Metabolismul proteinelor

n organism are loc un permanent transfer proteic intertisular. Proteinele organismului

provin din alimente de origine animal sau vegetal.
Cantitatea minim de proteine necesar organismului este de aproximativ 30g/zi.
Aceast cantitate este compatibil cu viaa dar nu constituie o alimentaie raional !i "n
consecin rezistena organismului scade. C#nd consumul de proteine este inadecvat ficatul
nu poate sintetiza suficiente proteine plasmatice pentru meninerea balanei "ntre fluide !i
esuturi favoriz#nd apariia edemelor.
Cantitatea optim de proteine este de 30$%0g/zi pentru un adult &aproximativ 'g/(g
corp) reprezent#nd '0$'*+ din valoarea caloric a raiei alimentare. n perioada de cre!tere la
copii !i sugari "n sarcin !i alptare necesarul este de ', - *,g/(g corp/zi.
Aportul de proteine "n alimentaie este necesar zilnic deoarece proteinele ingerate c.iar
"n cantiti mari nu se depoziteaz "n organism ca glucidele !i lipidele pentru a fi utilizate "n
momentul c#nd .rana nu conine proteine ci sunt degradate !i eliminate. Proteinele
organismului sunt "ntr$o continu transformare !i re"nnoire. /le au o durat de via relativ
scurt &*$'0 sptm#ni). Pe msur ce se distrug "n organism "n aceea!i msur se
resintetizeaz din AA.
Valoarea biologic a unei proteine alimentare depinde de compoziia acesteia "n
aminoacizi. 0aloarea este cu at#t mai mare cu c#t numrul de aminoacizi este mai mare mai
variat !i mai apropiat de compoziia proteinelor proprii organismului. Proteinele vegetale au
valoare biologic sczut cele de origine animal au valoare biologic ridicat.
1in alimentaie nu trebuie s lipseasc aminoacizii eseniali. Proteinele animale conin
aminoacizi eseniali cele vegetale nu conin sau au coninut sczut de AA eseniali.
C#nd unul dintre AA eseniali lipse!te sinteza proteinelor "n componena crora intr
ace!ti AA nu mai are loc iar ceilali AA sunt dezaminai !i degradai. Astfel bilanul azotat
devine negativ.
0aloarea biologic a unei proteine depinde !i de digestibilitatea ei2 proteinele din
plante fiind prote3ate de un "nveli! de celuloz sunt mai greu digestibile.
22
Sinteza proteinelor
'. Transcripia - copierea informaiei genetice din A14 "n A54m cu a3utorul unei enzime
numit A54$polimeraz.
2. Translaia
o secven de nucleotide din A54m este transformat "ntr$o secven de aminoacizi "n
moleculele proteice
are loc activarea aminoacizilor din citoplasm prin legarea lor de A6P &adenozintrifosfat $
donator de energie) sub influena enzimelor numite aminoacil$sintetaze &A7).
AA 8 A6P 9 AA : A;P 8 P : P
- aminoacizii activai sunt transferai la A54t. A54t transport aminoacizii "n ribozomi.
AA : A;P 8 A54t 9 AA : A54t 8 A;P
- aminoacizii se unesc "ntre ei prin legturi peptidice cu a3utorul enzimelor numite
peptidpolimeraze &PP) rezult#nd catene polipeptidice iar moleculele de A54t sunt puse "n
libertate !i refolosite.
AA
'
: A54t
'
8 AA
*
: A54t
*
9 AA
'
: AA
*
8 A54t
'
8A54t
*
23
Digestia i absorbia proteinelor
n tubul digestiv proteinele nu pot fi absorbite ca atare !i de aceea sunt supuse aciunii
unor enzime numite peptidaze sau proteaze care le scindeaz p#n la aminoacizi.
Peptidazele se "mpart "n<
- endopeptidaze - capabile s scindeze legturile peptidice situate "n mi3locul unui lan
polipeptidic2
- exopeptidaze - scindeaz legturile peptidice situate la capetele unui lan polipeptidic.
Peptidazele digestive sunt elaborate sub form inactiv "n scopul de a prote3a celulele
!i canalele secretoare de aciunea lor proteolitic. Ace!ti precursori ai proteinelor devin activi
"n lumenul tubului digestiv prin .idroliza unor legturi peptidice care fie c deta!eaz anumite
peptide sau aminoacizi fie c modific plierea lanului polipeptidic demasc#nd centrul activ
al enzimei.
1igestia proteinelor alimentare "ncepe "n stomac. Principala enzim proteolitic
gastric este pepsina.
Pepsina - este secretat sub form inactiv &pepsinogen). Activarea are loc sub aciunea
=Cl din sucul gastric. Acioneaz optim la p= '$*.
