Anatomia topografic. Introducere.

Delimitarea obiectului.

Anatomia topografic grupeaz organele regional, dupa
situaia n corp.

Reconstituie spaial i statigrafic toate planurile anatomice.

Studiaz raporturile reciproce dintre organele corpului
i modul n care acesta condiioneaz forma anterioar.

Topografia organic ptrunde n adncime i reconstituie un
organ n toate raporturile sale :
- cu scheletul ( scheletotpia )
- cu corpul ntreg ( holotopia )
- cu organele vecine ( sintopia )

Anatomia topografic oblig la cunoaterea anatomiei sistemice
( descriptive ),este supranumit anatomia preclinic, anatomia
practic, anatomia aplicat.
Metode de studiu:

- descoperirea formaiunilor plan cu plan, de la suprafa spre
schelet, pe cadavru sau mulaj fcute n toate planurile
corpului.
- anatomia pe viu cu inspecia, palparea, percuia, auscultaia.
- proiecia imagistic : radioscopia, radiografia, echografia,
computertomografia, rezonana magnetic simpl sau dup
administrarea de substan de constrast, anatomia
radiologic.
- antropometria biometria adresat corpului ntreg (
somatometria ) sau diferitelor regiuni : craniometrie,
pelvimetrie,etc.

Ci de acces medicale ( puncii ) i chirurgicale ( incizii ).

Capul.

4 etaje: - inferior: digestiv-gustativ
- respirator olfactiv
- organele de sim ( statoacustic i vizual )
- superior, neural: encefalul

Limite ntre cap i gt :
- marginea inferioar a corpului mandibulei
- orizontal spre marginea anterioar a SCM
- marginea anterioar a SCM
- baza procesului mastoidian
- linia nucal superioar
- protuberana occipital extern-
Forma prin umanizare :

dezvoltarea ampl i rotunjirea neurocraniului

- aezarea neurocraniului deasupra viscerocraniului

- dezvoltarea puternica a encefalului

- involuia aparatului dentomaxilar

- concentrarea principalelor organe de sim la limita -
dintre etajul neural i cel visceral

- factori mecanici : gravitaia, muchii cefei i
muchii masticatori

- factori biologici de adaptare la mediu: ortostatism i
locomoie mai lent
Raporturi cap-corp:

- luna a treia intrauterin 1/2
- luna a cincea intrauterine 1/3
- nou-nscut 1/4
- adult 1/8
Scheletul din suturi i aritculaia temporomandibulara de tip
sinovial:
1. neurocraniul - encefalul
2. viscerocraniul - organe de sim i nceputurile aparatului
digestivo-pulmonar

Neurocraniul - forma de ovoid cu axul mare .anteroposterior i
extremitatea mai voluminoas posterior. Este format din
dou regiuni : calvaria ( bolta ) i baza craniului, ambele cu
o fa exocranian i una endocranian.

Viscerocraniul - prisma cu cinci fee, cea superioar fixat pe
exobaz.

Delimitarea- linia de la glabel- marginea supraorbital a osului
frontal, arcada zigomatic, subporul acustic extern, marginea
anterioar a muschiului SCM.

Etajul neural al capului


n partea superoposterioar

cutia osoas mpreun cu o serie de planuri moi

adpostete encefalul nvelit n meninge
Regiunea parietal - fronto parieto occipital

Limite:
- anterior glabela i marginea supra orbital frontal
- posterior protuberana occipital extern i lina nucal
superioar
- lateral liniile temporale superioare
- baza procesului mastoidian
Stratigrafia:
pielea, prul
planul subcutanat, puin grsime multe fibre conjuctive
planul musculo aponevrotic : aponevroza epicranian cu muchii occipito-
frontali i temporo-parietali
Artere - supra-trohlear i supra-orbital din artera oftalmic
- frontal i temporal din artera temporal superficial
- occipital i auricular posterioar din artera carotidei externe

Venele - reea bogat care dreneaza n direcia sinusurilor durei mater
i venelor extracraniene

Limfaticele - anterioare merg spre nodurile submandibulare, cele
posterioare spre occipitale, mijlocii spre mastoidiene i
parotidiene.

Nervii - supratrohlearul i supraorbitalul din nervul oftalmic.

