Formarea bunului cetean n Romnia de

ieri i de azi
A fi un bun cetean oriunde n lume ine de relaia dintre stat i locuitorii si. Calitatea de
cetean este ctigat prin ndeplinirea unei serii de condiii, explicate de legi (spre exemplu, n
Romnia conform legii 21/1991 poi deveni cetean prin natere, prin adopie sau la cerere). Pe
de alt parte, exist o diferen ntre a fi simplu cetean i a fi un bun cetean. Ultima este o
noiune subiectiv, care nu este codificat de lege. Ea variaz n funcie de ateptrile statului
referitoare la cetenii si. n mod evident, un bun cetean ntr-un regim democratic este
diferit de un bun cetean ntr-un regim totalitar.
n timpul perioadei comuniste statul viza construcia omului nou, al crui model era preluat din
Uniunea Sovietic. Potrivit discursului oficial al regimului, omul nou, comunist, este cel care se
preocup att de mbuntirea constant a propriilor performane, ct i de bunul mers al
societii. Principalele elemente care l caracterizeaz pe omul nou n ce privete propria
dezvoltare sunt dorina de munc (un comunist muncete de plcere, nu pentru c este obligat s
o fac) i autoeducaia (dup o zi grea de munc se relaxeaz citind o carte). Cu ajutorul
sistemului de propagand, oamenii erau supui de-a lungul ntregii viei ideologiei comuniste,
care avea s i transforme n oameni noi. nc din copilrie, sistemul de educaie i integra pe
copii n organizaii (oimii patriei, pionieri) n care primeau nvturile despre societatea
socialist. O dat intrai n cmpul muncii, oamenii deveneau responsabili pentru soarta
Romniei socialiste. Responsabilitatea lor se exercita prin apartenena la organizaii de mas
controlate de regim (sindicatele), chiar calitatea de membru de partid, prin colaborarea cu
organismele de conducere (activistul de partid, agentul Securitii), prin determinarea de a apra
ara n faa pericolului extern (n licee, prin legea din 1978 fuseser introduse ore de Pregtire a
Tineretului pentru Aprarea Patriei iar adulii erau integrai n formaiuni de aprare civil). n
cele din urm, omul nou comunist era o combinaie ntre Alexei Stahanov (muncitorul care i
depea constant norma de producie) i Pavel Morozov (adolescentul care i-a denunat proprii
prini poliiei politice).
n fapt, procesul de inginerie social ncercat de regimul comunist nu a reuit, sau a reuit s
creeze un at fel de om nou dect cel dorit oficial. Omul nou din timpul comunismului era unul
familiarizat cu dublul limbaj (diferena dintre ce spune i ce gndete), care nu manifesta un
real interes fa de munc sau ntrecerea socialist, dar care era obinuit s colaboreze cu
deintorii puterii. Ceea ce este de menionat este faptul c procesul de control al populaiei se
realiza cu o for de coerciie pe care regimul democratic de dup 1989 nu a putut s o exercite.
Regimul democratic le-a oferit cetenilor drepturile i libertile de care fuseser privai n
timpul regimului comunist. Viaa ntr-o societate liber a nsemnat ns dispariia sistemului
coercitiv. Acest lucru s-a conjugat cu o lips de viziune referitoare la cetenie, ceea ce a dus la o
lips a politicilor de formare a bunului cetean.
n sistemul educaional romnesc din zilele noastre, exist o singur disciplin obligatorie de
educaie civic, numit Cultura civic, studiat n clasele a 7-a i a 8-a de gimnaziu. Dei ea
trimite spre idealuri educaionale democratice, europene, rata ei de succes este limitat de
practica predrii. n primul rnd conine o serie de informaii abstracte care sunt greu de asimilat
de elevi la o vrst att de fraged. n plus, este privit ca o materie de umplutur (precum
desenul sau muzica), n contrast cu materiile importante precum limba romn sau
matematica. Disciplina este predat ori de profesori de tiine sociale care nu au prins catedr la
un liceu teoretic, ori de profesori de istorie care nu sunt interesai n mod deosebit de predarea
materiei respective. Intenia de a familiariza adolescenii de mici cu educaia ceteaneasc este,
fr ndoial, benefic; ceea ce este ngrijortor este c o astfel de materie nu exist n parcursul
obligatoriu al liceului teoretic. Ea este nlocuit de tiinele sociale, care, ca i istoria, abordeaz
tangenial noiuni de educaie civic, ns nu ca un corpus omogen de cunotine.
Prin urmare nu este de mirare c tinerii din Romnia sunt confuzi n probleme ce in de
comportament civic. Acest lucru este demonstrat de dou studii, unul publicat de Fundaia Soros
n 2010, intitulat Implicarea civic i politic a tinerilor, avnd ca public elevii de liceu, al
doilea realizat de IMAS n colaborare cu Miliia Spiritual, Activism civic i atitudini de protest
n rndul tinerilor din Romnia, n 2011, avnd ca public elevii de liceu i studenii. Rezultatele
celor dou studii sunt oarecum similare. Tinerii sunt nemulumii de Romnia (38% nu sunt
mndri c sunt romni Soros, 74% consider c Romnia merge ntr-o direcie greit
IMAS). 26% consider c regimul democratic nu este bun pentru Romnia i 40% ar prefera ca
n Romnia s conduc un regim militar Soros. Instituiile cele mai creditate sunt Biserica i
Armata, iar cele cu rata cea mai mic de ncredere sunt Parlamentul i partidele politice. Trei
sferturi din elevii de liceu nu ar accepta ca vecini homosexuali, dou treimi persoane de etnie
rom sau persoane suferind de SIDA, o treime evrei Soros. 38% din elevii de liceu consider
c perioada comunist a fost mai bun dect cea prezent Soros.
Interesul n politic nu este important n a fi un bun cetean IMAS. Pe msur ce cresc,
elevii consider c un bun cetean comport mai curnd o dimensiune social dect una
politic Soros. 40% dintre respondeni nu au putut defini cu propriile cuvinte expresia
implicare civic IMAS. Tinerii asociaz ideea de civic mai curnd cu activitatea ONG-
urilor dect cu aciunea politic IMAS. Doar 13% din tineri (elevi i studeni) fac parte dintr-o
organizaie, fie ea ONG sau partid politic IMAS. Pentru 88% dintre respondeni un bun
cetean este cel care respect legea Soros; implicarea politic sau aciunea de protest sunt
mai puin definitorii.
Elevii i studenii sunt, n general, mai intolerani dect adulii, prin prisma procentajului de
rspuns la ntrebrile celor dou sondaje. Nivelul de intoleran crete n funcie de doi factori:
vrsta i profilul de studiu. Elevii de 18 ani (care nu au mai studiat educaie civic de patru ani)
sunt mai puin satisfcui de democraie i regret mai mult perioada comunist dect cei de 14
ani (care tocmai au parcurs disciplina Cultura civic). Pe de alt parte, elevii de la liceele
tehnologice sunt mai orientai spre un regim autoritar dect elevii de la liceele teoretice.
O soluie pentru aceast stare de fapt ngrijortoare ar fi implementarea unui sistem de educaie
civic similar celui existent n alte state europene, cum ar fi educaia civic obligatorie pentru toi
elevii de pn la 16 sau 18 ani. n acelai timp, ar trebui ca statutul disciplinei s fie reconsiderat,
pentru a fi privit ca o materie cu adevrat important.
Transformarea unui elev intr-un bun cetatean

Cea mai dificil sarcin a colii, dac lum n consideraie
calitatea comportamentelor n care se obiectiveaz ea, iar nu proieciile i prescripiile
programatice care sintetizeaz idealul educaiei moral-civice este aceea de a face educaie
moral.

Cadrul didactic se confrunt cu multiple dificulti metodologice n a adapta comportamentele
elevilor dup o alt strategie dect cea oferit de primul mediu de socializare al copilului-
familia.

Cercetrile psihopedagogice atest faptul c formarea profilului moral al personalitii este un
proces ndelungat care i are originea n familie, se continu n ntreaga colaritate i se
consolideaz pe tot parcursul devenirii umane.

Educaia moral-civic urmrete formarea unui set de compete
Elemenne civice necesare i suficiente, pentru a face din copil un bun cetean.

ntrebarea care se pune este cum nelegem copilul ca bun cetean? Pentru un rspuns corect
trebuie s privim personalitatea micuului cetean dintr-o dubl perspectiv temporal.

Din perspectivele prezentului, copilul este ucenicul care nva din toate experienele sale
sociale. El poate grei n comportamentul su, dar trebuie ajutat de ctre aduli s se corecteze.
Persuasiunea i grija adultului, n special a nvtorilor, pentru a modela cu rbdare i
responsabilitate civic comportamentul elevilor este deci dimensiunea numit prezent.

Dimensiunea viitorului ne amintete mereu c aa cum vom forma copiii de astzi, aa vor fi
cetenii de mine. Societatea i reproduce n indivizii tineri liniile de for, idealurile, tendinele
manifeste, dar mai ales pe cele latente ale generaiilor adulte, n spe ale prinilor. Indivizii unei
societi sunt aa cum i-a format societatea. Tinerii reproduc i ceea ce are bun i ceea ce are ru
societatea respectiv. O societate sntoas are n sine mecanisme suficiente de a asigura
reproducerea de ctre generaiile tinere cu deosebire i preponderent, ceea ce are bun. Ea posed
n sine suficiente mijloace educaionale i de alt natur, de a mpiedica reproducerea
multiplicativ a rului.

