ELEMENTE TEORETICE

1. Clasificri conceptuale
2. Instrumentele politicii sociale
3. Protecia social
Clarificri conceptuale
Europa sec XIX-lea - apariia interveniei statului n domeniul social prin:
*acte normative n domeniul muncii---asigurri sociale
*prestaii n situaii de nevoie---asistena social
Concepte: protecie social/securitate social
Raportul dintre ele: sinonime- a se vedea
DEX: - protecie: a ocroti, a apra, a proteja
securitate: protecie, aprare
intagma: ! protecie social " a #ost instituionali$at %i consacrat ca denumire
n perioada &'((-&'() %i #olosit n Europa
! securitate social ! a #ost #olosit e*pres n anul &)(+ ntr-o lege din ,-,.,
Componente: - asigurri sociale
- asisten social
/egtura cu statul- politica social atri0ut al statului,
Rolul politicii sociale: a compensa de$ec1ili0rele aprute n procesul de
de$voltare economico-social al unei rii ,
unciile politicilor sociale
reglare: resta0ilire ec1ili0ru n domeniile n care piaa produce de$ec1ili0re prin
ela0orare a de programe sociale cu caracter complementar
compensatorie: prin mecanismele de redistri0uire2
protectiv: intervenia n situaii de risc: 0tr3nee, 0oal, incapacitate de munc2
satis#acerea unor nevoi colective care nu pot #i reali$ate e#icient prin mecanismele
pieei: nvm3nt, cultura, %tiina
Relaia in!isolu"il cu statul "unstrii sociale
tatul clasic al 0unstrii se identi#ic prin + piloni:
politicile de meninere a veniturilor2
protecia social2
politicile %i serviciile de sntate2
ervicii sociale individuale2
4oliticile de locuine,
Reali$area 0unstrii sociale: mecanisme directe, decurg3nd din #uncionarea
pieei,
#tatul "unstrii$ !efiniie
5is1ra6&))78 9 o component central a :: E*istena unui acord pentru ocuparea
deplin a #orei de munc,
.rgumente:
accesul la contri0uia pentru %omaj este una din cele mai e#icace ci de reducere a
srciei, o0iectiv al 0unstrii2
&
0ene#iciile sistemului asigurrilor sociale pot #i meninute la un nivel re$ona0il
6meninerea unui raport supraunitar ;ntre contri0utori %i 0ene#iciari8,
Instrumentele politicii sociale
.sigurarea social
:ene#iciile universale
:ene#iciile o0inute prin testarea mijloacelor de trai
%si&urarea social
instrument esenial;
0ene#iciile asigurrii sociale din sistemul pu0lic sunt #inanate prin contri0uii ale
tripletei angajat-angajator-stat2
;n cele mai multe ca$uri, 0ene#iciul individual nu este calculat strict #uncie de
contri0uie, nu provine din #ondurile de acumulare2
principiul de 0a$ al sistemului se re#er la sprijinul intergeneraii 6din
contri0uiile actuale se suport 0ene#iciile actuale: <pa=-as-=ou-go" 4.>? 8,
'eneficiile uni(ersale
sunt independente at3t de ocupare c3t %i de venituri2
se concreti$ea$ ;n 0ani 6alocaii #amiliale 8 servicii 6;ngrijire gratuit a snatii82
sursa de #inanare: 0ugetele pu0lice
'eneficiile o"inute prin testarea mi)loacelor !e trai
esena politicilor sociale din unele ri:
nu depind de contri0uii2
nu sunt condiionate de ocupare , ci de re$ultatele evalurii veniturilor minime de
0a$ %i a necesitilor dintr-o gospodrie2
au o durat determinat2
sunt #urni$ate at3t timp c3t su0iecii se a#l ;n stare de vulnera0ilitate2
sursa de #inanare: e*clusiv 0ugetele pu0lice,
Elemente comune celor trei instrumente
#urni$area veniturilor prin trans#er2
rolul lor este di#erit ;n di#erite tipuri de state ale 0unstrii
.precieri comparative
Testarea mi)loacelor
presupune conta0ili$area tuturor veniturilor #amiliale2
0ene#iciile apar su0 #orma veniturilor, care, de regul, sunt mai mici dec3t cele
provenind din sistemele de asigurri sau 0ugetele universale2
permit reducerea c1eltuielilor pu0lice cu caracter social, datorit corelrii
0ene#iciilor cu nevoile2
costurile de administrare ale sistemului sunt mult mai mari dec3t sistemul
0ene#iciilor universale2
0ene#iciile o0inute nu au o acoperire complet ;n r3ndul populaiei, datorit #ie :
@
ignoranei2