- auriculo-temporalul, plexul cervical i spinalii C2-C3
planul sub-aponevrotic - esut celular lax cu mare mobilitate.
Bose serosangvine la natere.

plan periostal ( pericraniul ) slab aderent la oasele calvariei,
ader ns puternic la suturi.

plan osos: calvaria cu suturile sale
- sutura sagital interparietal
- sutura coronar anterioar
- sutura lambdoid
- sutura frontal sau metopic
Fontanela anterioar ( mare ) ntre frontal i parietale,
corespunde n profunzime sinusului sagital superior
al durei mater.

Fontanela posterioar ( mic ) ntre parietale i occipital.

Suprafaa exocranian prezint anterior arcadele supra-
ciliare iar posterior liniile nucale supreme.

Suprafaa endocranian are median gaura oarba, creasta
frontalului, anul sinusului sagital superior iar pe
prile laterale fosete granulare, anuri arteriale,
impresiuni digitiforme, iminente mamilare, fose
cerebrale occipitale.
duramater cranian - ader la suturi i e usor decolabil, sediu
al hematoamelor extradurale n leziuni ale arterei
meningeale, mai ales meningeala mijlocie. Pe linia
median, duramater este parcurs de sinusul longitudinal
superior .

Importana regiunii
- sediul unor plagi foarte hemoragice ale prilor moi
- locul de elecie al trepanaiilor

Regiunea temporal - bilateral simetric

Limite: - inferioar - arcada zigomatic
- superioar - linia temporal, cu concavitatea n jos

Stratigrafie :
planuri cutanate
planuri subcutanate - esut conjuctiv lax:
- muchii pieloi ( temporo parietali,
auriculari anterior i superior ),
- artera temporal superficial ( ramuri
frontal i parietal ) ;
- venele satelite - venele retromandibulare,
- limfatice spre nodurile parotidiene i
mastoidiene.
planuri aponevrotic - plan lateral al aponevrozei epicraniene
plan fascial- fascia temporal cu dou lame, superficial i
profund, avnd masa adipoas ntre ele.
planul muscular : muchiul temporal,
trei mnunchiuri vasculo-nervoase: aa.
temporale profunde, anterioar i posterioar
( din maxilar) , medie ( din t. superificial ).
Vene tributare plexului pterigoidian i vene
retromandibulare.
Limfaticele ajung n nodurile paratiroidiene
superificiale.
Nervii sunt ramuri din nervul mandibular.
plan periost
plan osos - Poriunea lateral a calvariei: fosa temporal cu
suturile coronar, sfeno-frontal, scoamoas i sfeno-scoamoas.

plan periost
plan osos - Poriunea lateral a calvariei: fosa temporal cu
suturile coronar, sfeno-frontal, scoamoas i sfeno-
scoamoas.

durameter cranian - foarte uor decolabil - marile
hematoame. n grosimea sa urc a. meningee mijlocie (
prin gaura spinoas ) cu ramurile sale anterioar, mijlocie
i posterioar.

!!!!! i pe aici se pot face trepanaii !!!!
Regiunea bazei craniului

- Mediana i profunda alctuiete peretele inferior al
neurocraniului fiind separat de organele din jur
printr-un plan convenional oblic dinainte napoi i de
sus n jos,

- Trece exocranian prin galbela i protuberana occipital
extern,

- Endocranian prin linia de unire a solzului cu poriunea
orbital a frontalului i prin protuberana occipital
intern.

Stratigrafie

Exobaza craniului : acoperit de periost i divizat prin doua linii
convenionale, una unete tuberculii articulari ai temporalelor, a
doua vrful celor dou procese mastoidiene:

- zona anterioar - mascat de viscerocraniu, n raport
lateral cu regiunile orbitale, median cu regiunea foselor nazale
- zona mijlocie
- pe linia median procesul bazilar al occipitalului

- pe prile laterale feele infratemporale ale aripilor
mari ale sfenoidului, fosa mandibular, poriunea timpanic i faa
inferioara a poriunii pietroase aparinnd temporalului, condilul
occipital.
- Zona vine n raport pe linia median cu faringele,
spaiul retro-faringian, regiunea prevertebral, i de o parte i de
cealalat cu regiunea infratemporal i cu spaiile laterofaringiene


- zona posterioar
- solzul occipitalului i mastoida, n raport cu
coloana vertebrala i cu regiunea nucal.
Endobaza craniului
- etajul anterior

- mrginit napoi de anul chiasmatic i de marginile
posterioare ale aripilor sfenoidale mici
- alctuit din poriunile orbitale ale frontalului, lama
ciuruit a etmoidului, corpul i aripile mici ale sfenoidului.
-etajul mijlociu format de seaua turceasca, aripile mari ale
sfenoidului, solzul si fata anterioara a stancii temporalului.