Educaia moral- civic urmrete s contribuie, dup forele ei, la reproducerea binelui social, la
formarea civilitii. Bine organizate, dar mai ales solidare cu celelalte dimensiuni etico-civice ale
nvmntului i ale societii, puterile educaiei moral- civice pot deveni o for deloc de
neglijat. Educaia moral-civic urmrete un ansamblu de obiective. Primul este formarea
civilitii, cu nucleul su, voina bun. Voina bun este fora ce proiecteaz i realizeaz,
intenionat i cu efort, binele n viaa social. Pentru c n orice act uman este prezent intenia ce
se proiecteaz n scopurile mrturisite sau implicite, este prezent i voina voina bun sau
reversul su, voina rea. Indiferena sau neutralitatea n domeniul moral nseamn pcatul, ca s
nu spunem mai mult- pcatul complicitii prin tcere. Platon spunea Cci m tem c este un
pcat s treci pe lng dreptate, cnd ea este trt n noroi i s nu o sprijini atta vreme ct nc
rsufli i glsuieti.

A forma un bun cetean, a-l nva pe copil s-i construiasc civilitatea nseamn a-l instrui i
a-l educa civic. Necunoaterea, ignorana poate fi i este de multe ori cauza comportamentelor
reprobabile. Din punct de vedere socio- juridic necunoaterea nu te absolv de responsabilitate.

n esen, considerm c educaia civic const n nsuirea de ctre copil a unui sistem de
cunotine cu privire la structura, cauzalitatea i funcionalitatea ansamblurilor civice care pot fi
instituii, comportamente, individuale sau colective, norme, legi, etc. ce constituie cadrul socio-
civic al existenei cotidiene, precum i structurarea deprinderilor, capacitilor, atitudinilor,
modelelor comportamentale i trsturilor de personalitate necesare omului pentru a se integra cu
sens i creator n structurile vieii sociale contribuind la buna funcionare i evoluia acestora.
Aa cum s-a observat, instrucia civic se detaeaz n ansamblul educaiei civice ca o
component necesar, dar nu suficient n formarea civilitii. O metod formulat implicit este
aceea a demontrii socialului pentru a putea fi neles i explicat de ctre copil.

Cunoaterea procesului formrii contiinei i conduitei morale, a relaiei dintre latura moral i
celelalte aspecte ale educaiei, a rolului diferiilor factori n formarea convingerilor,
sentimentelor i obinuinelor morale trebuie s stea n atenia specialitilor, dar i a nvtorilor.

La intrarea n coal, copilul dispune de o oarecare experien de via care poate fi valorificat,
dar acest lucru nu este suficient. Cadrul didactic trebuie s-l introduc pe elev n universul
valorilor morale, s-l fac s neleag semnificaia acestora, s dobndeasc capacitatea de a
distinge ceea ce este frumos, bun, adevrat.

Pentru ca aceste cunotine s se transforme n conduite, este necesar s fie nsoite de anumite
triri afective, ca suport energetic, componenta cognitiv i cea afectiv fiind indispensabile n
formarea contiinei morale, dar nu i suficiente. Adugm aici i efortul de voin, care conduce
la formarea convingerilor morale ca nucleu al contiinei morale.

Procesul formrii contiinei morale este lung i anevoios, iar transformarea acesteia n conduit
presupune corelarea tuturor componentelor fundamentale ale acestui proces: obiective, coninut,
metode, mijloace, forme de organizare, metode de evaluare. mbinarea tuturor acestora ntr-un
sistem, desprinderea elementelor de baz, unitatea aspectului teoretic cu cel practic i
fundamentarea actului educaional pe principii tiinifice reprezint baza unei educaii morale
corespunztoare.

Tehnicile educative specifice acestui domeniu sunt i cele influenate ntr-o mare msur de
angajarea strilor afectiv- emoionale ale copilului ceea ce le face mai neputincioase dect cele
utilizate n procesul achiziionrii cunotinelor.

Cu toate acestea un educator responsabil este contient de valoarea interveniei sale ct i de
dificultile pe care le comport. El tie, de asemenea, c n sfera educrii, a formrii
personalitii copilului/tnrului nu se pot oferi reete i formule miraculoase care s-l conduc
cu lejeritate pe un drum prestabilit, la captul cruia s l atepte rezultatele anticipate.

Este de presupus c n cele din urm tocmai aceste cutri pentru elaborarea celor mai
eficiente strategii de lucru dau farmecul i frumuseea profesiunii de educator.

Sub efectul unor astfel de stri ncercm i noi stabilirea unor coordonate psiho-educaionale i a
unor tipuri de interdependene n domeniul educaiei morale care pot fi de un anumit folos
practicantului.

n acest sens devine util de a revizui cteva dintre cele mai importante rezultate ale cercetrilor n
domeniu pentru a crea o baz teoretico-aplicativ necesar n intervenia educativ.

Respectivele rezultate se pot constitui c adevrate premise metodologice a cror respectare va
ngdui fertilizarea solului pe care urmeazs se nsmneze proiectele educative concrete.

Prima dintre ele inspir un adevrat optimism pedagogic: comportamentul moral se nva.
Performanele n adoptarea acestui tip de comportament sunt sensibil diminuate n cazul copiilor
cu Q.I. sczut, n situaia afectrii gradului de discernmnt, ori n condiiile n care copilul se
dezvolt ntr-un mediu social care-I ofer modele comportamentale strinede valorile morale
acceptate convenional. Studii foarte vechi (Harrower, 1934) au demonstrat c, de obicei, copiii
cu handicap de intelect i c cei cu un statut socio-economic sczur (defavorizaii!) tind s
adopte cu mult uurin un comportament imoral. Aceste constatri confirm c zestrea nativ
influeneaz calitatea comportamentului moral doar atunci cnd este afectat nivelul dezvoltrii
psihice normale a copilului i c, pe de alt parte, mediul social exercit o aciune hotrtoare
prin sisitemul de valori pe care l promoveaz.

O alt premis esenial din perspectiva muncii educative este urmtoarea: comportamentul
moral se obiectiveaz n forme observabile ale conduitei.

De altfel, educatorul colar este interesat chiar de aceast latur a comportamentului moral: cea
exteriorizat, adic aceea care se pune n eviden n relaiile pe care copiii le stabilesc ntre ei,
sau cu adulii sau n raporturile lor cu societatea pe baza respectrii normelor de convieuire pe
care comunitatea le impune.

Ceea ce este foarte semnificativ din perspectiva activitii educaionale este c formele
exteriorizate ale comportamentului moral sunt dirijate din interior de mobiluri mai mult sau mai
puin contientizate.

Cunoaterea acestui aspect l va ajuta pe educator s nu mai greeasc atunci cnd l consider pe
copil resposabil de toate manifestrile sale ca i cum ar fi n totalitate contientizate. Din acest
punct de vedere se ntmpl deseori c unii copii s fie admonestai i sancionai pentru fapte pe
care le-au svrit fr s-i dea seama, deci n mod necontientizat, ceea ce le creeaz un
teribil sentiment de frustaie.

n evoluia strilor de contiin ale copiilor se produc unele transformri de care este necesar s
se in seama.

Acest aspect a fost evideniat cu mult acuratee tiinific de ctre Jean Piaget n lucrarea
Judecata moral la copil, unde a semnalat c, pn s ajung la o maturitate moral copilul va
trece de la stadiul realismul moral la stadiul relativismului moral. Aceasta nseamn c, mai nti,
el respect litera regulii morale (ceeace ise cere!) i, abia apoi; ntr-o ipostaz superioar a
evoluiei lui , spiritul normei morale (ceea ce trebuie, ceea ce e dezirabil). n acest fel i va
modifica , de exemplu, modul de a nelege dreptatea, ori sanciunea.

Suportul psihologic fundamental al susinerii comportamentului moral este cel afectiv, cu mult
mai iportant dect cel raional.

Este uor de observat c, de obicei, copilul imit comportamentul moral al unuia dintre prini,
ori a unor persoane din anturajul imediat pentru c: l iubete, l admir (e mai puternic, mai
curajos), ori pentru c acea persoan i satisface ntr-o mai mare msur plcerile.

Cea mai veche i mai direct modalitate de achiziionare a comportamentului moral se realizeaz
pe baza modelelor comportamentale pe care le ofer comunitatea (n spe-i n primul rnd-
familia).

nc din primele clipe ale vieii lui, copilul vine n legtur cu influenele i valorile morale pe
care le promoveaz familia. Printre primele cuvinte pe care le nva sunt: trebuie sau ar trebui
nct -se poate spune-, codul moral alcopilului se construiete de la nceput pe structura a ceea ce
e bine i ceea ce e ru n nelesul pe care familia l atribuie binelui ori rului.

Achiziionarea comportamentului moral poate rmne exteriorizat strilor de contiin, dar n
munca educativ nu se respect principiul activismului n conformitate cu care copilul trebuie s
devin co-participant la procesul propriei lui formri (morale n cazul nostru).

Ct vreme educaia moral rmne la nivelul prescripiilor (cu att mai mult la nivelul
constrngerilor) reuitelor vor fi aparente.

Angajarea structurilor de profunzime presupune ctigarea copilului i sub aspect motivaional
raiunea. Aceasta nseamn c, dei calea ctre reuit ncepe de la structurile afective ale
personalitii copilului ea se desvrete numai dup invadarea structurilor nalte ale intelectului
care vor crea trebuina satisfacerii cerinelor normative chiar i atunci cnd acestea contrazic
principiul plcerii (cel care guverneaz primordial conduita copilului).

Luarea n consideraie a celor cteva premise enunate creeaz posibilitatea identificrii unor
coordonate extrem de utile pentru direcionarea aciunii educaionale concrete.

