ca urmare a producerii evenimentului mpotriva
cruia s-a ncheiat asigurarea;
8. Sinonim cu paguba;
9. Persoan juridic care, n schimbul primelor de asigurare ncasate de la asigurai, i asum
rspunderea de a acoperi pagubele produse bunurilor asigurate la producerea unui
eveniment asigurat;
10. Operaiunea prin care doi sau mai muli asiguratori subscriu acelai risc, fiecare asumnd-i o
cot-parte din aceasta;
11. Suma de bani dinainte stabilit pe care asiguratul o pltete asiguratorului pentru care
aceasta s-i poat constitui fondul de asigurare necesar achitrii despgubirii la producerea
riscului asigurat;
12. Plata poliei de asigurri se poate face n ., la sediul firmei de asigurare;

Activitatea 4, pag. 41
Fia de documentare:
Despgubirea de asigurare reprezint suma acordat asiguratului de ctre asigurator pentru
acoperirea unei pagube la bunuri sau a unui prejudiciu la asigurarea de rspundere civila.
Despgubirea n asigurrile de bunuri comport dou situaii.
a. Cazul de pagub total (prin distrugerea sau pierderea complet a bunului asigurat). n acest
caz, valoarea despgubirii (D
P
) se calculeaz n funcie de valoarea bunului asigurat (V
ot
),
suma asigurat (S
a
) i valoarea pagubei (P
g
).
Dac suma asigurat este egala cu valoarea bunului asigurat, atunci valoarea
despgubirii este egala cu valoarea pagubei. D
P
= P
g
S
a
V
t

Dac suma asigurat este mai mica dect valoarea bunului despgubirea poate avea
ca limit maxim suma asigurat
b. Cazul de pagub parial. Valoarea despgubiri (D
P
) se calculeaz n funcie de sistemul de
acoperire adoptat: sistemul de acoperirii proporionale; sistemul de acoperirii primului risc i
sistemul acoperirii limitate.
Sistemul acoperii proporionale:
- Dac S
a
V
t
atunci D
P
= P
g

- Dac numai o parte din valoarea bunului a fost asigurat atunci:


Sistemul acoperirii primului risc despgubirea este egal cu paguba neputnd ns
depi suma asigurat, conform relaiei: D
P
= P
g
S
a

c. Sistemul acoperirii limitate (clauza cu franiza)
S.C. y S.R.L. ncheie un contract de asigurare pentru un bun n valoare de 50.000 RON i s-a produs
cazul asigurat. Stabilii valoarea despgubirii pentru fiecare din urmtoarele condiii:
- Bunul a fost distrus n ntregime printr-un incendiu, paguba fiind total i a fost asigurat la
ntreag valoare:
V
t
= 50.000 RON
S
a
= 50.000 RON
P
g
= 50.000 RON
Soluie: Valoarea despgubirii este egala cu valoarea pagubei => D
p
= P
g
= S
a
= V
t
= 50.000 RON.
- Bunul a fost distrus n ntregime printr-un incendiu, paguba fiind total i a fost asigurat la o
valoare de numai 30.000 RON:
V
t
= 50.000 RON
S
a
= 30.000 RON
P
g
= 50.000 RON
Soluie: Despgubirea va avea limita maxima valoarea sumei asigurate => D
p
= S
a
= 30.000 RON.
- Bunul nu a fost distrus n ntregime, paguba produs fiind de 30.000 RON, i a fost asigurat la
ntreag valoare:
V
t
= 50.000 RON
S
a
= 50.000 RON
P
g
= 30.000 RON
Soluie: Despgubirea este egala cu valoarea pagubei => D
p
= P
g
= 30.000 RON
- Bunul nu a fost distrus n ntregime, paguba produs fiind de 30.000 RON, i suma asigurat
este de 30.000 RON:
V
t
= 50.000 RON
S
a
= 30.000 RON
P
g
= 30.000 RON
Soluie:
1. Daca folosim sistemul acoperirii proporionale =>

=



2. Daca folosim sistemul acoperirii primului risc => D
P
= P
g
S
a
= 30.000 RON

- Bunul nu a fost distrus n ntregime, paguba produsa fiind de 30.000 RON, i suma asigurat
este de 20.000 RON (utilizai sistemul acoperirii primului risc):
V
t
= 50.000 RON
S
a
= 20.000 RON
P
g
= 30.000 RON
Soluie: D
P
= P
g
S
a
= 20.000 RON