- etajul posterior este constituit de poriunea bazilar, poriunile
laterale i solzul subprotuberanial al occipitalului i feele
posterioare ale poriunilor pietroase ale temporalelor.

Baza craniului este traversat de numeroase elemente vasculo-nervoase:

- n etajul anterior : de filetele nervilor olfactivi care trec prin gurile
lamei ciuruite, de nervul optic i artera oftalmic ce trec prin canalul optic.

- n etajul mijlociu de nervii oculomotori, trohlear , abducens, oftalmic,
vena oftalmic, prin fisura orbital superioar, nervul maxilar prin gaura
rotund, nervul mandibular i artera menigee mic prin gaura oval, artera
meningee mijlocie prin gaura spinoas, artera carotid intern prin canalul
carotidian.

- etajul posterior
- nervii faciali i vestibulo-cohlear ptrund n porul acustic
intern
- nervii glosofaringiani, vag i accesor, sinusul sigmoidian, prin
gaura jugular
- nervul hipoglos prin canalul omonim
- bulbul rahidian i vasele vertebrale trec prin gaura occipital
mare
Duramater cranian:
Cptuete endocraniul, aderent de planul osos al endobazei.
La acest nivel prezint majoritatea sinusurilor sale care dreneaz
sngele venos al peretelui osos, al meningelui, encefalului, orbital,
al urechii interne, spre bulbul superior al venei jugulare interne.


n etajul mijlociu:
- sinusurile sfenoparietale ( la limita cu etajul anterior )
- sinusurile cavernoase i intercavernoase.
- sinusurile pietroase superioare ( limita cu etajul posterior )
n etajul posterior:

- sinusul pietros inferior
- confluentul sinusurilor
- sinusul occipital
- sinusurile transverse
- sinusurile sigmoide
- plex venos bazilar
Vascularizaia i inervaia meningelui

Etajul anterior:
- vascularizaie: artera etmoidal anterioar i posterior din
artera oftalmic
- inervaia: ramura tentorial din nervul oftalmic
Etajul mijlociu:
- artera meningee mijlocie i mic din maxilar
- inervaie : ramura medie din maxilar i din ramura
meningee a nervului mandibular
Etajul posterior:
- artera meningee posterioare ram al arterei vertebrale
- inervaii: ramuri meningeale ale vagului i hipoglosului

Fibrele simpatice: - sunt aduse de plexurile periarteriale

Aplicaii clinice

Baza neurocraniului este amortizorul forelor care activeaz
asupra corpului prin: rezistena suturilor, a durei mater, stlpii de
rezisten - fracturile de baza de craniu.

Coninutul cavitii neurocraniului

Meningele cerebrale sunt continuarea meningelor spinale la
nivelul gurii occipitale mari i alctuit din 3 membrane care
cptuesc neurocraniul i nvelesc encefalul.
1. dura mater cranian ( pahimeningele ) n contact direct
cu endocraniul. Trimite o serie de 4 prelungiri ( septuri ) spre
interiorul cavitii craniene care limiteaz deplasrile encefalului la
schimbrile de poziie i compartimenteaz cavitatea cranian n
trei loje:
- coasa creierului, semilunar cu concavitea n jos, dispus
sagital, de la procesul crista galli la protuberana
occipital intern i care separ cele dou
emisfere. Conine n marginea inferioar liber sinusul
sagital inferior al durei mater.
- cortul cerbelului, transversal, separ lobii occipitali ai telencefalului de
cerebel, are tot o form semilunar cu o margine aderent care
se prinde pe marginile superioare ale stncilor temporalelor i
pe anurile sinusurile transverse, pn la protuberana
occipital intern, marginea sa liber ( incizura cortului ) se
inser prin extremitile ei pe procesele clinoide anterioare i
delimiteaz mpreun cu marginea superioar a lamei
patrulatere a sfenoidului, orificiul Pacchioni prin care trece
trunchiul cerebral. Pe faa superioar a cortului se prinde baza
coasei creierului aici gsindu-se sinusul drept al durei mater.