Prin urmare:

- calitatea rezultatelor obinute de educatorul colar depinde, ntr-o bun
msur, de achiziiile (cunotinele, obinuinele, deprinderile, experienele) morale a le copilului
din etapa precolar a dezvoltrii lui ;
- metodele i argumentele cu cel mai mare efect la interlocutor sunt cele care au mare for
persuasiv , angajnd strile emoionale i motivainale ale subiectului ;
- ntrirea comportamentelor dezirabile este posibil att prin metode
recompensative ct i sancionatorii , dar cele dinti creaz un mai mare
ataament fa de norm ;
- mai puternic dect orice metod este modelul comportamental pe care l ofer o persoan cu
mare credibilitate i atractivitate pentru cel ce suport aciunea/influena educativ ;
- este mai uor de a forma comportamente de tip nou dect de a schimba (corect) obinuinele i
deprinderi morale vechi i proaste ;
- strategiile schimbrii comportamentelor i atitudinilor trebuie s reparcurg integral, pas cu pas,
traseul formrii respectivelor comportamnete i atitudini prin dislocarea n punctele esniale- a
legturilor care au condus la stabilizarea lor.

Se nelege c o asemenea succecsiune desemneaz situaia ideal n acre copilul, naintnd n
vrst i gsind cadrul social favorabil care s-I stimuleze maximul disponibilitilor logico-
afective, dobndete maturitatea i nivelul de contientizare necesar pentru exploatarea tuturor
acestor oprtuniti n folosul creterii lui spirituale.

Realitatea contravine ns- alteori contrazice! o astfel de desfurare, fie prin aceea c factorii
influenei sociale ( unde includem i educaia realizat n coal ) nu acioneaz suficient de
explicit, ori suficient de concentrat, fie prin aceea c subiectul uman nu manifest suficient
receptivitate la influena social, ori nu dispune de un nivel de dezvoltare psihic necesar unor
prelucrri superioare a acestor influene, ori pentru c istoria personal l poate aduce pe subiect
n situaii la limita existenei n faa crora sistemul valorilor morale poate fi compromis.

n modelarea personalitii copilului sub aspectul comportamentului moral se observ astfel cinci
niveluri de condiionare. Ele urmeaz s fac n mod distinct obiectul muncii de educaie.

Din perspectiva educaiei colare aceasta nseamn c, att n procesul dezvoltrii ct i n
procesul schimbrii unor obinuine i atitudini morale, cadrul didactic are nevoie s poat
rspund la cteva ntrebri eseniale:
- oare conduita moral indezirabil a copilului este influenat de modelele comportamentale pe
care le ofer mediul obinuit de existen al copilului ( prin prini, copiii din grupul de joac i
de prieteni) ?
- cunoate oare copilul regulile i normele conduitei morale convenabile unei bune convieuiri
sociale?
- are copilul capacitatea de a valoriza corect cunotinele i situaiile morale?
- oare este posibil ca el s fi ajuns deja la anumite opinii i convingeri opuse moralei sociale cu
care ia contact n procesul socializrii?
- n ce msur conduita moral a copilului este produsul unor obinuine morale defectuoase ( al
cror fundament valoric nu-l mai contientizeaz), ori rezultatul firesc al achiziionrii unor
criterii valorice deplin contientizate?! La colarul de vrst mic i mijlocie contiina moral
acioneaz ca un sistem de constrngeri, ca un gardian intern care-l mpiedic s greeasc n
raport cu un sistem de norme pe care le-a asimilat prin convieuirea cu ceilali.

Rspunznd unor astfel de ntrebri cadrul didactic contientizeaz el nsui modul cum se
articuleaz segmentele de detaliu ale comportamentului moral.

Pe baza acestei aciuni, ori de cte ori cadrul didactic constat prezena n conduita copilului a
unor deprinderi morale neadecvate va putea proiecta recondiionarea i reorientarea valoric a
unor date comportamentale prin parcurgerea urmtorilor pai:

- amplasarea copilului n contexte generatoare de mesaje cu coninut moral pozitiv;
- revizuirea i reconsiderarea cunotinelor morale ale copilului prin cutarea argumentelor care
s contrazic justificarea i promovarea respectivelor deprinderi;
- furnizarea de argumente satisfctoare, credibile, impresioniste cu privire la avantajele
respectrii regulilor i normelor morale acceptate social i cu privire la dezavantajele ce decurg
din nerespectarea lor;
- slbirea forei orientative a opiniilor i convingerilor ce susin deprinderile i atitudinilor
indezirabile;
- convertibilitatea coninutului negativ al contiinei morale a copilului printr-o fundamentare
nou, pozitiv, mai nainte de a se fi aezat i stabilizat criteriile valorice ferme care configureaz
personalitatea tnrului de mai trziu.

Condiionrile i interdependenele accentueaz rolul esenial ce revine regulilor de ntrire n
achiziionarea comportamentului moral. Sub acest aspect este hotrtor de a evita stabilizarea
unor condiionri i interdependene indezirabile i, dimpotriv, de a aciona n favoarea stabilirii
unor condiionri i interdependene dezirabile.

Altfel spus, pentru ca regulile de ntrire s acioneze ntr-un sens pozitiv, optimizator, ar fi
necesar:

- s se asigure o anumit coeren influenelor educative cu caracter moral ( ceea ce este permis
ntr-un anumit moment s nu devin interzis n momentul imediat urmtor sau invers);
- s se evite contrarietatea mesajelor care-i sunt prezentate copilului la un moment dat ( ceea ce i
spune mama s nu fie contrazis de tata sau invers);
- reperele valorice s fie explicate ( un mediu educativ indiferent fa de reperele valorice
creeaz ambiguitate i conflict interior, iar seleciile valorice opereaz aleatoriu);
- valorile morale care fac obiectul proceselor de nvare i, mai ales, de renvare s nu intre n
conflict n mod dramatic cu sentimentul de posesiune, de teritorialitate, cu imaginea de sine, cu
ateptrile personale; n acest caz ar fi recomandabil ca, mai nainte de formularea cerinelor s
se acorde un interes expres crerii unei motivaii superioare i creterii receptivitii fa de
coninutul mesajului moral.

Pentru a fi capabil de o asemenea intervenie cadrul didactic nsui are nevoie s-i revizuiasc
comportamentul moral i s se elibereze de anumite bariere i mentaliti, tiut fiind c evoluiile
sociale atrag producerea unor mutaii fireti n climatul moral general.

Chiar copiii au acum fa de prini cerine pe care ei nu le-ar fi avut la vremea lor. A crescut
sentimentul libertii afirmrii individului ceea ce adulii nu sunt dispui s accepte cu uurin.

Moral ar fi n aceste condiii ca i cadrul didactic s-i reconsidere propriile criterii i
atitudini morale mai nainte de a se angaja n a face o astfel de educaie.


Elevii romni: Un bun cetean se implic n
activiti sociale
15 apr 2011 | SOCIAL
Elevii romni sunt nclinai s cread c a fi un bun cetean al Romniei nseamn s te implici mai mult n activiti
sociale, i mai puin n domeniul politic. Este una dintre concluziile unui studiu realizat de Fundaia Soros Romnia.

Studiul a urmrit s arate ce cred elevii din clasele VIII-XII c nseamn s fii un bun cetean, respectiv modul n
care cred acetia c ar trebui s se implice un cetean n relaiile cu ali ceteni i n societatea din care face parte.

Este foarte important" ca un bun cetean s respecte legile, cred 53% dintre elevii romni, dar sunt i 5% care cred
c respectarea legilor este foarte puin important". Pentru 39% dintre elevi este foarte important", iar pentru 40%
este important" ca un cetean s participe la activiti care urmresc protejarea mediului nconjurtor. Ceteanul
bun este acela care e dispus s lupte pentru aprarea rii: un detaliu socotit foarte important" de 38% dintre elevii
respondeni i considerat important" de ali 38% dintre elevii romni.

Alte atitudini considerate necesare pentru a fi un bun cetean" de ctre elevi sunt: participarea la activiti care
promoveaz drepturile omului; cunoaterea istoriei rii; patriotismul i loialitatea fa de ar; munca din greu;
participarea la aciuni de voluntariat n sprijinul unor categorii de oameni; votarea la alegeri; participarea la proteste
panice mpotriva unor legi despre care cred c nu sunt corecte; informarea despre politic din mass media;
ignorarea legilor care ncalc drepturile omului; respectarea reprezentanilor guvernului .a.

Dac atributul bunului cetean care ntrunete cel mai mare consens printre elevii romni este respectarea legii, la
captul opus se afl chestiuni precum calitatea de membru ntr-un partid politic (considerat foarte puin important"
de 41% dintre elevi), discuiile despre politic (considerate foarte puin importante" de 25% dintre elevi) i
respectarea reprezentanilor guvernului (considerat foarte important" de doar 10% dintre elevi).

Dintre atitudinile legate de politic, singura activitate care ntrunete o adeziune mai ridicat din partea elevilor
romni este cea legat de importana participrii la procesul electoral, 65% dintre ei considernd c este important"
i foarte important" s mergi la vot.

Conform rezultatelor prezentate putem vorbi de dou dimensiuni ale reprezentrii conceptului de bun cetean":
dimensiunea participrii sociale i dimensiunea participrii politice, noteaz Mircea Coma, unul dintre autorii
studiului. Putem afirma c dimensiunile identificate nu se exclud ci se completeaz parial n definirea a ceea ce
nseamn pentru elevi un bun cetean."

Concluzia studiului cu privire la percepiile elevilor despre ce nseamn s fii un bun cetean este c, odat cu
naintarea n adolescen, acetia tind s se ndeprteze de imaginea unui bun cetean ca persoan orientat spre
politic i s se apropie de imaginea unui bun cetean ca persoan orientat spre aspectele sociale ale vieii.