Adescurajrii prin su0linierea aplicarii sintagmei <controlul riguros al veniturilor"
#istemul asi&urrilor sociale
0ene#iciile sunt condiionate de e*istenta unei perioade de ;nregistrare a
contri0uiilor 6la 0ene#iciile de %omaj sau pentru pensie82
0ene#iciile sunt limitate la o anumit perioad de timp 6%omaj8
%si&urarea social !in perspecti(a susinerii financiare
contri0uiile i determina pe angajatori s adopte msuri de reducere a numrului
angajailor pentru a reduce volumul o0ligaiilor de plat la #ondul de asigurri2
0ene#iciile de %omaj #urni$ate pe o perioad ndelungat i indeprtea$ pe %omeri
tot mai mult de un loc de munc2
poate in#luena alegerea domeniului de activitate: re$olv ! dilema ! loc de munc
n economia legalBsu0teran2
nu are n general e#ecte negative asupra populaiei, perventindu-i comportamentul
6 ca n ca$ul testrii mijloacelor de trai8, deoarece veniturile cumulate %i
economiile unei #amilii nu condiionea$ 0ene#iciile,
Testarea mi)loacelor * efecte in plan financiar
modi#ic uneori negativ comportamentul #amiliei2
implic #orme suplimentare de impo$itare2
este un instrument restrictiv 6 ia n calcul orice surs potenial de venit8 cu
urmtoarele consecine:
limitea$ solicitrile 0ene#iciarilor2
elimin pe cei care nu se cali#ic2
se ndreapt e*clusiv ctre segmentul de populaie cel mai srac,
c3nd 0ene#iciile nu mai sunt acordate, ele se ntorc mpotriva #amiliei, deoarece
c3%tigurile acesteia sunt impo$itate suplimentar,

Protecia social
5odaliti de reali$are:

Crans#er #inanciar contri0utoriu,
4rotecia categorial 6acordat tuturor mem0rilor unor categorii8 n mod automat,
prin trans#er #inanciar noncontri0utoriu,
.sisten prin trans#er #inanciar noncontri0utoriu, pe 0a$a estimrii necesitilor
concrete,
Transferuri financiare contri"utorii$ asi&urri sociale
.sigurarea social- #orm social de protecie n vederea contracarrii e#ectelor
unui comple* de riscuri,
Coate rile au de$voltat un ast#el de sistem a crui comple*itate depinde de
nivelul de civili$aie %i cultur, Eterogenitatea sistemelor coe*ist cu urmtoarele
trsturi comune:
* legate de riscuri sociale care pot apare n viaa unei persoane2
(
*sta0ilirea prin lege2
*#urni$ea$ indemni$aii #inanciare persoanelor care se con#runt cu reducerea 9
pierderea veniturilor2
*o0inerea indemni$aiilor este condiionat de plata contri0uiilor,

%si&urarea social
.sigurarea social- #orm social de protecie n vederea contracarrii e#ectelor
unui comple* de riscuri,
Coate rile au de$voltat un ast#el de sistem a crui comple*itate depinde de
nivelul de civili$aie %i cultur,
Eterogenitatea sistemelor coe*ist cu urmtoarele trsturi comune:
*sunt legate de riscuri sociale care pot apare n viaa unei persoane2
*sta0ilirea prin lege2
*#urni$ea$ indemni$aii #inanciare persoanelor care se con#runt cu reducerea 9
pierderea veniturilor2
*o0inerea indemni$aiilor este condiionat de plata contri0uiilor
#isteme !e protectie sociala
Diversitate
isteme de re#erin:
*modelul de tip german 6 :ismarcD82
*modelul de tip anglo-sa*on 6 :everidge8
Politica sociala in +niunea Europeana
1 . Coe,iunea economica si sociala
2. Instrumentele financiare ale coe,iunii
3. Principiile !e functionare a fon!urilor structurale
- . .ialo&ul #ocial European
/. Europa sociala
COE0I+NE% ECONOMIC% #I #OCI%L%
Constructia unui spatiu social European, a intrat mai tar$iu in atentia #orurilor
europene : s-a actionat in principal pe 0a$a principiului su0sidiaritatii
.nul &))E 9 apare primul raport al Comisiei Europene asupra coe$iunii
economice si sociale:
*premiera: #olosirea conceptului c1eie de economie sociala de piata
In acest raport s-a argumentat necesitatea de a a0orda, prin cone*iune, domeniul
social cu cel economic,

%r&umente
necesitate a mani#estarii principiului celor F li0ertati2
introducerea monedei europene,
procesul de restructurare a industriilor traditionale la nivel european2
