ngrijirea unei persoane cu probleme alimentare (anorexie, bulimie)

Autor: Alexandru Bogdan

ngrijirea unei persoane cu probleme alimentare (anorexie, bulimie)
Problemele alimentare (anorexie, bulimie, mncatul compulsiv) reprezint o
surs de stres, de disatisac!ie, att pentru pacien!i, ct "i pentru cei care #i
#ngrijesc$ %ste bine de "tiut c problemele alimentare prezint un risc crescut
de mortalitate$
Adesea cei care #i #ngrijesc (#ngrijitorii, apar!intorii) pe cei cu probleme
alimentare, prezint ni"te reac!ii automate la simptomele derivate din
problema alimentar, reac!ii care de cele mai multe ori nu sunt olositoare$
%ste vorba despre reac!ii precum: &iperprotec!ie, negare, neajutorare, atac$
n aceste sens, cercetrile "i metoda ('audsle() dezvoltat de ctre )anet
*reasure, +r,inne -mit& "i de Anna .rane sunt de un real olos$ Prin
cuno"tin!ele pe care autorii le disemineaz, to!i cei care au #n #ngrijire o
persoan cu probleme alimentare, au posibilitatea de a analiza care este cea
mai e/cient modalitate de a gestiona simptomele "i de a reduce presiunea
de pe amilie "i indivizii implica!i$
'ai jos sunt descrise cteva dintre reac!iile comportamentale "i
rspunsurile emo!ionale pe care le au #ngrijitorii a! de persoanele apropiate
cu probleme alimentare, precum "i cteva sugestii cu privire la
comportamentul adecvat$
ngrijirea de tip .angur
-e caracterizeaz prin dorin!a de protec!ie total, de ocrotire cu privire la
marea majoritate a solicitrilor vie!ii, precum "i printr0o simpatie oarte
intens "i micro0management$ .ei care prezint acest tip de comportament
de #ngrijire vor ace toate eorturile posibile de a evita producerea oricrei
suprari, oricrui actor de stres pentru persoana care se conrunt cu o
problem de alimenta!ie$ .angurii se vor adapta la toate cerin!ele, indierent
dac acestea sunt ra!ionale sau determinate de tulburarea alimentar$
Aspectul negativ al acestui mod de #ngrijire se reer la aptul c persoana
cu probleme alimentare va avea di/cult!i #n a #nv!a cum s abordeze "i s
stpneasc provocrile vie!ii "i va deveni captiv #n rolul de copil$
ngrijirea de tip 1inocer
-e caracterizeaz printr0un comportament directiv "i activ, prin #ncercri
repetate de convingere "i persuasiune a persoanei care prezint probleme de
alimenta!ie de a se sc&imba$ Astel, 1inocerul poate apela /e la certuri, /e la
argumente ra!ionale "i logice, #ndreptate spre gndirea distorsionat "i
exagerat a persoanei cu probleme alimentare$
Aspectul negativ al acestui mod de #ngrijire este c dac persoana cu
problema alimentar se supune, atunci nu i se va dezvolta #ncrederea #n "ine
"i implicit, #n aptul c se poate descurca r ajutor$ -au, a"a cum se
#ntmpl de obicei, persoana #n cauz #"i va ocaliza #ntreaga energie #nspre o
modalitate de autoprotec!ie, aducnd argumente distorsionate cu privire la
problema alimentar "i #n acest el, va repeta tiparul de gndire eronat,
aundndu0se "i mai mult #n problem$
ngrijirea de tip 2el/n
-e caracterizeaz printr0un nivel optim de g&idare, de acompaniere, de
#ncurajare "i de renun!are la control pentru a0i oeri persoanei cu probleme
alimentare spa!iul necesar dezvoltrii personale "i gestionrii problemelor
#ntlnite, pe cont propriu$
%xact ca #n imaginea de mai sus, de multe ori problema alimentar este ca
o vest de salvare$ Persoanele cu probleme alimentare vor / reticente #n a
renun!a la 3vest4, att timp ct percep lumea ca /ind stresant "i
periculoas$
5 alt dimensiune a rela!iei apar!intor6 partener, pe de0o parte 0 persoan
cu probleme alimentare, pe de alt parte, este rspunsul emo!ional al
ingrijitorului$
1spunsul emo!ional de tip stru!
Pentru unele persoane este oarte di/cil s gestioneze stresul "i suprarea
rezultat din conruntarea cu o persoan cu problem alimentar$ Astel,
aceste persoane #ncearc s evite #ntotdeauna s se gndeasc sau s
vorbeasc despre probleme$ Abordarea de tip stru! presupune negarea, cu
capul adnc #ngropat #n pmnt$
-tru!ii vor petrece ct mai mult timp pleca!i de acas, lucrnd sau gsind
dierite alte activit!i, mai degrab dect s se conrunte cu situa!ia di/cil "i
cu comportamentul persoanei cu probleme alimentare$
1spunsul emo!ional de tip 'eduz$
7nii oameni, #ns, ajung sa /e cople"i!i de rspunsul emo!ional intens pe
care #l percep, datorit convingerilor alse pe care le de!in cu privire la ce
#nseamn problemele alimentare$
Pot avea convingerea c problema alimentar reprezint un semn c au
e"uat ca prin!i$ Aceast concluzie asociat cu preten!iile oarte mari cu
privire la propria persoan, la rolul de printe, genereaz un rspuns
emo!ional oarte accentuat, #n care emo!iile de triste!e, vinov!ie, anxietate
"i neajutorare #i doboar "i le pune #n pericol propria sntate$ 'ai mult, ei
transmit aceste emo!ii persoanei cu probleme alimentare, iar astel #i
agraveaz starea$
2e multe ori persoanele cu acest tip de rspuns se abandoneaz, se retrag
din via!a social, renun! la propria persoan pn cnd nu se rezolv
problema copilului, partenerului$ Acest mod de comportament transmite un
mesaj neolositor persoanei cu problem alimentar, #n sensul c nimic nu
este mai important ca 3problema alimentar4$
1spunsul emo!ional de tip -aint Bernard
5 persoan cu acest tip de rspuns emo!ional rspunde consistent, #n mod
repetat "i este de #ncredere$ 7n -aint Bernard este calm "i calculat, c&iar "i
atunci cnd situa!iile sunt periculoase$ 8u se panic&eaz, nu strig, nu creaz
condi!ii pentru o criz$ Plin de compasiune "i empatie este aproape de
persoana cu probleme alimentare "i o sus!ine$
.teva sugestii de /nal:
5dat ce v0a!i identi/cat stilul de #ngrijire "i rspunsul emo!ional se
recomand s ave!i #n vedere urmtoarele aspecte:
.u o atitudine .A9':, .58-;-*%8*: <; P9;8: 2% .5'PA-;78%
= Ave!i grij s nu ataca!i sc&imbarea, precum un 1inocer
= Ave!i grij s nu oeri!i protec!ie total, erind persoana cu problem
alimentar de toate solicitrile vie!ii, precum .angurul
= Ave!i grij s nu expune!i rspunsul emo!ional, precum 'eduza
= Ave!i grij s nu ignora!i simptomele problemei alimentare, precum
-tru!ul
= >i!i atent s nu v strdui!i prea mult s /e pace "i s v modi/ca!i prea
mult programul, pentru a se potrivi cu cel al persoanei cu probleme
alimentare, precum .angurul
= ncerca!i s o sus!ine!i ca un antrenor, /ind lng ea, precum 2el/nul
= +ndi!i0v la propria persoan ca la un -aint Bernard, observnd cu calm
"i oerind cldur "i #ngrijire persoanei cu probleme alimentare$
*ulburari de alimentatie
.e este tulburarea alimentara?
