Agar- agar.

(Geloz)
Este format din mucilagiul extras din diferite alge roii (Rodophyceae clasa lorideae).
Algele sunt constituite dintr-un tal ramificat de 20-30 cm nlime.
Pentru prepararea agarului servesc mai cu seam diferitele specii din genul Gelidium (G. amanasii ,
policladum, elegan, etc! "i algele aparin#nd genurilor Gracillaria, $uc%euma, Gleiopeltis care cresc n
&area 'aponiei, pe coastele (%inei "i )ndoneiei.
!"#inerea produsului- pentru prepararea agarului, algele se spal cu ap, se cur de impuriti, apoi se
usc la soare. Prin stropire cu ap "i uscri succesive se al*esc.
Algele astfel pregtite, dup fragmentare se amestec cu ++-,0 de pri de ap, se fier* timp de +-, ore,
dup care se adaug lic%idului o mic cantitate de acid acetic sau sulfuric "i se fier*e nc 30 minute.
&ucilagiul reultat se presea prin p#n, "i prin rcire se prinde ntr-o mas gelatinoas. -e taie n f#"ii
sau plci care se usuc.
$ompozi#ie chimic- agarul conine minimum ,+. gelo (poligalactan! format din agaro "i
agaropectin. Agaroa este alctuit din n-molecule de agaro*io. Agaropectina, de structur mai
comple/, conine resturi de acid sulfuric "i acid uronic. &ai conine 20. ap, ,. diferite materii
organice, 0. su*stane minerale "i 1-2 . proteine.
Geloa pur d cu apa (12+00! o mas gelatinoas consistent, care se diferenia de gelatina animal
prin faptul c nu precipit cu taninul, de mucilagiul de carag%en pentru c se solidific, iar guma ara*ic,
prin aceia c este insolu*il n ap rece.
%ntre"uin#ri- agarul se ntre*uinea n *acteriologie la prepararea mediilor de cultur. 3n terapeutic
se ntre*uinea la com*aterea constipaiilor cronice, deoarece prin %idratare d un *ol fecal voluminos,
mediu prielnic devoltrii florei *acteriene, cu un rol important n peristaltismul intestinal. -e mai
ntre*uinea "i la prepararea comprimatelor. 4e asemenea se folose"te la prepararea gelurilor, iar n
industrie, la apretarea esturilor fine.