intensi#icarea concurentei, la nivel mondial2
e*istanta disparitatilor economice si sociale, dis adancirea acestora odata cu
e*tinderea comunitatilor ec, europene spre est,
F
#patiul economic si social european caracteristici
Eterogenitate, din perspectiva nivelului somajului, costul #ortei de munca si
protectiei sociale2
Gragilitatea coe$iunii sociale in plan european intre nord si sud 6initial8 iar, dupa
e*tindere ,intre est si vest,
TEM%
4re$entai un studiu in care sa evidentiati discrepantele nord-sud la nivel european
si preocuparea #orurilor europene n directia reducerii acestora, 6 recomand o
ec1ipa #ormata din ( studenti8,
idem pentru discrepantele vest-est,
Mo!ele !e economii sociale !e piata
5odelul social scandinav 6uedia, Danemarca, Ginlanda8 2
5odelul social de tip continental 6?ermania, Granta, .ustria, :elgia ,Hlanda,
5area :ritanie, /u*em0urg, Italia82
Carile coe$iunii 6?recia, pania, 4ortugalia, Irlanda8,
Criteriu:ponderea c1eltuielilor sociale in 4I:
Tema
4re$entati o anali$a, din perspectiva acestui indicator, pentru ultimii + ani, pentru
Europa e*tinsa 6 recomand @ studenti8
%lternati(e pentru pro"lematica sociala
O politica europeana orientata mai putin spre social
O politica europeana orientata mai mult spre social
Politica europeana orientata mai putin spre social * riscuri1
Dumpingul social 9 statele sunt tentate sa duca o politica a veniturilor salariale
relativ reduse pt a #i 0ene#iciare ale #enomenelor de delocali$are a #irmelor2
Dumpingul fiscal- statele care doresc sa #ie 0ene#iciarele #enomenului de
delocali$are vor avea o politica #iscala in care presiunea #iscala se mani#esta cu
predilectie asupra muncii si mai putin asupra capitalului2
.m0ele duc la noi #orme de concurenta neloiala intre economii , Reactie: inca din
anul &))I, s-a adoptat la nivel european un cod de 0una conduita in materie
#iscala prin care se cere statelor sa nu promove$e masuri de natura #iscala prin
care sa pertur0e alegerile agentilor economici in materie de locali$are a activitatii,
Politica europeana orientata mai mult spre social
Divergente : armoni$area in plan social, #ara a tine cont de decalajele de
de$voltare si de di#erentele de productivitate a muncii ar avea caracter nociv2
e e*empli#ica cu reuni#icarea ?ermaniei: consecinta cresterii salariilor in Est a
#ost de$industriali$are si somaj in acea $ona, in ciuda trans#erurilor 0ugetare
masive ale ?ermaniei de Jest,
#olutie
4entru a da un impuls procesului de coe$iune in plan economic si social, se
considera mai potrivita promo(area politicii !e !e,(oltare re&ionala #aa de
+
implicarea mai pro#unda a #orurilor europene, in plan social ,in tarile mem0re,
4rin politica regionala se pot reduce decalajele si sunt @ nivele de a0ordare: se
reduc odata decalajele intre regiuni si, in al doilea rand, se reduc decalajele intre
economiile nationale in scopul consolidarii economice la nivel european,
4rin Cratatul de la Roma s-au preva$ut anumite instrumente pentru promovarea
politicii de de$voltare regionala insa, actiunile care vi$ea$a intarirea coe$iunii
economice si sociale au #ost impuse prin Cratatul de la 5aastric1 6&))(8,

. IN#TR+MENTELE IN%NCI%RE %LE COE0I+NII
#onduri cu #inalitate structurala care #unctionea$a pe principii comune - E.ER2
#E2 EO3%2 IOP4
interventiile proprii ale Comisiei Europene su0 #orma <programelor de initiativa
comunitara",
5isiunea acestor #onduri a #ost re#ormulata in &)'' si apoi, prin Cratatul de la 5aastric1,
4rin acesta s-au #ormulat ( prioritati la nivel comunitar si anume:
*Consolidarea pietei unice
*Constituirea -niunii Economice si 5onetare
*Coe$iunea sociala,
Pro&ramele !e initiati(a comunitara a Comisiei Europene 5PIC6
unt, in #apt , actiuni tematice propuse de Comisie si sunt #inantate din 0ugetul
#ondurilor structurale
Teme 1