*ermenul de 3tulburare alimentara4 descrie o boala psi&ologica, care
aecteaza atat emeile, cat si barbatii, acoperind o arie larga de obiceiuri
alimentare, de la mancatul compulsiv pana la anorexie$
7rmatoarele tipuri de tulburari alimentare sunt recunoscute in 'anualul de
sanatate mintala al Asociatiei Americane Psi&iatrice (@)$
Anorexia 8ervosa
Bulimia 8ervosa
Aiperagia
Alte tulburari alimentare$
*ulburarile care apar cel mai recvent in relatie cu abuzul de substante sunt
bulimia nervosa si alte tulburari alimentare$ Persoanele care suera de
bulimie au ost deseori anorexici in trecut$ *ulburarile alimentare din trecut se
reactiveaza la terminarea tratamentului impotriva dependentei 0 atunci cand
drogurile sau alcoolul nu mai sunt olosite$
Anorexia Nervosa
Anorexia 8ervosa este caracterizata prin obsesia pentru scaderea in
greutate si rica exacerbata de luare in greutate$ 5ricat de slabe ar deveni,
persoanele aectate se vad in continuare grase si urate, c&iar si atunci cand
organismele lor sunt extrem de slabite$ .ei ce suera de aceasta boala isi
rationalizeaza portiile de mancare si ac exercitii /zice in mod compulsiv,
pentru a pierde calorii$ 2e asemenea, se observa o predispozitie pentru
ametamine si pentru pastile care scad apetitul, care provoaca varsaturi,
laxative, diuretice$ 2eseori apare voma indusa$ Persoanele sunt permanent
preocupate de mancare si de cantitatea de calorii consumate$
9a nivel psi&ologic, le este rica de maturizare, au tendinte perectioniste si
obsesive, un nivel de stima de sine scazut si sunt depresive$
Bulimia Nervosa
Bulimia este legata de un ciclu de &iperagie (consumul de cantitati
enorme de mancare intr0o perioada scurta de timp), urmat de simtul pierderii
controlului asupra cantitatii de mancare ingurgitata care rezulta in adoptarea
de strategii neadecvate pentru arderea caloriilor consumate$ Aceste strategii
cuprind vomitatul indus, olosirea laxativelor, diureticelor si pastilelor ce
provoaca varsaturi$ %xercitiile /zice in mod excesiv, restrictionarea de la
mancare si olosirea medicamentelor care scad apetitul sunt de asemenea
practicate ca metode de control al greutatii$ Bulimia poate trece neobservata
de catre amilie sau prieteni pe parcursul mai multor ani, deoarece
persoanele aectate par sa manance normal si nu scad neaparat mult in
greutate$
9a nivel psi&ologic, persoanele ce suera de bulimia nervosa sunt impulsiv0
compulsive, nu mai detin controlul asupra alimentatiei (care pare sa
corespunda cu pierderea controlului emotional) si au un nivel de stima de
sine scazut$
Hiperfagia
Aiperagia este caracterizata de ingurgitarea unor cantitati mari de
mancare mai repede decat in mod normal, de mancatul pana la aparitia
sentimentului inconortabil de saturatie, de mancatul excesiv atunci cand
persoanei aectate nu ii este oame, de consumarea alimentelor in
singuratate, de aparitia dezgustului ata de sine, a depresiei sau a vinei in
urma supraalimentatiei$
Alte tulburari alimentare
Acestea se identi/ca in situatia in care un pacient prezinta simptomele
caracteristice unei alte tulburari alimentare cunoscute, insa in grade reduse
ce ac imposibila diagnosticarea cu certitudine a unei anumite dereglari de
alimentatie$ ;n ciuda scaderii in greutate, greutatea persoanei aectate
ramane in limitele normale, vomitatul si alimentarea excesiva nu sunt oarte
recvente (ca in cazul bulimia nervosa), iar individul poate mesteca si apoi
scuipa mancarea in timpul supraalimentatiei$ >emeile aectate nu prezinta
dereglari de menstruatie$
Cauze ale tulburarilor alimentare
*oate dereglarile de alimentatie sunt inBuentate de catre imaginea pe care
/ecare o are despre propriul corp$ 8emultumirea ata de intregul corp sau
ata de anumite parti ale acestuia poate declansa o tulburare alimentara$
*ulburarea se va mentine atata timp cat persoana incearca sa atinga
greutatea si orma /zica dorita, deseori nerealiste$ Persoanele aectate sunt
adesea intr0o stare de negare, /e ea constienta sau nu, reuza sa recunoasca
existenta unei probleme$ 8egarea este un obstacol puternic in calea
tratamentului, pentru ca ea descurajeaza persoana din a cere ajutor$
8u exista motive speci/ce pentru dezvoltarea unei tulburari alimentare$
2ierite tulburari apar din cauza mai multor actori:
Anorexia si bulimia: activitate redusa de serotonina in creier
Anorexia: vulnerabilitate genetica, mostenire ereditara a unei tulburari
alimentare sau tulburari obsesiv0compulsive
Bulimia poate / declansata de restrictionarea alimentatiei in copilarie
Aiperagia si bulimia pot aparea si in urma dietelor 3normale4
Caracteristici comune abuzului de substante si tulburarilor alimentare:
Ambele ac parte din categoria bolilor cronice
Ambele sunt caracterizate de negare, tainuire, comportament obsesiv0
compulsiv si preocuparea ata de consumul unei substante (droguri sau
mancare)
Pot pune vieti in pericol
Persoanele aectate pot trece de la o tulburare la alta$
Riscuri fzice ale tulburarilor alimentare
Anorexia: +reutatea scazuta sau oarte scazuta si nivelul oarte scazut
de vitamine si minerale duc la pierderea ec&ilibrului electrolitilor ceea ce
duce la crampe musculare, incetinirea unctiilor creierului si probleme
cardiaceC osteoporoza, anemie, caderea parului, dezvoltarea unui strat /n de
par pe corp, probleme gastrice, stari de lesin, constipatie, retinerea Buidelor
in corp, vulnerabilitate la rig si inectii, iar in cazul emeilor 0 oprirea
menstruatiei sau c&iar inertilitate$
Bulimia nervosa: Probleme de ertilitate, tulburari gastro0intestinale, ale
dintilor, oesoagita, oboseala cronica, marirea grandelor salivare, ung&ii
sensibile, par uscat, stari de ameteala si lesin, crampe musculare, slabiciune
generala, dezec&ilibrarea electrolitilor$ 7nele persoane isi ac rau singure sau
devin cleptomane$
Aiperagia: -imtul redus de satietate, care conduce la alimentare
excesiva, la obezitate si la probleme cardiovasculare$
Tulburarile alimentare si dependenta
-tudiile indica aptul ca dependenta de droguri si alcool coexista de multe
ori cu tulburarile alimentare$ 7n studiu eectuat in -tatele 7nite arata ca intre
DEF si GEF dintre indivizii bulimici si @HF I @JF dintre cei anorexici sunt
dependenti de alcool sau droguri ilegale, ata de KF din populatia generala$
Acelasi rezultat arata ca DGF dintre persoanele dependente de alcool si
droguri suera de tulburari alimentare, comparativ cu un procent de DF din
populatie$(H)
*ulburarile alimentare si abuzul de substante sunt boli pe termen lung,
care necesita o perioada de terapie intensiva pentru a / tratate$ Ambele
implica dorinte nestapanite si o preocupare excesiva ata de substanta
(droguri sau mancare), ambele induc sc&imbari de dispozitie, tainuire si
starea de negare$ Persoanele in cauza vor continua comportamentul
compulsiv c&iar si dupa aparitia consecintelor negative asupra sanatatii si a
vietii$
Pentru persoanele la care tulburarile alimentare si dependenta coexista
este importanta combinarea tratamentului cu terapie individuala, de grup si
amiliala$ ;n caz contrar, exista un risc ridicat de recidiva la terminarea
tratamentului$
Tratamentul tulburarilor alimentare la Castle Craig
%valuarea:
9a .astle .raig, tratam persoanele dependente de alcool si droguri, care
prezinta complicatii determinate de tulburarile alimentare$ Pacientii ce suera
de o tulburare alimentara si de o dependenta de substante c&imice va /
evaluat de catre unul dintre terapeutii nostri si de +l(nis 1ead, specialist in
tulburari alimentare$ 'ajoritatea pacientilor de la .astle .raig suera de
Bulimia 8ervosa sau alte dereglari de alimentatie$ 8u putem interna pacientii
anorexici care sunt extrem de slabi$
Pacientii sunt evaluati cu ajutorul urmatoarelor teste de diagnosticare:
The Eating Attitudes Test (E.A.T.)/Testul Atitudinilor in Alimentatie$
Acesta este olosit pentru a masura Anorexia 8ervosa si are atat un scor
total, cat si trei subscoruri: bulimie, control si dieta$(D)
The Bulimic Inestigator! Test" Edinburgh (BITE)/ Testul Inestigati
Bulimic" Edinburgh$ Acesta ajuta la diagnosticarea Bulimia 8ervosa$ 2ispune
de doua scale: cea a simptomelor, care masoara atitudinea ata de mancare
si greutate si scala gravitatii, care masoara concret comportamentele
bulimice$(L)
The Bod! #ha$e %uestionnaire (B#%)/Chestionarul de &orma &izica$
Acesta presupune autoevaluarea$(G)
Eating Restraint %uestionnaire (ER%)/ Chestionarul de Restrictionare a
Alimentatiei$ Acesta masoara nivelul de restrictie a alimentatiei$(M)
Consiliere si terapie
+l(nis 1ead, P&2$ 0 -pecialistul .astle .raig in tulburari alimentare, spune
ca cel mai bun tratament pentru tulburarile alimentare consta in ,,terapia
cognitiv comportamentala, in contextul tratamentului tulburarilor alimentare
speci/ce$4(N)
*ratamentul la .astle .raig este eectuat in combinatie cu programul de
tratament in @H pasi impotriva dependentei$ *ulburarile alimentare sunt
considerate boli in cadrul carora a ost dezvoltata o relatie compulsiv0
obsesiva cu mancarea, conducand la o imagine negativa asupra propriului
corp si la un nivel scazut al stimei de sine$ *oate acestea avorizeaza
perpetuarea dependentei$
9a .astle .raig, pacientii cu o tulburare alimentara asociata vor / evaluati
si tratati$ 'ediul este sigur, iar pacientii sunt sprijiniti in procesul de
recuperare de catre angajatii nostri cali/cati$ ;n timpul tratamentului,
obiceiurile alimentare si greutatea pacientilor sunt atent monitorizate$
Terapia cognitiv-comportamentala
*erapia tulburarilor alimentare se bazeaza pe terapia cognitiv0
comportamentala si este practicata atat in timpul terapiei individuale, cat si
in timpul terapiei de grup$ Pacientii incep cu parcurgerea celor @H pasi ai
OAnonimilor care mananca in mod obsesiv4 (5bsessive %aters Anon(mous) si
participarea la intalnirile acestei asociatii$
Baza tratamentului este reprezentata de sedintele de terapie de grup$
+rupurile sunt psi&o0educative, astel incat pacientii pot invata despre boala
lor si dobandesc o intelegere a aectiunii si la nivel teoretic$ ;n cadrul
grupului, persoanele sunt ajutate sa gestioneze anumite probleme, cum ar /
un nivel redus al respectului de sine, stare care insoteste intotdeauna
dereglarile alimentare$ *erapia individuala este personalizata in unctie de
nevoile pacientului si vine in completarea terapiei de grup$ 7n tratament de
succes determina cresterea nivelului de acceptare a propriei imagini si
scaderea treptata a comportamentelor obsesiv0compulsive$
Dieta si prepararea mancarii
Bucatarii .astle .raig pregatesc mese sanatoase, nutritive si gustari
pentru pacienti$ .onsumul de za&ar si de aina nera/nata este descurajat,
deoarece acestea pot declansa pote pentru substantele dependentei$
Pacientii primesc trei mese principale si trei gustari, conorm principiului
alimentatiei normale$ ;n unctie de stadiul recuperarii, membrii personalului
pot lua masa impreuna cu pacientii, intr0un mediu prietenos$
Supravegherea medicala
-upraveg&erea medicala presupune prescrierea suplimentelor alimentare,
monitorizarea electrolitilor, a greutatii si, in caz de necesitate, teste de
electrocardiograma$
Poman on scales illustration
Sufar de o dereglare alimentara?
Aceasta scurta evaluare va ajuta sa aBati daca sueriti de o tulburare
alimentara$
Chestionarul #C'&&
Qa provocati varsaturi pentru ca va simtiti inconortabil de satul?
Qa ingrijorati sa nu / pierdut controlul asupra alimentatiei?
Ati slabit recent mai mult de M Rg intr0o perioada de D luni?
Qa considerati mult prea gras6a, in timp ce ceilalti spun ca sunteti mult
prea slab6a?
'ancarea e un element excesiv de important in viata dvs?