- coasa cerebelului separ incomplet emisferele cerebeloase, este
dispus mediosagital, se inser posterior pe creasta occipital
intern iar prin baza pe faa inferioar a cortului cerbelului.


- diafragma eii ( cortul hipofizei ) acoper fosa hipofizara i prezint un
orificiu prin care trece tulpina hipofizara
Aceste septuri ale durei compartimenteaz neurocraniul in trei loji ;
cerebeloas, cerebral i hipofizar.
- sub duramater se gsete spaiul subdural, spaiu virtual care poate
deveni real n cazuri patologice.

2. Arahnoida, membrana mijlocie care trece peste diferitele anuri
ale encefalului i mpreun cu piamater formeaz leptomeningele. ntre aceste
dou foie se afl spaiul subarahnoidian compartimentat prin numeroase
trabecule fine n " cisternele" subarahnoidiene. n acest spaiu circul L.C.R.
Principalele cisterne:
- mediane : cisterna chiasmatic, pericaloas,
interpeduncular, ambiens, cerebelomedular (
aici se fac punciile suboccipitale ).
- laterale : cisternele fosei laterale a creierului n fisura laterala
Sylvius coninnd artera cerebrala mijlocie, cisterna
pontocerebeloas.

3. Piamater - foia meningeala profund subire aderent de
reliefurile encefalului i purttoare de vase sanguine.

Encefalul

a) Emisferele cerebrale reunite prin formaiuni comisurale
constituind o mas ovoidal voluminoas care ocupa loja
cerebral.

- delimitate de calvarie, baza craniului i cortul cerebelului.

- comunic larg cu loja cerebeloas prin orificiul oval i cu loja
orbital i regiunea infratemporal prin orificiile bazei
craniului.

- sunt separate incomplet prin fisura longitudinal
interemisferic.
Suprafaa exterioar a fiecarei emisfere prezint o fa interemisferic,
plan, n raport cu coasa creierului o fa lateral convex, o fa
bazal inferioar, o margine superioar, una inferioar, una medial, o
extremitate anterioar ( polul frontal ) i una posterioar ( polul occipital )

Feele sunt brzdate de anuri, unele dintre acestea sunt adnci:
- anul central ( Rolando ) separ pe faa convex lobii frontali
i parietalul
- anul lateral ( Sylvius ) de pe feele bazal i lateral. Separ
lobii frontali i parietali de cel temporal.
- anul parietooccipital pe faa medial i parial convex
- antul cingular, pe faa medial separa giruscingulii de lobii
frontali i parietali
- fisura transversal ( telencefalo diencefalic) - fanta lui
Bichat.
Suprafaa lobilor este brazdat de sanuri mai superficiale care delimiteaz
girusurile i circumvoluiunile
structural
- substana cenusie la suprafaa ( scoara ) iar n profunzime -
nuclei mari nconjurai de substana alb .
Nucleii telencefalici: n. caudat, n. lentiform, claustrul i amigdalian
Nucleii diencefalici: reprezentat de talamus i nucleii hipotalamici


- substana alb, ntre scoara i nucleii bazali: centrul oval (
Vieussens ) formnd capsulele intern, extern i extrem. Se mai dispune i
sub forma comisurilor. De exemplu corpul calos i fornixul
- cavitile ventriculare: dou laterale ale emisferelor cerebrale,
fiecare comunicnd prin gaura interventricular ( Monro ) cu
ventriculul III al diencefalului

- ventriculul lateral - are o poriune central de
la care pleac trei prelungiri : una anterioar lung ( cornul frontal ) ,
una posterioar scurt ( cornul occipital ) i una inferioar ( cornul
temporal ) . Cavitile ventriculare sunt parcurse de plexurile coroide
care secret LCR

- ventriculul III - cavitate ngust n plan
medioasagital ce comunic posterior cu apeductul mezecefalic Sylvius.
Este acoperit de pnz coroidian cu plexurile coroide. Deasupra
acestui orificiu se gsete baza corpului pineal, n anul dintre coliculii
cvadigemeni superiori.

b) Cerebelul
- asezat impreuna cu alte doua organe rombencefalice ( bulbul si
puntea ) in loja cerebeloasa a cavitatii neurocraniului delimtat
in sus de cortul cerebelului si in jos de etajul posterior al
endobazei craniene. Loja comunica larg in sus cu loja
cerebrala prin orificiul oval si in jos cu canalul vertebral prin
gaura occipitala mare. Prin orificii mai mici comunica cu spatiile
perifaringiene si cu unele canale ale portiunii pietroase a
temporalului.

