Autonomisti din tata-n fiu, Fodor Imre si autonomia teritoriala
"Ungaria renunta in ceea ce o priveste, in favoarea Romaniei, la toate drepturile si titlurile
asupra teritoriilor fostei monarhii austro-ungare,..", art. 45 din Tratatul de la Trianon Aflat la o varsta la care alti bunici isi plimba nepotii prin parc, mai pun de-o partida de sah sau isi scriu memoriile, neobositul ex-primar odor !mre militea"a mai acerb ca oricand pentru autonomie. A lasat la o parte falsa poveste - in care oricum nu credea nimeni - a "autonomiei culturale", acum afirmand deschis ca secuii au nevoie de autonomie teritoriala pe criterii etnice. !ntr-un anume fel, odor !mre trebuie admirat pentru consecventa lui, dar care ar fi meritat cu siguranta o cau"a mai buna. #aca privim problema dintr-un alt unghi, si ceva mai detasati, trebuie inteles faptul ca pentru odor !mre e o datorie de onoare sa lupte pentru autonomie teritoriala pe criterii etnice. $l duce astfel mai departe visul %neimplinit& al tatalui sau, va'nic luptator anticomunist, dupa cum ni-l pre"inta materialele aparute in presa si la T(. !nsa tatal domnului odor !mre, ceea ce nu s-a prea spus nici in presa si nici la T( - dar dupa cum reiese din documentele )rocuraturii *ilitare Targu-*ures - a fost si un va'nic luptator impotriva integritatii si unitatii statului roman. #ar sa incepem metodic+adica cu inceputul )rimele provocari antiromanesti #upa ce )roiectul "*artie ,-. la Targu-*ures" a esuat, tactica adoptata de radicalii maghiari s-a schimbat, ea fiind subsumata principiului mult mai domestic si bla'in in aparenta, cel al "pasilor marunti". Astfel, /n 'udetele cu preponderenta etnica maghiara a avut loc o actiune con'ugata de marcare politico-etnica a teritoriului si de /nlocuire a simbolurilor statului rom0n. Acest proces s-a accentuat dupa 1--2, c0nd U#*R a fost cooptat la guvernare. 3pre exemplu4 - in localitatea #itrau, pe un monument dedicat ostasilor rom0ni placa de marmura care amintea de 'ertfa celor ca"uti pentru eliberarea Transilvaniei de 5ord a fost sparta si /nlocuita cu una pe care scria "3"abadsag" - 6ibertate, iar la scurt timp cimitirul ostasilor rom0ni din 7dorheiu 3ecuiesc a fost profanat si el8 - in martie 1--., o biserica ortodoxa %monument istoric& din localitea (alea !obageni, a fost incendiata8 - in 1--9, filiala U#*R din 'udetul :lu' a /ncercat sa puna o placa comemorativa pe casa din #e' /n care a "trait si a creat" scriitorul #ada; 6orand, cel care sub pseudonimul #ucso :saba scrisese /n anii 4. "5incs <eg;elem" - "ara mila", o carte care /ndemna la incendierea satelor rom0nesti, otravirea f0nt0nilor si scoaterea cu baioneta "din p0ntecele mamelor valahe a fetilor lor sc0rbosi"8 - la 3f0ntu =heorghe, orasul-resedinta al 'udetului :ovasna, numele stra"ii 1 #ecembrie 1-1> a fost /nlocuit cu cel al lui )etofi 3andor, poet de geniu, dar printre ale carui versuri gasim si atacuri in'urioase la adresa rom0nilor, germanilor, s0rbilor si croatilor8 - la 7dorheiu 3ecuiesc, :onsiliul local a decis la un moment dat schimbarea numelui stra"ii 1 #ecembrie 1-1> cu strada !nsulei. %7rice s-ar spune, 1 #ecembrie 1-1> "le sta in gat" multora&. - aceiasi consilierii locali ai Uniunii :ivice *aghiare - formatiune politica condusa de primarul ultrasovin 3"as" ?eno, cel care a molestat calugaritele greco-catolice care refu"au sa plece de la orfelinatul din localitate - au hotar0t