Modalitati de valorificare a lecturii particulare in activitatea de invatare

Viaa pe care o trim la inceput de secol XXI este marcat de amprenta marilor descoperiri tiinifice. Televizorul,
calculatorul, internetul au devenit repede perechea pentru fiecare eneratie din ultimii ani. !ceste mi"loace de informare
rapid i comod ofer elevilor posi#ilitatea informrii $n orice domeniu al cunoaterii. %i atunci se nate $ntre#area& mai
este cartea o faduin, o #ucurie, o cltorie prin suflete, 'nduri i frumusei aa cum meniona poetul Tudor !rhezi (
)m'ne aadar o#liaia colii de a repune cartea $n drepturile ei.
Trezirea interesului i a ustului pentru lectur implic pentru coal o responsa#ilitate incontesta#il. *e citesc copiii( *um
citesc( *'nd i unde citesc( *um $i selecteaz lecturile( *um poate fi $ndrumat lectura i $n ce msur interveniile sunt
oportune( *um contri#uie lectura la formarea elevilor( + sunt c'teva din $ntre#rile care se ridic $n faa $nvtorilor i $i
cer rspuns.
Micii cititori tre#uie iniiai i deprini c't mai de timpuriu cu utilizarea concomitent a crii i a mi"loacelor moderne audio
+ vizuale ca premis esenial a unei $nvri eficiente. ,in partea factorilor educativi este nevoie de r#dare, perseveren,
voin, precum i de modelul propriu.
-asiunea pentru lectura este un mare casti pentru invatator si mai ales pentru elevii care indraesc cartea. .i citesc pentru
a se instrui fara eforturi prea mari, adesea delectandu/se. *and pasiunea aceasta se impleteste armonios, oranic cu
pasiunea pentru studiu, cand elevul intelee literatura avand puterea de a raporta impresiile, trairile autorului la propria lui
e0perienta de viata, lectura devine necesara ca 12apa pe care o #em2. )aportul dintre lectura e0trascolara si materia
prevazuta de prorama scolara este unul de consolidare si clarificare a unor pro#leme.
3ndrumarea lecturii suplimentare a elevilor presupune, pe l'n recomandri de titluri i autori, o evaluare cantitativ i
calitativ corespunztoare. !ceasta ofera posi#ilitatea de a e0amina cu discernm'nt ce citesc elevii si de a lua decizii
corecte . *ontrolul lecturii elevilor tre#uie s fie o activitate permanent a $nvtorului spre a preveni comoditatea,
efectuarea de lecturi facile, superficialitatea, neli"area crilor.
-entru a forma #uni cititori de cri i pentru a cultiva ustul pentru lectur, cola#orez cu prinii elevilor spre a/i avea $n
a"utor4 mediul familial poate stimula elevii $n lecturarea crilor specifice v'rstei lor.
*reterea interesului pentru achiziionarea sau multiplicarea de informaii se realizeaz printr/o $ndrumare sistematic a
lecturii elevilor. 5 secven foarte important $n stimularea interesului pentru lectur i formarea de cititori pasionai este
leat de felul $n care se recomand ce s citeasc i cum s citeasc elevii.
6
-entru oranizarea i desfurarea $ndrumrii lecturii suplimentare a elevilor, folosesc urmtoarele metode i procedee de
$nvm'nt&
6. citirea e0presiv, efectuat de mine, te0tele alese fiind scurte, cu naraiune concentrat, cu dialo i cu o aciune
atrtoare4
7. povestirea efectuat de mine4 c'nd o realizeaz $nvtoarea, povestirea este model, adic va $ndeplini condiiile de a fi
e0presiv, loic i spectaculoas4
8. oranizarea de ser#ri colare ,prin eztori literare, monta"e literare, teatru colar, procese i "ocuri literare4
9.5 modalitate de a#ordare a te0telor literare, destul de interesanta si captivanta in acelasi timp este procesul literar.