Activitatea 5, pag. 42
O cldire n valoare de 120 mii EURO s-a asigurat pentru suma de 90 mii EURO, ceea ce
reprezint 75% din valoarea ei. Aceasta cldire a fost avariat de un cutremur, daunele ridicnd-se la
suma de 30 mii EURO. Calculai valoarea despgubirii.
V
t
= 120.000 EURO
S
a
= 90.000 EURO
P
g
= 30.000 EURO
Soluie:
1. Daca folosim sistemul acoperirii proporionale =>

=



2. Daca folosim sistemul acoperirii primului risc => D
P
= P
g
S
a
= 30.000 EURO
Activitatea 6, pag. 42
O persoan fizic asigur aparatura electronic la o societate de asigurri pentru suma de
4.000 RON. Asiguratorul practic o franiza deductibila de 10% din suma asigurat. Daca se produce
riscul asigurat i produce o paguba de 300.000 RON, calculai valoarea despgubirii pe care ar primi-o
asiguratul.
Franiz = 10% 4.000 RON = 400 RON
S
a
= 4.000 RON
P
g
= 300.000 RON
Soluie: Folosim sistemul acoperirii primului risc deoarece nu avem valoarea totala a bunului =>
D
P
= P
g
S
a
= 4.000 RON, dar deoarece asiguratorul practica o franiza de 10% din S
a
=>
D
P
= 4.000 RON franiza = 4.000 RON -400 RON = 3600 RON
Activitatea 7, pag. 42
Posesorul unui autoturism ncheie o asigurare CASCO. Valoarea real, de pia este 15.000
EURO. Suma asigurat este de 30.000 RON. Care este despgubirea pe care o primete asiguratul
dac i folosete asigurarea pentru a plti paguba de 20.000 RON produs n urma unui accident?
V
t
= 15.000 EURO = 15.000 EURO 4,00

= 60.000 RON
S
a
= 30.000 RON
P
g
= 20.000 RON
Soluie:
1. Daca folosim sistemul acoperirii proporionale =>