ridicarea, /n fata :asei de cultura din municipiu, a unui bust /n "onoarea" lui @ass Albert, criminal de ra"boi8 - de"velirea in anul 9..A a placutei de pe )refectura *ures ce amintea de incarcerarea de catre autoritatile austro-ungare, in 1-12 %in timpului primarului Bernad; =;org;&, a A5 de fruntasi romani, precum si de"velirea grupului statuar ridicat in memoria evreilor mureseni deportati in lagarele de exterminare na"iste de catre autoritatile maghiare hort;stse, a provocat proteste din partea fi lialeli locale a U#*R8 - si exemplele pot continua+ )rovocarile, sub o forma sau alta, au continuat sub privirea derutata, "blanda" si oarecum impasibila a autoritatilor romane incapabile sa actione"e. :u toate ca s-a clamat sus si tare principiul separatiei puterilor in stat, nicio ancheta nu a fost finali"ata, si asta drept urmare a atitudinii condamnabile a celei mai mari parti din clasa politica romaneasca, a calculelor si intelegerilor politicianiste de culise. CRestitutio in integrumD ,dar poate si ceva demnitate :!T$3T$ )$ E! #$ E! FARTA !5(!5=AT7R!67R C a u t a r e Cauta in titlu Cauta in articol :auta G Arhiva HH Jul 2008 II =o !nainte de a ne ocupa de ex-primarul odor se cuvin insa cateva preci"ari necesare. )entru un observator atent, actiunile vi"and obtinerea de catre secui a autonomiei teritoriale pe criterii etnice nu pot sa nu ridice niste intrebari 'ustificate. Aceste actiuni au imbracat o paleta de manifestari foarte larga si au fost continue ca desfasurare in timp, iar pentru a fi eficiente, adica pentru a conduce spre o anume finalitate, ele au fost desfasurate concomitent ceea ce ne poate indica faptul ca au fost gandite in acelasi :$5TRU #$ :75:$)T!$. !ncepand de la actiuni cu caracter violent %martie ,-.&, profanarea unor monumente si lacasuri de cult romanesti si pana la simpo"ioane pe tema modalitatilor obtinerii autonomiei, recuperarea si reconsiderarea istorica a unor figuri discutabile ale culturii si istoriei maghiare, la manipulari prin presa, de"informari, lobb; in strainatate, publicarea de articole denigratoare la adresa unor personalitati ale istoriei nationale romanesti, toate acestea au vi"at inducerea in opinia publica din tara si din strainatate a ideii %false& de vinovatie colectiva a romanilor, maghiarii fiind permanente victime, pe cand romanul - cum altfelJ - este intolerant si xenofob. !n acest context, mai trebuie retinut si rolul bisericilor istorice maghiare care intretin permanent, in randul tinerilor maghiari, un sentiment de raportare la gloriosul trecut al "Ungariei *ari". !n acelasi timp, cand intr-un final se va incheia si sarabanda restituirilor si proceselor de revendicare a unor imobile si terenuri din Transilvania vom avea o imagine deloc imbucuratoare din punct de vedere economic pentru populatia ma'oritara. *i s-ar fi parut firesc ca urmasii iobagilor de altadata, adica consilierii romani de a"i, sa se constituie in parti civile pentru a revendica si ei o suma simbolica din averile marilor familii ale grofilor maghiari de altadata. )entru ca de fapt, asa s-au facut marile averi ale grofilor din Transilvania, pe umerii si spinarea iobagilor romani ma'oritari. #aca principiul "Restitutio in integrum" este 'ust in esenta lui, afirmarea demnitatii personale era o chestiune de onoare si un semn de respect pentru stramosi din partea consilierilor romani. :at de credibil este odor !mreJ )rintre cei mai integrati maghiari din Romania sunt liderii U#*R, in frunte cu *ar<o Bela, $i se afla de 1. ani la guvernare, indiferent de culoarea politica a aliatilor, iar cand interesele o cer uita chiar si de disensiunile cu )R*. Au preluat metodele, dar si felul de a se comporta si de a vorbi al politicienilor romani. 