Aristotel

Filosofia Greaca
S-a Nascut: 384 i. Hr, n Stageira, Chalcidice, n apropiere de Macedonia
A murit: 3 !. C., n Chalcis, "u#oea, $recia
%entru Aristotel logica insemna articularea conditiilor, iar apoi determinarea cau&elor. A
'ost primul 'iloso' care a creat un proces de deductie logica, lege 'ormulata ast'el: doua propo&itii
(alide nu pot da nastere decat la o a treia propo&itie, la 'el de (alida ca primele doua. )eoarece
s'era necunoscutului era 'oarte mare, s-a putut ast'el ocupa de o 'iloso'ie generala, care (a ser(i
ca #a&a a cunoasterii n secolele urmatoare. *n centrul 'iloso'iei lui Aristotel se a'la omul.
)atorita 'aptului ca a 'ost nascut n Stageira, mai este numit de unele documente +i
Stagirite. Aristotel era 'iul lui %haescidide, medicul curtii regale macedoniene, totu+i am#ii sai
parinti au murit cand el era copil. )upa moartea lor, n 3-. i. Hr, a 'ost trimis sa studie&e la
Acandemia din Atena, condusa n acele timpuri de %laton. Aristotel a ramas la Academie ca ele(
iar dupa aceea ca pro'esor, timp de doua&eci de ani, plecand dupa moartea lui %laton.
/a in(itatia regelui Hermias s-a casatorit cu 'iica adopti(a a acestuia %h0thias, cu care a
a(ut o 'iica #ote&ata la 'el ca mama ei. Aristotel a deschis noi academii +i i-a 'ost pro'esor lui
Ale1andru cel Mare timp de trei ani.
/a (arsta de 23 de ani, Aristotel a inaugurat /0ceum-ul, o scoala ateniana care conducea
cercetari n toate su#iectele. /ucrarile acestui mare 'iloso' au ramas ca notite pregatite pentru
seminariile tinute la aceasta scoala. Aceste note au 'ost pu#licate de catre ultimul director al
acestui liceu, Andronicus din 4hodos, la apro1imati( 333 de ani dupa moartea lui Aristotel.
Curand dupa intoarcerea n Atena, sotia lui, %h0thias a murit. A a(ut o relatie de scurta
durata cu Herpl0lis, cu care a a(ut un 'iu numit Nicomachus. 5data cu moartea lui Ale1andru cel
Mare n 33 i. Hr., Aristotel a parasit Atena plecand n Chalicis unde a +i murit.
Cele mai importante contri#utii ale lui Aristotel au 'ost n #iologie +i istorie, teme pe care
a sustinut numeroase lectii. 5perele lui Aristotel au 'ost redescoperite n secolul al 67*-lea, n
timpul 4enasterii, n *talia, iar n 8ranta, un secol mai tar&iu, aceste scrieri a(and mari in'luente
asupra autorilor perioadei respecti(e.

S-a nascut: 3 septem#rie 483 i. Hr. n Salamis, $recia
A murit: 43- i. Hr. n Macedonia
9atal lui "uripide a 'ost Mnesarchus sau Mnesarchides, iar mama sa Cleito. 5riginea
'amiliei este discuta#ila, insa erau destul de instariti pentru a i asigura 'iului lor o educatie
potri(ita. )esi i placea 'oarte mult 'iloso'ia +i stiinta a decis sa-si petreaca ma:oritatea timpului
singur. *n timp ce alti contemporani ai sai erau politicieni acti(i +i personalitati ale lumii pu#lice,
singura mani'estare a lui "uripide n aceasta directie a 'ost un epita' scris la comemorarea
atenienilor ucisi n ra&#oiul cu S0racus.
*n 424 i. Hr. "uripide a 'ost ales sa-si pre&inte opera la
un 'esti(al de teatru. Cu cati(a ani n urma castigase premiul intai la acelasi 'esti(al, onoare pe
care o (a mai a(ea numai de patru ori. Ca autor de teatru tragic nu a 'ost respectat de ceilalti
scriitori de comedii. Chiar daca opera sa era #ine cunoscuta, nu prea era apreciata de pu#lic. ;nii
chiar au scris piese n care au #at:ocorit modul de a 'i a lui "uripide.
Modul lui de a scrie era un mic mai necon(entional pentru perioada respecti(a. )ialogul
operelor sale era simplu, iar (alorile morale +i religioase erau de cele mai multe ori (or#e din
popor. 5perele sale erau deseori criticate pentru structura necon(entionala, +i pentru prologul lor.
Con'lictul pieselor de teatru ale lui "uripide se e1ercita de o#icei n interiorul persona:elor +i nu
intre doi oameni, cum era o#isnuit spectatorul.
"uripide a plecat din Atena n anul 438 i. Hr. +i a 'ost acceptat la curtea regelui Archelaus
al Macedoniei. A murit acolo doi ani mai tar&iu. A 'ost presupus ca a scris apro1imati( <3 de
piese, insa numai =< s-au pastrat pana n &ilele noastre.