=



2. Daca folosim sistemul acoperirii primului risc => D
P
= P
g
S
a
= 20.000 RON
Activitatea 8, pag. 43
Realizai un eseu avnd ca tem Asigurrile i economia romneasc cu ajutorul
urmtoarelor expresii:
- Menine echilibrul economiei;
- Contribuii la nivelul PIB-ului;
- Persoane angajate n asigurri;
- Mentalitile romneti;
- Contientizarea nevoii de asigurare.
Evoluia economiei romneti dup 1989 este dominat de tendina unui declin tot mai
pronunat. Economia de pia continu s fie o dorin, productivitatea muncii se situeaz la un nivel
inaccesibil de sczut, consumurile continua sa fie mari, risipa de resurse nu s-a oprit, inflaia se
menine deosebit de ridicata, omajul continua sa creasc, iar PIB-ul scade.
Este evident c n prezent economia tarii noastre se confrunta cu o criza structurala prelungit
care i are originea, pe de o parte, n acumulrile unor profunde contradicii i dezechilibre
fundamentale din perioada dezvoltrii forate a industriei ( 1965-1989) iar , pe de alt parte, n
efectele negative pe care le genereaz gravele greeli de politic economic din perioada ce a urmat
revoluiei din decembrie 1989. Un element subiectiv care a determinat n mare msur i continu s
influeneze hotrtor situaia precar, de criza a economiei romaneti o constituie mediul economic.
Acesta, in condiiile actuale, nu numai c determin, dar si stimuleaz apariia pierderilor la nivelul
agentului economic, indiferent ca acesta este de stat sau privat.
ns o serie de factori au contribuit la evitarea prbuirii totale a economiei romaneti printre
care se numr i domeniul asigurrilor. Domeniu de activitate care dup revoluie a luat amploare.
In locul Administraiei Asigurrilor de Stat, care i-a ncetat activitatea pe data de 31 decembrie 1990,
au luat fiina trei societi comerciale pe aciuni n domeniul asigurrilor: societatea "Asigurarea
Romneasc S.A.", societatea "Astra S.A.", si agenia "Carom S.A.". Asigurrile au nceput s i
sublinieze rolul esenial de a menine echilibrul economiei romneti, prin contribuia la nivelul PIB-
ului.
Aceste instituii ce garanteaz asiguratului, c n schimbul plii unei sume de bani,
despgubirea total sau parial n cazul producerii unui eveniment pentru care acesta s-a asigurat
reuesc sa reduc rata omajului semnificativ. Din punct de vedere al numrului de persoane
angajate n asigurri, cele 41 de companii de asigurri i reasigurri care desfoar activiti n
Romnia i n afar, au peste 1200 de angajai. Pe lng acetia, asiguratorii mai colaboreaz cu 1000
de profesioniti: brokeri, ageni si ali intermediari financiari. Rata de angajare s-a majorat intre 1995
si 2004 cu 0,5%, dar mai important, numrul persoanelor angajate in asigurri cu vrsta cuprinsa
ntre 50 i 64 de ani a crescut n acest interval cu 27%.
n organizarea i aprarea vieii lor, n procesul producerii bunurilor materiale, precum i n
desfurarea altor activiti, oamenii s-au aflat i se afla nc ntr-o lupta continu cu unele fore ale
naturii care pot mpiedica desfurarea normala a procesului de producie, dezvoltarea continua a
forelor de producie si progresul societii. Crearea bunurilor materiale necesare oamenilor
presupune raporturi permanente de intercondiionare ntre om si natura. Diferite fenomene
imprevizibile si distructive ale naturii au avut si mai exercita nc influente duntoare asupra
valorilor materiale create de munca oamenilor, asupra vieii acestora, aducnd mari prejudicii
societii. Calamitile naturii cum sunt: ploile toreniale, inundaiile, alunecrile de terenuri,
prbuirile si cutremurele de pmnt, furtunile, grindina, ngheul, seceta, incendiile, trsnetul,
exploziile, etc. pot aduce mari prejudicii materiale economiei naionale si cetenilor. Declanarea
unor fenomene ale naturii stnjenete, provoac mari daune si perturbri, tulburnd desfurarea
normala a procesului produciei sociale, punnd de multe ori n pericol capacitatea de munca si chiar
viat oamenilor. Deoarece deocamdat, mpotriva acestor calamitai ale naturii tiina nu a gsit
mijloacele tehnice de lupta, omului i-a rmas doar calea solidarizrii pentru suportarea n comun a
efectelor calamitailor naturii si accidentelor, si anume calea asigurrii. Cu alte cuvinte, se poate
spune ca asigurrile au luat fiina din nevoia fireasca de aprare si protecie a omului si bunurilor
mpotriva calamitailor naturii, mpotriva consecinelor accidentelor, din cerina procurrii prealabile
a unor mijloace de trai n condiiile pierderii pariale sau totale a capacitaii de munca datorita bolilor
sau atingerii unei vrste etc.
ns mentalitile romaneti nu a permis contientizarea nevoii de asigurare ceea ce
mpiedicat dezvoltarea asigurrilor la fel ca in alte tari europene, precum Frana, Anglia, tari ce au
neles nevoia fireasca de aprare si protecie a omului si a bunurilor sale. Nu suntem suficient de
deschii schimbrilor , si nu tim sa luam atitudine ci doar sa ne plngem de acea pentru a
contientiza aceasta nevoie de asigurare trebuie doar s deschidem ochii in jur. Romnia are o pia
economic foarte dinamic, astfel bncile i-au adugat ca obiect de activitate secundar i asigurrile
tocmai pentru a stimula acest domeniu.
In final voi ncheia cu un citat ce caracterizeaz concepia romneasc: Fericirea: un cont
bancar consistent, un buctar bun i o digestie sntoas. acesta aparine unui filozof francez din
1712 1778 , dar ceea ce este trist este faptul ca acest citat se aplica si in 2014 in Romania.

Activitatea 10, pag. 44
1. ncercuii litera corespunztoare:
Contractantul asigurrii:
a. Este persoan fizic sau juridic ce poate ncheia o asigurare, fr ns ca aceasta s obin
calitatea de asigurat;
b. Este persoan juridic, societatea, care are ca specific de activitate realizarea unor opiuni de
asigurare prin constituirea fondului de asigurare;
c. Este persoana care are dreptul s ncaseze despgubirea sau suma asigurata fr ns ca
aceasta s fie parte la contractul de asigurare;

2. Asociai elementele din coloana 1 cu elementele din coloana 2.
Suma asigurat


Prima de asigurare



Paguba sau dauna



Despgubirea
Suma de bani dinainte stabilit pe care
asiguratul o pltete asiguratorului

Partea din valoarea de asigurare pentru care
asiguratorul i asuma rspunderea in cazul
producerii evenimentului