In cadrul acestuia, din procedura "uridica se retin doar cateva elemente care au menirea de a asiura dez#aterii o tinuta
oficiala. .levilor li se atri#uie functii de avocati sau martori, presedinti ai completului de "udecata, procurori sau inculpati.
.i se vad nevoiti sa dea frau li#er fanteziei si totodata retraiesc intamplarile din diverse perspective, inteleand si mai #ine
te0tul literar decat la simpla lectura. In efectuarea unor astfel de aplicatii invatatorul va avea ri"a sa aleaa #ine te0tul
care urmeaza a fi tratat su# forma unui proces literar. !cesta va tre#ui sa fie fie in primul rand valoros su# aspect artistic,
iar in al doilea rand sa contina un fapt sau un persona" cu un caracter de pro#lema pentru a incita la o discutie in
contradictoriu.
,aca opera literara aleasa contine un persona" pro#lema, se sta#ilesc capetele de acuzare, adica invinuirile care se pot
aduce persona"ului respectiv. Invatatorul va desemna pentru fiecare cap de acuzare un acuzator si un aparator, in scopul
documentarii cat mai amanuntite in pro#lema respectiva .,upa aceasta distri#uire a sarcinilor, se trece la adunarea
pro#elor, elevii vor reciti cu atentie opera literara , e0traand citate pe care le vor nota pe fise de lectura , urmand ca
acuzarea sau apararea sa se #azeze pe acestea.
:rmeaza intocmirea planului detaliat al interventiei ce tre#uie sustinuta in timpul procesului. Te0tul va fi mai intai scris,
apoi citit de mai multe ori cu voce tare, interpretat cu mimica si estica adecvata. -entru ca interventia sa fie cat mai
oficiala, invatatorul va insista asupra termenilor "uridici pe care ii va e0plica in detaliu, pentru ca acestia sa/i poata utiliza
cu dea"are 4
/inculpat sau parat + persoana acuzata de o vina 4
/martor + persoana care a asistat la un eveniment 4
/circumstante atenuante + impre"urari care micsoreaza vina cuiva 4
/pro#e + dovezi
/instanta + oran insarcinat cu solutionarea pro#lemelor "uridice 4
/delict + fapt nepermis de lee 4
/sentinta + decizie a unui tri#unal 4
In desfasurarea propriu/zisa a procesului, succesiunea momentelor va fi urmatoarea &
7
6. deschiderea facuta de un aprod care anunta cu las tare 4
5norata instanta , *urtea ;4
7. intrarea completului de "udecata, salutat de pu#lic prin ridicarea in picioare 4
8. punerea in tema a pu#licului de catre presedintele completului de "udecata printr/o alocutiune prin care se precizeaza
cine va fi "udecat si pentru care culpa 4
9. audierea acuzatilor si a aparatorilor <dupa fiecare acuzator va lua cuvantul si apararea=, precum si a martorilor
respectivi 4
>. retraerea completului de "udecata pentru deli#erare 4
?. concluziile si sentinta 4
In cele ce urmeaza va vom prezenta un proces literar, realizat dupa opera @ !mintiri din copilarie A prezentat de elevii clasei
a II a de la Bcoala cu clasele I/IV Bchitu.
!produl 4< deschide usa si anunta cu voce puternica = 5norata asistenta, *urtea ;<intra completul de "udecata salutat de
pu#lic prin ridicarea in picioare=
!prod& !cuzatul este prezent;
Cudector& !cuzat, spune/i numele;
Dic& -i E4 Dica a lui Btefan a -etrei din Fumulesti,tinutul Deamt
Cudector& !lte nume mai ai(
Dic& 3mi spuneE.Ion Torclu
Cudector& !sta/i porecl;
Dic & -orecla e numai Torclu. Ion nu/i porecl.
-resedintele & -e ordinea de zi, fiureaza "udecarea inculpatului Dica al lui Btefan a -etrei si a Bmarandei *reana,cu
domiciliul in satul Fumulesti peste apa 5zanei, tinutul Deamt.
