Você está na página 1de 34

11

Capitolul II

Prezentarea si caracterizarea ofertei turistice la nivelul Germaniei in
perioada 2000-2012
Germania
Capitala: Berlin
Suprafa: 357 021 km- locul 61 n lume
Populaia: 81,7 milioane- locul I n Uniunea Europeana i locum II n Europa, dup Rusia
Densitate: 230.9 loc/km
Limba oficiala : german
Moneda : Euro (2002)
Orae importante: Berlin, Hamburg,
Frankfurt pe Main, Kln, Mnchen
Forma de guvernare: republic
federal
Situare: n Centrul Europei
Ziua naional: 3 octombrie 1990
Germania se nvecineaz cu
nou state europene:Danemarca,
Olanda, Belgia, Frana, Luxemburg,
Elveia, Austria, Republica Ceh i
Polonia.
Germania este divizat administrativ
n 16 landuri (state) care constituie
mpreun statul federaie.
Fiecare land german i are propria
constituie, propriul guvern i ministri
la nivel de land , propriul prim ministru, proprie reprezentan la Berlin.
Germanii sunt n proporie de 91,5 %, turcii 2,4% i 6,1% alte naionaliti.
Table 1: Populaia pe Land-uri
Land Capital Suprafa (km) Locuitori (2011)
Baden-Wrttemberg Stuttgart 35.752 10.789.000
Bavaria Mnchen 70.549 12.595.000
Berlin Berlin 892 3.500.000
Brandenburg Potsdam 29.477 2.497.000
Figure 1:harta teritorial a Germaniei

12

Land Capital Suprafa (km) Locuitori (2011)
Brema Bremen 404 661.000
Hamburg Hamburg 755 1.800.000
Hessa Wiesbaden 21.115 6.093.000
Mecklenburg - Pomerania Inferioar Schwerin 23.174 1.636.000
Saxonia Inferioar Hanovra 47.618 7.915.000
Renania de Nord - Westfalia Dsseldorf 34.043 17.845.000
Renania-Palatinat Mainz 19.847 4.000.000
Saarland Saarbrcken 2.569 1.014.000
Saxonia Dresda 18.416 4.139.000
Saxonia-Anhalt Magdeburg 20.445 2.315.000
Schleswig-Holstein Kiel 15.799 2.838.000
Turingia Erfurt 16.172 2.223.000
Sursa :Wikipedia.org
Table 2:populaia/rata de cretere/statistici vitale ale populaiei;Germania 2000-2012
Populaia Germaniei in anul 2000 avea
un numr de 82.211.500 de
locuitori;pn n 2002 are o rat de
cretere pana la 0.22%,dup care
treptat,pn n anul 2010 sufer o
scadere pn la -0.23% fa de anul
81200000
81400000
81600000
81800000
82000000
82200000
82400000
82600000
2
0
0
0
2
0
0
1
2
0
0
2
2
0
0
3
2
0
0
4
2
0
0
5
2
0
0
6
2
0
0
7
2
0
0
8
2
0
0
9
2
0
1
0
2
0
1
1
2
0
1
2
populatia Germaniei 2000-2012
Anii

Populaia
rata de
crestere a
populatiei
in
Germania
statistici
vitale

crestere
totala(000')
sporul
natural(000')
2000 82211500 0.17 96 -72
2001 82349920 0.14 180 -95
2002 82488500 0.22 97 -123
2003 82534180 0.06 -5 -147
2004 82516260 -0.01 -31 -112
2005 82469420 -0.03 -63 -144
2006 82376450 -0.12 -123 -149
2007 82266370 -0.14 -97 -142
2008 82110100 -0.15 -216 -161
2009 81902300 -0.28 -200 -190
2010 81776930 -0.23 -50.398 -181
2011 81797670 0.05 92.398 -189
2012 81932160 0.19 .

13

96
180
97
-5
-31
-63
-123
-97
-216
-200
-50.398
92.398
0
y = -14.245x + 75.1
R = 0.2168
-250
-200
-150
-100
-50
0
50
100
150
200
2
0
0
0
2
0
0
1
2
0
0
2
2
0
0
3
2
0
0
4
2
0
0
5
2
0
0
6
2
0
0
7
2
0
0
8
2
0
0
9
2
0
1
0
2
0
1
1
2
0
1
2
2000,cu un numr de 81.776.930. n 2012 numrul populaiei revine la 81.932.160, avnd o
cretere de 0.19 procente.


Sursa:Eurostat
Sporul natural al populatiei in Germania 2000-2012
Figure 3:sporul natural al populaiei n Germania

Sursa: Eurostat
Sporul natural al populaiei n Germania este n scdere pn n 2009,ajungand la -
190.000de nou-nscui fa de anul 2000. n anul 2011 crete cu 2 procente(-189.000de nou-
nscui).


-72
-95
-123
-147
-112
-144
-149
-142
-161
-190
-181
-189
y = -9.4231x - 80.833
R = 0.8555
-250
-200
-150
-100
-50
0
sporul natural(000')
Figure 2:rata de crestere a populatiei n Germania 2000-2012

14



Migratia populatiei
Table 3:migraia populatiei din Germania 2000-2012
Figure 4: rata net a migraiei

Migratia populatiei Germaniei 2000-2012 cu trendul liniar
in procentaj.
Migraia popuplaiei in Germania 2000 avea un numar de 167.000;crete pn n 2002 pn
la 219.000. Scade succesiv pn n 2008 la -56.000. n anul 2011 si revine la numrul de
279.000 de locuitori ,cu o crestere de 112.000 fa de anul 2000.
Turismul in economia Germaniei
Turismul este un sector important al economiei germane i contribuie att la creterea
economic i ocuparea forei de munc . n jur de 2,9 milioane de locuri de munc depind
direct i indirect de sectorul turismului , care prevede , de asemenea, aproximativ 95 800 de
locuri de formare ( 2010 ) .
In 2010, sectorul turismului a contribuit n mod direct cu aproape 100 de miliarde de euro
pentru producia brut , aproximativ 4,4 % din PIB .Turism intern n Germania n 2010 a
crescut cu pana la 26,9 milioane de sosiri , 11,2% fata de anul precedent . Rezultatele
preliminare pentru 2011 indic faptul c aceast tendin a continuat . peste perioada 2004-
2010 , rata medie anual de cretere a sosirilor de turiti strini fiind de 5 % .
y = -0.1212x + 2.1771
R = 0.1104
-1.00
-0.50
0.00
0.50
1.00
1.50
2.00
2.50
3.00
3.50
4.00
anii 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
rata net a migraiei
anii migratia
neta(000')
Ajustri
statistice
('000)
2000 167 1
2001 275 -1
2002 219 -1
2003 143 0
2004 83 -1
2005 79 3
2006 23 3
2007 44 1
2008 -56 2
2009 -13 2
2010 127.868 2
2011 279 2
2012 . .

