Arhitectura bioclimatica a secolului 21 reseteaz scopul uman de a trai n

armonie cu mediul natural. Fascinati de realizri tehnologice ale secolului 20, am

construit fr limite, cu iluzia c natura nu ne poate pedepsi. Acum, c am neles c trebuie
s construim ecologic,ne este util s investigam arhitectura noastr tradiional, care
a fost integrata n ecosistemul. Arhitectura bioclimatica contemporana isi pune
accentul pe minimizarea consumului de energie care nu este derivat din surse
regenerabile, economisirea apei, prevederi anticaldura !av"nd n vedere viitoarele
schimbri climatice# $i selecia de materiale de constructii $i tehnici cu criterii
ecologice.
%e asemenea, vom e&amina modul n care fiecare dintre componentele
menionate mai sus ale arhitecturii bioclimatice contemporane, a fost realizat n
arhitectura istorica $i vom prezenta paradigme caracteristic. Aceast investigaie este utila n'
promovarea nelegerii a arhitecturii istorice printro abordarea ecologic,
mbogirea arhitecturii bioclimatice contemporan, astfel nc"t s poat fi creativ de
utilizat.
(rice analiz a rolului )ucat de energie n arhitectura se confrunt cu grave
limitri din cauza lipsei de studii n bibliografia de specialitate arhitecturala, mai ales
studii de arhitectura populara, istorica. ( con$tientizare a acestor limitri ne va
permite s intelegem mai bine de ce arhitecii au acordat puin atenie la interaciunea de
forma
$i energie si la abordarea bioclimatica n arhitectura contemporan n general.
*imitarea provine din lipsa de analiza bioclimatica. +ea de a doua limitare a acestor
cuno$tine, chiar mai important dec"t precedenta, este valoarea redus acordat
arhitecturii populare spre deosebire de Arhitectura reprezentativa, acesta din urm
este un fel de arhitectura construit care stabileste puterea, care ncearc s
impresioneze observatorul $i sa domine $i de multe ori distruge mediul natural. Acest stil de
arhitectur este presrat cu preocuprile teoretice estetice, care ar crea mai degrab medii
artifciale dec"t s fie integrat n mediul natural.
,rincipiile generale ale relaiei dintre form $i clim de$i se pare c orice
design arhitectural modern poate rezolva problemele sale de control al mediului prin
intermediul sistemelor artifciale, acest lucru ne fiind complet adevrat n cultura
noastr.-ai mult, n multe alte culturi au fost construite $i sunt nc n construcie, cu
o con$tientizare acut a limitrilor impuse de clim n care se afl. +onstructori cu
resurse tehnice sunt obligai s proiecteze cldirile n str"ns legtur cu utilitatea
lor, ca o barier mpotriva fenomenelor climatice. .n cldirile noastre moderne, pe de
alt parte, credina nerealista n sistemele artificiale, duce la modele care nu iau n
considerare climatul $i se dovedesc ca cldirile care nu sunt fiziologice $i psihologic
primitoare.
,entru a studia relatia dintre clim $i arhitectur popular ar trebui s
cunoastem toate tipurile de clima pentru a putea face o comparatie obiectiva. %ac
facem o analiza global simpla. temperatura poate fi considerata a fi cel mai
reprezentativ parametrul, at"t n valorile sale medii $i n variaiile anuale $i
zilnice./elieful topografic cu nenumrate variaii microclimatice este la fel de
important impreuna cu relatia fata de soare, vanturile predominante, vegetatia din )ur
si alte fenomene energetice naturale prezente pe situl studiat.
Diagrama elementelor reprezentative pentru arhitectura bioclimatica.
.n ciuda avanta)ul dovedit de integrare a conceptelor bioclimatice n proiectare, e&ist o
dificultate considerabil n aplicarea lor real, n principal n proiectarea timpurie, n care sunt
definite principalele solu ii de proiectare. +u toate acestea, dup cum a menionat /(011 ,
este posibil s se identifice unele aspecte comune, cum ar fi definirea de linii directoare pentru a
a)uta deciziile $i utilizarea de orientri de baz ca puncte de pornire.