Cercetarea despre percepiile elevilor din clasele VIII-XII asupra a ce nseamn s fii un bun cetean face parte din
studiul Implicarea civic i politic a tinerilor" realizat de Fundaia Soros Romnia.

















Informaii generale despre Uniunea European
UE este un parteneriat economic i politic unic n lume, care reunete 28 de ri europene i acoper
aproape tot continentul.
UE a fost creat n perioada care a urmat celui de-al Doilea Rzboi Mondial. n prima etap, s-a pus accent
pe consolidarea cooperrii economice: rile implicate n schimburi comerciale devin interdependente din
punct de vedere economic i astfel se evit riscul izbucnirii unui nou conflict. n 1958 este creat
Comunitatea Economic European (CEE), care, iniial, contribuie la intensificarea cooperrii economice ntre
ase ri: Belgia, Germania, Frana, Italia, Luxemburg i rile de Jos. Urmeaz crearea unei piee unice de
mari proporii, care continu s se dezvolte ctre valorificarea ntregului su potenial.
De la uniunea economic la cea politic
Ceea ce a nceput ca o uniune strict economic a devenit treptat o entitate cu activiti n nenumrate
domenii, de la ajutor pentru dezvoltare, pn la politica de mediu. Aceast schimbare a fost reflectat de
modificarea, n 1993, a numelui Comunitii Economice Europene (CEE), care a devenit Uniunea European
(UE).
Uniunea European este ntemeiat pe statul de drept. Toate aciunile pe care le ntreprinde se bazeaz pe
tratate, asupra crora au convenit toate statele membre, de comun acord, n mod voluntar i democratic.
Aceste acorduri sunt obligatorii din punct de vedere juridic i stabilesc obiectivele UE n domeniile sale de
activitate.
Mobilitate, cretere, stabilitate i o moned unic
De mai bine de jumtate de secol, continentul european se bucur de pace, stabilitate i prosperitate.
Populaia sa triete la standarde ridicate i beneficiaz de o moned european comun, euro.
Au disprut controalele la frontierele dintre statele membre ale UE, cetenii pot circula liber pe aproape tot
continentul i le este mult mai uor s triasc i s munceasc n UE.
Piaa unic sau intern este principalul motor economic al UE, facilitnd libera circulaie a bunurilor,
serviciilor, capitalului i persoanelor. Un alt obiectiv-cheie este dezvoltarea acestei resurse majore, pentru a
le permite europenilor s se bucure din plin de avantajele sale.
Egalitatea i drepturile omului
Unul dintre obiectivele principale ale UE este promovarea drepturilor omului, pe plan intern i mondial.
Demnitatea uman, libertatea, democraia, egalitatea, statul de drept i respectarea drepturilor omului sunt
valorile intrinsece ale UE. Din 2009, odat cu semnarea Tratatului de la Lisabona, Carta drepturilor
fundamentale reunete toate aceste drepturi ntr-un singur act. Instituiile UE sunt obligate s le respecte, la
fel i guvernele statelor membre atunci cnd aplic legislaia european.
Instituii transparente i democratice
Pe msur ce se extinde, UE dorete ca instituiile europene s fie mai transparente i mai democratice.
Parlamentul European, ai crui membri sunt alei prin vot direct, a fost nvestit cu noi prerogative, iar
parlamentele naionale joac acum un rol mai important, participnd la procesul decizional alturi de
instituiile europene. De asemenea, cetenii europeni dispun de mai multe mijloace de a participa la viaa
politic european.



Instituii i organisme ale UE
Selectati o institutie sau un organism

UE beneficiaz de un cadru instituional unic n lume, n care:
prioritile generale sunt stabilite de Consiliul European, care
reunete liderii naionali i europeni
deputaii europeni, alei prin vot direct, reprezint interesele
cetenilor n cadrul Parlamentului European
interesele Uniunii n ansamblu sunt promovate de Comisia
European, ai crei membri sunt desemnai de guvernele
naionale
guvernele promoveaz interesele statelor membre, n cadrul
Consiliului Uniunii Europene.
Stabilirea agendei
Consiliul European stabilete direciile politice generale ale UE, dar nu are puteri legislative. Este condus de
un preedinte - n prezent Herman Van Rompuy - i i reunete pe efii de stat i de guvern din rile
membre, alturi de preedintele Comisiei Europene, de dou ori pe semestru, n cadrul unor ntruniri care se
desfoar pe parcursul mai multor zile.
Adoptarea legislaiei europene
Elaborarea i adoptarea legislaiei europene implic 3 instituii:
Parlamentul European, care reprezint cetenii UE i este ales
direct de ctre acetia
Consiliul Uniunii Europene, care reprezint statele membre.
Preedinia Consiliului este deinut, prin rotaie, de statele
membre.
Comisia European, care reprezint interesele Uniunii n
ansamblu.
mpreun, aceste trei instituii elaboreaz politicile i legislaia care se aplic n toat Uniunea, prin
intermediul procedurii legislative ordinare (fosta codecizie). n principiu, Comisia propune actele
legislative, iar Parlamentul i Consiliul le adopt. Ulterior, Comisia i statele membre le implementeaz, iar
Comisia trebuie s se asigure c legislaia european este corect aplicat.
Procesul decizional n UE informaii suplimentare
Lista preediniilor Consiliului UE n perioada 2011-2020
Alte instituii ale UE
Dou alte instituii europene joac in rol vital:
Curtea de Justiie garanteaz respectarea dreptului european
Curtea de Conturi controleaz modul de finanare a
activitilor Uniunii.
Atribuiile i responsabilitile acestor instituii sunt prevzute n tratate, acestea constituind baza a tot ceea
ce face UE. Tratatele stabilesc, de asemenea, regulamentele i procedurile pe care instituiile UE trebuie s
le respecte. Ele sunt adoptate de ctre efii de stat i/sau de ctre prim-minitrii statelor membre i
ratificate de ctre parlamentele naionale.
UE dispune i de alte instituii i organisme interinstituionale specializate:
Banca Central European rspunde de politica monetar
european
Serviciul European de Aciune Extern (SEAE) i ofer sprijin
naltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe i
politica de securitate, funcie deinut n prezent de Catherine
Ashton. Aceasta conduce lucrrile Consiliului Afaceri Externe i
traseaz direciile politicii externe i de securitate comune,
asigurnd, n acelai timp, consistena i coordonarea
aciunilor desfurate de UE pe plan extern.
Comitetul Economic i Social European reprezint societatea
civil, angajatorii i salariaii
Comitetul Regiunilor reprezint autoritile regionale i locale
Banca European de Investiii finaneaz proiectele de
investiii ale UE i sprijin ntreprinderile mici prin intermediul
Fondului european de investiii
Ombudsmanul European investigheaz plngerile privind
proasta administrare de ctre instituiile i organismele UE
Autoritatea European pentru Protecia Datelor are rolul de a
asigura protecia datelor cu caracter personal ale cetenilor
Oficiul pentru Publicaii public informaii despre UE
Oficiul European pentru Selecia Personalului recruteaz
personal pentru instituiile i organismele UE
coala European de Administraie organizeaz cursuri de
formare n diverse domenii pentru personalul instituiilor UE
numeroase agenii specializate i organisme descentralizate
desfoar o serie de activiti de natur tehnic, tiinific
sau de gestionare



Uniunea European (UE) este o uniune economic i politic, dezvoltat n Europa, ce este
compus din 27 state. Originile Uniunii Europene se trag de la Comunitatea European a
Crbunelui i Oelului (CECO) i din Comunitatea Economic European (CEE), format din
ase state n 1958. n anii urmtori Uniunea European s-a lrgit prin aderarea unor noi state
membre i i-a crescut puterea prin adugarea de domenii economice, sociale i politice n
abilitile sale. Tratatul de la Maastricht a nfiinat Uniunea European sub prezenta denumire n
1993. Ultima amendare a bazelor constituionale ale UE a fost Tratatul de la Lisabona, care a
intrat n vigoare la 1 decembrie 2009. UE funcioneaz printr-un sistem de instituii
supranaionale independente i interguvernamentale care iau decizii prin negociere ntre statele
membre. Cele mai importante instituii ale UE sunt Comisia European, Consiliul European,
Consiliul Uniunii Europene, Curtea European de Justiie i Banca Central European.
Parlamentul European este ales la fiecare 5 ani de cetenii europeni.
Uniunea a dezvoltat i un sistem juridic i politic unic n lume, reglementat prin mecanisme
complexe i prin procedurile interne de funcionare, care s-au extins de-a lungul istoriei sale
pentru a se conforma necesitilor momentului. Exist un sistem hibrid de guvernan
transnaional, care combin elemomente de cooperare multilateral cu accente profund
supranaionale, ambele reglementate printr-o integrare regional dinamic foarte pronunat.
Toate acestea duc la o compunitate foarte diferit din punct de vedere juridic i politic, fiind
considerat de unii ca fiind de facto o confederaie, dei n unele domenii Uniunea depete cu
mult definiia clasic a unei confederaii.
















Tehnologii din viitor care exista in prezent, despre care nu stii
(Video)


Tehnologia din jurul nostru se schimba intr-un ritm extrem de rapid. Astazi, este pur si simplu imposibil sa
tinem pasul cu toate noile tehnologii de varf care apar. Practic viitorul incepe in prezent pentru super
tehnologiile care invadeaza lumea.

Unii dintre noi nu putem intelege toate tehnologiile care sunt disponibile astazi, chiar daca ele ne afecteaza in mod
regulat, potrivit Elite Daily.