>astricsina - se formeaz alturi de pepsin "n cursul activrii pepsinogenului. Are aciune
optim la p=?3. @a sugari enzima este predominant deoarece la ace!tia sucul gastic este
mai puin acid.
@abfermentul - este prezent numai "n sucul gastric al sugarului av#nd drept funcie
coagularea laptelui prin care se "nt#rzie evacuarea coninutului stomacal.
1in stomac digestia proteinelor se continu in intestinul subire sub aciunea
combinat a enzimelor proteolitice pancreatice !i intestinale.
/nzimele intestinale nu sunt libere "n lumenul intestinal ele gsindu$se la nivelul
Amarginii "n perieB a enterocitelor.
24
/nzimele pancreatice &tripsina c.imotripsina elastaza carboxipeptidaza) acioneaz
asupa proteinelor neatacate de pepsina gastric c#t !i asupra produ!ilor de digestie ale
acesteia. 7ub aciunea combinat a proteazelor pancreatice rezult di$ sau oligopeptide.
6ripsina - rezult din tripsinogen care este activat de entero(inaz2 are p= optim C$D.
C.imotripsina - este secretat sub form de c.imotripsinogen !i activat de tripsin.
/lastaza - secretat ca proelastaz !i activat "n lumenul intestinal de tripsin.
Carboxipeptidaza - secretat sub form de procarboxipeptidaz este activat de tripsin.
Asupra di$ !i oligopeptidelor acioneaz aminopeptidaza !i dipeptidazele intestinale
care le transform "n aminoacizi.
Aminopeptidaza - produs de celulele mucoasei intestinale2
1ipeptidazele - actioneaz asupra dipeptidelor.
AA eliberai prin .idroliza proteinelor traverseaz membrana intestinal !i pe calea
venei porte a3ung la ficat. E parte rm#n aici iar restul sunt distribuii prin s#ngele circulant la
celelalte esuturi.
Absorbia AA prin mucoasa intestinal este "n mare parte o difuzie pasiv dar "n cea
mai mare msur este un transport intermediat de proteinele transportoare.
@a ficat AA pot fi utilizai pentru sinteza de proteine proprii ficatului !i proteinelor
plasmatice degradai sau transformai "n ali compu!i. E parte din AA &'/'0) trec "n s#nge
constituind aminoacidemia iar o mic parte sunt eliminai prin urin &D00mg/zi).
Concentraia AA circulani este meninut constant prin sc.imburile de AA dintre
diferite esuturi. Astfel mu!c.iul genereaz peste ,0+ din "ntreaga rezerv de AA liberi "n
timp ce ficatul prin capacitatea de sintez a ureei este principalul esut "n care are loc
degradarea aminoacizilor. Cele dou esuturi au rol ma3or "n meninerea concentraiei AA
circulani.
1in mu!c.i AA liberi "n special alanina !i glutamina sunt eliberai "n circulaie2
alanina care este principalul transportor de azot este captat de ficat iar glutamina este
preluat de intestin !i rinic.i !i transformat "n principal "n alanin. >lutamina preluat de
rinic.i este !i principala surs de amoniac ce se excret pe aceast cale.
25
5inic.iul asigur "n bun parte necesarul de serin pentru esuturi inclusiv pentru ficat
!i mu!c.i. AA ramificai "n principal valina este eliberat din mu!c.i !i preluat de creier.
Alanina este principalul AA glucogenic. Ficatul are o capacitate apreciabil de sintez
a glucozei &gluconeogenez) din alanin.
Metabolismul aminoacizilor
Biosinteza AA
1igestia proteinelor nu asigur "ntreaga cantitate de AA necesar organismului. Astfel
proporia de AA trebuie reec.ilibrat prin sintez. Erganismul uman nu poate realiza acest
lucru deoarece nu poate sintetiza toi cei *0 de AA nedispun#nd de unele enzime necesare.
1e exemplu aminoacizii aromatici nu pot fi sintetizai iar arginina poate fi sintetizat "n
ciclul ureei dar nu "n cantiti suficiente. 6otu!i un numr de '* AA neeseniali pot fi
sintetizai din intermediari metabolici iar 3 AA &Cistein 6irozin =idroxilizin) se
sintetizeaz din AA eseniali.
n biosinteza AA un rol important "l au glutamat$de.idrogenaza glutamin$sintetaza !i
transaminazele care prin aciunea lor combinat transform amoniacul anorganic "n grupare
amino din AA.
Catabolismul AA
AA nu pot fi stocai "n organism. 7urplusul de AA care dep!e!te necesarul pentru
sinteza de proteine !i alte biomolecule este supus degradrii.