15

n 2010 , cele cinci piee ce au fost la conducere in turism pentru Germania au fost rile de
Jos( 3,9 milioane de turiti sau 14,5% din total ) , Statele Unite ale Americii ( 2.2.million sau
8,2 % ) , Regatul Unit i Elveia ( 2 milioane de euro sau 7,4 % fiecare ) , i Italia ( 1,5
milioane sau 5,6 % ) . mpreun aceste cinci piee livreaza puin peste 43 % din totalul
turitilor strini n Germania .
Vizitatori din ntreaga lume par sa aleaga din ce in ce mai des sa calatoreasca spre Germania
ca o cltorie destinaie n orice moment al anului . Vizitatorilor strini a continuat s
favorizeze oraele mari din Germania: o treime din totalul nnoptrilor de vizitatori din
Europa i de peste mri au fostfcut n zece mari orae din Germania ( Berlin , Mnchen ,
Hamburg , Frankfurt , Cologne ,Dresda, Dsseldorf , Stuttgart , Leipzig i Hanovra ).
Organizarea turismului in Germania
n cadrul guvernului german , Ministrul Federal al Economiei i Tehnologiei
are responsabilitatea de plumb pentru politica de turism ( Figura 4.12 ) . Politica turismului
este o activitate interdisciplinar i este influenat de multe alte domenii de politic .
Comisarul Federal al Guvernului pentru Turism este responsabil pentru politica n domeniul
turismului de coordonare att n cadrul guvernului federal i cu Parlamentul german (
Bundestag ) ,n special cu Comisia pentru Turism .
n 1977 a fost fondat, Consiliul Consultativ pe probleme de turism n Ministerul
Federal deEconomie i Tehnologie. Acest lucru a fost menit s reuneasc interesele de
guvern , comer , mediul academic , organele puterii locale i asociaii de afaceri .Membrii
sunt nsrcinati cu consilierea ministrului i cu susinerea lui , prin furnizarea unor expertize
adecvate.
Structura federal a Germaniei nseamn c guvernul federal este n primul
rndresponsabil pentru stabilirea unui cadru politic adecvat pentru turism . 16 landuri( state)
sunt responsabile pentru dezvoltarea , formarea i promovarea turismului .Comitetul federal /
Land -uri pe turism se ntrunete de dou ori pe an ,pentru promovarea schimbului de
informaii i coordonarea msurilor ce implic mai mult landurile .

Germania: Organigrama de organisme de turism

16

Figure 5:organismele din turism la nivelul Germaniei

Sursa: OECD, adaptat de la Ministerul Federal al Economiei i Tehnologiei, 2012
Bugetul turismului
Fondurile bugetare disponibile la Ministerul Federal al Economiei i Tehnologiei pentru
turism sunt concentrate pe dou domenii principale:
sprijin instituional pentru Consiliul National de Turism German (guvernul federal a
finanat GNTB la suma de 27,7 milioane EUR n 2012, comparativ cu 27,200,000 de euro n
2011 - GNTB primete, de asemenea, venituri din alte surse, dndu-i un buget total de
37,700,000 EUR n 2011); i
promovarea de proiecte pentru a mbunti performana ntreprinderilor mici i mijlocii
din sectorul turismului; att pentru 2011 i 2012 aceasta a constituit 1,6 milioane de euro. De
asemenea, alte ministere federale finaneaza msuri i proiecte n politica lor respective
cmpuri i din propriile bugete care beneficiaz de turism n Germania. Mai mult dect att,
ntreprinderile din sectorul turismului sunt capabile de a accesa fonduri de la guvernul federal
pentru a sprijini investiiile.
Politici i programe legate de turism

17

Ministerul Federal pentru Economie i Tehnologie ( BMWi ) promoveaz n mod direct
aciuni i activitile care cresc eficiena sectorului turistic i institutional ce avanseaza
Consiliul de Turism german n cadrul indemnizaiile prevzute .
Turismul de sntate . Conexiunea i integrarea sntii ca un factor important influeneaz
turismul este unul dintre cele mai importante tendine identificate ca fiin merituoase n
continuarea dezvoltarii. mbuntirea condiiilor de baz este unul dintre principalele
obiective care trebuie realizate nprocesul de conectare turism i sntate , n special n
staiuni balneare i de sntate . n 2011 ,BMWi finalizat cu succes Innovativer
Gesundheitstourismus care se refer la dezvoltarea de bune oferte practice n turismul de
sntate.
Turism i durabilitate . Vacantele petrecute in natura si au revenit in ultima perioada
.Guvernul susine aceast dezvoltare prin diverse proiecte , cum ar fi cele care se ocup cu
drumeii , ciclism i turismul de ap , precum i rspunsul la tematicele create de ctre
Consiliul de Turism german . Guvernul federal evalueaz , de asemenea,necesitatea i
posibilitatea de a ajusta turismul pentru a rspunde strategiei naionale privind schimbrile
climatice .
Zonele rurale . Recursul turistic al zonelor rurale este n curs crescnd , iar BMWi a demarat
un proiect n anul 2011 numit Tourismusperspektiven n Lndlichen Rumen ( turism
perspectiv n mediul rural ) . n timp ce BMWi este organul de decizie pentru proiect
,Deutsche Reiseverband ( Asociatia de Calatorie german ) este corpul su executiv .
Principalele responsabiliti vor include elaborarea de coduri generale de practici i liste de
verificare .Proiect Turism Contul Satelit ( TSA - rezultatele prezentate la 3 februarie 2012) .
BMWi a atribuit Asociaiei Federale a Economiei Turismului din Germania de a investiga
datele actuale privind importana economic a turismului . Scopul acestei anchete este de a
calcula procentul din PIB-ul riigenerate de turism , precum i numrul de persoane angajate
n turism .
Proiectul turismului pe ap . BMWi a autorizat organizaii de marketing ale landurilor i
asociaiile sportive de ap pentru a efectua un proiect care vizeaz mbuntirea informrii i
de introducere pe pia n sectorul turismului de ap . Standarde de calitate general, precum i
clarprezentare i livrare de informaii pe o platform de internet comun va permite ca

18

Germania s i consolideze poziia competitiv ca o destinaie atractiv pentru turism de ap
. Proiectul a fost prezentat la Boot 2012 ( Barca 2012)
Turismul fr bariere . n domeniul de aplicare al unui alt proiect nfiinat n 2011,BMWi
promoveaza eliminarea barierelor n turism . Principalele obiective ale acestui proiect sunt o
etichetare standardizata de oferte " turism - fr - bariere " ,dezvoltarea de standarde de
calitate , executarea de programe de formare i stabilirea unei platforme de Internet n care
oferta de produse , servicii i destinaii care ndeplinesc standardele de turism fr bariere vor
fi prezentate.

Economia Germaniei
Germania este una dintre cele mai dezvolatate economii, a treia din lume ca mrime, dup
Statele Unite i Japonia, a cincea din lume n ceea ce privete puterea de cumprare i prima
din Uniunea European. Economia rii depinde n mare masur de industrie. Aceasta s-a
dezvoltat pe baza unor resurse de subsol foarte importante: crbuni (lignit-locul I pe glob- i
huil), sare, minereu de fier- i pe baza combustibililor i materiilor prim importate.
Germania este a doua productoare european dup Rusia de energie electric, obinut mai
ales n termocentrale i atomocentrale. Procesul de reunificare a germaniei are loc odat cu
cderea zidului Berlinului , iar ziua naional este pe 3 octombrie 1990, prin tratatul de
unificare Doi plus patru.

Table 4:rata somajului n Germania 2000-2012
Figure 6:rata somajului n Germania2000-2012 %

sursa :Eurostat
Rata somajului n Germania este n scadere n present asa cum observm din trendul linear al
fig.7, cu o rat de 0.3184% fa de anul 2000. n anul 2000 era un procentaj de 8% din
numrul populaiei cu o cretere pn in 2005,ajungnd la 11 procente. Din 2005 pn n
y = -0.2517x + 10.138
R = 0.3184
0.000
2.000
4.000
6.000
8.000
10.000
12.000
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012
rata somajului
anii rata
somajului
2000 8.008
2001 7.858
2002 8.683
2003 9.808
2004 10.500
2005 11.283
2006 10.275
2007 8.658
2008 7.542
2009 7.758
2010 7.075
2011 5.950
2012 5.483

19

2011 sufer o scdere uoara,benefica economiei,ajungnd la 5.4 %. Rata somajului este mai
mica in 2012 cu 2.52% fata de anul 2000.
Structura economica

Table 5:strctura economic a Germaniei n funcie de valoarea adugat 2000-2012

Figure 7 Valoarea adaugata in comertul cu ridicata/hoteluri/restaurante
in Germania:


Figure 8:valoarea adaugata real n comerul distributiv
sursa: Eurostat


Exporturile
Exporturile germane au sczut n
luna august, probabil din cauza
faptului c schimburile
comerciale la nivel mondial s-au
redus. Valoarea exporturilor
Germaniei, cel mai mare
y = -0.1634x + 21.01
R = 0.6996
17
17.5
18
18.5
19
19.5
20
20.5
21
21.5
Valoarea adugat n comerul cu ridicata i
cu amnuntul; reparaii; hoteluri i
restaurante; transport
anii Valoarea
adugat n
comerul cu
ridicata i cu
amnuntul;
reparaii;
hoteluri i
restaurante;
transport($)
Valoare
adugat real
n comerul
distributiv,
reparaii,
transport;
activiti de
cazare i
restaurante;
de informare
i
comunicare($)
2000 20.27554 4.301705
2001 20.76425 5.346481
2002 20.64011 0.76665
2003 20.17751 -1.35451
2004 20.109 3.294882
2005 20.25758 1.937661
2006 20.12865 5.168118
2007 20.06302 3.528181
2008 19.83491 2.858277
2009 20.22012 -0.06535
2010 18.63401 -3.84817
2011 18.57689 3.91967
2012 18.58144 0.926803
y = -0.2267x + 3.6469
R = 0.1071
-6
-4
-2
0
2
4
6
Valoare adugat real n comerul
distributiv, reparaii, transport; activiti de
cazare i restaurante; de informare i
comunicare

20

exportator din lume dup China, a ajuns n luna august la 75,1 miliarde de euro. August este
a doua lun consecutiv n care ara cu cea mai mare economie din Europa a livrat mai puine
bunuri n strintate, dup ce exporturile au sczut n luna iulie cu 1,6%.
Principalele produse pe care Germania le export sunt maini, vehicule, produse chimice,
metale i produce, produse alimentare, textile.
Indicator de competitivitate, unitare relativ costurile forei de munc, economia global

Table 6:indicator de competitivitate
Figure 9:procentajul indicatorului de competitivitate
sursa: oecd.germany.org
Exportul mondial si datoria public
Table 7:ponderea exporturilor/datoria publica brut/creerea PIB-ului n Germania:2002-2015
y = -0.9909x + 102.65
R = 0.5978
75.00
80.00
85.00
90.00
95.00
100.00
105.00
110.00
2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 20112012 2013 2014 2015
anii Indicator de
competititvitate
2002 99.87167
2003 104.8163
2004 105.0418
2005 100
2006 95.33764
2007 93.23174
2008 92.62552
2009 95.89893
2010 90.63595
2011 89.75202
2012 87.83072
2013 90.93838
2014 93.50452
2015 93.57208
anii ponderea exporturilor de bunuri
valorice in exporturile mondiale
(USD)
Datoria public
brut, criteriul de la
Maastricht, ca
procent din PIB
cresterea PIB-
ului(volum)
2002 9.03 60.65 0.03
2003 9.39 64.34 -0.39
2004 9.32 66.43 0.69
2005 8.93 68.65 0.85
2006 9 68 3.89

21


Sursa :OECD
Figure 10:ponderea exporturilor de bunuri valorice n exporturile mondiale(dolari)Germania2002-2015

Sursa : Eurostat
Germania a inregistrat exporturi record, in 2011, valoarea acestora depasind 1 trilion
de euro, pentru prima data in istorie.Surplusul comercial al tarii a ajuns la 158 de miliarde
de euro, anul trecut, exporturile majorandu-se cu 11,4 procente comparativ cu 2010,
relateaza BBC News. De asemenea, potrivit biroului de statistica, importurile Germaniei au
crescut cu 13,2 procente, atingand valoarea maxima record de 902 miliarde de euro.
In 2010, surplusul comercial al celei mai mari economii europene a fost de 155 de miliarde
de euro.In schimb, Franta, a doua economie din zona euro, a publicat un deficit comercial de
aproape 70 de miliarde de euro.Balanta de plati a Germaniei, un indicator al schimburilor cu
alte tari, inclusiv tranzactiile financiare, a aratat un surplus de 136 de miliarde de euro, pentru
201 In spatele succesului pe care il au exporturile Germaniei se afla o retea vasta de
promovare a companiilor la nivel global, care ajuta la cresterea excedentului comercial
al tarii, se arata intr-un articol publicat de Wall Street Journal.
Insa tocmai acest lucru a devenit o sursa de tensiune intre Guvernul de la Berlin si partenerii
9.03
9.39
9.32
8.93
9
9.21
8.93 8.93
8.41
8.32
7.99
8.07
8.3
8.11
y = -0.1046x + 9.4941
R = 0.7986
7.00
7.50
8.00
8.50
9.00
9.50
2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
ponderea exporturilor de bunuri valorice in exporturile
mondiale (USD)
2007 9.21 65.12 3.39
2008 8.93 66.9 0.81
2009 8.93 74.63 -5.08
2010 8.41 82.71 3.86
2011 8.32 80.11 3.4
2012 7.99 80.99 0.9
2013 8.07 78.3 0.54
2014 8.3 76.3 1.94
2015 8.11 72.25 2.06

22

europeni si americani, noteaza Wall Street Journal. Excedentul comercial al Germaniei a
avansat cu aproape 18% in septembrie, fata de aceeasi luna a anului trecut, in timp ce alte
state mari din zona euro au inregistrat scaderi.Potrivit datelor Bancii Centrale Europene,
surplusul de cont curent al zonei euro a crescut cu mai putin de 4% in septembrie, la 13,7
miliarde de euro si este inferior celui inregistrat de Germania, adica 20 de miliarde de euro.
Insa Trezoreria americana a condamnat modelul de crestere economica al nemtilor, bazat
peexporturi, avertizand ca acesta incetineste celelalte state europene.
De asemenea, Comisia Europeana a anuntat de curand ca va face o ancheta in ceea ce
priveste excedentul comercial al Germaniei, pentru a vedea daca a incalcat normele stabilite
la nivel comunitar. Unul dintre motivele succesului exporturilor acestei tari, in multe cazuri
subestimat, este insa reteaua globala de reprezentante economice, construita pe parcursul mai
multor decenii pentru a sustine exporturile companiilor, chiar si a celor mici, scrie WSJ.
Camera de Comert Exterior a nemtilor are 120 de birouri in 80 de tari, unde sunt angajati
1.700 de oameni, care au ca slujba promovarea intereselor comerciale ale germanilor . Cum
functioneaza reteaua comerciala a Germaniei. Sistemul german leaga camerele
de comert din afara tarii cu cele 80 de camere regionale din interior si este sustinut financiar
atat de companii, cat si de stat. Oamenii de afaceri considera ca reteaua uriasa si
interconectata reprezinta o diferenta majora pentru sutele de mii de IMM-uri, deoarece ajuta
companiile sa exporte pe piete indepartate, altfel foarte greu accesibile.De asemenea, printre
alte avantaje se numara si competitivitatea ridicata a industriei germane, precum si cultura de
economisire.In concluzie, combinatia intre aceste elemente a condus la surplusuri comerciale
importante, care au atras criticile partenerilor, in scadere fata de nivelul din 2010, de 142 de
miliarde de euro. Figure 11:datoria publica brut ,ca procent din PIB;Germania 2002-2015

Sursa:Eurostat
60.65
64.34
66.43
68.65 68
65.12
66.9
74.63
82.71
80.11 80.99
78.3
76.3
72.25
y = 1.3113x + 61.978
R = 0.6064
0.00
20.00
40.00
60.00
80.00
100.00
2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
Datoria public brut, criteriul de la Maastricht, ca
procent din PIB