2aca ati raspuns cu ,,2aSS la doua dintre aceste intrebari, e posibil sa
sueriti de anorexie sau bulimie$
-emne ingrijoratoare
'embrii amiliei sau prietenii vor observa sc&imbari de inatisare si
comportament in cazul persoanei ce sera de o tulburare alimentara$ Posibile
semne ingrijoratoare:
-caderea in greutate
'odi/carea obiceiurilor alimentare (mananca mai putin, mananca oarte
mult odata, sare peste mese)
Qorbeste in mod recvent despre greutate si imagine corporala
.alculul obsesiv al caloriilor
2epresia62istantarea
Purtarea &ainelor largi, pentru a ascunde o sc&imbare a inatisarii
%xperimentarea alcoolului6a drogurilor
-emne de automutilare
1eerinte:
@$ 2-'0;Q0*1: 2iagnostic and -tatistical 'anual o 'ental 2isorders, Lt&
%dition, American Ps(c&iatric Association, HEEE
H$ >ood or *&oug&t$ -ubstance Abuse and %ating 2isorders$ *&e 8ational
.enter on Addiction and -ubstance Abuse at .olumbia 7niversit($ 2ecember
HEED$ -ourced: &ttp:66TTT$casacolumbia$org6article/les6DJE0>oodFHEor
FHE*&oug&t$pd on DEt& 'arc& HE@@$
D$ +arner, 2$'$, U +ar/nRle, P$%$ @KNK$ *&e %ating Attitudes *est, An ;ndex
o -(mptoms o Anorexia 8ervosa$ Ps(c&ological 'edicine K: HND0HNK
L$ Aenderson, '$U >reeman, .$ @KJN$ A -el01ating -cale or Bulimia$ *&e
B;*%$ B$) Ps(c&$@GE: @J0HL
G$ .ooper, P$)$ et al$ @KJN$ *&e 2evelopment o t&e Bod( -&ape
Vuestionnaire$ ;nternational )ournal o %ating 2isorders H: @G0DL$
M$ Aerman .P U 'acR 2$ @KNG$ 1estrained and 7nrestrained %ating$ )ournal
o Personalit( LD (L): MLN0ME$
N$ 1ead, +$, and 'orris, )$ HEEJ, Bod( ;mage 2isturbance in %ating
2isorders, AB. o %ating 2isorders$%d$ )ane 'orris, @JLD0N$ BlacRTell$
0 -ee more at: &ttp:66TTT$castlecraig$ro6dependenta6tulburari0
alimentareWst&as&$AB-NLP@j$dpu
*ulburrile de alimenta!ie ale copiilor
scris de 1aluca 'osora (Qasiliu) in D@ August, HE@@
tulburari de alimentatie la copiiPoate c unii dintre voi suneti amiliarizaXi
cu Obtlia4 dintre prinXi Yi copii cnd vine ora mesei$ Pe prima baricad sunt
copiii, care /e reuz orice el de mncare, /e sunt extrem de selectivi$
Armele lor sunt reuzul #ndrjit de a mnca, plnsul #n spasme, aruncarea
alimentelor pe jos, sau jocul nesrYit cu lingura #n arurie$
Pe cealalt parte se aB prinXii, care #ncearc s #Yi #nduplece copiii s
mnnce prin el de el de trucuri (o linguriX pentru mama, una pentru tata),
sau apeleaz la ameninXri sau la orX (#ndesndu0i copilului mncarea cu
or!a #n gur)$ n urma acestei btlii copiii ies mereu #nvingtori$ .&iar dac
au ost orXaXi s mnnce, mereu pot apela la arma /nal, vomitnd tot ceea
ce au mncat, spre disperarea prinXilor$
Pentru copil, s trebuiasc s mnnci o mncare atunci cnd nu ai pot
este un supliciu$ Pentru prinXi, nimic nu este mai #ngrijortor dect s vezi c
micuXul reuz mncarea, punndu0Yi singur #n pericol sntatea$ n plus,
reuzul &ranei este pentru unii prinXi ec&ivalentul unei respingeri, avnd #n
vedere c a &rni este una dintre responsabilitXile de baz ale unui printe$
ngrijorrile prinXilor Yi #ndrjirea copiilor agraveaz #n timp problema,
putnd s se ajung c&iar la anorexie$ .ercetrile au artat c o mare parte
dintre copiii care au ost oarte pretenXioYi la mncare cnd erau mici au
dezvoltat probleme alimentare mai trziu$
PrinXii, medicii Yi psi&ologii s0au #ntrebat care sunt cauzele reuzului de a
mnca la copil, Yi mai ales ce anume pot ace ca s nu se ajung #n aceast
situaXie$ >iind o problem complex, s0au descoperit oarte multe cauze ce
pot sta la baza acestei situaXii$ >iecare copil care nu mnnc are propriile lui
motive de a ace acest lucru, /e de natur medical, /e de natur
psi&ologic$
Printre cauzele /zice se numr intoleranXa la anumite elemente (spre
exemplu la gluten), prezenXa unor boli ce scad apetitul, lipsa unor vitamine #n
corp$ n urma unui control medical se poate determina dac exist cauze
organice ale lipsei apetitului, precum "i remediile care exist$
-ituaXia este mai complicat cnd este vorba despre actorii psi&ologici ai
reuzului de a mnca$ 9a el ca #n cazul agresivitXii, exist cauze ce
determin problema, precum Yi cauze ce ampli/c Yi accentueaz aceast
problem$ 2e aceea, de cele mai multe ori nu actorii declanYatori sunt cei
mai importanXi, ct cei care accentueaz Yi agraveaz problema$ n uncXie de
gravitatea problemelor, este necesar consiliere psi&ologic sau psi&oterapie$
n urmtoarele articole #!i voi prezenta principalele cauze psi&ologice ce
determin Yi menXin tulburrile de alimentaXie, precum Yi ce anume poXi ace
ca printe pentru a pre#ntmpina apariXia acestor probleme$
2ac cunoYti Yi tu copii care au probleme de alimentaXie, ar / interesant s
ne spui din propria ta experienX, pentru c discuXia s nu rmn numai la
nivel general$
*79B71A1; 2% .5'P51*A'%8* A9;'%8*A1
*79B71A1; 2% .5'P51*A'%8* A9;'%8*A1 Autor: 9ucretia Preda
'ulti dintre noi suntem preocupati de imaginea corporala si de controlul
greutatii$ Problemele pot aparea atunci cand se recurge la diete excesive,
abuz de laxative si diuretice sau de alte medicamente, posturi, exercitii /zice
excesive, varsaturi, etc$
Prin psi&oterapie, pot / identi/cate cauzele psi&ologice prounde care
explica relatia dintre mancatul excesiv si starea de bine, preocuparea ta
pentru greutate, imaginea corporala negativa si tulburarile de alimentatie$
Pentru aceasta, vom utiliza te&nici cognitiv0comportamentale, vom stabili
obiective, vom tine jurnale de alimentatie si vom monitoriza gandurile legate
de alimentatie$
B%8%>;.;;9% P-;A5*%1AP;%;
0 ;ntelegerea cauzelor care stau la baza problemelor alimentareC
0 %xaminarea gandurilor, sentimentelor si comportamentelor care mentin
problemaC
0 ;mbunatatirea obiceiurilor alimentareC
0 2ezvoltarea imaginii de sineC
0 -trategii de rezistenta psi&ologicaC
0 -trategii de adaptare pentru a inlocui comportamentele compensatorii
(varsaturi, administrare de laxative sau exercitii /zice excesive)$
Psi&ologie
Z2aca tratezi un pacient asa cum este el, va ramane asa cum este elC dar,
daca il tratezi ca si cum ar / ceea ce ar trebui si ceea ce ar putea sa /e, va
deveni ceea ce ar / trebuit sa /e si ceea ce ar / putut sa /e$Z (+oet&e)
.% Q5; >A.% P%8*17 *;8%?
Prima datorie a mea, in calitate de terapeut, este de a te asculta$ 2e
aceea, sa nu /i surprins daca, uneori, voi pastra tacerea$ .u toate acestea,
voi interveni ori de cate ori va / nevoie, iti voi adresa intrebari, voi solicita
clari/cari, te voi invita sa vorbesti despre aspectele istoriei tale personale sau
te voi incuraja sa0ti exprimi emotiile$
Ajutorul pe care ti0l pot oeri poate / in urmatoarele directii:
0 *e voi ajuta sa0ti eliberezi emotiile
0 *e voi ajuta sa0ti sc&imbi atitudinea si comportamentul
0 *e voi ajuta sa te intelegi mai bine
'unca asupra propriei persoane implica din partea ta su/cienta motivatie
si participare, ara de care noi, terapeutii, nu putem lucra$ -uccesul acestui
demers este, de asemenea, legat si de calitatea relatiei terapeutice dar, mai
ales, de intelegerea aptului ca sc&imbarile importante se produc in timp,
constant, cu pasi mici si siguri$
Q;82%.A1% P1;8 .7QA8*?
>iecare dintre noi poate observa, in orice moment, antastica putere
emotionala pe care o poate poseda cuvintele$ ;n cateva secunde, simple
cuvinte rostite sau auzite pot declansa in noi emotii atat de puternice, de la
entuziasm la manie, de la disperare la usurare$ *ocmai aceasta putere a
cuvintelor reprezinta instrumentul de lucru al terapeutului$
.uvantul da orma tuturor ideilor si emotiilor noastre si, tot prin cuvant,
avem puterea de a actiona asupra lor$ Pentru aceasta, avem nevoie de un
interlocutor pentru ca un dialog implica doua persoane$ Psi&oterapeutul este
un interlocutor instruit, cali/cat, care poate actiona in interiorul mintii la el
cum un medic poate actiona in interiorul corpului nostru$
;n plus, terapeutul nu este implicat in viata noastra de zi cu zi, iar aceasta
neutralitate oera garantia obiectivitatii sale in practica terapeutica$
2% .% -A *% A21%-%[;?
Atunci cand ne conruntam cu di/cultati psi&ologice, reactia /reasca a
/ecaruia dintre noi este de a vorbi cu cei din jurul nostru si, intr0adevar, acest
lucru poate / de mare ajutor$ Pe de alta parte, exista riscul ca, expunandu0ne
slabiciunile, sa provocam alte destabilizari cum ar /, de exemplu, pierderea
respectului celorlalti, apt care poate pune in pericol ec&ilibrul personal$
2e asemenea, se intampla, in mod recvent, ca emotiile oarte dureroase
sa /e suprimate, reprimate, ZingropateZ adanc in noi, devenind toxice odata
cu trecerea anilor$ Astel, interviurile pe parcursul sedintelor de terapie nu
seamana, nici pe departe, cu cele dintr0o conversatie obisnuita, tocmai
pentru aptul ca acestea se reera, in principal, la subiecte di/cile sau
imposibil de abordat in aara cabinetului de psi&oterapie$
*erapeutul este pregatit, prin ormarea sa proesionala, sa asculte /ecare
cuvant, c&iar si pe cele mai deranjante$ %ste important si necesar ca relatia
cu terapeutul sa /e exclusiv proesionala si toate discutiile sa nu depaseasca
spatiul cabinetului$ 'isiunea terapeutului este a a lucra cu ZmaterialulZ pe
care il aduce pacientul in terapie (cuvantul) pentru a0l ajuta sa elibereze
emotiile negative, nocive, si sa descopere, dincolo de semni/catiile
di/cultatilor cu care se conrunta, si solutiile la acestea$
Psi&oterapie
A;P85[A -; *%1AP;%: .A*%QA 1A-P78-71;$$$
.% %-*% A;P85[A?
