1.

Introducere

n perioada 9 martie 13 aprilie am efectuat observri, asupra spaiului cosmic i
anume am urmrit comportamentul corpurilor cereti ntr-o perioada de 6 sptmni.
Am fcut observaii asupra stelelor, planetelor, constelaiilor i a Lunii.
ntru-ct condiiile meteorologice i fenomenele astronomice variaz n timp, i ntru-
ct tehnologiile informaionale cunosc un adevrat apogeu, am utilizat un program de
simulare a spaiului cosmic, numit Stellarium.

2. Stelele i constelaiile
O stea este un corp ceresc fierbinte, formata din gaze ce ard permanent. Din aceasta
cauz, o stea degaj caldur i lumin fiind singurul corp ceresc care are caldur i
lumin proprie. O parte din cldur i lumina ei se transmite planetelor si sateliilor
acesteia.. Multe stele se pot vedea ca puncte stralucitoare pe cerul noptii, ce tremura
sau clipesc, datorita insa, efectului atmosferei terestre. Soarele este o exceptie notabila,
fiind singura stea suficient de aproape de Terra pentru a fi vizibila ca un disc (nu ca un
punct). Cu ochiul liber se pot observa aproape 5.000 de stele, dar folosind un telescop
optic se pot observa sute de mii de stele din galaxia noastra; cu un radiotelescop se pot
cerceta chiar milioane de galaxii din Univers (numarul acestora fiind extrem de mare,
circa 7 la puterea 22).
In galaxia noastra exista aproximativ 300 de miliarde de stele. n funcie de
temperatura lor, stelele sunt roii, galbene sau albastre. Stelele roii au o temperatur
de circa 3.000C. Acestea mai sunt numite i stele reci. Stelele galbene, sunt cu ceva
mai ,,calde ajungand la 5.500C. Stelele albastre sunt stele fierbini circa 30.000C.
De exemplu, Sirius este o stea albastr. Numrul stelelor este foarte mare. Ceea ce
cuprindem cu privirea este numai o mic parte din mulimea stelelor care alctuiesc
Universul. Stelele vzute de noi sunt i cele mai apropiate de planeta Pmnt.
Gruprile mici de stele alctuiesc constelaii. Oamenii le-au denumit dup conturul lor,
asemntor unor obiecte : Carul Mare, Carul Mic, Balan etc. Pe cer pot fi vzute 88
de constelaii. Din cauza micrii de rotaie a Pmntului n jurul Soarelui, unele
constelaii se vd numai n anumite luni ale anului : Orion n decembrie, Lyra n iulie.
In interiorul galaxiei stelele sunt grupate in alte sisteme. Un numar infinit de mare de
stele batrane, rosii formeaza nucleul galactic. Acesta este de fapt o sfera imensa fata de
care dimensiunile stelelor pot fi considerate neglijabile. Alte stele rosii formeaza roiuri
globulare, aglomerari cu forma sferica ce contin peste un milion de stele. Exista cam
150 de astfel de roiuri in Calea Lactee, iar majoritatea sunt dispuse sub forma unui halo
urias care inconjoara intreg discul galactic (ex. Omega Centauri, M13 din Hercules
etc). Acest disc consta intr-un numar de brate ce pornesc din nucleu, dand galaxiei
aspect de spirala. Aceste brate sunt alcatuite din stele tinere, albastre, dar si din materie
interstelara. Printre stele exista niste nori imensi de gaze, in special hidrogenul, precum
si pulberi si praf. Norii au primit denumirea de nebuloase, care la randul lor se clasifica
in mai multe tipuri.
Exista nebuloase difuze (care vazute prin instrumente optice au aspectul unei pete
cetoase, cel mai evident exemplu fiind M42, Nebuloasa Orion), cat si nebuloase
obscure (care au aspectul unei pete intunecate pe un fond luminos al cerului, ca ex.
Nebuloasa Cap de Cal, un nor din vasta M42). Aceste nebuloase sunt adevarate
incubatoare in care iau nastere noi stele printr-un proces indelungat si complex. Al
treilea tip il reprezinta nebuloasele planetare. Acestea au aspectul unui inel cu o stea in
centru. Spre deosebire de cele difuze si obscure, aici o stea in ultimul stadiu de viata
emite gaze si praf care formeaza inelul. Astfel de corpuri sunt Nebuloasele Dumbell,
Helix, Ochiul Pisicii etc. Pe langa acestea mai exista in bratele galaxiei si roiuri
deschise de stele tinere. Sunt asemanatoare celor globulare, doar ca numarul de stele
componente este foarte mic. Ex.: Closca cu Pui, Caseta cu bijuterii, Stupul etc. Ca
materie neorganizata mai exista si vantul stelar, flux de particule emis in spatiu de catre
stele, in urma reactiilor nucleare ce au loc in interiorul acestora.


Imaginile ce urmeaza reprezint observrile fcute regulat pe parcursul a 6
sptmni, la aceiai or. Am fcut cte 4 fotografii n fiecare zi de
observaie, din toate punctele cardinale. Pot fi observate foarte bine
constelaiile i stelele cele mai majore.

09.03.2014














16.03.2014














23.03.2014











06.04.2014















13.04.2014











Steaua polar (latin Polaris) este o stea din constelaia Carul mic situat foarte
aproape de polul nord ceresc (declinaie: +89 15 51). Din aceast cauz, i fiind uor
vizibil cu ochiul liber (magnitudine aparent: 1,97), este utilizat pentru orientare,
indicnd cu precizie destul de bun (sub 1) direcia spre nordul geografic.