Va prezentam o serie de noi tehnologii despre care multi dintre noi nu stiu ca exista.

Hoverboard

Cei care au vazut filmul "Back To The Future" isi aduc aminte de Marty McFly si de placa sa zburatoare. Ei bine, iata
ca in zilele noastre a fost inventata o astfel de placa plutitoare.



Masina care se conduce fara sofer

Nu va mai exista mult timp pana cand nu vom mai avea nevoie de a obtine carnetul de conducere, deoarece
autoturismele viitorului vor fi capabile sa se deplaseze singure, fara soferi. Google si fondatorul Tesla, Elon Musk au
inventat deja o astfel de masina.



Exoscheletul

Vreti sa deveniti Iron Man? Ei bine, nu trebuie sa asteptati prea mult timp, deoarece cei de la Raytheon au inventat
un exoschelet care ne apropie de vestitul personaj de film.



Aripi de zbor pentru om

Toti oamenii sunt fascinati de zbor, iar acum cercetatorii au creat aripi care te ajuta sa plutesti cu adevarat prin aer,
aidoma avioanelor sau pasarilor.



Mantaua de invizibilitate

Fiecare dintre noi si-a imaginat sa devina invizibil. Iata ca dorintele au devenit realitate, iar oamenii de stiinta japonezi
au inventat mantia de invizibilitate, asemenea celei folosite de Harry Potter, celebrul personaj de film



Masina care zboara

Tehnologia creeaza mereu, chiar si o masina care zboara. Am crezut ca aceasta inventie este doar o nascocire a
imaginatiei noastre, insa acest lucru a devenit realitate.



Masina submarin

Ne-am gandit mereu cum ar fi daca am avea si noi gadget-urile pe care le are la dispozitie James Bond in celebrele
filme de actiuni. Iata ca Rinspeed a creat masina care poate merge si prin apa, precum un submarin.




Predictii despre viitor - cum va arata lumea noastra in cateva zeci
de ani



Cum va arata viitorul? Putem intrezari deja niste semne in ceea ce priveste modul in care va evolua lumea? O
serie de personalitati care activeaza in diverse domenii, incepand cu cercetatori si ajungand la jurnalisti, au
facut cateva predictii legate de viitor.

How Stuff Works prezinta cateva predictii interesante legate de viitorul apropiat, respectiv urmatorii zeci de ani.

Alvin Toffler

Alvin Toffler a lucrat ca jurnalist pentru revista Fortune si a fost consultant pentru companii precum IBM, Xerox si
AT&T. Cartea sa, Future Shock, publicata in 1970, a popularizat ideea ca ritmul rapid al progresului tehnologic -
dezvoltarea computerelor, in special - poate sa fie o forta perturbatoare la nivelul societatii pentru ca multi oameni vor
face eforturi pentru a tine pasul cu niste schimbari considerate uimitoare si derutante.

Toffler sustine ca schimbarea rapida poate sa afecteze relatiile dintre oameni, astfel incat acestea vor dura din ce in
ce mai putin. Toffler a mai prezis ca oamenii, ideile si organizatiile se vor "epuiza" din ce in ce mai repede. Aceasta
lume va fi caracterizata de o efemeritate accentuata, iar consumatorii vor achizitiona produse menite sa le
indeplineasca nevoile temporare, condusi de capricii dezvoltate in mod constient pentru stimularea consumului.

Pe parcursul deceniilor care au urmat, predictiile lui Toffler s-au adeverit, incepand de la accesibilitatea telefoanelor
mobile si pana la corporatii virtuale si flash mob-uri de indivizi care, avand un scop comun, se aduna pentru scurt
timp, iar apoi dispar foarte repede.

Michio Kaku

Ca om de stiinta, Micho Kaku, profesor de fizica teoretica la City University din New York, a derulat cercetari
importante in domeniul teoriei corzilor, prin care se incearca o reconciliere a teoriei relativitatii cu mecanica cuantica,
pornind de la principiul ca particulele elementare sunt corzi de energie foarte mici. Baku este mult mai cunoscut ca
urmare a abilitatii sale de a explica stiinta si tehnologia si de a face predictii din acest punct de vedere.

In 2011 a publicat cartea Physics of the Future: How Science Will Shape Human Destiny and Our Daily Lives by the
Year 2100, bazata pe o serie de cercetari.
Potrivit predictiilor lui Kaku, computerele vor fi capabile sa ne citeasca gandurile, ceea ce ne va da puterea sa mutam
obiectele si masinile numai gandindu-ne la ele. Cercetatorul prevesteste si evolutii in campul biotehnologiei, care le
vor permite oamenilor sa isi extinda durata de viata si sa modeleze noi organisme, care nu exista in prezent in
natura.

Nanotehnologia ne va permite sa luam un obiect si sa il modificam la nivel molecular pentru a-l transforma in ceva
total diferit. O alta predictie interesanta a lui Kaku este disparitia diferentelor dintre natiuni pana in anul 2100 si
dezvoltarea unei singure civilizatii la nivel planetar.

Dirk Helbing

Dirk Helbing, fizician, matematician si sociolog german, vrea sa foloseasca un program de calculator care sa-i
permita sa prevada evenimentele care vor afecta intreaga planeta. Helbing lucreaza la proiectul Living Earth
Simulator, dezvoltat la Institutul de Tehnologie din Zurich. Acest proiect, in valoare de 1,4 miliarde de dolari, implica
realizarea unui sistem de computere imens, capabil sa anticipeze aproape orice tip de eveniment care ar putea avea
loc pe Pamant.

Acest sistem de computere este descris de Helbing drept "sistemul nervos al planetei" si poate sa adune orice tip de
informatii, de la statisici economice si pana la banale mesaje pe Twitter. Sistemul foloseste o serie de algoritmi
complicati sau ecuatii pentru a cauta legaturile dintre evenimentele care nu sunt conectate aparent.

Helbing preconizeaza ca simulatorul va fi capabil sa prezica evenimente incepand de la razboaie si pana la crize
financiare, epidemii si boli infectioase.

Ray Kurzweil

Inventatorul american Ray Kurzweil a prezis ca masinile vor eclipsa inteligenta umana. Intr-o lucrare din 2005,
Kurzweil spunea ca o "inteligenta fara viata" (nonbiological intelligence) nu numai ca va depasi cu mult aptitudinile
umane, dar va fi de un miliard de ori mai evoluata decat toata gandirea umana cumulata. Kurzweil nu se teme ca o
masina cu intentii rele va decide sa distruga rasa umana, ci anticipeaza un viitor in care oamenii si inteligenta
artificiala vor lucra impreuna pentru a obtine lucruri inovatoare.

Kurzweil mai anticipeaza ca oamenii se vor indrepta catre inteligenta artificiala si in alt sens. Astfel, de la inceputul
anului 2030 o mare parte din organele noastre interne vor fi inlocuite cu roboti mici, care vor functiona mult mai
eficient decat tesutul nostru organic.

William Gibson

In anii '80, scriitorul american William Gibson si-a folosit imaginatia pentru a proiecta o lume in care toti oamenii sunt
conectati la o retea globala de computere si isi petrec majoritatea timpului interactionand in spatiul virtual.

Aceasta viziune nu este departe de ceea ce exista in prezent. Insa viziunea lui Gibson este una intunecata. In cartea
sa Mona Lisa Overdrive, aparuta in 1988, acest fenomen este descris ca o dependenta neuroelectronica, oamenii
ajungand un fel de umbre legate de niste modemuri.

Aubrey de Grey

Cercetatorul britanic Aubrey de Grey descrie un viitor in care corpul uman poate fi transformat prin actiunea la nivel
celular si molecular cu scopul de a repara diversele avarii cauzate de inaintarea in varsta. In plus, scopul cercetarilor
lui Aubrey de Gray este si cresterea duratei de viata in mod semnificativ.

Cercetatorul a schitat un plan pentru reintinerirea corpului uman prin care fenomenele de imbatranire sunt impartite in
sapte categorii si propune moduri de abordare pentru fiecare dintre acestea. Cercetatorul crede ca speranta de viata
va ajunge la 1.000 de ani si estimeaza ca exista intre 30% si 40% sanse ca prima persoana care va atinge aceasta
varsta sa existe deja pe planeta.




TEHNOLOGIE SI INFORMATICA
10 tehnologii revoluionare ale
viitorului
Luni, 14 Dec 2009 / 6,503 vizualizari
2 Comentarii
Lumea n care trim ncepe s semene tot mai mult cu
viitorul imaginat n filmele science fiction, iar tehnologiile fantastice i inveniile revoluionare
transforma cu o vitez ameitoare societatea uman. Roboii muncesc n fabrici i lupt alturi de
oameni pe cmpurile de lupt, n timp ce computerele de toate formele i mrimile sunt
omniprezente, integrate n toate domeniile vieii i la toate nivelurile societii.
Cu toate acestea, o mulime de probleme nerezolvate i ateapt n continuare soluiile, cu sperana
c ntr-un viitor ct mai apropiat cele mai ndrznee vise ale omenirii i vor gsi n mod firesc
rezolvarea, potrivit Live Science.
1) Citirea gndurilor, mai aproape de realitate
Dispozitivele care pot citi gadurile rmn n continuare de domeniul fantasticului, ns primii pai au
fost fcui pe drumul acesta de cercettorii care au reuit s prevad reaciile oamenilor n cadrul unor
experimente i chiar s intuiasc momentul n care subiecii vor face o greeal, cu 30 de secunde
nainte ca acest lucru s se ntmple n realitate.
O alt tehnic experimental folosete razele infraroii pentru a detecta cele mai simple decizii i
preferine ale oamenilor, bazndu-se pe analiza activitii lor cerebrale. Chiar dac aceste tehnologii
sunt nc departe de a oferi un aparat ce poate citi gndurile, n adevratul sens al cuvntului, direcia
a fost deja setat i este doar o problem de timp pn cnd minile umane s-ar putea ntlni, de
exemplu, la o discuie pe Twitter.
2) nconjurul lumii n 90 de minute