3i asta pana la identificarea totala cu acestia, cu toate ca ei vorbesc in ultimul timp de autonomie teritoriala. Toate interesele lor, toate inclinatiile lor, ii imping in directia opusa autonomiei. Adica spre integrarea deplina in clasa politica romaneasca. 3i de unde atunci ar"atoarea dorinta de autonomieJ Adevarul este ca dupa ce au obtinut cam tot ce se putea obtine pentru comunitatea maghiara, n-a mai ramas nimic altceva decat obtinerea autonomiei teritoriale pe criterii etnice. $ de sperat ca etnia maghiara, care se bucura - cum era dealtfel firesc - de toate drepturile, sa reactione"e rational, cat nu va fi prea tar"iu la "cadoul otravit" al autonomiei care li se ofera "i de "i de catre liderii lor. #incolo de frecusurile, asperitatile si ambitiile personale ale liderilor U#*R, U:* si :53 - firesti dealtfel pentru toti cei care au dat de gustul "borcanului cu miere" - liderii acestor formatiuni sunt de admirat pentru modul in care apara totusi in comun o idKe %fixa& cea a autonomiei teritoriale pe criterii entice. $vident ca diferentele dintre ei sunt mari si tin de un anume mod de manifestare si de o anume tipologie a discursului. 3pre exemplu, chiar daca discursurile lui *ar<o Bela s-au radicali"at acestea au coerenta, sunt inchegate, deci usor de perceput. #iscursul lui 3"as" ?eno, dar mai ales al lui To<es 6a"slo este mult mai dur si incisiv. )lac, caci sunt patetice si fac apel la trecut. $"itant, cu multe sincope, discursul lui odor !mre nu se bucura de aceleasi aprecieri ca ale celor enumerati mai sus. 3i asta mai ales dupa ce, datorita unor articole aparute de curand in presa, odor !mre se confrunta cu serioase probleme de imagine. Un asemenea articol - poate ca unul dintre cele mai "blande" - este cel aparut in "Adevarul" din data de -.11.9..2, sub semnatura lui 3ebastian #an, intitulat "*aniacul odor, militant pentru autonomia secuilor" si care se refera la un episod medical recent, din viata lui odor !mre. )otrivit aceleiasi surse, boala cu care a fost diagnosticat odor !mre este episod maniacal reactiv el fiind in tratament mai multe luni dupa depistarea bolii. 3i daca problema medicala da semne de ameliorare sau poate chiar a incetat, problemele de imagine si credibilitate pentru odor !mre abia au inceput. odor - tatal, in ancheta )rocuraturii *ilitare muresene )otrivit dosarului nr. 9-5L1-5M din ondul )rocuratura *ilitara Targu-*ures, grupul odor a fost arestat in 1-5M si a fost pus in relatie cu episcopul *arton Aron, ceea ce a fost relativ simplu intrucat episcopul - in domiciliu obligatoriu la Alba-!ulia - se afla permanent in fila' operativ. Referitor la odor )avel, se arata4 "!n luna august 1-55 a facut o vi"ita episcopului *arton Aron cu care oca"ie a dus discutii dusmanoase la adresa regimului de democratie Lu Ma Mi Jo Vi Sa u ! 2 " # $ % & 8 ' !0 !! !2 !" !# !$ !% !& !8 !' 20 2! 22 2" 2# 2$ 2% 2& 28 2' "0 "! M e t e o