- situatie dorsocraniala fata de trunchiul cerebral de care este legat prin
trei perechi de pedunculi cerebelosi

- are forma unui elipsoid turtit de sus in jos
Prezinta o portiune mediana ingustata in plan sagital( vermis)
de o parte si de cealalta emisferele cerbeloase.


Intreaga suprafata strabatuta de santuri paralele mai adanci
delimiteaza lobulii cerebelului ,mai superficiali separand
foliile ( lamelele ) cerebelului cu directii transversale sau
oblice.

Structural :
- substanta cenusie superficial ( scoarta ) si in profunzime (
nucleii).
- substanta alba care patrunde si in folii.
c) Trunchiul cerebral- in prelungirea maduvei, ventruocaudal fata de
cerebel, in sus se continua cu diencefalul.

Este alcatuit din trei etaje: mezencefalul, puntea, bulbul rahidian.

Mezencefalul ventral pedunculii cerebrali, dorsal tectumul
mezencefalic ( lama tectala) alcatuita din cei 4 coliculi
cvadrigemeni. Situat la nivelul orificiului oval Pacchioni partea
superioara se afla in loja cerebrala, cea inferioara se afla in loja
cerebeloasa.
Puntea ( lui Varolio ) protuberanta ,cuboidala, cu margini rotunjite,
transversal delimitata ventral prin santul pontomezencefalic de
pedunculii cerebrali si prin santul bulbopontin de bulb. Este
asezata pe clivus.
Bulbul rahidian ( maduva prelungita ) are forma de trunchi de con cu
baza mare in sus.

Limita inferioara planul transversal care trece prin articulatia atlanto-
occipitala, extremitatea inferioara in canalul vertebral.
Consecinta clinica:
compresiunea bulbara in luxatiile anterioare ale atlasului
- in fracturile dintelui axisului
- Morbul lui Pott suboccipital
- Spatiul dintre baza craniului si arcul posterior al atlasului,
acoperit de membrana atlantooccipitala posterioara
care are 1 cm iar in flexie 3 cm. Pe aici se poate
patrunde si in punctiile suboccipitale dar si
traumatic.

- Structural trunchiul este constituit de nuclei de substanta
cenusie si inconjurati de substanta alba

___ nucleii echivalenti
- nucleii somatomotori si visceromotori ai nervilor cranieni
- nucleii viscero si somato senzitivi
__ nucleii proprii : olivele bulbare, substanta neagra,
nucleul
rosu, nucleul coliculilor cvadrigemeni din mezencefal

- In tot trunchiul cerebral se intinde formatiunea reticulata
-Pe suprafata trunchiului cerebral se gaseste originea aparenta a
ultimelor 10 perechi de nervi cranieni

in santul preolivar bulbar originea nervului hipoglos ( XII ).
in santul dorsolateral bulbar de jos in sus au originea
aparenta nervul accesor ( XI ) , vag ( X) ,
glosofaringian ( IX).
in santul bulbopontin dinspre medial au originea aparenta
nervul abducens ( VI ), facial (VII), intermediar ( VII
bis ) si vestibulocohlear ( VII).
pe fata ventrala a puntii la limita cu pedunculul cerebelos
mijlociu se afla originea aparenta a trigemenului ( V)
pe fata dorsala a mezencefalului sub coliculul cvadrigemen
inferior are originea aparenta nervul trohlear ( IV )
pe fata mediala a pedunculului cerebral, imediat
deasupra santului pontopeduncular se afla originea
aparenta a oculomotorului ( III)
-intre fata posterioara a segmentului bulbopontin a trunchiului si
cerebel se gaseste ventriculul IV care comuninca in sus prin
apeductul mezencefalic cu ventriculul III iar in jos cu canalul
central ( ependimar ) al maduvei.

