amma mia, paste!

24 Jul 2014 0 Comment (Fii primul care acorda un vot acestei

retete) Loading ... Delicioasele paste, cu savorile lor inconunda!ile "i cu sosurile lor
multicolore, sunt preparate "i consumate de c#nd lumea $ "i %n &uropa, "i %n 'sia, "i
%n (rientul )i*lociu. +ns, cele mai cunoscute sunt cele italiene. -storia pastelor e
vec.e de secole. -ntr, %n meniurile popoarelor din toate col/urile lumii, dar se pare
c, c.ine0ii sunt cei mai vec.i consumatori. 1na dintre legende spune c, )arco 2olo
le3a adus din 'sia %n -talia, dar e4ist, dove0i scrise cum c, etruscii "i romanii le
cuno"teau re/eta. Cert e c,, de3a lungul anilor, prepararea pastelor s3a diversi5cat
enorm. 6i, c.iar dac, aprecia0, "i t,i/eii asiatici, europenii de ast,0i r,m#n anii
pastelor din -talia. 2e !un, dreptate! 2opularele spag.etti Cine nu le3a avut,
vreodat,, %n arurie7 Fac parte din categoria pastelor lungi, servite cel mai aesea cu
sos de ro"ii sau cu sos de !r#n0,. 2rin tradi/ie, sunt ,cute din ,in, de gr#u dur.
Fiind mai greu de mestecat, nu se recomand, %n salate. 8umele lor vine de la
italianul 9spago:, care d, diminuntivul 9spag.etto:, "i care %nseamn, 9coard,:. De
re/inut c,, la italieni, variantele mai groase sau mai su!/iri ale aceleluia"i tip de
paste sunt desemnate prin ad,ugarea, la denumirea de !a0,, a termina/iilor 9oni: "i
9ini:. De aici, acele spag.ettoni "i spag.ettini. 2enne $ pentru sosurile consistente
Fac parte din categoria paste scurte "i sunt u"or de consumat cu sosuri grele. 'u
orm, tu!ular,, numele lor 5ind plurarul de la latinescul 9penna:, adic, pan, de
scris. &4ist, dou, tipuri de penne, unele netede la e4terior (9lisce:), "i altele cu
stria/ii (9rigate:). 'cestea din urm, re/in mai !ine sosurile pe supraa/a lor. ;e
g,tesc 9al dente:, cu o consisten/, erm, "i elastic, atunci c#nd sunt mu"cate.
Dintre sosurile care le acompania0,, cel mai olosit este pesto, pe !a0, de !usuioc
genove0, semin/e de pin, ulei de m,sline "i !r#n0, ras, (pecorino romano sau
parmigiano reggiano). ;e pot olosi %n salate. Faralle $ <uturii din arurie 'u orma
imposi!il de conundat a unei undi/e sau al unui <uture ( 9aralla:, %n italian,). +n
comer/, po/i g,si "i variante colorate $ ro"ii, cu adaos de sos de tomate, ver0i 3 cu
spanac. ;e consum, cu sos de ro"ii "i sm#nt#n,, dar sunt e4trem de !une "i de
ar,toase %n salatele cele mai diverse. Fusilli $ savuroasele spirale 'u orma spiralat,
"i seam,n, cu un tir!u"on. Ca %n ca0ul suratelor aralle, pot 5 produse din gr#u dur,
cu adaos de ro"ii sau de secl, ro"ie $ pentru varianta purpurie, de spanac $ pentru
verde, sau de cerneal, de sepia $ pentru culoarea neagr,. ;e olosesc cu sosuri
variate (pesto, spre e4emplu), dar dau e4celent "i %n salate. Canneloni $ cilindrii
umplu/i ;unt cu diametrul sensi!il mai mare ca al altor paste cilindrice. ;e umplu cu
diverse ingrediente "i se dau la cuptor. ;e servesc acoperite cu sos. 1mplutura
include spanac "i !r#n0, ricotta sau carne tocat, de vit,, sosurile olosite 5ind de
ro"ii "i =ec.amel (deasupra pastelor). 'numite tipuri de canneloni tre!uie 5erte
%nainte de 5 umplute "i date la cuptor, pentru altele este su5cient s, se oloseasc, o
umplutur, mai pu/in consistent, "i un sos mai diluat. +n Catalonia, pe 2> decem!rie,
se ser!ea0, ;#ntul 6tean, "i se servesc canneloni umplute cu diverse tipuri de
carne (inclusiv cu carne de curcan), 9recuperate: de la masa de Cr,ciun. Canneloni
sunt oarte populare "i %n 'rgentina "i 1rugua?, 5ind consumate la mesele %n amilie,
duminica. Foto@ ;.utterstocA 4 0 0 0 4 'daug, la F'B(C-D&Comments 3 ;ee more at@
.ttp@EEclicApota!una.roEdin3culiseEmamma3mia3
pasteEinde4..tmlFst.as..lDGn!(Be.dpu