Jules Vernes a intuit posibilitatea de a face nconjurul Pmntului n doar 80 de zile, ns ideea
consacrat de celebrul su personaj, Phileas Fogg, a rmas de domeniul fantasticului nc mult timp
dup apariia romanului sau de anticipaie.
n ziua de azi, cltorii ar putea ajunge de pe o parte pe alta a globului n mai puin de o or, odat cu
lansarea unui nou aparat de zbor, denumit Lightcraft, aflat nc la stadiul de concept al armatei
americane, n colaborare cu experii brazilieni, ce s-ar putea deplasa cu o vitez uimitoare n jurul
lumii. Pn la apariia acestui avion fantastic, anii urmtori ar putea aduce i o serie de nave spaiale
ce pot decola i ateriz pe pistele unui aeroport obinuit, fiind ns net superioare avioanelor actuale.
3) Membre mecanice, controlate de creier
Primele proteze mecanice de ultima generaie, controlate n mod natural de creierul uman, au aprut
deja, la stadiul de prototip, bucurndu-se imediat de un succes imens. Pasul urmtor este dezvoltarea
unor microprocesoare speciale, ncorporate n proteze, ce vor anticipa fiecare micare a utilizatorului,
oferindu-i acestuia posibilitatea de a se mic din nou cu uurin, ct mai natural.
4) Omnisciena la purttor
Un gadget special creat sau pur i simplu o aplicaie a telefoanelor mobile din viitorul apropiat vor face
posibil identificarea diferitelor obiecte, produse, locuri i chiar persoane, n timp real, i afiarea
informaiilor despre acestea, culese n doar o clip de pe Internet. Universitatea american MIT a pus
deja la punct un prototip ce combin o camer de luat vederi, un proiector i un telefon mobil, iar un
astfel de dispozitiv ar putea fi gsit n curnd n buzunarul oricui, ntr-o societate n care informaia
ofer puterea suprem.
5) Regenerarea artificial a corpului uman

Organele bolnave sau rnite ale corpului uman vor putea fi n curnd reparate complet sau pur i
simplu nlocuite cu altele, noi, crescute n acest scop. Ultimele experimente cu celule stem i
ncurajeaz pe cercettori s declare c asemenea tratamente vor putea fi disponibile, n condiiile n
care primul ficat artificial a fost crescut n laborator nc din 2006, iar medicii au descoperit c inclusiv
inima i poate reface o parte din esuturile musculare avariate.
6) O soluie pentru hrnirea planetei

Hrnirea planetei reprezint una din cele mai mari i mai dureroase probleme ale omenirii, n clipa de
fa, cnd sute de milioane de oamenii sufer n fiecare zi din cauza foametei i o mare parte dintre
acetia, n special copii, mor zilnic din aceast cauz. Oamenii de tiin lucreaz n continuare la
producerea unor noi tipuri de cereale, mai rezistente i mai productive, ce pot hrni o populaie mai
mare, folosind aceleai resurse.
n cazul acesta, cele mai mari probleme sunt, de fapt, lipsa voinei politice i situaia economic a
zonelor afectate de foamete, iar o inovare conceptual la acest nivel reprezint adevrata provocare a
viitorului.
Formatted: Font: (Default) Trebuchet MS, 10
pt, Font color: Black
7) Reciclarea ca mod de via

Noile tehnologii care intesc transformarea deeurilor n materiale reutilizabile au condus deja la
construirea primelor fabrici de reciclare total a maselor plastice. Oamenii de tiina lucreaz acum la
producerea unui plastic uor biodegradabil n ap srat a mrii, iar o serie de centrale electrice au
nceput deja s ard diverse reziduuri pentru a produce energie.
8 ) Salvarea planetei cu ajutorul bioingineriei

Pentru a contracara efectele devastatoare ale nclzirii globale i ale schimbrilor climatice declanate
de aceasta, oamenii de tiin din intrega lume caut soluii pentru controlarea capriciilor naturii, iar
multe dintre aceste sunt pe punctul de a deveni realitate. Cercettorii au pus la punct mai multe
metode de a rci planeta, n clipa de fa fiind nevoie doar de voin politic i asumarea rspunderii
pentru intervenia n mersul natural al planetei, ce va avea, desigur, i o mulime de efecte secundare.
9) Rezolvarea problemei energetice

Fisiunea nuclear este cea care a fcut Soarele s straluceasc timp de miliarde de ani, iar oamenii de
tiin ncearc acum s recreeze n laboratoare aceast putere fantastic, pentru a avea astfel acces
la cea mai eficient form de energie posibil.
Formatted: Font: (Default) Trebuchet MS, 10
pt, Font color: Black
Formatted: Font: (Default) Trebuchet MS, 10
pt, Font color: Black
Formatted: Font: (Default) Trebuchet MS, 10
pt, Font color: Black
Statele Unite cerceteaz de ani de zile aceast posibilitate, iar cu ajutorul noilor tehnologii i a unor
lasere uriae, acetia ar putea n curnd s pun la punct cea mai bun metod de producere a
energiei aleternative.
10) Creierul artificial
Chiar dac cea mai mare parte a creierului uman rmne n continuare nvluit n mister, cercettorii
din spatele proiectului Blue Brain anun c n urmtorii zece ani vor reui s produc primul creier
artificial. Oamenii de tiin au reuit deja s simuleze parial creierului unui oarece de laborator, cu
ajutorul unui computerului de mare putere IBM Blue Gene, declarnd c celulele produse au nceput s
se organizeze singure, fr intervenia omului.
Dac vor avea succes cu producerea unui creier uman artificial, cercettorii vor revoluiona medicina
modern, contribuind la o mai bun nelegere a contiinei umane.
Sursa: www.ziare.com







Tehnologia viitorului: nimic nu mai
este imposibil

Chiar daca avansul tehnologic nu mai este perceput in acest moment ca foarte rapid, el ramane la
cote ridicate, iar singurele lucruri care tin in loc acest avans sunt capacitatea omului de a se
adapta la noile tehnologii si dorinta corporatiilor de a-si recupera investitiile
Pentru urmatorii ani, bat la usa cateva tehnologii noi care, chiar daca par a tine de SF, sunt cat se poate
de reale, testate in laborator si demonstrate in fata specialistilor. Le parcurgem pe rand, pentru a
demonstra ca si romanii vor trebui cat de curand sa adopte aceste tehnologii si sa le foloseasca.
Chiar daca avem numai de anul acesta doua servicii 3G si ne pregatim pentru patru, trebuie sa stim ca
4G deja exista si se discuta in cercurile academice despre telefonia mobila 5G. Generatia a patra se
bazeaza pe noi imbunatatiri ale sistemelor de comunicatii fara fire, care permit transferul datelor la viteze
de 100 Mbps in miscare si 1 Gbps in pozitie fixa. Primul operator care a lansat 3G in lume, compania
japoneza NTT DoCoMo, a testat cu succes 4G, implementeaza retelele si a prezentat recent primul
telefon mobil 4G. Lansarea comerciala a serviciului a fost anuntata pentru 2010.
De la ce vin G-urile? Prima generatie de telefonie mobila este cea in care semnalul era in analog (NMT si
alte varian-te), cum a avut in Romania Telemobil. A doua generatie este considerata tehnologia GSM,
care a cunoscut si ea imbunatatiri in timp: 2,5 G era considerat GPRS, care marea viteza traficului de
date, iar ulterior 2,75 G, respectiv EDGE, care incearca sa ajunga cam la jumatate din viteza 3G.
Telefonia de generatia a treia a adus in plus apelul video, televiziunea pe mobil si download-ul legal de
muzica, dar viteza nu este nici ea spectaculoasa.
Spun specialistii ca sistemul HSDPA (High Speed Downlink Packet Access) va face utilizatorii sa simta
diferenta. Pana la jumatatea anului viitor se pare ca vom avea si in Romania servicii HSDPA. Generatia a
patra va aduce o calitate mult mai buna a imaginilor pe telefon, iar viteza de transfer a datelor va permite
servicii noi, din ce in ce mai avansate. Probabil va favoriza tehnologiile High-Definition (HD), care incep
sa se regaseasca la televiziuni si vor fi utilizate pe scara larga in 2010.
Internetul viitorului
Se discuta mult, atat la nivel guvernamental, cat si le nivel de companii si in randul consumatorilor despre
Internet 2.0, urmatoarea tehnologie pentru Internet. Nu exista inca o strategie comuna pentru viitor,
discutiile fiind aprige din cauza ca unele propuneri nu sunt tocmai pe placul tuturor. Multi specialisti
considera ca este un simplu cuvant de marketing, pentru a defini cele mai noi servicii aparute online.
Cea mai noua discutie privind viitorul Internetului este legata de proiectul companiilor furnizoare de a
avantaja anumite comunicatii, anume cele ale clientilor care platesc un bonus. Propunerea nu pare la
prima vedere deranjanta, doar ca, pe masura ce volumul de comunicatii creste, furnizorii vor putea bloca
traficul celor care nu platesc pentru a trece al clientilor platitori . Astfel ca mesajele web nu vor mai ajunge
la destinatie, telefonia online nu va mai suna, iar oamenii simpli vor fi primii care vor avea de suferit. Cu
toate acestea, proiectul Internetului pe mai multe viteze a trecut deja de Camera Reprezentantilor a SUA.
O alta fateta a noului Internet reprezinta aplicatiile online. Microsoft s-a lansat in cursa pentru astfel de
servicii, cu portalul live.com. IBM discuta despre strategia de utilizare a puterii de calcul a serverelor
pentru a rula aplicatiile desktop, dar nu a pus concret problema utilizarii sistemului cu ajutorul Internetului.
Pe scurt, in loc sa deschidem aplicatia Word de pe PC pentru a scrie un text, consumand resursele
sistemului, ea va fi accesata pe site-ul Windows Live, in browser, iar acolo vom putea face exact acelasi
lucru ca pe calculatorul propriu. Tot la fel vom folosi si alte aplicatii: antivirus, mesagerie etc.