.n scopul de a pune n aplicare un design bioclimatic, este necesar ca arhitecii s
nceap
s ia in considerare numrul comple& de constr"ngeri si s fie gestionate n proiectarea.
,roblema termic, care presupune luarea n considerare dubla de consumul de energie $i
confort.
%iscursul arhitecilor se concentreaz pe problemele estetice, n timp ce analiza
strategiei de mediu primeste considerabil mai puin atenie. ,entru cei mai multi dintre
arhiteci, arhitectura bioclimatica este nc o colecie de echipamente $i tehnologie $i nu
propunere pentru a fi puse n aplicare n primul r"nd prin design arhitectural metodele
traditionale de adaptare a constructiei cu mediul natural.
Relatia forma functiune in arhitectura spatiului interior
Forme biologice in arhitectura '
Nautilus House 2avier 3enosiain
/elatia formafunctiune este una pe cat de importanta pe atat de controverata. 4n
arhitectura moderna aceasta era foarte clara si se subordona in mod indubitabil devizei 5form
follo6s function7.
4n arhitectura secolului 88, asociata cu arhitectura moderna si cu designul industrial, principiile
care
dadeau forma cladirilor vremii erau influentate in principal de functiunea si scopul constructiei.
Astfel ca *ouis 3ullivan si Fran9 *lo:d 0right sunt doar doi dintre cei mai importanti arhitecti ce
au imbratisat aceasta ideologie.
+u timpul insa arhitectura a cautat din ce in ce mai multe surse de inspiratie si a dorit
intoarcerea la origini astfel ca apare un nou tip de arhitectura ce foloseste ca inspiratie natura.
3ustinatorii acestei abordari blameaza aspectul cladirilor contemporane considerandule ca fiind
rezultat al unei abordari
conventionale a designului ce apartine trecutului. %ea lungul diverselor etape istorice relatia
formafunctiune sa schimbat astfel ca in arhitectura contemporana desi a trecut prin diverse
etape' de acceptare, de negare, de reinventare a acestui concept, in prezent tinde spre
armonizarea si egalarea
importantei acestor doua idei.
Arhitectura nu ar trebui sa domine natura ci sa comunice cu ea, iar din acest motiv
arhitectura ecologica isi propune sa se integreze cat mai armonios in mediul incon)urator. 4n
decursul anilor multi arhitecti au incercat sa aduca formele biologice in frontul urban insa nu
multi au reusit
sa combine cu succes concepul pornit de la formele naturale cu nevoile de organizare ale unui
spatiu de locuit.
,e cat de greu este de integrat o astfel de abordare a arhitecturii in orasele
contemporane, pe atat de greu este transpunerea unor astfel de idei si forme in arhitectura de
interior deoarece intro oarecare masura forma inca trebuie sa urmareasca functiunea, ea fiind
constransa de unele standardizari ale diverselor obiecte de design interor.
Nautilus House este casa sub forma de cochilie de melc creata de 2avier 3enosiain. 1a
reuseste sa sublinieze relatia formafunctiune printro uimitoare armonie intre cele doua, reusind
sa uimeasca prin fluiditatea spatiilor atat interioare cat si e&terioare si corelarea acestora cu
functiunea pe
care trebuie sa o indeplineaca. Astfel ca ea include o curte interioara, un living, dormitoare, o
bucatarie complet utilata si o baie decorata cu elemente marine. ,eretii au numai ; centimetri
grosime, insa sistemul de baza de ferociment asigura rezistenta, izolare, protectie.
Aceasta casa este mai mult o sculptura decat o locuinta. 4nspiranduse de la forma
cochiliei <autilus, casa este construita din ferociment, o tehnica ce include o armatura de otel si
o placare de beton compozit, rezultand o structura rezistenta la cutremure si usor de intretinut.