23

Figure 12: creterea PIB-ului in Germania 2002-2015

Sursa :Eurostat
I mporturile
n ultimii zece ani, Germania ocup prima poziie: n perioada 2001-2010 importurile
Germaniei cresc cu 3,1%, performan care nu reuete nici unui alt stat european. n cifre
absolute Germania este cea mai mare naiune importatoare din Europa: cu importuri n
valoare de 872 mld. EUR n 2009.
Table 8:Produsul Intern Brut
Figure 13:PIB-ul pe cap de locuitor (dolari) n Germania 2000-2012


Figure 14: creterea real a PIB
y = 0.0969x + 0.4798
R = 0.0307
-6.00
-4.00
-2.00
0.00
2.00
4.00
6.00
2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
creterea PIB-ului(volum)
y = 1393.4x + 23519
R = 0.9783
0
5000
10000
15000
20000
25000
30000
35000
40000
45000
PIB-ul pe cap de locuitor: dolari SUA,
preuri curente
anii PIB-ul
pe cap
de
locuitor:
dolari
SUA,
preuri
curente
Creterea
real a
PIB
Formarea
brut de
capital
fix
2000 25794.36 3.057649 2.628413
2001 26740.4 1.514371 -3.30057
2002 27445.82 0.010148 -6.11769
2003 28370.84 -0.37544 -1.20195
2004 29670.9 1.161133 -0.23125
2005 31116.58 0.684656 0.775974
2006 33581.29 3.7 8.22
2007 35510.99 3.269045 4.749584
2008 37114.75 1.083201 1.287932
2009 35972.59 -5.1455 -11.6617
2010 38319.82 4.012466 5.718229
2011 40989.73 3.333333 6.854424
2012 41922.82 0.688655 -2.08588

24

y = -0.0054x + 1.3453
R = 8E-05
-6
-4
-2
0
2
4
6
Creterea real a PIB
Sursa:http://:OECD.org
Structura economiei Germaniei s-a aflat in centrul dezbaterilor politice de la debutul
crizei din zona euro.Economisti si lideri politici din regiune au sustinut ideea ca Germania
trebuie sa cheltuiasca mai mult si sa economiseasca mai putin, concentrandu-se asupra
importurilor in detrimentul exporturilor, pentru a sprjini cresterea in Europa.Cele mai recente
date economice din Germania chiar indica o orientare in aceasta directie. Potrivit
indicatorilor pentru trimestrul al treilea, economia tarii pare sa dea lumii exact ce a cerut:
consum intern si investitii. Economia Germaniei a crescut in perioada iulie-august cu 0,3%
fata de trimestrul anterior si cu 1,1% fata de intervalul corespunzator din 2012.
Principala contributie la aceasta crestere au avut-o investitiile de capital, care au
crescut cu 1,6%, realizate in special in sectorul constructiilor. Totodata, companiile au
investit mai mult in echipamente. Iar acesta a fost al doilea trimestru consecutiv in care s-a
inregistrat o crestere puternica a investitiilor per ansamblu. Cheltuielile guvernamentale au
avansat cu 0,5%.Cererea interna a fost cu 0,7% mai mare. Mai mult, exporturile Germaniei
au crescut cu doar 0,1% in trimestul trei, in timp ce importurile au avansat cu 0,8%.
Germania a fost in ultima perioada tinta unor critici dure din partea celor care sustin ca
afecteaza redresarea economica a zonei euro prin competitivitatea sa. Comisia Europeana a
decis inceperea unei investigatii cu privire la excedentului comercial excesiv al Germaniei.
Totusi, nu toate tarile europene sunt nemultumite de exporturile puternice ale
Germaniei. Spania profita de aceasta situatie, potrivit ministrului Economiei.
Joerg Asmussen, membru al consiliului executiv al Bancii Centrale Europene si fost consilier
al lui Wolfgang Schaeuble, ministrul german de Finante, a subliniat ca Germania contribuie
deja la cresterea din Europa. Excedentul comercial al Germaniei in raport cu zona euro a

25

scazut la mai putin de jumatate fata de 2007 si a "disparut virtual" cu tarile puternic afectate
de criza."Este prea simplist sa presupui ca daca Germania devine mai putin competitiva acest
lucru va ajuta in mod automat alte tari - ar putea chiar sa le afecteaze. Solutia pentru
redresare este ca alte tari sa devina mai competitive. Trebuie sa maximizam presiunile
privind competitivitatea pentru a dobandi o mai mare eficienta, inovatie si crestere a
productivitatii", a spus Asmussen, conformWall Street Journal.
Figure 15:formarea bruta de capital fix n Germania 2000-2012


Pozitia investitiilor straine directe de industrie-intern( milioane US)

Table 9:poziia investiiilor strine directe de industrie-intern(milioane US):
anii 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011
agricultura
si pescuit
163.597 198.29
1
186.60
8
153.36
1
133.01
7
223.75
9
249.11
4
236.27
7
168.35
9
194.30
1
industria
extractiva
214.984 293.01
6
389.56
1
363.34
8
476.75
4
683.05
4
950.53
1
776.54
5
956.70
8
647.66
8
de
fabricatie
64248.6
06
80497.
31
99444.
2
77907.
4
96450.
55
10937
4
10526
2.6
87501.
8
94350.
62
93089.
38
produse
alimentare
1520.61
5
3926.6
67
4501.7
41
4922.8
89
7127.6
08
7024.8
58
6588.3
05
5082.8
41
5539.8
18
5560.8
81
Petrol
rafinat i
alte
tratamente
.. 5818.6
41
6234.3
32
5506.8
4
5921.2
35
8692.7
46
6848.5
52
8222.1
58
10811.
06
10534.
97
hoteluri si
restaurante
1042.40
8
1548.4
38
1627.7
1
1375.5
3
1615.9
6
1847.4
85
1713.1
82
2299.3
8
2232.7
63
2326.4
25
Transportur
i,
depozitare
i
comunicaii
17114.7
84
21409.
11
19061.
23
10226.
82
23520.
32
27990.
5
32938.
74
27945.
54
34775.
52
34700.
78
transport
rutier
320.902 627.71
1
627.92
8
615.80
3
807.32
1
933.31
1
1297.0
64
976.80
4
956.70
8
905.44
-15
-10
-5
0
5
10
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012
Formarea brut de capital fix

26

transport
aerian
20.974 59.361 70.829 99.095 625.57
5
895.03
6
917.13 203.14
1
76.162 110.10
4
Activiti
anexe i
auxiliare de
transport;
activiti
ale
ageniilor
de turism
586.223 712.33
2
799.55
3
711.35
9
767.81
1
861.17
8
3866.1
41
865.86
9
9886.4
24
11283.
68
telecomuni
catii
.. .. .. 6611.0
4
18829.
16
22710.
08
23412.
56
22394.
47
20427.
58
18588.
08
Activiti
recreative,
culturale i
sportive
1842.56
6
3399.9
96
994.33
3
855.28
3
954.82
6
927.42
3
826.66
9
808.24
1
192.41 227.97
9
total 87075.6
59
11849
0.9
13393
8
10934
8.8
15723
0.1
18216
3.5
18487
0.6
15731
3.1
18037
4.1
17816
9.7
Sursa: Eurostat
Principalele destinatii ale investitiilor Principalele tari care au investit n
germane n strainatate: Germania:
SUA 33,6% Olanda 19,0 %
Marea Britanie 9,6% Franta 14,8 %
Belgia/Luxemburg 8,2% SUA - 13,7 %
Olanda 7,8% Belgia/Luxemburg 12,3%
Franta 6,2% Marea Britanie 11,4%
Italia 3,2% Elvetia 7,6%
Austria 3,2%. Japonia 3,3%.
La Berlin, fluxurile de Investitii Strine Directe din Germania(ISD) au crescut cu 46 %
n 2009, n timp ce stocurile de ISD au crescut usor. Pozitionarea tarii ca o baza economica
solida pentru Europa,pe parcursul crizei, Germania este de asteptat sa ramna o tara- cheie
de destinatie pentruinvestitiile straine directe pentru perioada 2010-2012, potrivit unui
sondaj de corporatiitransnationale. Acestea sunt rezultatele din 2010 UNCTAD -
Raportul mondial al investitiilor. Germania a ocupat locul 7 la nivel mondial in fluxurile
totale de I SD, acestea crescand de la 24 miliarde de dolari la 36 miliarde de dolari in
2008 - 2009. Aceasta a fost singura tara dintre primele sapte care a inregistrat o crestere a
intrarilor de fluxuri. Aceasta crestere se datoreaza n mare parte unei cresteri a creditelor
inter-companie. Prin comparatie,intrarile de la Statele Unite, nca tara conducatoare a
destinatiei pentru intrarile de fluxuri de ISD n ciuda crizei, a scazut drastic de la 316
miliarde de dolari la 130 miliarde de dolari n aceeasi perioada.