Tehnologia si razboaiele viitorului
Scurta dizertatie despre viitorul nostru
De fapt nu la razboaie ma gandesc ci la drepturile fundamentale ale omului. Astazi
tehnologia pare prietena noastra cea mai buna, dar in viitor lucrurile se pot schimba
extrem de dramatic si nu ma refer aici la armate de Terminatori revoltati impotriva
omenirii, ci la mai prozaicele corporatii trans-nationale, corporatii care detin din ce in ce
mai mult controlul lumii prin tehnologia dezvoltata
Oamenii protesteaza impotriva segregarii in bogati si saraci, in cei care au bani si aur si
cei care n-au nimic, dar aceasta este o falsa si manipulatoare impartire, scopul fiind
acela de a ascunde adevaratul pericol pentru viitorul specie umane, sau mai bine zis
pentru actualul tip de civilizatie umana.
Respectiv la viitorul oamenirii, oportunitatile nu par prea stralucitoare ci dimpotriva:
suprapopularea, pauperizarea mentalitatii, imbatranirea populatiei concomitent cu
cresterea fulminata a acesteia in tarile sarace, totul dublat de avansul extrem de rapid
al tehnologiei ma face sa nu fiu deloc optimist la viitorul nostru ca specie si civilizatie. Si
ma voi explica de ce.

Democratia tehnologiei
Tehnologia e buna, ea ne-a facut stapanii planetei, dar din pacate atunci cand treci de
un anumit prag de dezvoltare, cand discrepantele cresc prea mult, lucrurile se cam
schimba. Ganditi-va la razboaiele din vreamea Republicii Romane; sigur ca tehnologia si
disciplina armatei romane faceau mai mereu diferenta, dar a fost nevoie de un singur
om, Hannibal, care sa ingenuncheze aproape Imperiul si nu este singurul exemplu De
ce?! Pentru simplul motiv ca Roma, cu toata forta sa financiara, militara si economica,
nu a reusit sa creeze un decalaj prea mare intre tehnolgia sa militara si cea a inamicilor
sai, diferenta fiind facuta de modul de folosire, de disciplina si geniul sau lipsa lui in
cazul comandantilor militari.
Dar in linii mari toti stiau ce tehnologie militara foloseau romanii si orice trib mai rasarit
ar fi putut fara prea mari problema s-o copieze. Vorba aia, un arc si o sulita mai acatarii
ti le faci si singur, un scut la fel, un cal gasesti, un cazan pe post de coif e si el usor de
facut rost. Astfel nici un imperiu nu a reusit sa dezvolte de-a lungul istoriei un control
total si hegemonic asupra inamicilor sai, datorita faptului ca decalajul tehnologic era
foarte redus, sau chiar nu exista deloc, diferenta fiind data de experienta, logistica,
administratie, in general de factorul uman implicat de o parte si de alta.
Astazi insa decalajul tehnologic joaca un rol extrem de important in conflictele
contemporane, tehnica de lupta performanta nemaifiind la indemana oricui ci
dimpotriova sunt doar cateva tari care isi pot asigura cam toata gama de armament
necesar prin eforturi proprii. Acum un secol 100 de militari americani erau cam egali ca
forta de soc cu 100 de militar mexicani, astazi insa cei o suta de americani au in spate
rachete nucleare, submarine, portavioane, avioane stealth, sateliti si astfel forta lor
combativa este cu mult si foarte net superioara unor militari mexicani egali ca numar,
iar acesta diferenta nu mai poate fi aplatizata in nici un fel.
Din pacate acest decalaj creste vertiginos, iar tehnologia este cheia si, in subsidiar,
resursele necesare acelei tehnologii. Din pacate pentru majoritatea statelor de pe glob,
complexitatea tehnologiei si sumele imense necesare dezvoltarii acesteia fac ca
beneficiile acesteia sa devina un atribut al unei maini de tari/companii. Acest decalaj
exista pe toate palierele tehnologiei: in cea medicala, constructii, industrie civila, dar se
vede mai ales in tehnologia militara, acolo unde tarile care se respecta si care intrevad
viitorul baga bani cu nemiluita.
Avantajul industriei militare este dat de faptul ca rezultatele din R&D pot fi usor
translatate catre societatea civila, avand astfel acces la o fereastra de tehnologie inalta.
Iar tarile in curs de dezvoltare care vor cu adevarat sa creasca: India, China, Brazilia,
Polonia, se folosesc de fondurile pentru inarmare in incercarea de a accesa tehnologia
moderna prin transfer tehnologic, desi pretul este unul ridicat.
Insa viitorul va apartine celor care vor avea acces la industrializarea cu adevarat
superioara a resurselor naturale si bineinteles a celor care vor avea si forta sa-si
protejeze aceste rersurse si pietele de desfacere. Peste cativa zeci de ani decalajul
tehnologic va fi atat de mare inca pur si simplu nu va mai putea fi nici macar partial
acoperit de resurse sau pozitia geografica, accesul la tehnologie avansata cuplat cu o
forta militara credibila vor face diferenta intre invinsi si invingatori, intre sclavi si
stapani.
Daca in anii 50 cam toate tarile din Europa aveau un vedere sa-si construiasca tehnica
de lupta in regie proprie, astazi cu exceptia tarilor cu adevarat puternice, celalalte au
cam renuntat la aceste idei, cel putin pe zona tehnicii militare de varf: aviatie, rachete,
comunicatii si au devenit clienti captivi pentru mari producatorii de armament:
Lockheed Martin, Boeing, Dassault, MBDA sau BAE Systems, datorita in principal
pretului foarte mare al acestor echipamente, dar in realitate nu pretul tehnicii de lupta
in sine este impedimentul major ci costurile de dezvoltare-cercetare, costuri pe care
doar cateva tari si le mai permit astazi.
Datorita acestor lucruri simple independenta militara si odata cu ea cea politica si
economica devin doar simple vorbe scrise pe hartie, pentru ca atata timp cat tu traiesti
doar datorita faptului ca celalalt nu vrea sa te omoare, viata poate deveni foarte
complicata candva
Echilibrul natural ar fi de fapt ca tu sa traiesti pentru ca celalalt nu poate sa te omoare
sau este prea costisitor, cand ajungi sa pui mai multa baza pe tratate si calitati morale
ale vecinilor tai, situatia reala este ca traiesti pe timp imprumutat si vei fi OK atat timp
cat esti cumva folositor, sau daca vecinul tau este cu adevarat un om/popor deosebit,
traiesti atat cat nu-l deranjezi prea tare.
Decalajul tehnologic si accesul la resurse va fi cheia viitorului economic al omenirii in
ansamblul ei si al fiecarei tari in parte, iar aici exista doua tipuri de actori importanti pe
scena economica: cei care detin avansul tehnologic si forta financiara de al
sustine si cei care au resurse economice vitale.
Deocamdata cei care au tehnologia incearca sa-si asigure si resursele: Marea Britanie,
Franta, Germania, Olanda, SUA, etc, pe seama celor care au resurse. Rusia fiind in
acest context un caz cu totul separat, dispunand de resurse si incercand cu disperare
sa-si procure si tehnologia, insa marea majoritate a tarilor lumii nu le au pe amandoua.
Intr-un astfel de context razboaiele viitorului ca si cele din prezent de altfel vor
avea ca scop asigurarea si securizarea zonelor bogate in resurse, asigurarea rutelor de
transport si bineinteles vor avea ca scop si acapararea/pastrarea pietelor de desfacere.
Totul insa va fi guvernat de tehnolgia inalta, iar in cazul fortelor armate acest lucru se
vede astazi foarte bine. Daca cu doar 200 sute de ani in urma un razboi intre o
superputere a vremii si o tara mica nu era nicidecum decis inainte de sfarsitul luptelor,
astazi asa-zisele conflicte asimetrice, o terminologie smechera care ascunde exact
situatia descrisa in acest articol, se termina de fapt inainte de a incepe cu victoria
categorica a armatei superioare (catastrofic de superioara) tehnologic. Astfel calitatea
oamenilor ca militari, geniul tactic si strategic al ofiterilor, conteza mai putin decat un
muncitor calificat dintr-o fabrica de rachete de croaziera sau decat maistrul militar care
monteza o bomba ghidata sub aripa unui avion.
Iar viitorul va fi mai aspru, competitia mai acerba si decalajele mult mai mari, pana
acolo unde tehnologia va ajunge sa fie suficient de avansata inca sa poata fi folosita
pentru conducerea unui teritoriu intr-un mod cu totul autoritar, iar atunci puteam spune
ca a venit sfarsitul civilizatiei umane asa cum o cunoastem noi astazi. Ziua cand drone
autonome isi vor alege singure tintele, cand o tara medie nu va avea efectiv cu ce sa
riposteza, iar cetatenii se vor putea revolta cat vor ei, atat timp cat viata unui om, a
unei familii, va atarna de un simplu cod dintr-un server indepartat, cand vei putea sa fi
ucis de la 12000m de metri de sisteme automate controlate de o mana de oameni

Tehnologia nu este democrata, nu tine seama de drepturile omului, iar decalajul
tehnologic va aduce in viitor in fata omenirii noi principii de guvernare, iar odata cu
scaderea importantei guvernelor nationale, datorita coruptiei si datoriilor imense, forta
companiilor care detin de facto tehnologia si posibilitatea dezvoltarii ei, va creste
dincolo de imaginea apocaliptica din Robocap, un film dealtfel destul de prost












Tehnologia Viitorului
Noul iPhone 3G S
Compania american Apple se adapteaz crizei i umbl la preul pentru iPhone.
ncepnd de luni, cea mai ieftin versiune a aparatului cost 99 de dolari, fa de 199 de dolari,
costul iniial. Msura, spun specialitii din domeniu, ar putea avea drept consecin dublarea
vnzrilor.
Totodat, Apple a anunat lansarea noii generaii iPhone, intitulat 3G S (S vine de la speed
vitez).
Avnd la baz sistemul de operare 3.0, cu funciile cut, copy i paste, iPhone 3G S permite
rularea oricrei aplicaii la viteze de dou ori mai mari. De asemenea, dispune de camer foto-
video i funcia voice control de accesare vocal a agendei.
Potrivit Reuters, noul iPhone va fi disponibil din 19 iunie n Statele Unite, Germania i alte ri,
la preuri de la 199 la 299 de dolari.