Catabolismul gruprii amino
Animalele superioare !i omul excret azotul proteic sub form de uree compus solubil
"n ap !i netoxic. Prin catabolizarea AA gruparea alfa$amino eliberat sub form de ion 4=
G
8
este convertit "n uree iar sc.eletul de C rmas este transformat "n acetil CoA piruvat sau alt
intermediar din ciclul acizilor tricarboxilici utilizai ca surse de energie !i pentru sinteza de
acizi gra!i corpi cetonici glucoz.
ndeprtarea gruprii alfa$amino se realizeaz prin * procese<
26
- transaminarea, "n care gruprile amino de la diferii AA sunt colectate sub form de
glutamat
- dezaminarea oxidativ a glutamatului prin care se elibereaz 4=
G
8
convertit apoi "n uree.
Transaminarea const "n transferul gruprii amino de la un AA la un cetoacid fr
formarea amoniacului liber2 AA devine cetoacid iar cetoacidul devine AA.
6ransaminarea este catalizat de enzime numite aminotransferaze cele mai importante
fiind< aspartat transaminaza &A76 sau 6>E) !i alanin transaminaza &A@6 sau 6>P). Aceste
transaminaze sunt eliberate "n s#nge "n urma lezrii esuturilor sau prin moartea celulelor. n
consecin dozarea activitii lor "n plasm este utilizat "n diagnosticul bolilor de inim !i
ficat cum ar fi infarctul miocardic !i .epatita.
Prin transaminare se acumuleaz gruprile amino de la ma3oritatea AA pe acidul
glutamic care prin dezaminare va elibera 4=
G
8
!i acidul alfa$cetoglutaric necesar unui nou
proces de transaminare.
Dezaminarea oxidativ - pierderea gruprii amino sub form de amoniac cu formarea
unui cetoacid. 5eacia este catalizat de aminoacidoxidaze active "n ficat sau rinic.i.
n acest proces AA este de.idrogenat de ctre o flavoprotein la iminoacid care apoi
"n prezena apei pierde amoniacul !i trece "n cetoacid.
Pe l#ng amoniacul format prin transaminare - dezaminare cantiti apreciabile de
amoniac se formeaz sub aciunea bacteriilor intestinale fie din proteinele alimentare fie din
ureea prezent "n fluidele secretate "n tractul gastro$intestinal.
27
Metabolismul amoniacului
Amoniacul produs constant "n esuturi este continuu transformat "n glutamat
glutamin !i uree "nc#t s#ngele care prse!te ficatul este practic lipsit de amoniac &'0$*0Hg
+). Acest lucru este esenial deoarece amoniacul este toxic pentru 74C. n ficat calea
principal de "ndeprtare a amoniacului este formarea ureei. >lutamina se formeaz "n creier
!i pe seama amoniacului din s#ngele arterial.
!!! Calea principal de ndeprtare a amoniacului din organism este convertirea
acestuia n uree.
Ureogeneza
In adult ce efectueaz o activitate moderat consum zilnic 300g glucide '00g lipide
!i '00g proteine !i excret '%,g azot2 J,+ este eliminat la nivelul rinic.iului iar ,+ prin
materiile fecale.
Calea major de eliminare a azotului la om este ureea. Aceasta este sintetizat "n
ficat trecut "n s#nge !i filtrat la rinic.i. n caz de boli ale ficatului "n celula .epatic uzat
nu se mai poate realiza aceast transformare concentraia amoniacului "n s#nge cre!te !i
survine moartea. n ciroza .epatic "naintat s#ngele nu mai trece prin ficat !i se produce
iar!i o cre!tere a amoniacului sanguin.
n ureogenez are loc o succesiune de reacii enzimatice sub forma unui ciclu la care
iau parte o serie de substane< ornitina citrulina arginina acidul aspartic cu un consum
important de energie furnizat de A6P.
/tape<
- transformarea ornitinei "n citrulin prin "ncorporarea "n molecula ornitinei a unei
molecule de amoniac !i una de CE
*
2
- transformarea citrulinei "n arginin prin "ncorporarea unei molecule de amoniac2
28
- scindarea moleculei de arginin de ctre arginaz "ntr$o molecul de uree !i una de
ornitin.
Ireea trece "n circulaie !i este eliminat prin rinic.i iar ornitina reia ciclul de formare
a ureei. A6P
Ernitina 8 4=
3
8 CE
*
9 citrulin 8 4=
3
9 Arginin 9 Ernitin 8 Iree
Ireea format la nivelul ficatului trece "n s#nge de unde este eliminat la nivelul
rinic.iului.