+asa <autilus a fost contruita in <aucalpan, in -e&ic in urna cu = ani.
%upa cum era de asteptat, au e&istat cateva probleme. 3tructura a trebuit s suporte
numeroase modificri, pentru a ncepe n condi>ii de siguranta construc>ia.
Interiorul structuri a fost creat pentru a da o senzatie de armonie si fluiditate pe
masura ce se avanseaza in interiorul locuintei. 3ala de la parter este o zon de ?edin>e,
ncon)urat de diferite tipuri de flori. +amerele devin din ce in ce mai private odata cu
ascensiunea pe scara spiralata.
%esignerul a dorita sa dea impresia de plutire asupra vegetatiei de la parter. 3enosiain sia
atins scopul, a creat un spatiu intim in care a reusit sa inglobeze si o gradina interioara.
@entilarea este asigurata de doua tunele amplasate sub constructie, ce aduc aer
proaspat de afara, rece sau cald in functie de anotimp. Aerul are o miscare naturala prin spirala,
circuland spre punctul cel mai inalt al casei.
+onceptual, interiorul cladirii este dominat de suprafete netede, scari spiralate, plante
naturale care ii fac pe cei ce locuiesc aici sa se simta ca si cum ar locui in interiorul unei cochilii
de melc. 4n timp ce este incon)urat in trei parti de aglomeratul -e&ico +it:, la vest !parte pe care
are cele mai multe ferestre# are o minunata prveliste asupra muntilor.
3copul acestei case este sa integreze interiorul in e&terior si sa creeze o legatura
stransa intre arhitectura si arhitectura de interior. -odul in care este construit spatiul interor este
unul uimitor deoarece forma de cochilie nu se termina odata ce patrunzi dincolo de pragul
locuintei. /elatia forma
functiune este la fel de importanta ca si la e&terior, deoarece dorinta a fost inca de la inceput de
a creea senzatia de intrepatrundere intre cele doua spatii, de a crea un spatiu semi public
semiprivat si sa sublinieze profunzimea spatiului interior prin aducerea in el a spatiului e&terior
si a formelor organice, aflate parca mereu in miscare.
Atat
la interior cat si la e&terior, amprenta asupra spatiilor este una foarte puternica, aceasta fiind
subliniata de volubilitatea spatiului interior, prin continuitatea si forma dinamica. %esii este un
spatiu greu de controlat si de a)ustat, functiunile casei sunt foarte bine dispuse si par a avea o
ordine
fireasca si rationala, ce nu face rabat de la nici una din regulile arhitecturii traditionale, metinand
neschimbata calitatea locuirii desii spatiul este unul cu nevoi speciale. *a nivelul arhitecturii de
interior se poate observa o abordare cu totul fireasca din puct de vedere a dispunerii
functiunilor, circulatiilor si
gradului de confort, acesta fiind chiar sporit de formele inedite si aspectul impresionant al tuturor
incaperilor.
%esii in esenta un spatiu normal cu toate functiunile necesare, <autilus Aouse este unul
speciala pornid de la interior catre e&terior. Forma, atmosfera cat si aspectul inedit dau o nota
aparte
locuirii, un farmec si o poetica greu de egalat.
+ostache %aniel Ale&andru B24
1
Peter G. Rowe /o6e a servit ca decan al 3colii de design la Aarvard 1CC2200B, si a fost
presedinte al %epartamentului de ,roiectare $i Drbanism din 1CEE p"n n 1CC2, $i director al
programelor Drban %esign din 1CE; p"n n 1CC0. .nainte de Aarvard, /o6e a servit ca director
al 3colii de Arhitectura de la Dniversitatea /ice 1CE11CE; $i, de asemenea, regizat numeroase
proiecte de cercetare multidisciplinare.
Arhitectura Fioclimatica