1. Pre,entai aspecte rele(ante !in acti(itatea acestor fon!uri2 cu accent pe
impactul 7n plan social2 pentru o perioa! !e minim / ani 4
2. Pre,entai aspecte rele(a nte !in acti(itatea Comitetului Re&iunilor2 cu accent
pe impactul 7n plan social2 pentru o perioa! !e minim / ani 5 recoman! o ec8ip
!e 2 stu!eni6
(, Propunei i prezentai cel puin o tem axat pe problematica acestui subiect de
curs

Principiile !e functionare a fon!urilor structurale
Perioa!a 19:9$19991
4rincipiul concentrarii actiunilor asupra a I o0iective centrate pe regiunile in
di#icultate si asupra populatiei de$avantajate2
4rincipiul programarii ajutorului pe mai multi ani, cu scopul de a se trece de la
interventii punctuale la actiuni mai integrate care se inscriu intr-o logica a
de$voltarii dura0ile 2
4rincipiul parteneriatului - presupune o coordonare intre Comunitatea Europeana
si statele mem0re asupra actiunilor intreprinse 2
4rincipiul aditionalitatii - presupune ca actiunea comunitara este complementara
actiunilor statelor mem0re ,
E
Principiile !e functionare a fon!urilor structurale
Re#orma #ondurilor structurale in cadrul .?EKD. @777:
tructurea$a e#ortul #inanciar al comunitatii europene si mentine orientarea
politicii de coe$iune economica si sociala directionata, in principal, spre tarile din
sud,
Restructurea$a puternic actiunile structurale comunitare, conducand la o noua
etapa istorica in evolutia #ondurilor structurale,
O"iecti(ele on!urilor #tructurale s-au reconsiderat si s-a trecut de la I
o0iective la ( cu componente regionale si ori$ontale:
Obiectivul 1 - vi$a regiunile mai putin de$voltate, sta0ilite pe 0a$a urmatorului
criteriu: 4I:-ul pe locuitor sa #ie mai mic sau cel mult egal cu I+L din media
comunitara2
Obiectivul - vi$a cu predilectie regiunile care se con#runta cu #enomenul de
reconversie economica si sociala si avea @ criterii de selectie: rata somajului si
importanta somajului pe termen lung,
Obiectivul ! - vi$ea$a actiunile care conduc la moderni$area pietei muncii2 sunt
prioritare trans#ormarea, adaptarea, moderni$area sistemelor de educatie si de
#ormare pro#esionala pentru a permite cresterea gradului de acces pe piata
muncii ,
.jutorul legat de e*tinderea Comunitatii Europene spre tarile din Europa Centrala si de
Est
O"iecti(e:
.sigurarea tran$itiei spre economia de piata ,
4regatirea aderarii acestor tari la -E,
trategia de preaderare a #ost decisa deConsiliul European de la EEK din decem0rie
&))F,
ustinerea multilaterala pentru aceste tari s-a reali$at prin programele 4M.RE si prin
activitatea :ERD,
inantarea sistemului !e asi&urari
sociale in Romania
3eneralitati
Ginantarea acestor sisteme se #ace prin intermediul unui comple* de planuri
#inanciare denumite generic 0ugete B #onduri, Resursele de #inantare provin de la
angajati, angajatori, si stat,
4entru Romania, reglementarea contri0ua0ililor, a modului de calcul si de
plata a contri0utiilor sociale o0ligatorii este reglementata unitar prin Codul
Giscal,
Criterii !e !efinire a contri"ua"ililor
4ersoanele o0ligate la plata contri0utiilor sociale o0ligatorii sunt denumite generic
contri0ua0ili si sunt sta0ilite prin im0inarea mai multor criterii:
Criteriul statutului juridic al platitorului2 Criteriul nationalitatii contri0ua0ilului2
Criteriul re$identeiB domiciliului
I
Criteriul originea venitului
Tratate international
Instrumentele juridice internationale6INI8 la care Romania este parte :
Regulamentele comunitare privind coordonarea sitemelor de securitate sociala
Hrice acorduriB conventiiB tratate internationale la care Romania este parte 6HK-,
HI5, 4K-D
Contri"ua"ilii * institutii pu"lice
apar in calitate de contri0ua0ili, institutii care potrivit legii calculea$a, retin, platesc
sau suporta contri0utiile sociale o0ligatorii 6CH8 in numele asiguratului,
%NOM
4ersoanele pentru care revine o0ligatia de plata:
- 0ene#iciari indemni$atia de somaj2
- 0ene#iciari alte drepturi de asigurari sociale2 - -
------ 0ene#iciari indemni$atia de asigurare sociala de sanatate
Conditie: aceste drepturi se platesc din :ugetul .sigurarilor pt omaj
%NP#
.dministrea$a si gestionea$a prestatiile sociale acordate din :ugetul de tat
4ersoanele pentru care le revine o0ligatia de plata:
- 0ene#iciari de indemni$atie pentru cresterea copilului, acordata in #unctie de
starea de sanatatea si varsta copilului :
ingrijirea copiilor cu varsta pana la @ ani
ingrijirea copiilor cu varsta pana la ( ani
ingirjirea copiilor cu varste intre (-Iani
- 0ene#iciari de ajutor social in 0a$a legii privind venitul minim garantat
CNPP si Ministerul ;ustitiei
- pensionarii cu venituri din pensii care depasesc IF7 lei
- persoane a#late in e*ecutare a unei pedepse private de li0ertate sau in arest
preventiv
#ecretariatul !e #tat pentru Culte
%lte institutii
ecretariatul de tat pentru Culte - personalul mona1al al cultelor
recunoscute, daca nu reali$ea$a venituri din munca, pensie sau alte surse,

.lte institutii 9 a se consulta Codul Giscal
Mo! !e calcul al C#O
Cota de CH aplicata asupra unei :a$e de calcul
6 LCH*:C 8
CHCE/E:
-sunt preva$ute in Codul Giscal2
- se modi#ica prin legile anuale ale 0ugetelor de tip social2
- de regula sunt di#erentiate pentru angajat si angajator2
- cota de C. este di#erentiata si in #unctie de conditiile de munca, numai pentru
angajat,
:.O. DE C./C-/ 6:C8
'
"# pentru persoanele #i$ice care reali$ea$a venituri pe teritoriul Romaniei si au calitatea
de angajati este denumita generic casti&ul "rut lunar si curpinde urmatoarele categorii
de drepturi 0anesti:
$enituri
%ndemnizatii
Drepturi
&emuneratii 'ume ()utoare
TEME
. stu!iu in!i(i!ual pri(in! re&ulile sta"ilite in Co!ul iscal pentru sta"ilirea "a,ei
!e calcul 5'C6 in ca,ul an&a)atorilor si a insstitutiilor pu"lice care au calitatea !e
contri"ua"ili C#O
2. REER%TE < IN%NT%RE% #I#TEM+L+I .E PROTECTIE
#OCI%L% IN #T%T+L =>
%#I3+R%RE% .E PEN#IE
#trate&ia centrat pe trei piloni

%"or!are1 !oua puncte !e (e!ere1
1. fiecare pilon !ispune !e structur ?i funcionare !iferit
2. toi pilonii au acela?i rol 5 alocarea (enitului !e$a lun&ul (ieii6 7ns pre,int
mo!aliti !iferite !e finanare pentru a acoperi mai "ine riscul.
Primul punct !e (e!ere
Con#orm acestuia pilonii au roluri di#erite:
4ilonul I- asigur accesul angajailor cu norm ntreag la cel puin un nivel de
0a$ de protecie a venitului n momentul pensionarii,
4ilonii II %i III acord 0ene#icii care di#er n #uncie de coti$aiile din timpul
perioadei active,
Cel !e$al !oilea punct !e (e!ere
Con#orm acestuia:
4ilonul I %i II sunt pe acela%i plan-cel de 0a$2 ei #uncionea$, n linii mari, n
acela%i #el dar di#er modul de #inanare2
4ilonul III este considerat suplimentar
Primul pilon
ntotdeauna o0ligatoriu2
administrat direct de ctre o instituie pu0lic2
#inanat, de regul, pe principiul pa=-as-=ou-go 2
potrivit pentru a preveni srcia v3rsniciilor %i pentru a atinge o0iective
distri0utive2
permite distri0uirea mai corect ntre generaii a in#laiei %i a riscurilor provocate
de catastro#e 6r$0oaie, recesiuni82
de$avantaj: cei n v3rst depind de capacitatea %i voina generaiei tinere de a
suporta povara #inanciar a sistemului de pensii2
vulnera0il n #aa %omajului %i m0tr3nirii populaiei,,
)
Pilonul II$ o mare !i(ersitate 7n ce pri(e?te finanarea ?i mana&ementul
administrare #ie independent, #ie un mi* pu0lic-privat2
participarea la constituirea #ondurilor este sta0ilit prin una din modalitile: lege,
negociere colectiv sau ncurajat prin diverse #aciliti 6 e*, deduceri #iscale82
adesea #inanat pe principiul unei re$erve totale sau pariale n care se
acumulea$ capital pentru a sprijini #inanarea viitoarelor indemni$aii de pensii2
scopul: asigurarea unui venit suplimentar la pensia acordat de sistemul pu0lic, pe