Inculpatul se face vinovat de savarsirea urmatoarelor culpe &
/furt calificat din #unurile matusei Marioara si din #unurile pu#lice. .l a furat ciresele din radina matusei si pupaza care era
ceasornicul satului 4
/tul#urarea linistei pu#lice 4 in ziua de 8G/86/ decem#rie orele 67, cand impreuna cu alti tovarasi de "oaca a facut mare
tara#oi pe la casele satenilor, culminand cu scandalul de la casa popii 5slo#anu 4
/insulta si calomnie la adresa lui Ion 5slo#anu, caruia i+a aplicat poste, si a lui mos *hiorpec *iu#otarul , caruia i s/a adresat
cu in"urii de tipul @ chiupercarul dracului ; A
/deradarea #unurilor pu#lice si profanarea celor sfinte, prin uciderea nevinovatelor muste intre copertile ceaslovului
#isericesc 4
/tul#urarea de posesie, prin daramarea casei Irinucai si omorarea unei capre 4
/a#andonarea locului de munca, prin fua la scaldat, precum si alte fapte repro#a#ile 4 smantanitul oalelor, luarea in
deradere a fetelor #isericesti.
!re cuvantul acuzarea ;
!vocatul acuzarii 4 ,omnule presedinte, onorata instanta ; !vem in fata noastra un caz de o deose#ita ravitate 4 acest minor
inconstient de faptele sale poate fi delincventul de maine daca instanta nu va lua masurile necesare pentru stoparea
actiunilor sale. 8
In acuzarea inculpatului ma voi spri"ini pe depozitiile unor martori oculari, dar mai ales pe insemnarile facute de acesta in
"urnalul sau intim care dovedesc incontesta#il ravitatea faptelor sale. Iata ce noteaza inculpatul la paina 87 4 @ In lipsa
parintelui si a dascalului , intram in tintirim, tineam ceaslovul deschis si, cum erau filele cam unse , traeau mustele si
#ondarii la ele, si cand clampaneam ceaslovul, cate zece , douazeci de suflete prapadeam deodata, potop era pe capul
mustelor ; A
!sadar, zece/douazeci, de suflete ale cuvioaselor muste patimeau la fiecare inchidere a sfantului ceaslov, la care se adaua
profanarea cartii sfinte, patarea acesteia cu sanele unor fiinte nevinovate.
Mai departe, la paina 9H citim 4 1 Aintr/o zi , fiind Irinuca dusa in sat si avand o#iceiul a sedea uitata ca fata vatamatului noi
n/avem ce lucra ( De suim pe munte, la deal de casa ei , cu cate o #ucata de razlo in mana, si cum cureau paraiele rozav,
mai ales unul al# ca laptele, ne pune dracul sa urnim o stanca din locul ei, care era numai intanata, si unde nu porneste
stanca la vale, saltand tot mai sus de un stat de om 4 si trece prin ra"dul si tinda Irinucai, pe la capre si se duce drept in
Iistrita de clocotea apa ; !sta era in sam#ata lui Jazar pe la amiaza. A .i, ei, ce/i de facut ( Kardul si casa femeii daramate
la pamant, o capra rupta in #ucati nu/i lucru de saa ;
-resedintele 4 are cuvantul avocatul Ion Bpataru
,omnule presedinte
Laptele paratului intrec de"a masura lucrurilor, daramarea locuintei unor oameni saraci care au muncit din reu pentru
constructia ei, omorarea unei capre, sunt pau#e ma"ore pentru varsta inculpatului. Mai departe, la paina ?8 citim 42
A5data, vara pe aproape de mosi, ma furisez din casa si ma duc ziua miaza/mare, la mos Vasile, fratele tatalui cel mai mare,
sa fur cirese ..Bi ma chitesc eu in mine, cum s/o dau ca sa nu ma prinda A Iata deci o fapta savarsita cu premeditare,
inculpatul declara deschis & A ma duc sa fur cirese @ cu nonsalanta cu care ar spune @ ma duc sa cumpar cirese A
,ar acest fapt a atras dupa sine un altul, caci dupa cum #ine veti o#serva, acestea se inlantuiesc intre ele . Ja paina ?8
citim & Apana ce dam canepa palanca la pamant A
-rocuror & )ecunoti c ai clcat 67 pr"ini de c'nep(
Dic& Ia numai "umtate;
Cudector& .0plic/ne i nou;
Dic & . la mintea cocoului, onorat tri#unal. ,ac mtua Mrioara m/a furit prin rdin, n/am clcat c'nepa numai eu.