M a il i n ( L i s t Abonea"a-te pentru a primi /n mail ultimele stiri e-mail inscrie-te G Lin)uri NNN.e-"iare.ro, service auto .1..M.9..> O A intrat in vigoare noul mod de facturare a ga"elor naturale O Fotelierii de pe 6itoral ma'orea"a tarifele de la 1 iulie O :irculatie populara+*arton Aron ii aduce la cunostinta ca arestarea lui s-a datorat faptului ca in mai multe oca"ii s-a manifestat public ca teritoriul Ardealului dupa 1-44 nu a fost dat sub guvernarea Ungariei". !nitial s-au propus trei variante pentru re"olvarea problemei Ardealului, in final - 1-52 - ca"andu-se de acord doar asupra uneia dintre ele4 "+invinuitul odor )avel ramanand la conclu"ia ca re"olvarea problemei cedarii teritoriului Ardealului sa se faca la impartirea in doua parti egale, intre Romania si Ungaria, propunere cu care este de acord in intregime si episcopul *arton Aron+" 6a un moment dat, grupul odor a fost pus in relatie - cel putin asa re"ulta din ancheta - cu evenimentele revolutionare din octombrie 1-52 din Ungaria. "!n luna octombrie 1-52, se mentiona in referat, invinuitul odor )avel a cre"ut ca a sosit momentul de a actiona+si a intocmit mai multe schite cu impartirea teritoriului Ardealului. )e ba"a acestor schite a intocmit o harta a teritoriului Ardealului pe care a trecut toate localitatile, bogatiile - sol, subsol - cu linii de demarcatie a frontierei planuite de el intre Romania si Ungaria+" !n continuare, in cuprinsul referatului se mai aratau contactele pe care odor )avel le-a avut cu diverse persoane de etnie maghiara pe care ar fi incercat sa le recrute"e. !n ceea ce-l priveste pe :siha :oloman, se mentiona4 "!n interogatoriile ce i s-au luat cu oca"ia anchetei penale arata ca l-a cunoscut pe invinuitul odor )avel, prin parintii sai inca de mult timp+ invinuitul odor )avel i-a povestit despre vi"itele facute episcopului *arton Aron si relatiile pe care le are cu acesta+" #incolo de schite %harti&, planuri mai mult sau mai putin elaborate si recrutarea de membrii, grupul odor s-a dovedit insa incapabil sa actione"e eficient dintr-un motiv cat se poate de simplu4 conditiile anului 1-52 erau cu totul altele fata de cele - sa spunem - ale anului 1-45 sau 1-42. (a"and recurenta unor idei de acum 5. de ani nu poti sa nu te intrebi4 folosesc ele cuivaJ :u siguranta ca nu...3i in orice ca" nu convietuirii pasnice romano-maghiare. 5icolae BA6!5T nicolaePbalintQ;ahoo.com #in dosarul de ancheta al grupului odor %dosar nr. 9-5L1-5M& "!n "iua de 99..1.1-5>, organele *A! Targu-*ures au intocmit conclu"iuni de invinuire in dosarul nr. 9-5L1-5M, conclu"iuni confirmate de aceasta )rocuratura %)rocuratura *ilitara Targu-*ures - n.r.&. :au"a priveste pe urmatorii invinuiti4 - odor )avel, n. la data de 9-..2.1-.A in orasul Budapesta, R.).U., fiul lui Anton si *aria, de profesie inginer :R, fost mosier, in trecut fost conducator al )artidului Ardelean *aghiar al fostului 'udet :iuc, cu ultimul domiciliu in orasul *iercurea :iuc...8 - Faidu =e"a, n. la .5..1.1-15 in comuna :arta, raionul *iercurea :iuc, fiul lui !oan si !uliana, de profesie preot, domiciliat in orasul 3talin %Brasov&,+.8 - 3"entmartoni (alentin, n. la data de 99.11.1-.1, in com. 3anmartin, 'udetul Arad, fiul lui !osif si *aria, preot romano-catolic, domiciliat in 6ipova,+8 - 3"ocs !gnatiu, n. la data de 99.11.1>->, in com. 3oileni, raionul :iuc, fiul lui =heorghe si !leana, preot in orasul Turda,+8 - :siha :oloman, n. la 1M septembrie 1-9-, in com. 3acuieni, regiunea 7radea, fiul lui Alexandru si $lisabeta, de profesie preot reformat, cu domiciliul in