S-a nascut: 484 i. Hr. n Halicarnas n Asia Mica
A murit: 42 i. Hr. n 9hurii, *talia

Herodot este considerat ca 'iind parintele istoriei. )atele e1acte ale nasterii +i mortii lui nu
sunt cunoscute, dar pro#a#il 'amilia lui a 'ost instarita. ;nii istorici cred ca era inrudit cu poetul
%an0assis. A 'ost e1ilat din Halicarnas de catre /0gdamis pentru un complot impotri(a legilor
persane.
)upa e1ilul sau a petrecut o mare parte din (iata sa pe insula Samos. Apoi a calatorit n
Asia Mica, "gipt, $recia +i !a#ilon. *n timpul calatoriilor sale a cunoscut unii dintre cei mai mari
ganditori ai (remii care l-au pretuit +i respectat. *ntr-un moment al (ietii sale s-a intors n
Halicarnas pentru a resta#ili conducerea constitutionala. *n 44. . Hr. S-a mutat intr-o colonie
noua numita 9hurii, n *talia sudica, colonie patronata de atenieni. A murit n acest oras, 'iind
inmormantat n piata pu#lica.
>n timpul sederii sale n colonia greceasca, Herodot a scris ?*storii@, prima opera
occidentala care narea&a unele e(enimente n ordinea cronologica a lor. 5pera este impartita n
noua parti. *n prima parte anali&ea&a cultura +i istoria popoarelor antice, celelalte parti (or#ind
despre secolul al 7-lea . Hr. +i despre ra&#oiaiele greco-persane, cele doua mari centre ale lumii.
*n'ormatiile acestei carti au 'ost o#tinute de Herodot n timpul calatoriilor e'ectuate.

S-a nascut: 4-3 . Hr. pe insula Cos din $recia
A murit: 3.. >. Hr. n /arissa
Hipocrate a 'ost un medic cele#ru din $recia, care si-a castigat reputatia ca 'iind pArintele
medicinei. 9otu+i, se stiu puBine lucruri despre el, cu e1cepBia 'aptului ca a cAlAtorit mult n
$recia +i Asia Mica, pentru a aduna in'ormaBii +i pentru a preda.
%laton il numea pe Hipocrate ?Asclepios al insulei Cos@, o 'ra&a
din care re&ulta ca Hipocrate (enea dintr-o lunga linie de sa(anBi #ine-cunoscuti. Aristotel a 'Acut
re'eriri la Hipocrate ca 'iind ?marele medic@ care insa a(ea o statura mica.
5 colecBie de aproape +ai&eci de lucrAri, intitulata ?Corpus Hippocraticum@, n care
autorul (or#e+te despre anatomia omului, tratamente +i etici medicale a 'ost 'ondata de Hipocrate.
;nele din manuscrise datea&A din secolul al 6-lea d. Hr. Cei care au studiat aceasta opera au
a:uns la conclu&ia ca ideile e1primate +i stilul scrierii (aria&A de la lucrare la lucrare. Se
presupune deasemenea ca lucrArile au 'ost scrise pe parcurs de un secol sau mai mult. )e accea
este ndoielnic 'aptul ca Hipocrate a scris toate lucrArile, dar este recunoscut ca marea 'igura
istorica a cArui lucrAri au repre&entat #a&a medicinei.
%entru e'orturile sale n a re(oluBiona medicina, :urAmCntul lui Hipocrate este luat de toBi
a#sol(enBii de medicina.

S-a nAscut: secolul al *6-lea . Hr., n *onia, $recia
A murit: secolul al *6-lea . Hr. n $recia
%uBine lucruri sunt cunoscute, cu certitudine despre Homer. "ste
acceptat 'aptul cA a trAit n *onia, n secolul al *6-lea sau al 7***-lea . Hr. "ste cunoscut ca
scriitor al *liadei, o colecBie de po(esti tradiBionale +i 'olclorice, care au 'ost transmise din
generaBie n generaBie, pe cale oralA. 5diseia este deasemenea atri#uita lui Homer, desi nu se +tie
sigur daca acesta a 'ost autorul ei.
%ro#a#il Homer a 'ost un poet singuratic, sArac, m#AtrCnit care a cutreierat $recia antica.
/ocul na+terii lui nu a 'ost determinat e1act pana acum +i pro#a#il, nu se (a determina niciodatA
cu siguranBA.
CCntece +i po(estiri despre 4A&#oiul 9roian, din secolul al 6**-lea, erau #ine-cunoscute n
$recia, +i, n timp au de(enit parte a tradiBie grece+ti. )eoarece acestea erau +tiute n parti
dei'erite ale $reciei, +i au trecut prin multe generaBii, multe dintre ele re'lectau di'erenBele
speci'ice regiunilor din care (eneau. Homer a reu+it sa com#ine aceste po(esti ntr-un mod unic,
creCnd ast'el *liada.
$recii antici preBuiau 'oarte mult operele lui Homer +i le consultau atunci cCnd se a'lau n
dileme morale. AtCt *liada cat +i 5diseea au 'ost traduse n lim#ile moderne, iar poe&ia lor este
considerata un lucru unic.