%ste o stare naturala pe care o traim zilnic, ara sa /m constienti de acest
apt: atunci cand visam cu oc&ii desc&isi, cand vizionam un /lm captivant,
cand suntem absorbiti de lectura unei carti sau c&iar cand conducem
autove&iculul$
*ransa &ipnotica este o stare modi/cata a constientei in care activitatea
emiserei cerebrale stangi (analitica, logica) se reduce considerabil,
concomitent cu stimularea emiserei drepte (sediul emotiilor, imaginilor,
intuititei) si care permite comunicarea, prin intermediul sugestiilor, cu
inconstientul I sediul tuturor amintirilor si experientelor noastre$
2eoarece inconstientul controleaza gandurile si comportamentele
automate, tot lui trebuie sa ne adresam pentru a acilita sc&imbarea$
Aipnoterapia este, pur si simplu, utilizarea &ipnozei in scop terapeutic$
.A1% %-*% -.5P79 *%1AP;%;?
7n scop important al terapiei este de a oeri raspunsuri la problemele cu
care te conrunti$ ;nsotit de terapeut, vei pune in miscare toate resursele de
care dispui pentru a initia un proces de sc&imbare$
5biectivul terapeutic principal este sc&imbarea$ 1ealizand o sc&imbare,
oricat de nesemni/cativa ar parea, poti initia si pune in miscare un intreg
proces care va / de lunga durata si care se va /naliza atunci cand vei atinge
un nivel superior de dezvoltare personala$
.% Q%; %\P%1;'%8*A P% PA1.71-79 78%; -%2;8*% 2% A;P85[A?
;n general, vei trai o stare de bine, de relaxare prounda$ .ei mai multi
pacienti se simt atat de bine, incat reuza sa revina la starea obisnuita de
veg&e, iar atunci cand revin, o ac zambind$
.7' -% 2%->A-5A1A 5 -%2;8*A 2% A;P85[A?
5 sedinta dureaza aproximativ o ora$ Prima parte se prezinta sub orma
unei discutii premergatoare, pe parcursul careia terapeutul te ajuta sa0ti
de/nesti si sa0ti clari/ci obiectivele si in care colecteaza inormatiile de care
are nevoie$
Apoi, te va conduce intr0o stare modi/cata de constienta, utilizand una sau
mai multe te&nici, va ormula sugestii, va olosi metaore, ajutandu0te, astel,
sa0ti explorezi noile posibilitati, sa0ti mobilizezi potentialul, sa0ti depasesti
blocajele si sa descoperi solutii noi la problemele tale$
Q%; >; .58-*;%8* ;8 *;'P79 *1A8-%;?
.ategoric, da] Qei / intotdeauna prezent$ 2e apt, este ca si cand o parte
din tine este acolo, asculta si participa, in timp ce o alta parte din tine
ZdecoleazaZ intr0un el de reverie$ 9a sarsitul sedintei, vei putea sa0ti
amintesti toata experienta sau doar o parte din aceasta (depinde ce va
decide inconstientul tau)$
.A;A1 >78.*;58%A[A?
>iecare dintre noi este &ipnotizabil$ .eea ce diera este sensibilitatea
/ecaruia la &ipnoza si maniera de a trai transa &ipnotica$ ;n general,
persoanele curioase, sensibile sau imaginative ZplonjeazaZ mai usor in
aceasta stare$
8u exista &ipnoza, ci auto0&ipnoza$
*erapeutul este g&idul tau$ %l te ia de mana si te insoteste in acest drum
catre tine insuti, ajutandu0te sa0ti descoperi singur potentialul interior si
resursele$ ;nsa, tu esti cel care exploreaza$ 8imeni nu te poate obliga sa o
aci$ -i$$$ nimeni nu o poate ace in locul tau$$$
9ista servicii medicale
2esensibilizare sistematic
2ezvoltare personal
Aipnoz 0 &ipnoterapie
Aipnoz ericRsonian
Programare neuro0lingvistic (89P)
Psi&oterapia cuplului
Psi&oterapie cognitiv comportamental
Psi&oterapie copii
Psi&oterapie #n grup
Psi&oterapie individual
Psi&oterapie scurt orientat pe solu!ii
*raining autogen
*ratament dependen! de alcool
*ratament dependen! de droguri
*ratament dependen! de umat
*ratament dependen! de jocuri de noroc
*ratament diverse dependen!e
-exologie
Problemele psi&osexuale sunt de/nite ca incapacitatea de a ajunge la
placere si satisactie in activitatea sexuala ('anualul diagnostic si statistic al
tulburarilor mentale 2-' ;Q, Asociatia Americana de Psi&iatrie, @KKL), si
includ:
0 A851+A-';A: intarzierea sau absenta orgasmului dupa o aza de
excitatie normala in timpul activitatii sexualeC
0 AAQ%1-;78%A -%\7A9A: aversiune extrema si evitarea oricarui contact
genital cu partenerulC
0 2;-PA1%78;A: durere genitala recurenta si persistenta, /e la emeie, /e la
barbatC
0 2;->78.*;A %1%.*;9A 9A BA1BA*: incapacitatea de a obtine sau mentine
erectia pentru actul sexualC
0 %)A.79A1%A P1%.5.%: ejacularea, cu stimulare sexuala minima, inainte
sau la scurt timp dupa penetrare, si inainte ca persoana sa doreasca acest
lucruC
0 ;8A;BA1%A 251;8*%; -%\7A9%: de/cit de antezii sexuale si dorinta a
activitatii sexualeC
0 *79B71A1%A 2% %\.;*A*;% -%\7A9A 9A >%'%;%: incapacitatea de a
obtine sau mentine o lubri/ere adecvata, ca raspuns la excitatia sexuala,
pana la /nalizarea activitatii sexualeC
0 QA+;8;-'79l: spasmul involuntar al musculaturii vaginului, care
interereaza cu actul sexual$
;n lucrarea Z*&e 8eT -ex *&erap(: Active *reatment o -exual
2isunctionsZ (@KNL), ^aplan enumera o serie de actori care stau la baza
acestor tulburari, si anume:
0 9ipsa de inormare sau ignoranta in ceea ce priveste interactiunile sociale
si sexualeC
0 Qina si anxietatea inconstienta legate de sexC
0 Anxietatea de perormanta 0 cea mai recventa cauza a disunctiei
erectile si a disunctiilor azei orgasmuluiC
0 %secul partenerilor in a comunica unul cu celalalt despre sentimentele lor
sexuale si comportamentale in care doresc sa se angajeze$
B%8%>;.;;9% P-;A5*%1AP%;
0 %xplorarea rapida si identi/carea conBictelor aBate la baza disunctiei, a
sentimentelor nerezolvate legate de evenimente trecute si a actorilor aBati
in aara serei constienteC
0 ;nvatarea unor te&nici de auto&ipnoza ca metoda de gestionare a
stresului si de reducere a anxietatii, dar si ca metoda de crestere a pasiunii
sexualeC
0 .resterea expectantelor pentru a promova sc&imbarea personalaC
'odi/carea emotiilor problematice si cresterea starilor emotionale doriteC
0 2ezvoltarea stimei de sineC
0 .oncentrarea atentiei si la cresterea constientizarii senzoriale, acilitand
cresterea excitatiei si a placeriiC
0 ;denti/carea si eliberarea temerilor care in&iba excitatia sexuala$
85*A
*oate articolele de pe acest Tebsite sunt oerite in scop inormativ si nu
pot inlocui satul medicului dumneavoastra$ .abinetul ;ndividual de Psi&ologie
0 9ucretia Preda nu este responsabil pentru diagnosticul pus de catre un
utilizator pe baza continutului acestui site$ .onsultati intotdeauna medicul
atunci cand aveti probleme legate de sanatatea dumneavoastra]
9ista servicii medicale
.onsiliere asupra disunc!iilor sexuale aprute la ambii parteneri
(tulburri de poten!, rigiditate)
%valuare, consiliere "i terapie psi&osexual (psi&oterapie)
Psi&oterapie sexual cognitiv0comportamental
*erapia psi&otraumatismelor vie!ii erotico0sexuale
*erapia tulburrilor de dinamic sexual la emeie "i brbat (tulburri
erectile, ejaculare precoce6 tardiv, vaginism, dispareunie, anorgasmie,
in&ibi!ia6 tulburri ale dorin!ei sexuale)
*erapii scurte orientate pe resurse "i solu!ie #n disunc!ii sexuale de
natur psi&osomatic
8utri!ie
'ulti dintre noi suntem preocupati de imaginea corporala si de controlul
greutatii$ Problemele pot aparea atunci cand se recurge la diete excesive,
abuz de laxative si diuretice sau de alte medicamente, posturi, exercitii /zice
excesive, varsaturi, etc$
Prin psi&oterapie, pot / identi/cate cauzele psi&ologice prounde care
explica relatia dintre mancatul excesiv si starea de bine, preocuparea ta
pentru greutate, imaginea corporala negativa si tulburarile de alimentatie$
Pentru aceasta, vom utiliza te&nici cognitiv0comportamentale, vom stabili
obiective, vom tine jurnale de alimentatie si vom monitoriza gandurile legate
de alimentatie$
B%8%>;.;;9% P-;A5*%1AP;%;
0 ;ntelegerea cauzelor care stau la baza problemelor alimentareC
0 %xaminarea gandurilor, sentimentelor si comportamentelor care mentin
problemaC
0 ;mbunatatirea obiceiurilor alimentareC
0 2ezvoltarea imaginii de sineC
0 -trategii de rezistenta psi&ologicaC
0 -trategii de adaptare pentru a inlocui comportamentele compensatorii
(varsaturi, administrare de laxative sau exercitii /zice excesive)$
85*A
*oate articolele de pe acest Tebsite sunt oerite in scop inormativ si nu
pot inlocui satul medicului dumneavoastra$ .abinetul ;ndividual de Psi&ologie
0 9ucretia Preda nu este responsabil pentru diagnosticul pus de catre un
utilizator pe baza continutului acestui site$ .onsultati intotdeauna medicul
atunci cand aveti probleme legate de sanatatea dumneavoastra]
9ista servicii medicale
.onsiliere psi&ologic
%valuare motiva!ie6tip de oame nervoas
*ratament tulburari alimentare: anorexie, bulimie, comportament
alimentar compulsiv, obezitate, subnutri!ie etc$
*ulburarile de comportament alimentar la adolescent
A259%-.%8*0*7B71A1;0A9;'%8*A1%
.e sunt tulburarile de comportament alimentar la adolescent
'ancatul in exces legat de tensiunea psi&ica, obiceiurile nutritionale
proaste si cresterea grasimilor consumate sunt probleme comune legate de
obiceiurile alimentare$
;n plus, doua tulburari psi&ice, anorexia si bulimia nervoasa, sunt in
crestere in randul etelor adolescente si emeilor tinere, si adesea apar cu
agregare amiliala$ Anorexia si bulimia nervoasa pot apare si la baieti, dar
mult mai rar$
-imptomele si semnele de anorexie si bulimie
Parintii adesea intreaba cum sa identi/ce semnele si simptomele de
anorexie sau bulimie nervoasa$ Aceste tulburari se caracterizeaza prin
preocuparea ata de mancare si imaginea corporala distorsionata$ 2in
neericire, multe adolescente ascund aceste tulburari serioase si adesea
atale de amilie si prieteni, ceea ce conduce la deces$
-imptomele si semnele anorexiei si bulimiei pot include:
Adolescenta cu anorexie nervoasa este in mod tipic o perectionista cu
rezultate scolare bune$ ;n acelsi timp suera de stima de sine scazuta,
crezand in mod irational ca este grasa indierent cat de slaba devine$ Avand
nevoie disperata sa isi controleze viata, adolescenta cu anorexie nervoasa
simte ca detine controlul asupra situatiei atunci cand spune nu cerintelor
nutritionale normale ale corpului ei$ 2in dorinta de a / slaba, ata se
inometeaza$ Adesea ajunge la punctul leziunilor corporale serioase si unele
cazuri la moarte$
-imptomele bulimiei sunt de obicei dierite de acelea ale anorexiei
nervoase$ Pacienta mananca cantitati mari de &rana cu multe calorii apoi