0a$a colectrii %i investirii unei pri din contri0uia de asigurri sociale,
Pilonul III
este repre$entat de acorduri voluntare permanente prin care persoanele %i pot
suplimenta indemni$aiile de pensionare2
operea$ n sistem privat pe 0a$a reglementrilor legale2
este #inanat, de regul, pe 0a$a unei re$erve complete
Pilonul II si III
sunt de regula #onduri dinainte constituie %i au ca avantaj #aptul c ncurajea$
economisiri private pentru perioada de pensionare2
Pn cele mai multe ca$uri, pensiile #inanate dintr-un stoc acumulat de active sunt
mai puin vulnera0ile la sc1im0rile demogra#ice dec3t cele 0a$ate pe sistemul
pa=-as-=ou-go,
CONCL+0II
un sistem ec1ili0rat al celor trei piloni repre$int cea mai 0una soluie %i #ace
posi0il 0ene#icierea de avantajele tuturor celor trei sisteme2
permite distri0uirea riscurilor2
5rimea lor optimal depinde de sistemul de pensii e*istent, de pre#erinele
contri0ua0ililor, de considerentele pieei de capital etc,
tructura sistemului de pensii di#er considera0il ntre ri datorit de$voltrii
istorice di#erite, De e*emplu:
*rile cu amintiri ne#ericite legale de in#laie, precum Grana %i ?ermania sunt mai
suspicioase re#eritor la #ondurile private de pensii,
*trile n care populaia nu agreea$ soluiile statului ca 5area :ritanie %i tatele
-nite tind spre al doilea %i al treilea pilon2
Pn cele mai multe ri industriali$ate principalul pilon pentru #ormarea
provi$ionului de pensie const ntr-un plan de pensii pu0lic o0ligatorii care este deseori
completat de un sistem privat de pensii, Ca %i regul, sistemul pu0lic de pensii este #ondat
pe ideea c plata curent a pensiilor este #inanat din veniturile pre$ente ale populaiei
ocupate,
#istemul pu"lic !e pensii in Romania
Dreptul la asigurari sociale este garantat de stat
E*ercitat in condiiile /egii 9 legea cadru nr, @E(Bdec,@7&7
Principii !e "a,
-nicitii - identitatea normelor de organi$are %i garantare de ctre stat, pentru
toi participanii la sistem2
H0ligativitii - toate persoanele #i$ice %i juridice au o0ligaia de a participa la
sistemul pu0lic de pensii2
-drepturile la asigurrile sociale se e*ercit corelativ cu ndeplinirea
o0ligaiilor
&7
Contri0utivitii - #ondurile de asigurri sociale se constituie pe 0a$a
contri0uiilor datorate de persoanele #i$ice %i juridice2
- drepturile la asigurrile sociale se cuvin n temeiul contri0uiilor
la asigurrile sociale pltite2
Egalitii - tratament nediscrimatoriu ntre persoane a#late n aceea%i situaie
juridic, asigurat tuturor participaniilor la sistemul pu0lic de pensii2
Repartiiei - #ondurile de asigurri sociale se redistri0uie pentru plata o0ligaiilor
ce revin sistemul pu0lic de pensii2
olidaritii sociale - participanii la sistemul pu0lic de pensii %i asum reciproc
o0ligaii %i 0ene#icia$ de drepturi2
.utonomiei - administrarea de sine stttoare a sistemului pu0lic de pensii2
Imprescripti0ilitii - dreptul la pensie nu se prescrie2
Incesi0ilitii - dreptul la pensie nu poate #i cedat, total sau parial,
Ca!rul institutional
.dministarea sistemului pu0lic de pensii se reali$ea$ prin Casa Kaional de
4ensii 4u0lice %i prin casele de pensii sectoriale,
Hrgani$area instituional cunoa%te dou sisteme de di#ereniere:
- n plan #uncional, Casa Kaional %i casele sectoriale2
- n plan teritorial: casele judeene %i ale 5unicipiului :ucure%ti, n su0ordinea
Casei Kaionale de 4ensii 4u0lice, numite case teritoriale, case locale,
Casele locale:
se n#iinea$ de ctre Casa Kaional de 4ensii 4u0lice n #uncie de
numrul %i structura asiguraiilor dintr-o unitate teritorial2
#uncionea$ su0 conducerea %i controlul casei teritoriale pe al crei
teritoriu %i e*ercit activitatea,
%#I3+R%TI
.siguraii- sunt de#inii din perspectiva criteriului ceteniei, corelat cu principiul
re$idenei, condiionat de ndeplinirea o0ligaiei de plat a contri0uiilor de
asigurri sociale,
Categorii de asigurai:
Ceteni rom3ni