Prezinta :
- un planseu fosa romboida alcatuit din triunghiul
bulbar si pontin in forma de cort,
- versantul superior este format de valul medular
superior,(Vieussens)
- versantul inferior de panza coroidiana a
ventriculului IV.
- Comunica cu cisterna cerebromedulara a spatiului
subarahnoidian prin apertura mediala (
Magendie ) si prin cele doua aperturi laterale
( Luschka ).
d) Hipofiza ( glanda pituitara ) asezata in cea mai mica loja,
formata printr-o dedublare a durei mater cu o foita superficiala (
diafragma seii ) si o foita profunda. In grosimea acestor pereti
laterali se gasesc :

- sinusul cavernos al durei mater ,
- artera carotida interna,
- nervul oculomotor , nervii trohlear, abducens si
oftalmic,
- plexul simpatic pericarotidian.

Printr-un orificiu al diafragmei seii trece tulpina pituitara care
suspenda hipofiza de hipotalamus.
e) Irigatia continutului neurocraniului este realizata prin doua perechi de
artere :
- artera carotidei interna : dupa ce strabate stanca temporalului
si sinususul cavernos emite :
- o ramura colaterala artera oftalmica
- ramuri laterale :
- comunicanta posterioara
- cerebrala mijlocie
- cerebrala anterioara
- artera vertebrala : ramura a arterei subclavii, patrunde prin
gaura occipitala mare, se uneste cu congenera ei, formand artera bazilara care
emite ramuri pentru trunchiul cerebral si cerebel, apoi se termina prin bifurcare
in arterele cerebrale posterioare.
Prin anastomoza intre arterele cerebrale ia nastere arcul arterial al
bazei encefalului ( poligonul lui Willis ).
Artera cerebrala - anteriora parcurge fisura interemisferica
- mijlocie prin santul lateral Sylvius
- posterioara inconjoara pedunculul cerebral apoi trece
pe fetele inferioara si mediala ale lobilor
temporali si occipitali.
Venele cerebrale nu sunt comitante arterelor, majoritatea conduc sangele in
vena cerebrala mare a lui Galen, care se varsa in sinusul drept al durei mater..

Topografia cranioencefalica


Localizarea unor leziuni cerebrale in raport cu reperele osoase ale
neurocraniului

- marginea superioara ale emisferelor cerebrale si sinusul
longitudinal superior pe linia medio sagitala dintre
radacina nasului si protuberanta occipitala externa.

- sinusul transvers pe linia ce uneste porul acustic extern
cu protuberanta occipitala externa.
- principalele santuri ale emisferelor cerebrale(procedeul
Kronlein); orizontala auriculo- suborbitala, paralel cu ia orizontala
supra-orbitara ,doua linii veriticale mediozigomatica si
retromastoidiana

- proiectia santului central: intersectia orizontalei
supraorbitale cu verticala mediozigomatica si
punctul de intersectie al liniei mediosagitale cu
verticala retromastoidiana, cele doua treimi
superioare reprezinta proiectia santului.
- proiectia santului lateral: bisectoare unghiului dintre
orizontala supraorbitala si linia de proiectie a
santului central.
- ramura anterioara a meningeei mijlocii la intersectia dintre
linia supraorbitala cu mediozigomatica.
Explorarea si cai de acces
Radiologie :
Rgf simpla
Rgf cu substanta de contrast : ventriculografii,
encefalografii si arteriografii
Tomografie computerizata
RMN
Cai de acces :
- Trepanatii prin calvarie, transparietala in loja hipofizara
craniotomie transfrontala, transtemporala si transetmoidala

Organul vestibulocohlear ( stato-acustic )

Organele receptoare ale undelor sonore si acelea care
apreciaza efectele gravitatiei, ale miscarii capului sau corpului
pentru echilibru.

Este situat in grosimea portiunilor pietroasa si mastoidiana
ale osului temporal si in segmentul superficial pe partea laterala a
capului.

Alcatuit din trei componente : externa si medie cu scop
auditiv si urechea interna cu receptori micsti.
Urechea externa :

pavilionul urechii este o expansiune pereche cu suprafata
neregulata pe partile laterale ale capului, inaintea
procesului mastoidian, inapoia articulatiei
temporomandibulare si a regiunii maseterine, dedesubtul
regiunii temporale, deasupra regiunii parotidiene.