Suma de bani pe care asiguratorul o datoreaz
asiguratului in vederea compensrii pagubei
produse de riscul asigurat

Pierderea intervenita la un bun asigurat ca
urmare a producerii evenimentului mpotriva
cruia s-a ncheiat asigurarea

3. Completai spatiile libere

a. Franiza reprezint partea din valoarea fiecrei daune, stabilita anticipat prin contractul
de asigurare, care este suportata de ctre persoana asigurata.
b. Reasigurarea este operaiunea de asigurare a unui asigurator de ctre alt asigurator,
primul fiind reasigurat, iar al doilea, reasigurator.
c. Durata asigurrii reprezint perioada de timp in care rmn valabile raporturile de
asigurare dintre asigurator si asigurat aa cum au fost ele stabilite prin contractul de
asigurare.

4. ncercuii litera corespunztoare afirmaiei corecte:
Suma asigurata reprezint:
a. Suma de bani pe care asiguratorul o datoreaz asiguratului in vederea compensrii pagubei
produse de riscul asigurat;
b. Partea din valoarea de asigurare pentru care asiguratorul i asuma rspunderea;
c. Suma de bani dinainte stabilita pe care asiguratul o pltete asiguratorului;
d. Valoarea reala a bunului cuprins in asigurare;










5. Precizai asemnrile si deosebirile

Elemente Asemnri Deosebiri
Asigurare


Reasigurare
Asiguratul poate fi att
persoana fizica cat si juridica
Asiguratul poate fi doar
persoana juridica
Contractant





Asigurat
Persoana fizica sau juridica
care doar ncheie contractul
de asigurare fr a fi si
asigurat
Persoana fizica sau juridica
care-si asigura bunurile
mpotriva unor riscuri
Caz asigurat

Risc



6. Definii coasigurare.
Coasigurarea este operaiunea prin care doi u mai muli asiguratori subscriu acelai risc,
fiecare asumnd-si o cota-parte din aceasta. Fiecare coasigurare rspunde fata de asigurat numai
in limita sumei pentru care s-a angajat prin contract.

7. O societate comerciala ncheie un contract de asigurare de bunuri. Suma asigurata este de
20.000 RON, cota de prima practicata de societate este de 3%. Valoarea bunurilor asigurate,
la data producerii riscului, este de 40.000 RON, iar paguba de 10.000 RON.

Sa se calculeze:
- Prima de asigurare;
- Despgubirea pltita de asigurator, in cazul in care practica sistemul de acoperire
proporionala;
V
t
= 40.000 RON
S
a
= 20.000 RON
P
g
= 10.000 RON
C
p
= 3%
Soluie: PA =

= 600 RON;

=









8. O persoana juridica asigura un bun la un asigurator care practica principiul acoperirii primului
risc. Sa se calculeze despgubirea primita daca se produce o paguba in valoare de 3.000 u.m.,
valoarea reala a bunului fiind de 6.000 u.m., iar suma asigurata de 4.000 u.m.
V
t
= 6.000 u.m.
S
a
= 4.000 u.m.
P
g
= 3.000 u.m.
Soluie: D
P
= P
g
S
a
= 3.000 u.m.
a. 3.000 u.m.
b. 4.000 u.m.
c. 6.000 u.m.

9. Un bun este evaluat la 7.000 u.m. si asigurat pentru suma de 6.000 u.m. Sa se calculeze
paguba in cazul in care asiguratul primete o despgubire in valoare de 5.000 u.m., calculata
dup principiul proporionalitii.
V
t
= 7.000 u.m.
S
a
= 6.000 u.m.
D
p
= 5.000 u.m.
Soluie:





a. 5.13 mii u.m.
b. 5.83 mii u.m.
c. 5 mii u.m.

Activitatea 11, pag. 63
O persoan dorete s-i asigure autovehiculul aflat n proprietate pentru riscul de furt i
avarii accidentale. Asigurarea se ncheie de 3.500 u.m. i pe o perioada de 1 an. Cota de prim anual
este de 3,25%. Dup 10 luni de la ncheierea asigurrii, autovehiculul este implicat ntr-un accident.
n urma inspeciei de daun s-a constatat c sunt necesare urmtoarele cheltuieli:
- piese 854 u.m.
- manoper 350 u.m.
- tractarea autovehiculului 23 u.m.
Valoarea de nou la momentul producerii accidentului era de 4.700 u.m., iar uzura 10%.
Calculai:
- Prima de asigurare anual;
- Valoarea reala a autovehiculului n momentul producerii accidentului;
- Despgubirea primit de asigurat.