Ceteni ai altor state
.patri$i
Condiii:
au domiciliul sau re%edina n Rom3nia, con#orm legii2
nu au domiciliul sau re%edina n Rom3nia, n condiiile prev$ute de
instrumentele juridice cu caracter internaional la care Rom3nia este parte,
.o"@n!irea statutul !e asi&urat
4ersoanele #i$ice do03ndesc statutul de asigurat:
prin e#ectul legii 9 persoane asigurate o0ligatoriu2
pe 0a$ de contract de asigurri sociale- persoane asigurate #acultativ,
4ersoanele asigurate prin e#ectul legii sunt de#inite prin com0inarea a dou
criterii:
-activitatea des#a%urat ,
- veniturile o0inute - de#inite corelat cu prevederile Codului Giscal privind
categoriile de venit, sursele de venit sau nivelul acestora,
&&
e disting dou categorii: persoane asigurate prin e#ectul legii %i persoane asimilate
acestora,
Persoane asi&urate prin efectul le&ii
/ &rupe
?rupa I
persoane care des#a%oar activitate pe 0a$ de contract individual2
#uncionarii pu0lici2
cadre militare n activitate, soldaii %i gradaii voluntari2 politi%tii %i #uncionarii
pu0lici cu statut special din sistemul administraiei penitenciarelor2 inclusiv
soldaii %i gradaii voluntari din domeniul aprrii naionale, ordinii pu0lice %i
siguranei naionale,
persoanele care reali$ea$ venituri de natur pro#esional:
- altele dec3t cele salariale, din drepturi de autor %i drepturi cone*e 6de#inite
con#orm art, I alin, 6&8 pct, &(Q& din Codul Giscal2
- din contracteBconvenii nc1eiate potrivit Codului Civil,
?rupa II
persoane care %i des#a%oar activitatea n #uncii elective, sau sunt numite n
cadrul autoritii e*ecutive, legislative sau judectore%ti - pe durata mandatului
mem0rii cooperatori dintr-o organi$aie a cooperaiei me%te%ugresti
?rupa III
persoane care 0ene#icia$ de drepturi 0ne%ti lunare, ce se asigur din 0ugetul
asigurrilor pentru %omaj,
?rupa IJ4ersoane care ndeplinesc dou condiii cumulativ:
J0 R F * Cs0, 6&8 n care:
J0S venit 0rut
Cs0Sca%tig salarial mediu 0rut 6@8
se a#l n una din situatiile:
a8 administratori sau manageri 6(8
08 mem0rii ai ntreprinderii 6(8
c8 persoane #i$ice autori$ate 6F8
d8 persoane angajate in instituii internaionale 6+8
e8 alte persoane 6E8
6 &8 perioada luat n calcul: anul calendaristic
6@8 utili$at la #undamentarea 0ugetului asigurrilor sociale de stat
6(8 au nc1eiat contract speci#ic ntreprinderii individual sau #amilial,
6F8 pentru a des#a%ura activiti economice
6+8 dac nu sunt asiguraii acestora
6E8 reali$ea$ venituri din activitati pro#esionale
?rupa Jcadre militare trecute n re$erv din domeniul aprrii naionale, ordinii
pu0lice %i siguranei naionale
politi%tii %i
#uncionarii pu0lici cu statut special din sistemul administraiei penitenciarelor
care ndeplinesc cumulativ condiiile :
- raporturile lor de serviciu au ncetat2
- 0ene#icia$ de ajutoare lunare ce se asigur din 0ugetul de stat
&@
Cate&orii &enerice !e pensii
Pensii !e re,i!en
Pensii contri"uti(e 7n sum fiA
In!emni,aii cu formul pro&resi(
Pensii minime
Pensii suplimentare pe "a,a testrii mi)loacelor !e trai

Pensia !e re,i!en
#trate&ia1 a plti o pensie de 0a$ tuturor re$idenilor care ating o anumit
v3rst,
Prestaia: sum #i*, #urni$at n totalitate sau n parte din garania cerut
pentru asigurarea unui venit corespun$tor de pensionare,
#ituaii1
*suma #i* este singura indemni$aie acordat, posi0il ca suma s #ie
consisitent2 sau,
*suma #i* este doar o parte din pac1etul de pensionare, #oarte posi0il ca suma
#i* s ai0 un nivel relativ modest,
#ursa1 0ugetul de stat,
se poate evita con#lictul dintre mrimea indemni$aiei, mrimea %i durata
contri0uiei, trans#er3nd responsa0ilitatea de #inanare ctre 0ugetul statului unde, de
regul, o0ligaiile de plat sunt corelate cu capacitatea de a plti,
.e,a(anta)1 legitimitatea indemni$aiei primite de$avantajea$ pe cei care au
venituri mari %i urmea$ a se pensiona,
Bri practicante1 Cana!a2 .anemarca2 inlan!a2 Olan!a ?i Noua
0eelan!.