Arad,+" !storia nu face pasi inapoi *illerand, presedintele :onferintei sublinia in scrisoarea de raspuns trimisa contelui Appon;i4 "+(ointa popoarelor s-a exprimat in "ilele din octombrie si noiembrie 1-1>, atunci cand dubla monarhie s-a prabusit+" !nainte chiar de sfarsitul ra"boiului contele Bethlen !stvan recunostea4 "Romanii din Ungaria au o ma'oritate numerica pe un teritoriu de 1>.M..... de iugare, suprafata totala a tarii fiind de 4> milioane de iugare. $i ii intrec pe maghiari si pe toate celelalte nationalitati din intreaga Transilvanie+". en;es 3amu, scriitor si avocat maghiar, spunea si el4 "Ungaria, acasa la ea, nu ia act de Tratatul de la Trianon. $ducatia tinerimii se face in spirit de revansa. 6a un popor asa de mic, insasi ideea de revansa fata de puterile mai mari e de-a dreptul comica+" #in pacate timpul nu le re"olva chiar pe toate, iar din istorie se invata prea putin, uneori chiar deloc. "+5oi vom respecta dragostea lor %a locuitorilor maghiari din Romania - n.a.& catre rasa maghiara, vom da respectul si toleranta cea mai mare fata de credinta lor, vom respecta datinile si obiceiurile lor si toate na"uintele lor 'uste de inaintare, cu o singura conditie4 sa se identifice cu interesele si aspiratiunile noastre". restrictionata pe #5 22, in 'udetul =or' %#in discursul )atriarhului Romaniei, *iron :ristea, in sedinta 3enatului din 5 mai 1-9.& odor - ceva problemeJ "5umirea lui odor !mre /n fruntea :onsiliului 5ational al 3ecuilor se pare ca nu a fost o miscare tocmai fericita. 3eful 3caunului secuiesc T0rgu *ures nu este privit cu ochi buni de unii colegi care au remis presei dove"i ca, din punct de vedere medical, odor !mre nu este imaginea potrivita pentru demersurile obtinerii autonomiei tinutului 3ecuiesc. Astfel, cel care ar trebui sa se ocupe de destinele secuilor se pare ca are probleme psihice, care au necesitat internare la :linica de $ndocrinologie din T0rgu *ures, cu diagnosticul sindrom R metabolic, sindrom nevrotic reactiv. #eci"ia de a fi internat a survenit dupa ce actualul presedinte interimar al :onsiliului 5ational al 3ecuilor a fost consultat de medicul primar psihiatru dr. 3"atmari *aria, care a stabilit diagnosticul4 "episod maniacal reactiv, agitatie psihomotorie", chestiune preci"ata si /n fisa de observatie clinica. Astfel, /n perioada 4-14 iulie 9..A, odor !mre a urmat un tratament pe ba"a de sedative, neuroleptice si saruri de litiu pentru a depasi episodul maniacal reactiv cu care a fost diagnosticat. *ai mult, conform documentelor pe care le detinem, la externarea din spital, fostul primar si, apoi, viceprimar al municipiului Tg. *ures a fost tratat, pentru mai multe luni, cu medicamente precum Rompar<in si :arbama"epin, recomandate pentru tratarea starilor depresive si psiho"elor maniacal-depresive". %Articolul "*aniacul" odor !mre, militant pentru auton omia secuilor", de 3ebastian #A5, 9..2-11-.-, "iarul A#$(ARU6& #ata aparitiei4 9..M-11-92 5otea"S acest articol 5umar voturi4 A9 5umar vi"ite4 >>> *edia voturilor4 -.M9 Cum comente*i+ Aici iti ,oti e-,rima o,inia. iul a fost cumva de"ertorJT24 vi"itatoriU odor... cantecul lebedeiT2> vi"itatoriU )t. #orianT>9 vi"itatoriU o chestiune de sociologieT>. vi"itatoriU TM> vi"itatoriU istoria se repeta... cu alti oameniTM2 vi"itatoriU (oi cu asta va puneti minteaJ (reti sa-l aveti pe constiintaJT>> vi"itatoriU odorJ...o intreaga povesteT2A vi"itatoriU