27


Potrivit UNCTAD, "fluxurile de ISD n tarile dezvoltate au suferit cel mai grav declin
din toate regiunile, contractarea cu 44 % la 566 miliarde de dolari. O dovada a stabilitatii
Germaniei, studiul lauda performanta puternica a tarii: "America de Nord a fost cea mai
afectata, n timp ce cele 27 de state membre ale UE au rezistat loviturii mai bine
cu Germania. Germania este pozitionata bine in clasamentele internationale a
stocurilor de I SD, odata cu cresterea stocurilor de investitii straine directe usor n 2009,
pastrnd n acelasi timp pozitia sa pe locul 6 la nivel mondial. Masurarea stocurilor de ISD
ofera un indicator de performanta de ncredere, deoarece este mai putin volatil dect fluxurile
de ISD si reprezinta o valoare pe termen lung creat de investitii.

Figure 16: poziia investiiilor strine directe n hoteluri si restaurante(milioane US) n Germania 2002-2011

Figure 17: poziia investiiilor strine directe n transport rutier-intern(milioane US):

O componenta cheie a raportului UNCTAD este un studiu al corporatiilor transnationale
asupra tendintelor ISD pentru viitor. Aici, Germania, de asemenea se claseaza bine, citata de
factorii de decizie, mpreuna cu SUA si Marea Britanie ca o tara de destinatie principala ntre
1042.408
1548.438
1627.71
1375.53
1615.96
1847.485
1713.182
2299.38
2232.763
2326.425
y = 126.97x + 1064.6
R = 0.836
0
500
1000
1500
2000
2500
2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011
hoteluri si restaurante
320.902
627.711 627.928 615.803
807.321
933.311
1297.064
976.804 956.708
905.44
y = 69.563x + 424.3
R = 0.6103 0
500
1000
1500
2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011
transport rutier

28

natiuni industrializate pentru investitiile straine directe pentru perioada 2010-2012.
UNCTAD face o serie de recomandari politice, cel mai semnificativ n favoarea
investitiilor n tehnologii cu emisii reduse de carbon. Potrivit raportului, investitiile ntr-o
gama larga de domenii, inclusiv energii regenerabile, reciclare, si procesele de productie cu
emisii reduse de carbon pot aduce beneficii economice pentru tari, indiferent de locatie sau
de puterea economica. Germania este bine pozitionata pentru a transfera catre o economie
durabila, deoarece este deja un lider n tehnologie recunoscut n mai multe domenii
de tehnologie verde.
Figure 18: poziia investiiilor strine directe n transport aerian-intern(milioane US):

Figure 19: poziia investiiilor strine directe n activiti anexe i auxiliare de transport/activiti ale ageniilor
de turism-intern(milioane US):


Figure 20: poziia investiiilor strine directe n activiti recreative,culturale si sportive-intern(milioane US):


Pozitia investitiilor straine directe din Industria externa(milioane dolari) 2002-2011
Astazi, suma investita n strainatate de catre companiile germane este mult mai mare dect
capitalul strain. Succesul economiei germane depinde mai putin de cererea interna dect de
exporturi. Acest lucru este mult mai important pentru companiile germane - sa atinga
y = 26.09x + 164.24
R = 0.0482
0
200
400
600
800
1000
transport aerian
y = -230.47x + 2370.6
R = 0.5686
0
1000
2000
3000
4000
2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011
Activiti recreative, culturale i sportive
y = 1032.6x - 2645.4
R = 0.5786
-5000
0
5000
10000
15000
Activiti anexe i auxiliare de
transport; activiti ale ageniilor de
turism

29

noi piete de desfacere n tarile straine. Prin infiintarea de filiale proprii, ei profita de
conditiile economice locale, care sunt, n general, mai favorabile, n timp ce ei au un
avantaj competitiv prin imediata apropiere a clientilor lor, care nu ar fi fost posibil fara
activitatea lor n strainatate.
n consecinta, de la nceputul anilor 1990, centralizarea capitalului ntre Germania si
afacerile straine a crescut considerabil. Pna la sfrsitul anului 2001, volumul investitiilor
germane directe a ajuns la un vrf interimar de 700 de miliarde de euro. Ca urmare a socului
atacurilor din 11 septembrie, valorile si volumul tranzactiilor a scazut temporar. Pna n
2006, cu toate acestea, totalul capitalului german investit n strainatate s-a ridicat la 749
miliarde de euro, din nou, mult peste nivelul anului 2001. La sfrsitul anului 2008, valoarea
investitiilor directe germane n strainatate s-a ridicat la 851 miliarde de euro. Din aceasta
suma, mai mult de 70% au fost investite n tarile europene. Cota tarilor UE din suma
totala a crescut la 64%. Tarile industrializate continua sa fie cele mai atractive pentru
investitori germani. Cota lor din volumul total al investitiilor straine germane a fost de 87%
n 2008.Companiile germane continua sa aiba o preferinta pentru lumea anglo-saxona pentru
investitiile lor. De la nceputul dezbaterii politice cu privire la Germania, ca o locatie de
afaceri, care a implicat critica pentru costurile ridicate pe salariile unitare si volumul de lege,
tarile anglo-saxone au manevrat o mare parte a investitiilor directe germane. Avnd n vedere
ca SUA si Marea Britanie sunt considerate, din punct de vedere al industriei, ca fiind mult
mai liberale; n acelasi timp ofera, de asemenea, un mediu de cost foarte favorabil, ei reusind
sa atraga o cota de 28% din totalul investitiilor straine directe germane de la sfrsitul anului
2008. La 154 miliarde, SUA este n mod traditional cea mai importanta tara
pentru investitorii germani directi. Deoarece cresterea economica mondiala nu mai este
exclusive condusa de Statele Unite ale Americii, cu toate acestea, China, Japonia, tarile
asiatice precum India, si natiunile europene au devenit mult mai importante pentru
investitii germane corporative. Obiectele preferate de investitii n cadrul UE sunt Olanda
(total n anul 2008:133,484 milioane euro), Franta (total n 2008: 44,183 de milioane de
euro), si Austria (total n 2008: 32,028 de milioane de euro).
Table 10: Pozitia investitiilor straine directe din Industria externa(milioane dolari) n Germania 2002-2011
anii 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011
agricultura si
pescuit
403.75 479.94 591.151 648.835 841.563 971.586 901.821 1393.171 1521.913 1626.943
industria
extractiva
2303.994 2446.431 2560.748 2569.387 2860.526 4485.487 4699.769 8733.612 9782.202 10953.37
de fabricatie 121023.1 134576.4 148256.4 150132.2 174446 226726.9 198107 189392 196646.2 199397.7
produse
alimentare
3329.623 4549.326 5103.789 4488.759 5674.956 6696.58 6727.475 7557.989 7513.362 7573.834
Petrol rafinat i
alte tratamente
354.461 539.301 550.288 554.459 603.186 1018.693 855.895 845.699 921.967 1288.86
hoteluri si
restaurante
1063.382 1878.081 2300.587 2250.868 2083.495 2212.565 2027.706 2365.653 2255.478 2178.756
Transporturi,
depozitare i
comunicaii
36452.81 35010.36 42618.75 39634.39 44533.06 51685.41 47089.54 46150.41 54394.71 46283.68