varsa sau utilizeaza laxative$ Aceste crize de mancat pot alterna cu diete
severe, ceea ce duce la Buctuatii dramatice de greutate corporala$
Adolescentele pot incerca sa ascunda aceste semne multa vreme, vomitand
in timp ce dau drumul apei sa curga la robinet, pentru a ascunde zgomotul, si
petrece mult timp in baie$ Qomismentele si laxativele utilizate in bulimie sunt
o amenintare serioasa pentru sanatatea /zica, incluzand des&idratarea,
dezec&ilibrele &ormonale, depletia mineralelor importante si leziuni aduse
organelor vitale, adesea soldata cu moartea$
*ratament si psi&oterapie in tulburarile de comportament alimentar
*ratamentul tulburarilor de comportament alimentar necesita de obicei o
abordare complexa, incluzand psi&oterapia individuala, psi&oterapia de
amilie, medicina de amilie, interventia nutritionistului si medicatie$ 'ulte
adolescente suera si de alte probleme, incluzand depresia, anxietatea si
abuzul de diverse substante$
.ecetarile arata ca identi/carea la timp a acestor tulburari si tratamentul
pot duce la rezultate avorabile$ Pe de alta parte, adolescentele care suera
de tulburari de comportament alimentar trebuie adesea Oortate4 sa vina la
psi&oterapie de catre parinti, nerecunoscand tulburarea psi&ica pe care o au$
8etratate, anorexia nervoasa si bulimia nervoasa conduc adesea la deces$
Tulburarile de com$ortament alimentar o modalitate de e($rimare a unor
dezechilibre interioare
Abordare clinic
b( 8ina )urca
8e &ranim pentru a ne asigura necesarul de substante nutritive
corpului nostru$ -i, in acelasi timp, am acut din &rana o arta, pentru ca pe
langa aptul ca este necesar sa ne &ranim, ne ace si placere$ 2e cele mai
multe ori suntem incantati de savoarea gusturilor variate ale legumelor,
ructelor, mancarurilor ce ne imbie cu aroma lor $ Pe de alta parte, in zilele
noastre, olosim din ce in ce mai mult momentele in care luam masa ca si
ocazii bune de socializare si de stabilire unor relatii proesionale$ 8e intalnim
cu prietenii la cina, luam pranzul cu potential asociat sau colaborator,
stabilim o iesire cu amilia in TeeRend la un restaurant de la marginea
orasului$ 8e olosim aceste momente pentru a petrece un timp placut in
compania altor persoane$ .e se intampla insa cand mancam din motive pe
care nu le putem explica oarte bine, cand nu mai avem timp sa savuram
mancarea si o inulecam, cand suntem stresati si cautam sa ne revarsam
tensiunea 4rontaind4, cand ne trezim ca am dat iama in rigider si am
inulecat vreo doua portii de mancare si ne simtim ingrozitor, ne este rusine si
uneori jena]? .and mancarea si mai ales modul de a manca nu ne mai ac sa
ne simtim conortabil /e pentru ca devenenim obsedati de mancare si in
acelasi timp de a ne pastra greutatea, /e pentru ca mancarea ne ajuta sa ne
calmam emotiile puternice pe care nu le putem exprima altel sau poate ca
nu stim cum s0o acem, /e ca greutatea corpului nostru a scapat de mult de
sub control$ *oate aceste situatii se inscriu in tabloul clinic a ceea ce se
numeste tulburari de comportament alimentar$
*ulburarile de comportament alimentar sunt probleme grave de
sanatate iar cauzele acestora sunt complexe si inca necuscute pe deplin$ 5
tulburare de alimentara este caracterizata prin obiceiuri alimentare anormale
care pot implica /e un aport alimentar insu/cient, /e aportul un alimentar
excesiv, in detrimentul sanatatii /zice cat si emotionale a unei persoane$
Printre posibilile cauze ale tulburarilor alimentare se numara: actorii culturali,
bilogici, genetici, caracteristici personale, amilia, stresul, sc&imari majore
survenite la un moment dat pe parcursul vietii$ 2esi tulburarile alimetare
debuteaza de regula in copilarie sau adolescenta, ele se pot maniesta la
toate varstele atat la emei cat si la barbati$
*ulburarile de comportament alimentar nu sunt determinate exclusiv de
mancare$ .ontrolul exagerat al mancarii, obsesia mentinerii unei greutati
ideale, existenta unor momente in care pota de mancare sau dorinta de a
manca este oarte mare, mancatul si apoi autoprovocarea eliminarii prin
voma sau laxative, mancatul compulsiv sau implicarea exagerata in activitati
/zice nu sunt decat simptome, ele nu reprezinta problema in sine$ -i nu de
multe ori, aceste simptome sunt dezvoltate ca modalitati ale persoanei de a
ace ata durerilor prounde emotionale, conBictelor interne, a unei stime de
sine scazuta, a depresiei, stresului sau a unei traume psi&ice$
Printre principalele tipuri de tulburari de comportament alimentar
descrise in literatura de specialitate se inscriu: anorexia nervoasa, bulimia,
binge eating, mancatul compulsiv si obezitatea$
Anorexia nervoasa este o tulburare alimentara in care persoana este
obsedata de mancare dar si de controlul greutatii$ 2e cele mai multe ori
persoanele aBate intr0o astel de situatie se abtin o perioada indelungata sa
manace sau utilizeaza in exes laxative, diuretice, clisme si se implica in
activitati /zice(sport) in mod exagerat$ -emne si simptome ale anorexiei
nervoase pot /: reuzul mancarii, inometare, imagine corporala distorsionata
(negativa), sport excesiv, izolare sociala, lipsa trairilor emotionale sau
di/cultati de conectare si recunoastere a emotiilor, aspect /zic suplu,
oboseala, lesin, ciclu menstrual neregulat, dureri de cap, sentiment de
inutilitate$
Bulimia nervoasa este o tulburare alimetara in care persoana
obisnuieste ca manance cantitati mari de mancare intr0o anumita perioada de
timp (ex: in decurs de H ore) dupa care se orteaza sa elimine mancarea
ingerata prin autoinducerea vomei, prin inometare, angajarea exagerata in
activitati /zice$ 2e cele mai multe ori acest comportament serveste adesea la
eliminarea stresului si diminuarea anxietatii$ -emne si simptme ale bulimiei
nervoase pot /: lipsa de control #n ata mancarii, autoinducerea varsaturilor,
utilizarea laxativelor, imagine corporala distorsionata, concertrate excesiva
pe orma si greutatea corpului, greutate corporala Buctuanta, sentiment de
vinovatie dupa mancare$
'ancatul compulsiv este o tulburare alimentara in care persoana
maniesta episoade de mancat necontrolat urmat de sentimente de vinovatie
si stari de tristete$ ;n astel de situatii persoana continua sa manace dincolo
de senzatia de disconort$ Pesoana este obsedata de mancare si c&iar are isi
imagineaza si planuieste momente in acre sa manace singur$ -emne si
simptome ale mancatului compulsiv pot /: mancatul dincolo de saturatie
pana in punctul de disconort /zic, mancatul regulat, ciclic a unei cantitati
mari de mancare, sentimentul lipsei controlului asupra comportamentelor
alimentare, obiceiul de a mananca singur6a, mancatul pe ond emotional
(tristete, suparare, stres), ascunderea adevarului in privinta obiceiurilor
alimentare, trairea sentimentelor de vina, rusine, jena, rustrare sau dezgust
dupa ingestia alimentelor$
Binge eating este o tulburare alimentara in care persoana are episoade
recurente de a manca cantitati oarte mari de mancare si sunt oarte stresate
de comportamentul lor alimentar$ Atat pe parcursul episodului de mancat
excesiv cat si dupa persoana experimenteaza dezgust si se simte vinovata$
-emne si simptome ale acestei tulburari pot /: consuma o cantitate mare de
mancare c&iar daca nu0i este oame, mananca mai repede, continua sa
manance dincolo de punctul de disconort, adesea mananca singur datorita
sentimentelor de rusina si jena, traieste stari de tristete, dezgust si c&iar
vinovatie atat pe timpul cat si dupa ce termina de mancat, prezinta Buctuatii
ale greutatii$
5bezitatea este descrisa ca o crestere a greutatii cu mult peste
valoarea normala si este mai mult decat o problema de aspect /zic exterior,
acesata /nnd avorabila dezvoltarii unor probleme precum tulburarile
cardiace, diabetul, tensiunea arteriala$ 9a nivel de traire interioara, rusinea si
un pround sentimet de izolare insotesc adesea obezitatea$ Printre actorii
care predispun la obezitate se numara: consumul unui numar mai mare de
calorii decat are nevoie corpul, stil de viata sedentar, somn insu/cient,
tulburari de metabolism, stilul de viata, actori genetici$ 2incolo de semnele si
simptomele /zice, persoana aBata intr0o astel de situatie experimenteaza la
nivel intim sentimentul unei stime de sine scazute, stres, anxietate si c&iar
stari de depresie$
Abordarea terapeutica a tulburarilor alimentare implica medicul,
nutritionistul, psi&ologul si grupurile de suport$ %a vizeaza modi/carea dietei ,
implicarea persoanei #n activita!i ce vizeaza activitati /zice si sc&imbarea
stilului de viata$ -i depinde de tipul de tulburare alimentara cu care se
conrunta persoana$ ;n orice caz, sc&ema terapeutica (de tratament) a
acestor tulburari implica consiliere psi&ologica6 psi&oterapie, nutritie, posibil
spitalizare sau utilizarea unor medicamente$
.onsilierea psi&ologica si psi&oterapia ajuta la imbunatatirea relatiei
persoanei cu mancarea si la recastigarea controlului emotiilor$ Acestea avand
rolul de a sustine persoana in sc&imbarea stilului de viata$ Proces care nu
este deloc usor intrucat implica aspecte intime legate de modi/cari ale
imaginii de sine a persoanei, resemni/carea alimentatiei si alimentelor ,
reconsiderea anumitor deprinderi, managementul stresului si mai ales
cultivarea constanta a motivatiei si vointei de a atinge obiectivele propuse$
2ependenXa de alimente I o problem grav cu o soluXie simpl
;mprimare %mail
AlimentaXie0-ntate
-cris de ^ris +unnars
)oi, HN 'artie HE@L HE:EK
2ependenta de alimente- mnnce sntos Yi s piard #n greutate pare
aproape imposibil pentru multe persoane$ n ciuda bunelor lor intenXii, ei se
gsesc repetat #n situaXia de a mnca mari cantitXi de alimente nesntoase,
deYi sunt conYtienXi c acest lucru le ace ru$ Adevrul este c eectele
anumitor alimente asupra creierului pot duce la dependenX$



Acest articol conXine inormaXii detaliate despre dependenXa de alimente$
%xplic ce este exact, cum uncXioneaz Yi ce se poate ace pentru a o
depYi$
2ependenXa de alimente este o problem oarte grav Yi unul dintre
principalele motive pentru care unii oameni nu se pot controla #n jurul
anumitor alimente, indierent ct de mult #ncearc (@)$
.e este dependenXa de alimente?