*ealalt "umtate a pu#it/o chiar mtua Mrioara.
Cudector& !sta cam aa e.
,upa esecul furtului de cirese, inculpatul pune la cale un alt furt, al pupezei din tei , furt iarasi premeditat, in scopul
valorificarii #unului respectiv. Ja paina MG citim 4
/,e vanzare ti/e ainusa ceea mai #aiete (
9
/,e vanzare, mosule ;
/Bi cat ceri pe dansa (
/*at crezi si dumneata ca face ; 5norata instanta, pentru aceasta acuza , va ro sa/mi admiteti depozitiile unor martori ca
pro#e la dosar.
-)5*:)5):J & Be admite.
!produl 1Ba intre in sala martorul Vasile Dautu ;
Martorul & 5norata instanta, in dimineata zilei de 67 aprilie, pe cand meream la lucrul campului , l/am vazut pe consateanul
meu Dica a lui Btefan a -etrei, urcat in teiul de pe coasta dealului , la mos !ndrei, cu caciula in mana, pe care a pus/o apoi
la ura scor#urei unde scotocise de mai multe ori .
!V5*!T:J & ,ar pupaza, unde era (
Martorul & -upaza , n/am vazut/o, dar el dupa ce a luat caciula de la ura scor#urei a pus o lespede, apoi a plecat cu
demancare la linurari . ,e atunci nu s/a mai auzit pupaza cantand, pro#a#il a luat/o la intoarcere.
!produl & Ba pofteasca in sala martorul Ion Ialtatu.
-rocurorul & Bpune mosule, ce stii despre inculpatul Dica a lui Btefan a -etrei (
Martorul & !poi, domnilor, in ziua de 6> aprilie intr/o luni caci era o zi de tar , m/am dus la o#or cu vitica de vanzare, si cum
am a"uns in iarmaroc, am dat de Dica a lui Btefan a -etrei care se purta tantos printre oameni cu un cuc armenesc in mana .
J/am intre#at daca pupaza e de vanzare si cat cere pe ea. .l n+a cerut un pret fi0, ruandu/ma pe mine s/o cantaresc din
ochi.
.u atunci , n/am ce lucra ( iau pupaza si, prefacandu/ma ca o dramaluiesc, ii dezle frumusel ata de la picior, si ea isi ia
direct z#orul catre Fumulesti.
-resedintele & *e are de spus p'r'tul(
Dic& Bpun c moul nu are inere de minte.
-rocurorul & Ba audiem depozitiile celui de al treilea avocat;
!vocatul III <acuzare= & Buficient mosule ; .sti li#er ; 5norata instanta, cer admiterea unei ultime pro#e pentru a su#linia
inca o data pornirile aproape dracesti, ale inculpatului. Ja paina 6G8, in "urnal, citim 4 Acateva paturi de hartie lipite una
peste alta cu sau de lumanare topit lana foc, pus incet la talpa cand omul doarme reu, si aprinse cu un chi#rit, mai sfant
lucru nici ca tre#uie ; A
In consecinta, acest individ certat cu leea ,constatam ca are o deose#ita placere in savarsirea unor fapte "osnice
manifestand o anumita apetenta pentru culpa, aceasta repetandu/se cu frecventa. .ste uimitoare detasarea cu care paratu
isi apreciaza apoi comportamentul. Ja paina NG din acelasi "urnal citim 4 @ B/apoi mai aveam si alte #unuri 4 cand ma lua
cineva cu raul , putina trea#a facea cu mine 4 cand ma lua cu #inisorul nici atat, iar cand ma lasa de capul meu, faceam
cate/o draulita de tre#usoara ca nici sfanta Dastasia iz#avitoarea de otrava , nu era in stare a o desface cu tot mestesuul
ei A.