S-a nAscut: 4. i. Hr. Atena, $recia
A murit: 34. i. Hr. Atena, $recia
%laton este considerat ca 'iind cel mai important 'iloso' din $recia antica. Sistemul sau
'iloso'ic a 'ost considerat mult timp ca 'iind de actualitate. NAscut ntr-o 'amilie de aristocraBi
atenieni, %laton a (rut sa de(ina politician pana n momentul cCnd a reali&at ca omul nu are nimic
de cC+tigat din politica.
*nca din copilArie, %laton a 'ost #un prieten cu Socrate, om care a a(ut o mare in'luenta
asupra sa. )upA e1ecuBia lui n 3<< i. Hr., %laton, mpreunA cu cCBi(a prieteni, a plecat spre
Megara pentru a-l (i&ita pe "uclid.
CCnd a(ea aproape patru&eci de ani, %laton a cAlAtorit n *talia +i Sicilia, unde l-a ntClnit
pe )ion, cumnatul regelui )ion0sius *. *n anul 38., dupA ce s-a ntors n Atena, %laton a 'ondat o
+coalA n care tinerii puteau sa n(eBe sistematic politica +i +tiinBA. Di-a dedicat restul (ieBii acestei
scoli, care a +i-a schim#at numele n Academie. Multi tineri, pro(enind din medii sociale did'erite
au de(enit ele(i ai lui %laton, cum ar 'i Aristotel +i )ion.
%entru o perioada scurta, n 3-., %laton a plecat n Siracus pentru a-/ de(eni pro'esor lui
)ionisie **. CCnd aceasta ncercare a e+uat, %laton a re(enit la Academie, unde a continuat sa
scrie +i sa predea pana cCnd a murit. %laton este renumit pentru lucrArile sale 'iloso'iece dintre
care enumeram: )ialoguri, 4epu#lica +i /egile.

S-a nAscut: 4<- i. Hr., n Atena, $recia
A murit: cca 43- i. Hr. Atena, $recia
So'ocle era unul dintre cei trei autori care compuneau societatea poeBilor atici. )ramele
lui au a:utat la re(oluBionarea literaturii. A in'luenBat multe din operele marilor scriitori printre
care se numArA: ShaEespeare, 8reud +i MarloFe.
"ra 'iul unui negustor din Atena. 8amilia sa
'Acea parte din paturile sociale superioarte ale societABii ateniene, lucru care i-a permis sa studie&e
mu&ica +i drama cu unii dintre cei mai mari pro'esori.
A a(ut doua ne(este +i o amanta. A a(ut multi copii, dar doar unul dintre ei a 'ost
recunoscut legal ca 'iu al sau, copil din prima cAsAtorie. Cea care tre#uia sA-l mo+teneasca a(erea
era amanta lui, dar din cau&a certurilor aceasta a re(enit 'amiliei.
So'ocle a scris peste =3 de piese, dar numai cCte(a dintre acestea au re&istat pana n
&ilele noastre. 5pera sa de cApAtCi, Antigone, a 'ost pentru prima oara interpretata n 44=. A
cC+tigat premiul ntCi 'reg(ent la competiBii, +i a 'ost recunoscut pe plan european. 5perele sale,
contrar o#iceiurilor acelei (remi, tratau su#iecte 'iloso'ice, o tema aparte 'iind con'lictul interior.

S-a nAscut: cca. 4.l-442 i. Hr. Atena, $recia
A murit: cca. 433 i. Hr. 9racia
9ucidide este cunoscut pentru importantul sau te1t istoric
despre rA&#oiul peloponesiac, care spre deose#ire de stilul po(estirilor istorice de nainte, era
structurat n ordine cronologica, su#iectul 'iind a#ordat direct. Ca 'iu al lui 5lorus, un aristocrat
atenian, este posi#il ca 9ucidide sa 'i crescut n 9racia, unde 'amilia sa a(ea o mina de aur. CCnd
a nceput rA&#oiul dintre Atena +i Sparta, a reali&at importanta acestuia +i +i-a plani'icat sa
menBione&e progresul acestuia +i de&nodAmCntul. A 'ost numit unul dintre comandanBii 'lotei, dar
nu a 'ost strAlucit ca strateg, nereu+ind cucerirea ora+ului Amphipolis. %entru aceasta n'rCngere a
'ost e1ilat 3 de ani.
9impul insa a 'ost 'olosit cu nBelepciune. *n timpul acestui e1il, 9ucidide a 'Acut cercetAri
+i a scris una dintre cele mai mari opere istorice ale antichitABii. 9e1tul sau cuprinde nenBelegerile
dintre Atena +i Sparta dintre anii 43l-4=, pana n 434.
;na dintre caracteristicile te1tului lui 9ucidide este acurateBea. Atunci cCnd datele pe care
le deBinea erau nesigure, a ncercat sa ocoleascA aceste porBiuni +i sa redea ade(Arul. 9e1tul sau
insa a 'ost ignorat pana n secolul al 6*6-lea. Se #Anuie+te ca 9ucidide a 'ost asasinat.
S8G4D*9