2ependenXa de alimente este acelaYi lucru cu dependenXa de droguri$
;mplic aceleaYi zone din creier, aceiaYi neurotransmiXtori, iar multe dintre
simptome sunt identice (H)$ 2ependenXa de alimente este un termen relativ
nou (Yi controversat) Yi nu exist statistici disponibile bune pentru a vedea
ct este de recvent$ %ste oarte asemntoare cu mai multe alte tulburri
alimentare: consumul necontrolat, supraalimentarea compulsiv Yi o relaXie
_nesntoas` cu mncarea$
.um uncXioneaz
Alimentele junR0ood procesate au un eect puternic asupra centrilor _de
recompens` din creier, implicnd neurotransmiXtori ca dopamina (D)$
Alimentele care pun cele mai mari probleme includ tipicele _junR ood`, ca Yi
pe cele care conXin za&r, gru sau ambele$ 2ependenXa de alimente nu
#nseamn lips de voinX sau ceva de genul acestaC ea este cauzat de
preluarea controlului asupra bioc&imiei creierului de ctre puternicul semnal
generat prin intermediul dopaminei (L)$ %xist multe studii care sprijin aptul
c dependenXa este o problem real$
>elul #n care uncXioneaz este destul de complicat, dar acest scurt
videoclip v va explica enomenul:
J simptome ale dependenXei de alimente
8u exist nicio analiz de snge pentru a diagnostica dependenXa de
alimente$ .a Yi #n cazul altor dependenXe, se bazeaz pe simptome
comportamentale$
Aici sunt J simptome recvente, tipice persoanelor dependente de
alimente:
@$ Q este pot deseori de anumite alimente, deYi v0aXi sturat la mas$
H$ .nd cedaXi Yi mncaXi alimentul dorit, de multe ori ajungeXi s
consumaXi o cantitate mai mare dect v0aXi propus$
D$ .nd mncaXi un aliment de care v este pot, uneori #l consumaXi pn
ce v simXiXi oarte _plini`$
L$ 2eseori v simXiXi vinovaXi dup ce aXi mncat un anumit aliment, dar #l
consumaXi iar la puXin timp dup aceea$
G$ 7neori gsiXi scuze pentru a consuma ceva de care v este pot$
M$ AXi #ncercat #n repetate rnduri s nu mai mncaXi sau s stabiliXi reguli
#n legtur cu anumite alimente, dar r succes$
N$ Q ascundeXi consumul de alimente nesntoase de ceilalXi$
J$ Q simXiXi incapabili s v controlaXi consumul de alimente nesntoase,
#n ciuda aptului c YtiXi c v aceXi ru /zic (inclusiv creYterea #n greutate)$
2ac L0G dintre aceste a/rmaXii sunt valabile Yi #n cazul dvs$, atunci
probabil aveXi o problem serioas cu mncarea$ 2ac numrul ajunge la M
sau treceXi de el, atunci cel mai probabil sunteXi dependent de alimente$
2ependenXa de alimente este o problem grav
2eYi termenul _dependenX` este olosit cu uYurinX peste tot, s /i cu
adevrat dependent este o problem grav$ -unt un alcoolic #n recuperare,
umtor Yi dependent de droguri, trecnd pe la reabilitare, pe la #nc&isoare Yi
pe la 7rgenXe din cauza supradozelor$ 2up ce am stat departe de aceste
dependenXe, am #nceput s am o problem cu alimentele nesntoase$ Am
devenit dependent, nici mai mult, nici mai puXin$ 'otivul pentru care v spun
acest lucru este pentru a v demonstra c Ytiu cum uncXioneaz
dependenXa$ -unt aici pentru a v spune c dependenXa de alimente este
exact acelaYi lucru cu dependenXa de droguri$
-imptomele Yi procesele de gndire sunt complet identice$ 2ierenXa este
c e vorba de alte substanXe, iar consecinXele sociale nu sunt att de
serioase$ 2ependenXa de alimente poate produce ru /zic$ Poate duce la boli
grave, precum obezitate, diabet de tip ;;, cancer, boli de inim, artrit, boala
Alz&eimer Yi depresie, pentru a numi doar cteva$
Pentru a renunXa la aceast dependenX aveXi motive c&iar mai importante
dect niYte boli neamiliare cu care v0aXi putea Z#ntlniZ #n viitorul #ndeprtat$
2ependenXa de alimente v distruge viaXa astzi$ Q diminueaz respectul de
sine, v ace neericiXi #n relaXia pe care o aveXi cu corpul vostru Yi v poate
ace viaXa un adevrat iad (aYa cum a ost cazul meu)$ +ravitatea aptului de
a / dependent de mncare nu poate / supraevaluat$ Aceasta este o
problem care distruge vieXi Yi ucide oameni$
-aptamana G 0 .auze /ziologice si psi&ologice care conduc la excese
alimentare
-imti adesea nevoia sa consumi in exces unele alimente de care esti
constienta ca sunt oarte nocive pentru organismul tau? *e0ai intrebat
vreodata ce0ti declanseaza aceste pote nebune de a manca? *e simti cumva
vinovata pentru aptul ca nu le poti controla? .e zici, nu te0ai simti mult mai
bine daca ai aBa ca la mijloc sunt niste motive pur biologice si ca nu ai luat0o
razna cu mancatul?
-labeste sanatos
.apcanele dietei
2iete
Program de slabit
1etete
-ecretele siluetei
2iete de vedete
Qrei sa stii cum poti slabi sanatos? ABa care sunt nutrientii de baza$
Adrese utile
a 'asaj de slabit
a %lectrostimulare
a Aidromasaj
a *ratamente corporale
a 'asaj de intretinere
a ;mpac&etari
a Adauga cabinet
;n aceasta saptamana vei invata cateva lucruri de baza despre creierul tau
si trasmitatorii care iti controleaza apetitul si care sunt adesea motivul
principal al lipsei de vointa$ Qei invata de asemenea sa renunti la excesele
alimentare, oerindu0i creierului tau ec&ilibrul atat de necesar, insa prin alte
cai decat placerea de a manca$
.e rol are creierul in scaderea in greutate?