>
,omnule presedinte, onorata instanta , avand in vedere ravitatea faptelor comise de inculpat dar mai ales pentru
prevenirea unor a#ateri mai rave, si tinand cont de predispozitiile vadite ale inculpatului pentru actiuni contrare, propun
pedepsirea acestuia. Liind minor, pedeapsa cu inchisoarea este e0clusa, dar consider ca inscrierea intr/o scoala de reeducare
ar fi #inevenita.
-resedintele & Multumesc, are cuvantul apararea ;
!vocatul apararii & 5norata instanta , fara a infirma spusele coleilor mei, sunt de acord ca faptele paratului constituie culpe
puse su# acuzare "uridica . .u nu contest faptul in sine, nici modul e0punerilor , ci ma declar intru totul ostil modului in care
s/au administrat pro#e de catre acuzare. B/a folosit ca pro#a decisiva in acuzare, "urnalul intim al paratului intitulat @
!mintiri din copilarie A din care s/au e0tras doar acele pasa"e favora#ile incriminarii faptelor neli"andu/se voit de fiecare
data circumstantele in care s/au produs acestea . ,in insemnarile facute in "urnalul paratului, rezulta clar, ca acestea au fost
percepute de autor ca niste @ copilarii 1 A specifice varstei si nicidecum nu au fost savarsite cu premeditare, asa cum
insinuiaza acuzarea. Ja paina >>, asim, Aasa eram eu la la varsta cea fericita, si asa cred ca au fost toti copiii, de cand e
lumea asta si pamantul, macar sa zica cine ce/o zice @ 1. -rin urmare , cazul incriminat de acuzare reprezinta doar o
particularizare, @ varsta copilariei A fiind pretutindeni aceeasi, @ sinura vesela si nevinovata A, dupa insemnarile aceluiasi
"urnal. Toate faptele incriminate de acuzare au circumstante atenuante, dupa cum rezulta din insemnarile aceluiasi "urnal,
iar multe dintre ele au fost de"a sanctionate la vremea respectiva , dar acuzarea a omis intentionat aceste detalii.
Iata cateva arumente 4 pentru prapadirea sufletelor acelor cuvioase muste sacaitoare si enervante, inculpatul a fost poftit
la calul Ialan si manaiat cu Bf. Ierarh Dicolae dupa cum rezulta la paina 88 a aceluiasi "urnal. ABi cum afla pricina , incepe
a ne pofti pe fiecare la Ialan si a ne manaia cu BL. Ierarh Dicolaie pentru durerile cuvioaselor muste si ale cuviosilor
#ondari, care din pricina noastra au patimit A
-resedintele & !re cuvantul avocatul Ionescu Marina.
,omnule presedinte, onorata instanta 4 despre furt calificat, nu poate fi vor#a nicidecum in cazul cireselor matusii Marioara,
despre care se face in te0t mentiunea & Aharasita de matusa @ la fel ca si despre sotul ei @ un carpanos si un zarie #ranza @
In ceea ce priveste deteriorarea canepei, pau#ele au fost platite , dupa cum se mentioneaza la paina ?> & @ tata a dat
loa#a pentru mine si in plus mi/a tras si o chelfaneala. ! doua tentativa de furt, cum a fost calificata, cea a pupezei din
tei , nu tre#uie privita nici ea ca un furt premeditat. Iata ce raieste te0tul &
@ .u atunci , sa nu/mi caut de drum tot inainte ( ma a#at pe la teiu , cu andul sa prind pupaza , caci aveam rozava ciuda
pe dansa 4 nu numai pentru pupat ,cum zicea mama, ci pentru ca ma scula cu noaptea +n cap din pricina ei A
!vocat.& 5norat curte ,cer s fie ascultat i p'r'tul.