30

transport rutier 1301.437 1487.814 1623.623 1281.154 1573.816 1242.452 1317.939 1555.972 1532.603 1601.036
transport
acvatic
500.23 599.925 898.986 698.383 777.03 1098.186 1175.986 1015.704 1114.377 989.637
transport
aerian
3823.56 5903.262 7738.09 230.042 152.772 351.832 548.33 571.964 470.337 489.637
Activiti
anexe i
auxiliare de
transport;
activiti ale
ageniilor de
turism
2726.62 2604.306 3115.123 3839.924 5756.61 8591.172 7609.812 4163.665 19028.59 18304.4
telecomunicatii .. .. .. 32580.96 34663.46 36084.1 30890.16 33143.64 29808.93 22566.06
Activiti
recreative,
culturale i
sportive
640.756 606.24 386.836 330.316 321.348 459.295 1426.492 1472.41 200.428 190.415
total 173923.8 190681.4 215744.4 239239.7 274287.8 341624.2 303377.9 298361.9 325191.1 313444.3

Figure 21: Pozitia investitiilor straine directe din Industria externa de hoteluri si restaurant (milioane dolari) n Germania
2002-2011


y = 75.546x + 1646.2
R = 0.3646
0
500
1000
1500
2000
2500
3000
2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011
hoteluri i restaurante

31

Figure 22: Pozitia investitiilor straine directe din Industria externa a transportului rutier(milioane dolari) n Germania
2002-2011


Printre tarile de frunte n proiecte de investitii straine directe n Germania se numara
Statele Unite ale Americii cu 149 proiecte, Marea Britanie cu 51, si Japonia, cu 36. Toate
cele trei tari au crescut numarul de proiecte de investitii n 2008, cu Mnchen,
Berlin,Frankfurt si Main ca primele 3 locatii de investitii . Atragerea de companii
americane n Germania nu este o surpriza. n ultimului sondaj al Barometrului
AmCham Business din
2009 , Germania a fost votata numarul 1 ca locatie de investitii n Europa, pentru firmele
americane. Exista aproximativ 2.700 de companii americane prezente n Germania
care angajeaza aproximativ 800.000 de muncitori. Printre companiile de top care au investit
n Germania n 2008 au fost Intico Solar (Austria), Casio Computer (Japonia), Research in
Motion (RIM) (Canada), si Liberty Media (SUA). Potrivit Biroului van Dijk Electronic
Publishing, exista n total peste 46.000 de companii straine prezente n Germania. Noile
proiecte de ISD in 2008 au creat mii de posture noi, un rezultat pozitiv din punct de vedere
economic n timpul ncercarilor grele de pe glob.
1301.437
1487.814
1623.623
1281.154
1573.816
1242.452
1317.939
1555.972
1532.603
1601.036
y = 14.852x + 1370.1
R = 0.0915
1200
1600
2000
2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011
transport rutier

32

Figure 23: Pozitia investitiilor straine directe din Industria externa a transportului acvatic(milioane dolari) n Germania
2002-2011

I ndicatorii ofertei turistice
Turismul marile obiective turistice
Germania este o ar cu una dintre cele mai dezvoltate industrii turistice, axat pe
turismul cultural. Cele mai populare destinaii sunt Berlin, Mnchen, Marea Baltic, Marea
Nordului, Hamburg,Bremen etc. Turismul n Germania a evoluat progresiv dup cel de-Al
Doilea Rzboi Mondial. Obiectivele turistice variaz de la destinaii rurale pn la hoteluri de
lux. Turismul rural este dezvoltat n sudul rii, n landul Baden-Wrttemberg, acolo unde
sunt plantate culturi ca via-de-vie i pomi fructiferi. Turismul urban, respectiv, nflorete n
centrele urbane de tipul oraului Bremen. Turitii admir monumentele arhitecturale de tipul
cldirii Reichstagului sau Noului Castel.
Oaspeii rii pot cltori pe cale maritim i fluvial. Oraele principale n acest sens
sunt Rostock (ora cu ieire la mare) i Frankfurt (situat pe rul Main).
500.23
599.925
898.986
698.383
777.03
1098.186
1175.986
1015.704
1114.377
989.637
y = 62.687x + 542.07
R = 0.6661
0
200
400
600
800
1000
1200
1400
2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011
transport acvatic

33


Unul dintre cele mai frumoase palate din Europa, faimos datorit scrii magnifice. Este
considerat unul dintre cele mai frumoase exemple de art baroc din lume. Cladirea a fost
creat de ctre Balthasar Neuman, iar fresca de deasupra scrilor a fost pictat de Tiepolo i
are reputaia de a fi cea mai mare din lume. Palatul are 300 de camere mprtiate n trei
aripi. Mai exist i o capel decorat de
Tiepolo. Grdinile reedinei
Wurzburger se afl n spatele palatului.
Castelul Neuschwanstein
Este o bijuterie care s-a nscut din
visul regelui Ludwig al II-lea. Este exact
castelul din poveste pe care i-l
imaginezi de fiecare dat cnd zici..ei
bine. castel . A fost construit n anii
1870 pe ruinele altor dou castele i a
inspirat castelul nfiat de Disney n
desene precum Frumoasa din pdurea
adormit i parcul Disneyland, aa de
frumos este. Castelul nu a fost terminat,
din toate cele 200 de ncperi plnuite
fiind terminate doar 15.
Intrare: 8 studeni
Se poate ajunge cu trenul de la Munchen la Fussen, o cltorie de 2 ore (i aproximativ 30 ).
Transportul i cazarea
Un bilet de avion dus-ntors de la aeroportul Henri Coanda, Bucureti ctre Munchen,
Germania la compania Tarom cost 296.
Locurile de cazare sunt foarte variate, de la pensiuni pn la cele mai pretenioase hoteluri.
Figure 24: Resedina Wurzburger

Figure 25: castelul Neuschwanstein

34

Hotel Hilton Park (5*)
Hotelul este situat ntr-o zon rezidenial, linistit a oraului, la cteva minute distan de
centru, oferind o vedere panoramic asupra oraului. FACILITI HOTEL Camerele sunt
dotate cu telefon cu acces direct, mini bar, usctor de pr. FACILITI CAMERE Hotelul
are un club de sntate, o sal de conferine, un restaurant.
Munii Pdurea Neagr este o zon montan mpdurit n Baden-Wrttemberg, sud-vestul
Germaniei. Este mprejmuit de valea Rinului la vest i
sud. Cel mai nalt vrf este Feldberg cu o nlime de
1493 metri. Este o important zon turistic cu mai
multe staiuni montane i balneare, printre care Baden-
Baden. Din aceti muni izvorte Dunrea, al doilea
fluviu din Europa care se vars n Marea Neagr prin
Delta Dunrii de pe teritoriul Romniei, care este o
important surs de aprovizionare cu pete pentru
Germania i un vizitat loc turistic.
Oktoberfest
Oktoberfest (n traditie "Srbtoarea lui octombrie"),
este una din cele mai mari serbri populare din lume.
Se desfoar anual, n Mnchen, de la mijlocul lui
septembrie pn n octombrie. Oktoberfest-ul
ncepe n jurul datei de 20 septembrie i se termin n
prima duminic din octombrie; excepie de la aceast
regul se face doar n anii n care prima duminic din
octombrie cade pe 1 sau 2. n acest caz, festivalul se
prelungete pn la data de 3 octombrie, Ziua Unificrii Germane.
Germania se situeaz pe locul doi n lume la producia de hamei, fiind renumit pentru
calitatea berii pe care o produce. La fel de faimoase sunt i vinurile din vile rurilor Moselle
i Rin. Organizatorii asteapt, n acest an, ase milioane de vizitatori, care au la dispoziie
aproape o sut de mrci diferite de bere. Oktoberfest este o bucurie i pentru amatorii de
mancare bun i... mult: anul trecut s-au consumat peste 450.000 de pui fripi i mai bine de
100 de vite.
Table 11: Numar de uniti de cazare din hoteluri; de vacan i alte cazari pe termen scurt; terenuri de camping, locuri
pentru vehicule recreaionale i locuri pentru rulote din Germania 2003-2012
Anii Numar total de
unitati de cazare
Numar de
unitati de cazare
din hoteluri
cazare de scurt
sejur de vacan
i alte; terenuri
de camping,
locuri pentru
vehicule
recreaionale i
locuri pentru
rulote