3. Luna i fazele ei

n prima parte am reuit s observ fazele lunii. Luna este singurul satelit natural
al Pmntului, i al cincilea ca mrime din Sistemul Solar. Este, totodat, cel mai mare
satelit natural al unei planete din Sistemul Solar raportat la mrimile dintre acesta i
planeta Pmnt, avnd un sfert din diametrul Pmntului i 1/81 din mas. Luna este al
doilea satelit ca densitate dup Io, unul dintre sateliii lui Jupiter. n rotaia sa sincron
n jurul Pmntului, Luna prezint aceeai fa a sa, cu mici schimbri. Privelitea
selenar cuprinde conuri vulcanice ntunecate, zone de pmnt i cratere de impact.
Luna mai este i al doilea obiect ca luminozitate de pe cerul nstelat, dup Soare, n
ciuda faptelor c suprafaa sa este n totalitate neagr; Luna se vede strlucitoare
datorit faptului c reflect lumina primit de la Soare. Schimbarea Lunii n
multitudinea de faze i de forme semicirculare a adus mari influene, nc din cele mai
vechi timpuri, n dezvoltarea limbilor, calendarelor, artei i a mitologiei.
Luna are o foarte mare importan n viaa de pe Terra; influenele gravitaionale ale
acesteia produc fluxul i refluxul mrilor i oceanelor i alungirea timpului (Luna
provoac un decalaj de 2 ms la fiecare 100 de ani). Distana orbital curent a Lunii, ce
reprezint n jur de treizeci de ori diametrul Pmntului, cauzeaz asemnarea de
mrime dintre Lun i Soare pe cer. De aceea, Soarele este acoperit aproape complet n
timpul unei eclipse solare totale.
Luna este singurul obiect extraterestru pe care omul a reuit s aterizeze. n timp ce
programul sovietic Union's Luna a fost primul apt n 1959 s trimit sonde fr oameni
pe Lun, programul Apollo al NASA a realizat prima misiune cu oameni. NASA a
nceput cu o misiune n 1968 cu Apollo 8 i cu altele ntre 1969 i1972, cu Apollo 11.
Aceste misiuni au adus peste 380 de Kg de roci lunare, ce au ajutat la dezvoltarea
nelegerii originii geologice a Lunii (se crede c s-au format acum aproximativ 4,5
miliarde de ani ntr-un impact cu Terra), a structurii interne i a istoriei sale.

Fazele Lunii sunt diferitele forme n care apare Luna vzut de un observator de pe
Pmnt. Ele sunt date de poziia Lunii n raport cu dreapta Pmnt-Soare. Aceasta
variaz datorit micrii de revoluie a Lunii n jurul Pmntului. Perioada de repetare
a fazelor Lunii este numit Lun sinodic i are o durat de aproximativ 29,5 zile.

Imaginile ce urmeaz vor reprezenta evoluia fazelor aparente ale Lunii n
perioada de observaie. n partea stng a fiecrei imagini sunt reprezentate
detalii referitoare la Lun la momentul observaiilor.


09.03.2014


11.03.2014


16.03.2014


20.03.2014


25.03.2014
























4. Planetele
n perioada observaiilor, dup cum a fost vzut i n fotografiile cerului realizate o
dat n sprtmni, i-au fcut apariia i unele planete. Cu ajutorul telescopului virtual
cu lentile foarte puternice ce permite mrirea imaginii de cteva mii de ori, am putut
vedea n de aproape toate planetele.

Venus (09.03.2014)


Marte (09.03.2014)

Jupiter (09.03.2014)


Saturn (10.03.2013)




5. Concluzii

Astronomia este tiina care se ocup cu studiul atrilor i a legilor micrii lor, al
constelaiilor, galaxiilor i al universului n totalitatea sa. De asemenea, studiaz
evenimentele ce au loc dincolo de atmosfera terestr, planetele, cometele, radiaiile
cosmice de fond, forma i formarea universului. Cei care studiaz astronomia se
numesc astronomi.
Astronomia este una dintre cele mai vechi tiine datnd nc din perioada Greciei
Antice. n secolul al VII-lea n Anglia astronomii se foloseau de poziia stelelor n
navigaie
n perioada contemporan, aproape toi astronomii au cunotine solide de fizic iar
rezultatele observaiilor sunt puse n context astrofizic, astfel nct astronomia i
astrofizica au dobndit definiii foarte apropiate.
Astronomia nu trebuie confundat cu astrologia, o pseudotiin care ncearc s
prezic destinul persoanelor pe baza traiectoriilor unor obiecte cereti.
n Grecia Antic, ca i n alte civilizaii antice, astronomia coninea n mare parte
astrometrie, calculnd poziiile stelelor i ale planetelor pe cer. Mai trziu, Kepler i
Newton au publicat lucrri despre mecanica cereasc, descriind matematic micarea
corpurilor din sistemul solar i interaciunea lor sub aciunea gravitaiei. Astronomii
moderni se folosesc de aceste principii, iar cu ajutorul telescoapelor, spectrografelor,
calculatoarelor, observatoarelor astronomice, le este mai uor de neles natura fizic a
acestor obiecte cereti

Aceast experien de a studia mai detaliat spaiul cosmic ne lrgete
orizonturile cunotinelor noastre, ne face mai competeni i mai avansai n
domeniul astronimiei.
Am studiat practic evoluia fazelor lunii, am urmrit fenomene
astronomice, am observat planetele ce pot fi vzute cu uurin noaptea i
am putut vedea constelaiile, inclusiv cele zodiacale i micarea lor pe
parcursul celor 6 stpmni.