Valoarea pe pia = 4.700 u.m.
S
a
= 3.500 u.m.
P
g
= 1.227 u.m.
Cp = 3,25%
Uzura =10% =470 u.m.
Soluie:
PA =

= 114 u.m. ;
V
t
= Valoarea pe pia Uzura = 4.700 u.m. 470 u.m. = 4.230 u.m. ;
Despgubirea (D
p
) se calculeaz:
1. Dac folosim sistemul acoperirii proporionale =>

=



2. Dac folosim sistemul acoperirii primului risc => D
P
= P
g
S
a
= 1.227 RON

Activitatea 12, pag. 63
Pe nava romneasc X se transport o cantitate de 600 t de portocale, la preul de 500 $/t.
Locul de ncrcare este portul Pireu, iar cel de descrcare Constana. Condiia de livrare este CIF
Constana.
Livrarea s-a efectuat n luna octombrie. Marfa este asigurat n condiia de asigurare B
inclusiv pentru riscuri suplimentare ca:
- Furt, jaf, nelivrare;
- Alterare;
- Rzboi si greve;
Asigurarea se ncheie cu plata unei franize de 1% asupra ntregii valori facturate. Profitul
sperat este negociat la 8%. Condiiile de prima sunt:
- Condiia B: 0,5%;
- Furt, jaf, nelivrare: 0,17%;
- Alterare: 1,5% ;
- Rzboi si greve: 0,0525%
Sa se calculeze valoarea asigurata i prima de asigurare ce o va plti importatorul romn.
V
t
= 600 t x 500 $/t = 300.000 $
C
p
= 0,5% + 0,17% + 1,5% + 0,0525% = 2,2225
Soluie:
S
a
= V
t
= 300.000 $;
Franiza = 1% x 300.000 $ = 3.000 $
PA =

- 3.000 $ = 666.750 $ - 3.000 $ = 663.750 $






Activitatea 13, pag. 64
O nav este asigurat la Societatea de Asigurare X pentru suma de 2.000.000 $. Nava
efectueaz un transport de mrfuri ctre Rotterdam: Mrfurile sunt asigurate pentru suma de
800.000 $. In urma unei coliziuni apa a ptruns n cal i este nevoie de un remorcher pentru a tracta
nava avariat pn la primul port unde se fac reparaiile corespunztoare. Pentru serviciul fcut se
percepe o tax de 100.000 $. ntreinerea echipajului i combustibilul consumat n plus pn la portul
cel mai apropiat pentru efectuarea reparaiei presupun cheltuieli de 35.000 $. In urma coliziunii nava
sufer avarii in valoare de 200.000 $, iar marfa de 100.000 $.
Se cere sa se calculeze totalul cheltuielilor care intra in avaria comun.
S
a (nava)
= 2.000.000 $
S
a (marfa)
= 800.000 $
P
g (nava)
= 335.000 $
P
g (marfa)
= 100.000 $
Soluie:
1. Dac folosim sistemul acoperirii proporionale => D
P
= P
g
= 335.000 $
2. Dac folosim sistemul acoperirii primului risc => D
P
= P
g
S
a
= 335.000 $
Proprietarul navei nu a efectuat cheltuieli ce intr n avaria comun deoarece din avaria comuna
fac parte urmtoarele cheltuieli:
- Reparaiile efectuate la nava in portul de refugiu, cheltuielile de salvare;
- Hotrrea judectoreasc de salvare;
- Cheltuieli de dispa;
- Taxe de cauiune si costuri legale;
- ntreinerea echipajului si combustibilul consumat;
Acestea au fost despgubite de ctre societatea asiguratoare.

Fia de documentare
Avariile la nava reprezint: totalitatea daunelor ce s-a produs la corpul navei si instalaiile
sale, ele fiind cauzate in general de accidente de navigaie cum ar fi: abordajul, euarea, incendiul la
bord, explozie la bord, atingerea fundului, gaura de apa, avarii la maina.
Avariile mbrac doua forme distincte: acarian comuna si avaria particulara.
Din avaria comuna fac parte urmtoarele cheltuieli:
Reparaiile efectuate la nava in portul de refugiu, cheltuielile de salvare;
Hotrrea judectoreasc de salvare;
Cheltuieli de dispusa;
Taxe de cauiune si costuri legale;
ntreinerea echipajului si combustibilul consumat;

Você também pode gostar