- prezinta o fata laterala concava cu proeminente si santuri in
jurul unei depresiuni centrale ( conca ) din care
porneste meatul auditiv extern. In jurul depresiunii
proeminentele antehelix, helix din portiunea superioara
a pavilionului. Anterior conci se afla un tubercul
( tragus ). In partea inferioara lobulul.

fata mediala convexa unghi fata de craniu 20-30 grade cu
antul retro-auricular.
Planuri :
- tegument fin cu peri, glande sebacee si sudoripare
- cartilajul pavilionului, absent la lobul, fixat la oasele din jur
prin trei ligamente auriculare ( anterior, posterior si
superior ) si muschii extrinseci.

Muschii intrinseci sant nefunctionali la om.

!!!!Datorita situatiei sale poate fi sediul degeraturilor,
arsurilor, revarsatelor sangvine, pericondrite traumatice.
-Meatul ( conductul auditiv extern ) este canalul de la conca la membrana
timpanica.

Directia oblica medial, inainte putin in jos, curba neregulata, in cele doua
treimi laterale este orizontala, mediala se incurbeaza in jos, o curbura
laterala cu convexitatea anterioara si alta mediala cu concavitatea.
pentru explorarea sa si a timpanului, examinatorul trebuie sa traga
pavilionul in sus si posterior. Peretele anterior al meatului vine in raport
cu articulatia temporomandibulara, cel posterior cu mastoida, cel
inferior cu glanda parotida, cel superior cu etajul mijlociu al bazei
craniului.

Structural :
- o componenta osoasa, mediala, portiunea timpanica si solzoasa a
temporalului
- o portiune laterala fibro-cartilaginoasa
- piele cu peri fini, glande sebacee si sudoripare modificate (glande
ceruminoase)
Clinic :
- acumularile de cerumen ( dopuri ) impun spalatura.
- pielea este des sediul foliculitelor si furunculilor.
- impreuna cu timpanul ( urechea mijlocie ) este singurul segment care
poate fi explorat clinic si otoscopic.

Irigatia urechii externe.
- arteriala sistemul carotidei externe
- ramuri auriculare anterioare din temporala
superficiala
- auriculara profunda ram a maxilarei
- artera auriculara posterioara ram direct din carotida
- venele tributare jugularei externe si plexului pterigoidian
- limfaticele catre nodurile mastoidiene, parotidiene,
cervicale laterale profunde.

Inervatia senzitiva este data de auriculo-temporal, ramuri din
plexul cervical si din vag.
Urechea mijlocie are o cavitate principala timpanica - casa
cu continutul ei, tuba auditiva si cavitatile
mastoidiene.


- Transmite mecanic undele sonore la urechea interna si la
adaptarea reflexa a receptorilor acustici la intensitatea sunetelor
-cavitatea timpanica. Turtita transversal, inclinata de sus in jos si lateromedial.

Prezinta sase pereti :

1. peretele membranos ( lateral ) cu o portiune membranoasa si una
osoasa.
Membrana timpanica rotunda, subtire, rezistenta, inclinata la 45-50
grade, cu o portiune intinsa ( parstensa ) si una
flasca ( parsflaccida )
Structural 4 straturi : cutanat, fibros radiat, fibros circular si mucos
Irigatia
- arteriala : - din reteaua superificiala ram din auriculara
profunda
- reteaua profunda formata din ramuri ale timpanicei
anterioare si din stilomastoidiana -
venele: - superficiale spre venele meatului extern
- profunde la venele cavitatii timpanice
- limfatice precum venele
- nervii - din auriculo temporal i din vag straturile superficiale,
cei profunzi din plexul timpanic.
2. Peretele labirintic (medial) rspunde vestibulului urechii interne. n
mijlocul su se gsete proeminena promontoriului, postero superior fereastra
vestibulului (oval), posteroinferior fereastra cohleei (rotund). Deasupra lor
proeminena canalului nervului facial i canalul semicircular lateral.

3. Peretele carotidian (anterior). Aici, superior, se deschide tuba, lateral
un orificiu n Y prin care trec ligamentul anterior al ciocanului i nervul coarda
timpanului.

4. Peretele mastoidian (posterior) cu aditus antrum i nervul coarda
timpanului.

5. Peretele tegmental (superior)- rspunde etajului mijlociu al bazei
craniului. Pe aici infeciile cavitii timpanice se pot propaga la meninge.

6. Peretele jugular inferior, ngust, n raport cu bulbul superior al venei
jugulare.

Oscioarele urechii au rolul de a transmite vibraiile timpanului.
Ciocanul cu manubriul nglobat n membrana timpanic.
Nicovala.
Scria talpa fixat n fereastra vestibulului.