Pensia contri"uti(a 7n sum fiA
'eneficiari: - persoanele care au coti$at la sistemul de pensie pentru cel puin un
anumit numr de ani, Dac o persoan nu a coti$at acea perioad minim, atunci
se adopt una din soluiile:
- reducerea indemni$aiei proporional cu numrul e#ectiv al anilor de coti$aie,
sau
- neeligi0ilitatea persoanelor respective2
Prestaia: indemni$aie n sum #i* care #urni$ea$ venitul minim cerut pentru
pensionare, condiionat de plata anterioar a unei sume minime la #ondul de
pensie,
%(anta): introduce un grad sporit de acceptare #a de pensia de re$iden %i
cre%te legitimitatea indemni$aiei, plata sumei #i*e se #ace, de regul #r a mai
lua n calcul celelalte venituri a celor care urmea$ s se pensione$e,
.e,a(anta): acoper un numr mai mic de persoane #a de pensia de re$iden,
Bri practicante1
*.nglia %i Korvegia, ca prim pilon, urmat de un al doilea- tot un program
guvernamental de indemni$aii de pensie corelat cu veniturile perioadei active, cu rol de
suplimentare a veniturilor2
*Irlanda: unic sistem de pensii o0ligatoriu
In!emni,aii cu formul pro&resi(
&(
In!emni,aia se calculea$ pe 0a$a veniturilor medii o0inute de ctre angajat pe
durata activitii utili$3nd o #ormul care #avori$ea$ pe cei cu c3%tiguri mai mici,
#a de cei cu venituri mai mari, e ajunge uneori ca:
*angajai care c3%tig cel puin salariul minim anual s primeasc o
indemni$aie care se apropie de nivelul social minim2
*angajaii care c3%tig peste salariul minim, vor primi indemni$aii ntr-o
oarecare msur mai mari, dar cu o cre%tere mai mic dec3t cre%terea c3%tigurilor #a de
salariul minim,
Tri n care se aplic:
*'uedia- grad mare de redistri0uire2
- completat cu un pilon secundar o0ligatoriu administrate n sistem privat,
* '+(- mai puin redistri0utiv2
- completat printr-un sistem larg de planuri de pensie de grup #acultative
administrate n sistem privat,
Pensia minima
Pn aceast a0ordare se sta"ile?te o formul pentru determinarea indemni$aiei de
0a$ care leag direct indemni$aiile de veniturileBcontri0uiile anterioare, dar %i
include garanii suplimentare minime de pensie pentru lucrtorii cu vec1ime n
munc,
Jariante:
C,arantarea pensiei minime4
* #orelarea cu numrul de ani de cotizare;
* %ncadrarea -ntr-o formul fix.
3arantarea pensiei minime
se urmre%te posi0ilitatea de a garanta pensia minim tuturor celor care au
contri0uit cel puin pentru o perioad speci#icat de timp,
De$avantaje: angajaii care pot anticipa momentul primirii pensiei minime sunt
puternic stimulai de a coti$a e*act at3t c3t s #ie eligi0ile pentru pensie %i nimic
mai mult,Cu c3t este mai mare pensia minim raportat la pensia medie sta0ilit
prin aceasta #ormul, cu at3t este mai mare numrul celor care vor ncerca sa
o0in doar pensia minim,
Cea mai utili$at modalitate2
Tri: Grana, pania, :elgia, 4olonia
Corelarea pensiei minime cu numarul !e ani !e coti,are
se menine un oarecare stimulent pentru a continua contri0uia la sistemul de
pensii %i dup ce au #ost satis#cute cerinele de 0a$ pentru pensia minim2
.plicare: -.
Inca!rarea 7ntr$o formul fiA
angajailor cu vec1ime n munc li se acord credit, ec1ivalent cu situatia cand ar
#i ca%tigat mai mult dec3t ca%tigurile lor actuale %i, ca atare , pensile lor cresc2
cei care ntrunesc condiiile pentru o pensie minim sunt stimulai s coti$e$e2
.plicare: ?ermania
Pensia suplimenatara pe "a,a testarii mi)loacelor !e trai
%plicare: in special, ri adepte ale sistemului anglo-sa*on,
Titularii pensilor suplimentare: v3rsnicii care nu sunt eligi0ili pentru o
indemni$aie corespun$toare in alt mod2
&F
'ituaie deosebit: .ustralia- acest sistem este singurul program administrat de
sectorul pu0lic care asigur un venit de pensionare,
De regula, aceast indemni$aie este completat pe 0a$a planurilor de pensii la
care sunt o0ligai s contri0uie angajatorii,
%le&erea tipului !e pensie specific primului pilon
Criterii:
relaia dintre pensia medie %i venitul mediu garantat2
consecinele, suportate de anumii angajati, av3nd ca surs relaia dintre coti$aii
%i 0ene#icii,
alte
&+