Terenuri de
camping,
locuri pentru
vehicule
recreaionale
i locuri
pentru rulote
Modificarea
procentual
pe perioada
anterioar in
total unitati
de cazare
Modificarea
procentuala
pe perioada
anterioara de
unitati de
cazare in
hoteluri
Figure 26: Oktoberfest

35

Sursa: http://oecd.org
1. Numar total de unitati de cazare
hoteluri; de vacan i alte unitati cazare pe termen scurt; terenuri de camping,
locuri pentru vehicule recreaionale i locuri pentru rulote
Numar total de unitati de cazare
Figure 27: numar total de uniti de cazare n Germania din 2003-2012

Numrul total al unitilor de cazare n Germania n anul 2003 era de 55,119. Numrul
acestora scade pn n 2009,ajungnd la 53,179. n 2010 creste cu un procentaj de 0.7%,iar
apoi n 2012 scade la 52,776.
51,000
52,000
53,000
54,000
55,000
56,000
2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012
Numr total de uniti de cazare
2003 55,119
37,547 17,572 2,419 -0.9 -1.5
2004 55,278
36,839 18,439 2,390 0.3 -1.9
2005 55,331
36,575 18,756 2,461 0.1 -0.7
2006 54,797
36,201 18,596 2,456 -1 -1
2007 53,758
35,941 17,817 2,531 -1.9 -0.7
2008 53,959
35,891 18,068 2,718 0.4 -0.1
2009 53,179
35,814 17,365 2,806 -1.4 -0.2
2010 53,532
35,867 17,665 2,948 0.7 0.1
2011 53,164
35,579 17,585 3,027 -0.7 -0.8
2012 52,776
35,511 17,265 2,869 -0.7 -0.2

36

Figure 28:numr de uniti de cazare din hoteluri In Germania 2003-2012


Figure 29:numr uniti de cazare de scurt seju de vacan i altele;terenuri de camping,locuri pentru vehicule
recreaionale i locuri pentru rulote in Germania 2003-2012


Figure 30:numr de uniti de cazare din terenuri de camping,locuri pentru vehicule recreaionale i locuri pentru rulote
in Germania 2003-2012

34,000
34,500
35,000
35,500
36,000
36,500
37,000
37,500
38,000
2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012
Numr de uniti de cazare din hoteluri
16,500
17,000
17,500
18,000
18,500
19,000
2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012
cazare de scurt sejur de vacan i alte; terenuri de camping,
locuri pentru vehicule recreaionale i locuri pentru rulote
0
1,000
2,000
3,000
4,000
2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012
Terenuri de camping, locuri pentru vehicule recreaionale i locuri
pentru rulote

37

n ultima perioada populaia Germaniei s a axat pe ecoturism,sau asa zisul turism verde,de
aici si observam ca gradul de ocupare si unitatile de cazare din domeniul terenuri de
camping,locuri pentru vehicule recreaionale i locuri pentru rulote au crescut in perioada
2003-2012 cu un numar de 608 uniti,in 2011 atingnd pragul maxim de 3027 de unitati de
cazare.
Figure 31: modificarea procentual pe perioada de cazare anterioar n total uniti de cazare n Germania 2003-
2012


Figure 32: modificarea procentual pe perioada anterioar de uniti de cazare din hoteluri in Germania 2003-2012


-0.9
0.3
0.1
-1
-1.9
0.4
-1.4
0.7
-0.7 -0.7
y = -0.0067x - 0.4733
R = 0.0006
-2.5
-2
-1.5
-1
-0.5
0
0.5
1
2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012
Modificarea procentual pe perioada anterioar in total unitati de
cazare
-1.5
-1.9
-0.7
-1
-0.7
-0.1
-0.2
0.1
-0.8
-0.2
y = 0.16x - 1.58
R = 0.5739
-2
-1.5
-1
-0.5
0
0.5
2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012
Modificarea procentuala pe perioada anterioara de unitati de cazare in hoteluri

38


Table 12: Numar de paturi din hoteluri; de vacan i alte cazari pe termen scurt; terenuri de camping, locuri pentru
vehicule recreaionale i locuri pentru rulote din Germania 2003-2012
Anii Germania
total
numr
paturi
numar
paturi in
hoteluri
si alte
unitati
cazare de scurt
sejur de vacan
i alte; terenuri
de camping,
locuri pentru
vehicule
recreaionale i
locuri pentru
rulote
Terenuri de
camping,
locuri pentru
vehicule
recreaionale
i locuri
pentru rulote
De vacan i
alte cazari pe
termen scurt
2003 3,123,344 1,611,106 1,512,238 774,756 737,482
2004 3,292,221 1,609,027 1,683,194 782,868 900,326
2005 3,326,540 1,621,118 1,705,422 793,791 902,319
2006 3,329,191 1,630,736 1,698,455 801,080 896,797
2007 3,210,413 1,643,748 1,566,665 819,328 747,337
2008 3,270,770 1,676,738 1,594,032 839,284 754,748
2009 3,231,019 1,693,973 1,537,046 854,568 682,478
2010 3,286,962 1,721,826 1,565,136 875,968 689,168
2011 3,323,998 1,749,435 1,574,563 887,780 686,783
2012 3,464,600 1,833,337 1,631,263 920,064 711,199
Sursa : Eurostat

Figure 33:total numr paturi din total uniti de cazare n Germania 2003-2012


y = 17344x + 3E+06
R = 0.3432
2,900,000
3,000,000
3,100,000
3,200,000
3,300,000
3,400,000
3,500,000
2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012
Germania total numr paturi

39

Table 13: Numar paturi- procentajul din perioada anterioara(t-

)
Anii Numar paturi
in hoteluri i
uniti
asemanatoare
cazare de scurt
sejur de vacan
i alte; terenuri
de camping,
locuri pentru
vehicule
recreaionale i
locuri pentru
rulote
Vacante si alte
unitati de
cazare pe
termen scurt
Terenuri de
camping,
locuri pentru
vehicule
recreaionale
i locuri
pentru rulote
2003 0.2 5.2 2.3 8.2
2004 -0.1 11.3 22.1 1
2005 0.8 1.3 0.2 1.4
2006 0.6 -0.4 -0.6 0.9
2007 0.8 -7.8 -16.7 2.3
2008 2 1.7 1 2.4
2009 1 -3.6 -9.6 1.8
2010 1.6 1.8 1 2.5
2011 1.6 0.6 -0.3 1.3
2012 4.8 3.6 3.6 3.6
Sursa: Eurostat
Figure 34: Numar paturi- procentajul din perioada anterioara(t-

) din cazare de scurt sejur de vacan i alte; terenuri


de camping, locuri pentru vehicule recreaionale i locuri pentru rulote in Germania 2003-2012