Casa timpanului mucoasa formeaz o serie de plici cu .
Etajul inferior (hipotimpanic) sub planeul meatului.
Etajul mijlociu (timpanic) cu oscioarele i 3 recesuri.
Etajul superior (epitimpanic).
Irigaia:
Arterial
A. timpanic anterioar ram din A. maxilar.
A. timpanic superioar ram din A. menigee
mijlocie.
A. timpanic posterioar ram din A. auricular
posterioar.
A. timpanic inferioar ram din A. faringian
ascendent.
A. cortico-timpanic ram din A.carotid intern.

Venoas- traiect invers arterelor.
Limfaticele la nodurile parotidiene i retrofaringiene.

Inervaia:
Plexul timpanic cu n. timpanic din glosofaringian.
N. tensor din n. mandibular.
N. scriei din N. facial.

Tuba auditiv (trompa lui Eustachio).

Conduct osteo-condro-membranos, care leag cavitatea
timpanic cu nazofaringele fiind coninut o parte n grosimea
temporalului, alta alipit de suprafaa extern a bazei craniului.
Are rolul de a menine egal presiunea de o parte i de alta
a membranei timpanice.

Direcia tubei oblic lateromedial, dinapoi inainte, de sus n
jos.
Calibrul neuniform, aspectul a 2 conuri unite prin vrful la
istm.
2 fee antero-lateral i postero-medial.
2 margini: superioar i inferioar.
2 orificii: unul timpanic ui unul faringian.

Tuba este cptuit de mucoas
Vascularizaia:
Arterial din carotida intern prin faringiana ascendent, meningeea
mijlocie i a. canalului pterigoidian.
Venoas n plexul pterigoidian
Limfatic merg la nodurile retrofaringiene.
Inervaia: - dat de n. timpanic i ram. faringiene ale ggl.
pterigopalatini.




Cavitile mastoidiene cavitate pneumatic situat n procesul
mastoidian i care comunic cu cavitatea timpanic. Sunt cptuite de o
mucoas care comunic. Se divizeaz n 2 grupe: antrul mastoidian cu canalul
su i celulele mastoidiene, cu un grup anterior i unul posterior.
Urechea intern

- este format dinr-un sistem de caviti i canale osoase
spate n poriunea pietroas a timpanului, labirintul osos, care
conine, n interior o serie de vezicule i tuburi epitelo-
membranoas: labirintul membranos.
Labirintul osos format din vestibul, canale semicirculare,
cohlee.
Poriunea central (vestibulul osos), medial de cavitatea
timpanic, posterior de cohlee, antero-inferior de cele trei
canale semicirculare.

Canalele semicirculare osoase anterior, posterior,lateral n 3
planuri diferite, perpendiculare ntre ele la 45. Fiecare canal
are 2 extremiti, una mai dilatat (ampula) cu 5 orificii de
deschidere n vestibul.

Cohleea (melcul osos) cu un ax conic modiol (columel) a
crui baz corespunde meatului auditiv intern. n jurul
modiolului se ncolcete de 2 ori i jumtate canalul spiral al
cohleei. Baza canalului se deschide n vestibul iar vrful se
termin n fund de sac. Interiorul canalului este subdivizat
incomplet n cele 2 rampe (vestibular i timpanic) de ctre
lama spiral osoas.
Labirintul membranos

Vestibulul membranos 2 vezicule care comunic ntre ele, utricula
superior i saculul inferior. n utricul se deschid canalele semicirculare
membranoase.

Canalele semicirculare i ductul cohlear (melcul membranos) au aceeai
dispoziie cu cele osoase.

Dimensiunile labirintului membranos mult mai reduse dect cel osos,
ntre ele spaiul i labirintul perilimfatic.

Lumenul labirintului membranos este plin cu endolimf n care se afl i
receptori acustici i vestibulari.

Irigaia este dat de artera labirintic ram din bazilar, venele
tributare sinusului transvers i pietros inferior i venei jugulare
interne.

Aplicaii medicochirurgicale
Otite, mastoidite.
Explorm otoscopic cu speculul auricular i cu oglinda
frontal: Paracenteza.
Explorarea mastoidelor cu radiografii: Evidare pietro-
mastoidian.