Iremia &concentraia ureei "n s#nge) ? 0*0 - 0,0 g +
0
1ozarea ureei "n s#nge prezint o mare "nsemntate pentru stabilirea funciei de
detoxifiere a ficatului !i a funciei de epurare a rinic.iului.
Astfel "n insuficiena .epatic cantitatea de uree "n s#nge este normal sau c.iar
sczut "n timp ce cantitatea de amoniac din s#nge cre!te.
n insuficiena renal cre!te uremia &cantitatea de uree din s#nge).
Transformarea amoniacului n glutamin - este cea de$a doua cale de detoxifiere a
organismului !i se produce prin combinarea unei molecule de amoniac cu o molecul de acid
glutamic "n prezena A6P. 5eacia are loc la nivelul ficatului rinic.iului "n sistemul nervos !i
"n esutul muscular.
>lutamina este o form de depozitare netoxic a amoniacului "n organism. 1in
glutamin amoniacul este utilizat "n diferite procese metabolice &sinteza bazelor purinice
sinteza glucozaminei).
Intoxicaia cu amoniac - se manifest prin tremurturi ale membrelor dificulti de
vorbire tulburri de vorbire iar "n cazuri severe coma !i moartea. 7imptomele se instaleaz
atunci c#nd nivelurile .epatice !i cerebrale de amoniac sunt crescute. Kntoxicaia cu amoniac
29
este considerat factor important "n etiologia comei .epatice motiv pentru care tratamentul "n
asemenea situaii este orientat spre scderea amoniacului sanguin.
30
Metabolismul intermediar al nucleoproteinelor
1in catabolismul bazelor azotate purinice rezult acidul uric proces numit
uricogenez. Are loc "n ficat rinic.i sub influena unor enzime specifice &dezaminaze
oxidaze).
Acidul uric se gse!te "n s#nge "ntr$o anumit concentraie &3$,g +
0
).
Cre!terea cantitii de acid uric !i scderea eliminrii acestui produs prin urin poate
duce la tulburri cum ar fi<
- guta - boal genetic "n care acidul uric cristalizeaz form#nd sruri urai ce se depun la
nivelul articulaiilor determin#nd crize dureroase.
- Knsuficien renal - cu apariia de nisip la rinic.i &litiaz renal).
=iperuricemia poate fi cauzat de un consum exagerat de carne sau de o tulburare
genetic "n sinteza ribonucleoproteinelor.
Metabolismul intermediar al cromoproteinelor (hemoglobina)
1egradarea =b &catabolismul) are loc la nivelul ficatului splinei rezult#nd bilirubina
&pigment biliar galben liposolubil) !i porfirine &compu!i care se regsesc at#t "n s#nge c#t !i
"n urin2 sunt o parte integrant a anumitor proteine din organism2 "n aceast categorie se
"ncadreaz .emoglobina &celulele ro!ii) mioglobina !i alte enzime specifice. Prin analiza
unei mostre de s#nge se determin numrul de porfirine din s#nge. Acest tip de analiz este
util "n diagnosticul porfiriilor &boli metabolice cauzate de un deficit enzimatic in biosinteza
.emului) !i al unor intoxicatii care altereaz sinteza .emului &porfirinele sunt precursori ai
.emului iar .emul intra "n compoziia .emoglobinei eritrocitare).
7ursa principal de bilirubin este .emoglobina .ematiilor "mbtr#nite.
Lilirubina a3unge prin bil "n intestin. Cea mai mare parte din bil se reabsoarbe !i
a3unge iar "n ficat !i de aici "n circulaie iar o mic parte a3unge "n intestinul gros unde
formeaz pigmeni &stercobilina din materiile fecale).
31
Lilirubina din circulaie a3unge !i la nivelul rinic.ilor apoi "n urin &urobilina -
pigmentul din urin).
n s#nge bilirubina se fixeaz pe albumin form#nd fracia plasmatic a bilirubinei
cunoscut sub denumirea de bilirubin indirect sau necon3ugat liposolubil.
Prin fixarea pe albuminele serice bilirubina este reinut "n lumenul vaselor !i
transportat la ficat. Aici este preluat de pe albumin de ctre celulele .epatice !i se con3ug
cu acidul glucuronic (bilirubina direct sau conjugat) .idrosolubil. Acest fapt favorizeaz
eliminarea ei prin bil !i meninerea ei "n soluie pe cile biliare intra !i extra.epatice.
Acesta este circuitul .epato$entero$.epatic.
Cre!terea pigmenilor biliari "n urin are loc "n cazul unor afeciuni .epatice.
!roteinemia - reprezint totalitatea .oloproteinelor din s#nge cu valori cuprinse "ntre
%, - D,g+
0
.
Cre!terea cantitii de proteine se nume!te .iperproteinemie iar scderea
.ipoproteinemie.
32