*e0au dezgustat vreodata propriile obiceiuri de a te alimenta? *i0ai dorit
vreodata sa ai mai multa vointa si sa iti poti stapani potele? .e0ar / daca ai
aBa ca, din punct de vedere biologic, vointa nu exista? *e0ai simti mai
usurata? Poate ca trebuie doar sa ai mai multe cunostinte despre lucrurile
care te imping spre supraalimentatie si te ac sa tanjesti dupa alimentele
nesanatoase$ 7n prim pas este intelegerea proceselor care au loc in creier,
deoarece acolo se petrec mai mult de @EE$EEE de reactii c&imice in /ecare
secunda$ .omunicarea creierului cu celulele nervoase constituie baza tuturor
gandurilor, semtimentelor si actiunilor tale$
.reierul trimite semnale in tot corpul cu ajutorul neurotransmitatorilor,
dintre care unii 0 serotonina si dopamina 0 au eect euorizant si sunt adesea
asociati cu starea de bine, cu buna dispozitie$ Prin urmare, modul de
unctionare a creierului este puternic inBuentat de alimentele pe care le
consumam zilnic si care, la randul lor, actioneaza bene/c sau nociv asupra
organismului$ -erotonina, endor/na si dopamina sunt trei neurotransmitatori
care au o puternica legatura cu alimentatia, potele culinare si starea de
spirit$
-erotonina
%ste probabil cel mai puternic dintre neurotransmitatori care regleaza
apetitul culinar$ %ste vorba despre o substanta derivata dintr0un aminoacid 0
triptoan 0 sintetizata de catre celule$
>unctiile serotoninei
5data eliberata induce starea de calm, ericire, liniste si satisactieC
;nduce starea de satietatea si reduce apetitulC
9ipsa serotoninei din organism este asociata cu starile de depresie si un
apetit culinar ridicatC
;nBuenta alimentatiei asupra productiei de serotonina
Probabil ca nu este o simpla coincidenta aptul ca atunci cand te simti
stresat sau suparat simti o nevoie acerba de dulciuri$ 'ancarea bogata in
carbo&idrati produce o crestere a concentratiei de triptoan (un aminoacid
precursor serotoninei si un tranc&ilizant natural)$ Asadar, o masa bogata in
carbo&idrati induce un sentiment de calm, pace si satisactie, deoarece
sporeste productia de serotonina in creier$ ;nsa, consumul carbo&idratilor
simpli in locul celor complecsi poate avea un eect de moment$ *e vei simti in
plina orma, insa starea aceasta va / una de scurta durata, deoarece nivelul
insulinei va scadea conducand la pierderea energiei, la depresie sau
Zconcentratie scazuta de za&arZ$ 2aca te gandesti ca o alta cantitate de
za&aruri te va ajuta sa iti revii, ia0ti gandul] 8u va ace decat sa inrautateasca
si mai mult starea ta] -i normal ca mancatul in exces nu poate combate
nicidecum simptomele stresului, prin urmare te ace sa te simti mai mult
vinovat, decat relaxat$
%ndor/na
9a el ca si serotonina, endor/na este o substanta naturala cu eect euoric$
Poate reduce si atenua durerea$
;nBuenta alimentatiei asupra productiei de endor/na
.ercetarile in domeniu au aratat ca productia de endor/ne este
intensi/cata prin consumul unor alimente bogate in grasimi si za&ar$ -e prea
poate sa tanjesti dupa alimente precum ciocolata, tocmai datorita
continutului ridicat de grasimi si za&ar pe care il contine$ 2ar pe langa
acestea , in ciocolata intalnim o substanta 0 eniletilamina 0 care avorizeaza
eliberarea endor/nelor$ %ste o metoda rapida de a scapa de stres, tristete si a
adauga un surplus de energie$ 2ar cu eect de scurta durata]
2opamina
%ste un neurotransmitator care mareste capacitatea de concentrare$ 7nele
studii sugereaza ca o alimentatie bogata in proteine intensi/ca productia de
dopamina$ 2eoarece pota de alimente bogate in proteine, cum ar / carnea,
branza si ructele de mare nu este oarte des intalnita, in comparatie cu cea
de alimente bogate in carbo&idrati, consumul alimentelor care stimuleaza
eliberarea dopaminei nu reprezinta un pericol$ 2oar in cantitati excesive
poate conduce la o scadere a nivelului de serotonina si, implicit, la o
descrestere a starii de ericire$
Potele alimentare, excesele, stresul si emotiile
'ulte dintre starile, emotiile si sc&imbarile biologice traite la un moment
dat aecteaza in mod direct potele noastre alimentare$ 8u uita, creierul
nostru cauta un ec&ilibru in permanenta] 8u trebuie sa se simta stresat, trist
sau vinovat pentru ceva$ Asadar, va cauta reugiu in lucrurile in care a ost
antrenat sa0l gaseasca in momentul in care intervin starile de stres si tristete$
Adesea nu suntem constienti de aceste stari prin care trecem aproape zilnic,
sau de aptul ca s0ar putea sa mancam pe ond nervos$ Analizeaza0ti propriile
trairi si incearca sa nu te arunci asupra mancarii de cate ori te simti trist sau
stresat]
>actori care inBuenteaza unctionarea creierului si potele alimentare
-tresul, rica, uria si anxietatea conduc la o crestere a transmitatorului
numit 0 neuropeptida b$ Acest neurotransmitator intensi/ca pota pentru
carbo&idratiC
-tresul este asociat si cu un nivel scazut de serotonina, ajungandu0se tot
la pote alimentare pentru a intensi/ca productia de serotoninaC
2epresia si tristetea sunt stari care intervin in momentul in care
productia de serotonina este oarte in/ma$ -i in acest caz creste apetitul
pentru diverse dulciuri, in speranta ca vor aduce ericireaC
-entimentul de vinovatie si lipsa increderii de sine te arunca din nou in
ZplasaZ potelor alimentare$
Prin urmare, creierul nostru poate / ZdresatZ ca in momentul in care se
conrunta cu o multitudine de stari precum stresul, depresia sau uria sa
caute reugiu in alimente care stimuleaza productia &ormonilor ericirii$ -i va
continua sa caute de /ecare data aceleasi modalitati (cum a ost ZdresatZ sa
aca) pentru a se elibera de stres si emotii$
'odalitati e/ciente de a te debarasa de stres si a obtine conortul
emotional
-tresul, tristetea, rica si sentimentul de vinovatie sunt ingrediente
constante in viata noastra$ %xista oarte putine sanse sa scapam de/nitiv de
aceste stari neplacute, insa putem sa invatam cum sa le controlam e/cient$
Pe langa supraalimenatie, mai exista si alte surse de a obtine starea de bine
si care te vor ajuta, de asemenea, sa duci si o viata sanatoasa$ Qa dura ceva
pana sa preeri uga pentru a creste productia endor/nelor, in locul unei
bucati de ciocolata$ 2ar pana la urma este vorba doar despre a0ti ZdresaZ din
nou creierul$
;n aceasta saptamana vei invata care sunt lucrurile care te inspira si iti
conera o stare de bine$ ;ata o lista cu cateva dintre ele, dar care poate /
completata dupa preerinte:
-portul 0 mareste productia de endor/ne si te elibereaza de stres$
;ncrederea si inspiratia te vor insoti tot timpul si nu vei cadea in patima
alimentelorC
'asajul 0 actioneaza oarte e/cient in cazul anxietatii, depresiei si
insomnieiC
'editatia 0 repeta un cuvant sau o raza pozitiva sau spune o rugaciune$
*e ajuta sa te concentrezi mai bine, inlatura gandurile pesimiste si stresulC
.iteste biogra/ile unor personalitati care te inspira 0 adopta modul lor
pozitiv de a gandiC
>oloseste0ti imaginatia 0 inc&ipuie0ti ca esti in locul visat si pentru @E0@G
minute incearca sa0ti imaginezi tot ceea ce vezi, auzi, mirosi si simti$ Poate sa
/e un munte sau o plaja sau$$$C
Asculta o muzica relaxanta 0 studiile au aratat ca acest lucru descreste
productia unei substante numita cortizol, care stimuleaza pota de
carbo&idrati$ 'uzica relaxeaza, revigoreaza si inlatura stresulC
>a o baie cu aromaterapie 0 uleiurile de lamaie, eucalipt, salvie, lavanda
si musetel (romanita) adaugate in cada cu apa iti pot coneri o senzatie
placuta de relaxareC
1asul 0 urmareste un serial de comedie sau participa la activitati care
aduc umorul in viata taC
.resterea unui animal 0 oera un sentiment de dragoste neconditionata
si reduce tensiunea arteriala si stresulC
+aseste o pasiune 0 otogra/a, arta, ceramica sau otbalul$ +aseste ceva
care te inspira si te atrageC
.umpara Bori de apartament sau amenajeaza o gradinaC
8oteaza0ti intr0un jurnal starile tale zilnice sau impartaseste0le unei
persoane de incredereC
;ntalneste0te cu un prieten mai vec&i, in a carui companie te simti bineC
Plani/ca o iesire in amilieC
;nscrie0te la niste cursuri pe care ti0ai dorit toata viata sa le urmeziC
2electeaza0te cu albumele de otogra/i 0 deapana amintiri ericite si
plani/ca noi aventuriC
.umpara0ti o carte, o revista, &aine sau orice altceva ce iti doresti si iti
permitiC
;nc&ipuie0ti cum vei arata, cum te vei simti si cum vor reactiona oamenii
la vederea siluetei dobanditeC
Ajuta0i pe ceilalti 0 cateodata ajutorul dat unor oameni care au nevoie de
el da cele mai bune roade in privinta starii tale de spirit$ ;mplica0te intr0o
organizatie locala care militeaza pentru un scop important pentru tine$
Aceste modalitati de relaxare nu vor unctiona in cazul unor persoane cu
probleme emotionale grave sau probleme de alimentatie (bulimia si
anorexia), doarece este necesar un ajutor proesionist$
'odi/ca0ti obiceiul de a manca nesanatos
'ulte persoane prezinta o scadere a potei alimentare dupa ce isi modi/ca
dieta$ Poti incerca si tu aceste te&nici sa vezi care dintre ele unctioneaza in
cazul tau:
8u sari peste micul dejun$ Acesta iti asigura vitalitatea si energia
necesare pentru a incepe o zi de lucru$ %vita insa excesele la pranz si cinaC
'ananca putin si des, numai cand simti ca iti este oameC
8u manca doar pentru ca este vremea pranzului$ 'ananca doar daca iti
este oame si opreste0te in momentul in care te simti satulC
.ombina produsele bogate in proteine cu cele bogate in carbo&idrati la
/ecare masa pentru a pastra la nivelul normal cantitatea de za&ar din sangeC
Potoleste0ti potele de carbo&idrati simpli consumand carbo&idrati
complecsi precum painea din aina integrala, biscuiti si popcorn cu continut
redus de grasime, cereale integrale, asole, paste din aina integrala sau orez
brun$ 5rganismul absoarbe mai lent carbo&idratii complecsi decat za&arurileC
.onsuma mai multe alimente bogate in /bre pentru a scapa de senzatia
de oame pentru o perioada mai lungaC
.onstruieste0ti o dieta ec&ilibrata$ 8u te lipsi de grasimi si carbo&idrati
si, nu urma nicidecum o dieta prin inometare$ 5rganismul tau are nevoie de
nutrientii de baza pentru a unctiona e/cientC
1edu sau evita consumul de alcool, deoarece iti poate induce stari de
depresie, lucru care iti va desc&ide apetitul pentru carbo&idratii, care0ti pot
oeri starea de relaxare$
de ;oana 'arosan
Bulimie sau Anorexie?