5.2
11.3
1.3
-0.4
-7.8
1.7
-3.6
1.8
0.6
3.6
y = -0.5267x + 4.2667
R = 0.099
-10
-5
0
5
10
15
2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012
cazare de scurt sejur de vacan i alte; terenuri de camping, locuri
pentru vehicule recreaionale i locuri pentru rulote

40

Figure 35: Numar paturi- procentajul din perioada anterioara(t-

) n hoteluri i uniti asemntoare n Germania


2003-2012


Figure 36: Numar paturi- procentajul din perioada anterioara(t-

) in alte uniti de cazare pe termen scurt in Germania


2003-2012


0.2
-0.1
0.8
0.6
0.8
2
1
1.6 1.6
4.8
y = 0.3618x - 0.66
R = 0.6293
-1
0
1
2
3
4
5
6
2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012
Numr paturi n hoteluri i uniti asemntoare
2.3
22.1
0.2
-0.6
-16.7
1
-9.6
1
-0.3
3.6
y = -0.9115x + 5.3133
R = 0.078
-20
-10
0
10
20
30
2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012
Vacane si alte uniti de cazare pe termen scurt

41

Figure 37: Numar paturi- procentajul din perioada anterioara(t-

) in terenuri de camping,locuri pentru vehicule


recreaionale i locuri pentru rulote din Germania in 2003-2012



Participarea la turism n scop personal (numr de turiti)
Table 14:participarea la turism n scop personal(calatoria,excursia,vizita)numr de turiti in Germania 2001-2012
Figure 38:numr turisti(n scop personal)2001-2012
Sursa:Eurostat

Participarea la turism n scop personal (de turisti ca pondere din total populaie):4 nopti sau
mai multe.

Table 15:participarea la turism n scop personal numar de turisti ca pondere din total de populaie %
8.2
1
1.4
0.9
2.3 2.4
1.8
2.5
1.3
3.6
y = -0.1879x + 3.5733
R = 0.0699
0
2
4
6
8
10
2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012
Terenuri de camping, locuri pentru vehicule recreaionale i locuri pentru rulote
y = -489163x + 5E+07
R = 0.1239
0
10000000
20000000
30000000
40000000
50000000
60000000
70000000
Participarea la turism n scop personal
(numr de turiti)
Anii Participarea
la turism n
scop
personal
(numr de
turiti)

2001 55236000
2002 46665000
2003 46083000
2004 44828000
2005 57955228
2006 57110828
2007 44993362
2008 44714533
2009 46597527
2010 46369410
2011 47635092
2012 45450152
anii Participarea
la turism n
scop

42


Figure 39:participarea la turism in scop personal %
sursa : Eurostat
Numrul de rezideni, cu vrsta de 15 ani sau mai mult, care au efectuat cel puin 1 cltorie
cu cel puin 1 edere peste noapte. Numai cltoriile n scop personal sunt acoperite.


Participarea la turism n scop personal de ctre grupa de vrst (numrul de turiti)
Table 16:participarea la turism n scop personal de catre grupe de varsta/numar de turisti in Germania
Figure 40: participarea la turism n scop personal de catre grupe de
varsta/numar de turisti in Germania

Sursa : Eurostat

62.3
61.2
64.1
62.1
64
62.5 62.2
65.9
64.7
65.6
67.8
72.9
y = 0.7164x + 59.952
R = 0.6343
0
40
80
2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012
Participarea la turism n scop personal (de turisti ca pondere din
total populaie)
0
10000000
20000000
30000000
40000000
50000000
60000000
de la
15 la
24 ani
15 ani
i
peste
de la
15 la
25 ani
de la
25 la
44 ani
de la
35 la
44 ani
de la
45 la
54 ani
de la
45 la
64 ani
de la
55 la
64 de
ani
peste
65 de
ani
Participarea la turism n scop personal de ctre
grupa de vrst
personal
(de turisti
ca pondere
din total
populaie)
2001 62.3
2002 61.2
2003 64.1
2004 62.1
2005 64
2006 62.5
2007 62.2
2008 65.9
2009 64.7
2010 65.6
2011 67.8
2012 72.9
anii Participarea la
turism n scop
personal de ctre
grupa de vrst
de la 15 la 24 ani 7252334
15 ani i peste 54801532
de la 15 la 25 ani 8210723
de la 25 la 44 ani 17658440
de la 35 la 44 ani 9447717
de la 45 la 54 ani 11015234
de la 45 la 64 ani 18838632
de la 55 la 64 de ani 7823398
peste 65 de ani 11052127

43

Participarea la turism in scop personal de catre grupa de varsta de 15 ani si peste cu un numar
de 54.801.532 de turisti,la capatul celalalt aflandu-se categoria de varsta de la 55 la 64 de ani
cu un numar de 7.823.398.
Figure 41: Numr de excursii in 2012 in Germania din punct de vedere al scopului vizat

E=estimate
C=confidential
Numrul de excursii in scop personal au rata cea mai mare de activitate privind
delegatiile/vacanele turitilor germani,la captul cellalt aflndu se excursiile cu scop de
Altele (de exemplu, pelerinaj, tratament medical).
Numr de excursii cu durata sederii:2012
Table 17:numar de excursii cu durata ederii in 2012 in Germania
durata voiajului (innoptri) Germany
de la 92 la 365 nopti confidential
de la 29 la 91 nopti 1.672.898
de la 15 to 28 nopti 7.483.316
de la 8 la 14 nopti 33.521.205
de la 4 la 7 nopti 69.653.495
peste 4 nopti 1.12E+08
de la1 la 3 nopti 1.35E+08
1 noapte sau peste 2.48E+08
Sursa: Eurostat
Numr de excursii cu durata sederii :Toate cltoriile turistice efectuate de ctre rezideni, cu
vrsta de 15 ani sau mai mult, n scop personal sau profesional / de afaceri, cu cel puin 1
edere peste noapte.


47757995
6472197
79093294
1.14E+08
2.00E+08
2.48E+08
0
50000000
100000000
150000000
200000000
250000000
300000000
nr. Excursii in 2012

44

Numr de nopi petrecute n afara rii
Table 18:turism emitor din Germania din 2002-2012
Sursa:WTTC
Cheltuieli pe categorii de cheltuieli (ncepnd cu 2012):
Cheltuielile medii per cltorie (ncepnd cu 2012) .
Cheltuielile totale de consum fcute de ctre un vizitator sau
n numele unui vizitator pentru i n timpul cltoriei lui / ei i
de edere la destinaie
Table 19: categorii de cheltuieli (ncepnd cu 2012)
cheltuieli in 2012 Germania
alte cheltuieli 22.821.200
cheltuieli pentru bunuri durabile si de
valoare
7.394.490
cheltuieli pentru cazare 48.336.735
cheltuieli pentru transport 45.027.725
Total 116.000.000
Sursa:Eurostat
Figure 42:cheltuieli medii pe noapte in 2012 Germania %
-cheltuielile medii pe noapte
(ncepnd cu 2012) Cheltuielile totale de consum fcute de ctre un vizitator sau n numele
unui vizitator pentru i n timpul lui / ei cltorie i de edere la destinaie.

18.2
15.9
38.54
35.9
92.65
y = 16.89x - 10.432
R = 0.7416
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
100
alte
cheltuieli
cheltuieli
pentru
bunuri
durabile si
de valoare
cheltuieli pe
cazare
cheltuieli pe
transport
Total
cheltuielile medii pe noapte in 2012
anii Turism emitor
2002 841.385.000
2003 8.30E+08
2004 820.291.000
2005 763.049.724
2006 748.809.043
2007 640.406.891
2008 658.410.126
2009 636.976.372
2010 640.570.416
2011 655.597.625
2012 625.053.812