?
Cudector& *e ai de spus(
Dic& ,in cauza pupezei, mama m trezea $n fiecare diminea cu noaptea
$n cap.
-rin urmare, asistam mai #ine zis la o rafuiala a paratului cu o vrajtoare de pupaza pe care a vrut sa o pedepseasca prin
vanzare, si nicidecum la furt calificat. In plus, vanzarea in sine nici nu a avut loc, dupa cum a rezultat din depozitiile martorului
audiat anterior.
Si parasirea locului de munca, despre care s-a facut vorbire la alineatul 7, are circumstante atenuante. La pagina75citim ; !ar
in ziua aceea era un senin de ceriu si asa de frumos si cald afara ca-ti venea sa te scalzi ca gainile pe uscat , dupa cum, in
cazul blestematelor de poste, autorul moral este cu siguranta "a#aria lui $atlan, dupa cum rezulta din declaratiile martorilor si in
plus , aceasta era singura modalitate de a scapa de un % mancau ca "a#aria , a carui tovarasie nu prea era dreapta. &s dori
sa adaug probelor , depozitia colegului meu Ion 'ogorogea (
)rocurorul * Se admite.
&produl * Sa pofteasca in sala avocatul Ion 'ogorogea (
&+,-&./L III 0aparare1 ,norata instanta , in seara zinei de 23 februarie , noi toti baietii, care stateam in gazda la )avel
-iubotarul, ii ascultam cu mare atentie povestile lui 'os 4odarga , un mosneag fara capatai, insa de tot #azul. In timpul acesta
5ica a lui ,slobanu a adormit si a inceput sa sforaie de se cutremurau peretii. &tunci, "a#aria lui $atlan, enervat peste masura,
i-a propus lui 5ica sa faca impreuna niste poste pe care sa i le puna lui ,slobanu la talpi, caci amandoi aveau grozava ciuda din
cauza ca le manca toata mancarea. "a#aria i-a aratat lui 5ica cum sa impatureasca #artiile, cum sa le unga cu seu de la
lumanare topit langa foc, iar 5ica i le-a pus incet la talpi lui ,slobanu si "a#aria a venit cu c#ibritul si i le-a aprins . !upa cum
bine observati, clientul meu, domnule )rocuror a fost doar partas, si nicidecum autor in actiunea de punere a postelor. In
consecinta, toate aceste fapte, considerate de acuzare incriminante, sunt in esenta niste zburdalnicii , % specifice varstei .
&cela dintre dumneavoastra care macar o data in copilarie n-a fost la furat mere, cirese sau struguri,care n-a fugit la scaldat
intr-o frumoasa zi de vara , care n-a fost cu plugusorul, in serile frumoase de &nul 5ou, acela n-a avut copilarie, iar cine nu are
copilarie n-are nimic pe lume. /n copil care smantaneste oalele pe ascuns, care toarce raze de luna din caier de aur pentru
mama sa , care se scalda in apele reci ale 4istritei vijelioase, este de fapt un nazdravan si nicidecum un posibil infractor.
)rocurorul * -ompletul se retrage pentru deliberare.
)resedintele * Sentinta civila numarul 562 din 67 martie 2868.
In urma deliberarii, -urtea de &pel l-a gasit pe 5ica a lui Stefan a )etrei
nevinovat.
In baza articolelor mentionate, din -odul )enal , instanta constata ca faptele
paratului nu au vizat incalcarea ordinii publice, nu au fost savarsite cu intentie
sau premeditare, ci au fost, datorate in egala masura nazdravaniilor specifice
7
varstei si afectiunii materne e9agerate ; % eram copilul mamei dar mai ales acelei varste care l-a facut nemuritor prin
memorabilele sale % &mintiri din copilarie
:udector& *urtea se socotete mulumit cu acest rspuns i declar edina $nchis.
IIIJI5K)!LI. 4