E
de admin
in Articole a 2ictionar de psi&ologie a Psi&oterapie individuala
c @L Aug, HE@H
3Am o grav problem cu mine #nsmi$ Adic nu sunt mulXumit deloc de
elul cum art$ 8u #mi dau seama dac sunt anorexic, deYi am slbit cam @E
Rilograme$ n ultima vreme o dau spre bulimie, c s zic aYa, deYi nu mai
vomit$ Am vomitat numai de H ori pentru c m0am simXit oribil dup ce am
mncat mult$ ' ursc Yi nu mai spun nimnui ce simX de ceva vreme$ n
primul rnd am crezut c am scpat de problem asta$ A ost c o pauz #ntre
anorexie Yi bulimie$ 2ar acum nu m pot stpni s nu mnnc$ 8u sunt
disperat Yi nici nebun, doar trist$ ' doare suBetul cnd #mi amintesc de
cum eram #n trecut$ >r nicio grij$ 'i0e att de ric de aptul c m voi
#ngrYa,#nct nici nu Ytiu ce s mai ac$ Qa rog daXi0mi saturi]4
.e sunt *ulburrile Alimentare?
Anorexia nervoas Yi bulimia nervoas ac parte din categoria tulburrilor
legate de alimentaXie$ Aceste tulburri, implic Anorexie (D)comportamente
alimentare extreme$
n cazul anorexiei este vorba de o diet rigid, auto#nometare, precum Yi
reuzul de a0Yi menXine greutatea corporal minim, la un anumit nivel
apropiat de cel normal$
Bulimia presupune existenXa unor episoade repetate de mncat excesiv,
urmate de metode de eliminare a mncrii din organism Yi de prevenire a
posibilei #ngrYri$ (vrsturi autoprovocate, uz de laxative Yi de diuretice,
exerciXii /zice intense, etc$)
2eYi cele dou tulburri de alimentaXie sunt oarte similare, persoanele cu
anorexie sunt de obicei oarte subXiri Yi slabe, subponderale, #n timp ce cei cu
bulimie pot avea o greutate normal sau pot / supraponderali$
.um ne percepem propriul corp?
;maginea propriului corp este o percepXie social$ Pe baz acestei percepXii,
/ecare din noi ne dezvoltm o anumit imagine de sine$ n cazul acestor
tulburri, imaginea este una negativ, iar #n centru acestei proiecXii se aB
rica, team de a / evaluat negativ, de a / respins$ n aceastAnorexie
situaXie, oamenii olosesc alimentele Yi mncatul, pentru a comunica simbolic
sentimentele lor aX de anumite persoane sau situaXii de viaX$
5 persoan anorexic, /ind att de precupat de mncare, corp Yi exerciXii
/zice, nu se mai poate concentra asupra proprilor sentimente$ Acest sistem
de negare o protejeaz de responsabilitatea de a ace aX solicitrilor vieXii
de zi cu zi$
n cazul bulimicilor, teama de a se #ngrYa Yi aparenta lips de control a
impulsurilor, le creeaz sentimente de neajutorare, vin, ruYine, inadecvare,
iar aceste sentimente negative, erodeaz progresiv, relaXiile intime Yi sociale$
.are sunt cauzele?
n literatura de specialitate exist numeroase clasi/cri de actori, care pot
/ cauza acestor situaXii problematice, #ns cei mai semni/cativi sunt:
>actori culturali
'esajele transmise de mass0media, promoveaz excesiv un anumit etalon
de rumuseXe eminin: emeia extrem de slab$ Qedetele, manec&inele,
emeile de succes, ac eorturi considerabile, pentru a0Yi menXine greutatea
anormal de mic$ Astel de mesaje sunt percepute #ncAnorexie (H) de la
vrste oarte mici (precuparea aX de greutate Yi imaginea corporal apr Yi
la etiXe de G ani) Yi contribuie la distorsionarea imaginii corporale Yi apariXia
sentimentelor negative aX de propriul corp$
>actorii psi&ologici
>actori psi&ologici sunt consideraXi, cei mai importanXi #n declanYarea Yi
menXinerea acestor tulburri$ ;at cXiva dintre ei:
@$ 1evolta #mpotriv autoritXii materne
Autoritatea matern este de ordin aectiv Yi este legat de dragostea
mamei Yi modul #n care aceast s0a maniestat #n copilrie$ n aceste situaXie,
avem urmtorul scenariu de viaX: o etiX asculttoare, conormist, aBat #n
permaneX sub controlul mamei$ %a #ncearc din rsputeri, s se ridice la
pretenXiile, nevoile Yi dorinXele acesteia$ 2in aceast perspectiv, problema ta
poate / vzut, c un el de declaraXie de independenXa aX de modelul
matern, care nu poate / susXinut la nivel mental Yi este transerat #n plan
/zic, somatic, asupra propriului tu corp$ *ulburarea este un el de 3greva a
oamei4, #n care mesajul transmis autoritXii materne este oarte clar:
3Ajunge] '0am sturat, nu m0ai pot s0Xi oer ceea ce tu #Xi doreYti de la mine$
2ragostea ta ar trebui s m &rneasc, nu s m omoare$ >elul #n care #mi
arXi iubirea, nu ace dect s m oblige s /u ceea ce nu sunt$ ;ubirea ta nu
este &arnitoare, este nociva, toxic]4Aceast declartie de indepententa, #n
aceast orm, produce o ruptur interioar, un conBict emoXional puternic$
H$ *eama de sexualitate
7n alt scenariu de viaX, este cel al unei tinere, care se teme de
sexualitate$ n perioad adolescenXei, modi/cariile sexuale speci/ce vrstei,
sunt rejectate Yi percepute cu dezgust, ruYine Yi team$ 'otivul pround, nu
este #ncercarea de a rmne #ntr0o etap Bulimieanterioar, de a se opune
sc&imbrii, ci de a nu semna cu mam, de a nu urm modelul acesteia$ 9a
baz pot st resentimentele aX de mam, /e perceperea acesteia c /nd o
victim a rolului sexual eminin$ *nr se delimiteaz de roulul sexual
eminin, de satutul de emeie, al crei reprezentat de seam este mam, cu
toate consecinXele negative, care decurg de aici$
D$ -tima de sine sczut
7n alt scenariu de viaX, pe care #l putem regsi la aceast tulburare, este
urmtorul: o etiX care are probleme cu Rilogramele #n plus, o adolescent
3 plinuta4, de care colegii de clas rd, care nu are prieteni apropiaXi Yi care a
suerit din acest motiv$ ^ilogramele #n plus, au #mpiedicat0o s stabileasc
relaXii, s /e valorizata Yi acceptat de cei din jur$ *nr din prezent, va avea
standarde de perecXiune #nalte, legate de imaginea corporal, de elul #n care
trebuie s arate$ *oat atenXia Yi eorturiile ei se vor #ndrepta #n aceast
direcXie, iar principala team, nucleul central al ricii, este s nu piard
controlul, s nu redevin aceea etiXa 3plinuX3 care nu putea s oere Yi s
primeasc iubirea celor din jur$
;ndierent dac avem #n vedere aceste cauze sau exist altele, specialiYtii
sunt de acord c, #n toate scenariile de viaX care conduc spre o astel de
tulburare, exist o idee central: nevoia de sc&imbare, de respinge vec&iului
sistem (de valori, norme, relaXii) #n care a trit persoan respectiv$
1iscurile Anorexiei
*oate tulburariile de alimentaXie, pot aecta ireversibil o persoan Yi c&iar
pot pune #n pericol viaX acesteia, c&iar Yi #n cazul persoanelor care nu sunt
subponderale$ -ntatea dumneavoastr poate / #n pericol, aYa c este
oarte important o evaluare medical
iniXial$KLHGL@dGLDN@J@LHDLEGGHdH@@HG@HLMGdn n cazul #n care evaluarea,
indic probleme de sntate, acestea ar trebui s aib prioritate #n tratament$
Pot aprea probleme medicale grave, boli de inim, pierdere de mas osoas,
inertilitate Yi leziuni renale$%ecte conexe depresia sevara, comportamentul
suicidar, pot avea de asemenea consecinXe grave$
.um depYim aceast perioad din viaX?
nainte de a primi sprijin, cel mai important lucru este s aveXi o imagine
clar, ct mai complet a problemei cu care va conruntaXi$ 5 astel de
tulburare alimentar, care nu este diagnosticat corect Yi tratat poate / cu
greu depYit$ n uncXie de particularitatiile individuale Yi gradul de
severitate a tulburrii, tratamentul trebuie s abordeze att aspectele /zice
(nevoile medicale sau nutriXionale) dar Yi cele de ordin psi&ologic$ 2in
aceast perspectiv, un program de tratament e/cient abordeaz mai mult
dect simptomele Yi obiceiurile alimentare distructive, ci trebuie s abordeze
Yi cauzele undamentale ale problemei care declanYeaz emoXiile, ric,
tristeXea Yi autoculpabilizarea$
Psi&oterapia este crucial pentru tratarea anorexiei Yi bulimiei$ %xist
multe modalitXi Yi metode, prin care un psi&oterapeut poate aborda aceast
tulburare$ n cadrul YedinXelor de terapie vor / abordate sentimentele de
ruYine Yi izolare, dar Yi gndurile negative, neraliste$
7nul din obiectivele principale, va / conYtientizarea modului #n care
produsele alimentare sunt olosite pentru a controla Yi a ace aX propriilor
emoXii$ Psi&oterapeutul, va va ajut s recunoaYteXi aceste mecanisme de
aprare ine/cienXe Yi s identi/caXi
modalitXiKHD@@HdLHHHKJDMNJMKGLMdNDHED@@@@dn sntoase de a le
combate$ 2e asemenea, psi&oterapia oer noi perspective asupra
problemelor care stau la baz tulburrii de alimentaXie, creYte stim de Yine Yi
oer modalitXi sntoase de a rspunde la stres Yi durerea emoXional$
Psi&opterapia de amilie este, de asemenea, e/cient pentru a ace aX
impactului pe care aceast tulburare #l are #n #ntreag amilie Yi pentru a oeri
suportul necesar din partea celor ap
n concluzie:
Anorexia Yi bulimia #Xi spun c niciodat nu vei / ericit6, dect dac vei
pierde din greutate$ Xi vor spune c ericirea se msoar #n Rilograme minus
Yi #n elul #n care arXi$ 2ar ericirea Yi respectul de Yine, vin din alt parte$ Qin
din elul #n care te accepXi Yi te preXuieYti pentru ceea ce eYti cu adevrat: o
persoan care are alternative, care poate comunic util Yi sntos cu cei din
jur, o persoan care poate s oere Yi s primeasc iubirea celorlaXi oameni$
Psi&olog ;onut +&iugan