CyberCar, maina fr ofer dirijat cu telefonul mobil

Oraele viitorului ar putea fi la fel de aglomerate din punctul de vedere al traficului, dar nu
vom mai auzi oferi claxonndu-se i njurndu-se cu foc. Acest lucru va fi posibil datorit
faptului c ei vor lipsi cu desvrire.
Compania francez INRIA desfoar de peste zece ani un proiect n acest sens. Rezultatul
se numete CyberCar i este un vechicul electric de mici dimensiuni, cu dou locuri, ce
poate fi dirijat printr-o tehnologie similar cu cea care ghideaz rachetele militare.Primele
prototipuri, prezentate la Future Mobility Solutions Conference din Helsinki, seamn cu
mainuele folosite de juctorii de golf, nu au suspensii i beneficiaz de un sistem
computerizat de navigare, extrem de precis.Pasagerii pot programa traseul urmat de
automobil printr-un touchscreen conectat la GPS sau cu ajutorul telefonului mobil, iar o
voce virtual ofer informaii privind drumul de parcurs. De asemenea, date despre trafic
sunt disponibile pe Internet. Un dispozitiv laser previne ciocnirea cu obstacolele ivite n
cale.
Potrivit Reuters, aeroportul Heathrow din Londra (Marea Britanie) utilizeaz deja maini
CyberCar, dar va dura civa ani pn cnd acestea vor fi vzute pe strzi.
Un prim pas n aceast direcie l reprezint construcia unui cartier de 30.000 de locuitori
n oraul Vantaa, din apropierea capitalei finlandeze Helsinki, unde autoritile
intenioneaz s introduc noile automobile.
Masina-Elicopter pentru transportul viitorului

Mainile zburtoare se pregtesc s invadeze n curnd drumurile i a vzduhul Btrnului
Continent. Dac americanii au dezvoltat Terrafugia Transition, cel mai cunoscut nume printre
multe alte atomobile-prototip, europenii au varianta PAL-V (Personnel Air and Land Vechile).
Este vorba de un vehicul gndit s se comporte ca un automobil obinuit pe strad i ca un
elicopter atunci cnd trebuie s decoleze.
Inventatorul John Bakker a fcut luni, 27 aprilie a.c., o serie de teste pe autostrada A1, n
apropierea localitii Amersfoort, din Olanda, i spune c PAL-V, aflat la stadiul de concept, ar
trebui s apar pe pia n anul 2012.
Maina este rezultatul a peste opt ani de munc. Versiunea de serie va fi propulsat, la alegere,
de un motor pe benzin sau de unul pe biodisel i - se laud Bakker - va atinge viteza maxim de
200 km/h att n aer, ct i pe sol. PAL-V se poate ridica pn la altitudinea de 1.500 de metri.
Preul estimativ pentru un asemenea vehicul este de 100.000 de euro.

Telefonul viitorului

Nokia Research Center si Universitatea Cambridge au dezvoltat un terminal mobil bazat pe
nanotehnologie, un telefon concept expus si la Muzeul de Arta Moderna din New York.
Deocamdata acest telefon exista doar virtual, el neexistand practic, totusi... se anunta a fi unul
dintre telefoanele viitorului.

Morph va fi fabricat din materiale flexibile si va fi capabil de auto-curatare respingand toate
particulele lichide si orice tip de murdarie de pe suprafata sa. Mai mult, telefonul va folosi
energia solara pentru a se incarca, deci se incadreaza si in trend-ul eco. Vei putea sa-ti scoti din
vocabular propozitia "Am ramas fara baterie".Materialele din care este realizat Nokia Morph
sunt flexibile si transparente, gadgetul putand lua diferite forme. Poate arata ca un telefon, ca un
ceas/bratara, ca un media player, toate intr-un singur dispozitiv! Si are si un hands-free detasabil.
Se intinde, se pliaza, se curbeaza si totul fara sa se strice sau sa se deformeze. Ceea ce este foarte
interesant si sunt sigura ca o sa va placa, este ca poti fotografia ceva (cu camera incorporata, doar
nu credeai ca exista un telefon al viitorului fara camera?), iar atunci cand transformi device-ul in
bratara, poti seta aceasta poza ca wallpaper. Sa zicem ca de exemplu porti o geanta in patratele.
Faci o poza materialului, transformi telefonului in bratara si ii spui ce poza sa foloseasca ca
wallpaper. In cateva secunde, bratara o sa arate exact ca geanta ta.

Cand va aparea si cat o sa coste acest telefon al viitorului... nu se stie.

Transportul urban in viitor!!!

General Motors i Segway au devenit parteneri ntr-un proiect de realizare a unui vehicul ce
poate reprezenta tansportul individual al viitorului n ora, pe distane scurte.
Neobinuita main se numete PUMA (Personal Urban Mobility and Accesibility), este
electric, are dou locuri i dou roi. Atinge viteza de 56 km/h, iar bateria asigur parcurgerea
unei distane similare.
PUMA ar putea aprea pe pia n 2012. Deocamdat, productorii s-au ferit s anune preul
vehiculului.

Masina Viitorului- alimentare din mers




Masina viitorului isi ia combustibilul din mers. Si nu pentru ca se vor inventa niste surse de
combustibil portabile inspirate din filmele SF, ci pentru ca intreaga natura va fi folosita pe post
de statie de alimentare. Cel putin cu asta se lauda designerii automobilului cunoscut sub numele
de Venturi Eclectic care functioneaza cu energie solara si eoliana.
Mica si usoara (cantareste 350 de kilograme), pare mai degraba o masinuta de pe terenul de golf
decat un automobil cu care sa iesi in trafic. A fost prezentata la ultima editie a Salonului Auto de
la Paris. Partea cea mai interesanta a automobilului, pe langa aspectul minimalist, e modul in
care se alimenteaza. In zilele cu soare, isi incarca bateriile absorbind energie solara. In cazul in
care afara este innorat, Venturi Eclectic foloseste forta vantului. In timpul mersului, vantul
patrunde la motor, unde invarte o rotita, generand astfel energie.Va costa aproximativ 30.000
!!!In cazul in care nu e nici soare si nici vant, posesorul masinii poate sa o bage pur si simplu in
priza. Bateria incarcata la maximum dureaza pe o distanta de 50 de kilometri si ii permite masinii
sa se deplaseze cu pana la 50 km/ora. Viteza maxima creste cu sapte kilometri cand se foloseste
si energia solara si cu inca 15 kilometri daca e folosita si forta vantului. Producatorul francez
Venturi va scoate pe piata in 2009 o editie limitata de 200 de exemplare de automobile, la un
pret de circa 30.000 de euro.Masina are drept plafon un panou solar care o poate ajuta la
propulsie.Designul masinii este pe cat de futurist, pe atat de minimalist. Dispune doar de
mecanismele de baza pentru a putea fi condusa. Pasagerii se pot delecta insa cu muzica furnizata
de mp3 player-ul instalat sub volan.
Orasul Viitorului

Piramidele se ntorc n for, mai grandioase ca oricnd. De data aceasta, piramida nu va mai fi
nici monument funerar egiptean, nici monument controversat n faa muzeului Louvre, ci va fi un
ora ntreg, cu o capacitate de gzduire a un milion de oameni! Ziguratul", va putea susine
singur viaa, va avea zero emisii de carbon i i va produce propria energie cu ajutorul turbinelor
de vnt, arat Daily Mail.
Nicio main nu va avea voie n cldirea de 2,3 kilometri ptrai, rezidenii fiind transporai cu
ajutorul monoinei, ce va opera att orizontal, ct i vertical. Locuitorii vor putea intra n casele
lor pe baza recunoaterii faciale.
Designer-ul cu sediul n Dubai, Timelinks, a patentat deja proiectul i a fcut cerere de finanare
de la Uniunea European.
Ridas Matonis, directorul de la Timelinks, a declarat c acest ora va beneficia de puterea naturii.
Dar piramida nu va reduce doar amprenta de dioxid de carbon, ci mai aduce i alte beneficii.
"Orae ntregi vor putea fi gzduite n aceste piramide, ce vor ocupa doar 10% din spaiul
original (...) Dac vom realiza acum aceste orae, vom vedea comuniti mai prieteoase cu
mediul", a precizat Ridas Matonis.