Apicultura moderna

agricultura
Apicultura modern
Apicultura este o tiin n posesia unei bogate experiene, potrivit creia apicultorul este obligat
s intervin numai atunci cnd tie cu precizie ce lucrri are de fcut, cerndu-i-se a avea i a
cultiva un ascuit i penetrant spirit de observaie, fr de care nu poate practica cu succes
creterea albinelor. Apicultura modern, prin toate mijloacele i metodele, prin selecia de mas
i individual, caut s pun n producie numai albine productive, fixarea definitiv a unei linii
putnd fi considerat atins abia dup muli ani de munc, cci lucrarea trebuie fcut n toate
stupinele dintr-o regiune, numai as !"!m#!x tfel putndu-se ajunge la producii constante i
mari.
# #
Apicultura modern
$anagement apicol
#. %einerea unei stupine bine organizate
A. &ntervenii de rutin
'n perioad de var..
'n perioada de toamn..
(evizia de toamn.. !
Asigurarea cldurii n cuib.. !
)rovizii de calitate.. !
*paiul de ouat !
Asigurarea condiiilor optime.. +
%efinitivarea pregtirilor de iernare.. +
,ariante de iernare.. +
'n perioada de iarn.. +
Agenda apicultorului n perioad de iarn.. +
'n perioad de primvar.. +
(evizia suar.. "
(evizia general.. "
'ndreptarea situaiilor critice.. "
*trmtorarea i lrgirea cuibului -
(evitalizarea familiilor slabe.. -
.. &ntervenii de urgen -
)e timpul iernii -
'ndreptarea strilor anormale.. -
)e timpul sezonului activ. /
0bservaii la urdini.. /
0bservaii la ascultare.. 1
0bservaii la mirosire.. 1
. 2xistena unei baze melifere 1
3ondiiile unei bune baze melifere 1
(aza economic de zbor. 1
*tabilirea numrului optim de stupi 1
Alegerea vetrelor de stupin.. 1
Aezarea stupilor. #4
!. 3ondiii pedoclimatice favorabile #4
3apacitatea nectarifer #4
3ompoziia solului #4
3lima #4
$anagement apicol
3reterea albinelor poate fi productiv, constituind n acelai timp, o destindere activ ce
sensibilizeaz sufletul uman i determin o solidaritate cu toi cei care sunt ndrgostii de albine
i de natur.
3ei ! factori eseniali pentru obinerea unor bune rezultate n practica i producia apicol sunt5
#. %einerea unei stupine bine organizate
. 2xistena unei bune baze melifere i
!. 3ondiii meteo optime.
6ipsa unuia dintre aceti ! factori duce inevitabil la compromiterea recoltei i la pierderi
nsemnate pentru apicultor.
#. %einerea unei stupine bine organizate
A. &ntervenii de rutin
'n perioad de var
*e iau msurile de rigoare pentru prentmpinarea roirii, se asigur apa 7n adptoare aezate
la umbr i splate ct mai des8, se practic pastoralul la plantele melifere, se urmrete
extragerea mierii la timp, se ofer toate condiiile optime pentru cules i pentru meninerea
albinelor n stare activ. 3ulesurile naturale sunt mult mai eficiente dect 9rnirile stimulente,
datorit aportului de nectar i polen proaspt. )entru aceasta se practic apicultura de tip
pastoral.
'n perioada de toamn
)erioada premergtoare iernrii : lunile iulie-septembrie : trebuie intens folosit pentru
creterea unui numr ct mai mare de albine, lucru care se realizeaz prin5
: asigurarea proviziilor de calitate,
: asigurarea spaiului necesar creterii puietului,
: meninerea familiilor n stare activ prin 9rniri stimulente,
: asigurarea cldurii n stup,
: nlocuirea mtcilor epuizate,
: folosirea familiilor ajuttoare temporare sau permanente etc.
$odul de amplasare a rezervelor de 9ran poate fi bilateral, central sau unilateral, ultimele
dou fiind mai puin indicate, excepie fcnd cazul familiilor mai slabe i cu rezerve insuficiente.
&ndiferent de varianta de iernare se va urmri s nu se lase n cuib faguri cu mai puin de #,"-
;g miere. <agurii cu provizii mai puine se trec dup diafragm i dac timpul permite, se
descpcesc pentru ca albinele s transporte mierea n cuib. =u trebuie neglijat prevenirea
furtiagului, tiut fiind c atunci cnd culesul nceteaz brusc i ncepem extracia mierii sau
9rniri neglijente albinele devin nervoase i se atac ntre ele putnd provoca decimarea
stupinei.
'n cazul declanrii furtiagului, singura soluie e deplasarea stupinei la >-#4 ;m.
(evizia de toamn
%up terminarea culesului se efectueaz o revizie preliminar, n timpul creia se ridic
magazinele, se stabilete prezena i calitatea mtcii, se pstreaz doar fagurii de culoare
nc9is n care se gsete puietul i proviziile. *e face analiza mierii pentru a se depista
eventuala miere de man. 6a urdiniuri se monteaz gratiile de protecie contra oarecilor 7dup
#" septembrie8, iar urdiniurile sunt reduse corespunztor 7cte cm pentru fiecare interval bine
ocupat cu albine8, reducerea exagerat favoriznd dezvoltarea umiditii i mucegaiurilor.
(evizia de toamn propriu-zis se face la sfritul lunii septembrie sau n prima parte a lunii
octombrie, cnd cea mai mare parte a puietului a eclozionat, cuibul restrngndu-se la numrul
de faguri bine acoperii, mrginii de diafragme i de materiale termoizolante.
0bservaiile care se fac cu acest prilej se refer la5
: numrul5
o intervalelor,
o fagurilor 7strict raportai la puterea familiei8,
o ;g de provizii lsate n cuibul de iernare,
o fagurilor cu puiet 7dac mai exist8?
: calitatea5
o fagurilor cu provizii,
o mtcii?
: starea de sntate,
: interveniile de necesitate ce se impun etc.
Asigurarea cldurii n cuib
3uibul trebuie bine delimitat la spaiul bine ocupat de albine. =u se recomand lsarea fagurilor
dup diafragm pe timpul iernii ntruct exist pericolul formrii greite a g9emului de iernare.
@rdiniurile se reduc i se asigur izolarea termic prin amplasarea de materiale termoizolante
deasupra podiorului i dup diafragm 7polistiren expandat protejat cu ziare8.
)rovizii de calitate
)olenul i mierea n cantiti insuficiente antreneaz fenomene de caren 7lipsa de vitalitate,
sensibilitate mai mare la boli i reducerea longevitii8.
3onsumul de 9ran este mai sczut n primele luni ale iernii, pn la apariia puietului 7/44->44
g8, crescnd apoi la #,"- ;g lunar. 2ste greit ideea c lipsa 9ranei se poate suplini n
primvar cu sirop de za9r. 'n aceast perioad majoritatea albinei este uzat, albina tnr e
n formare i nc n cantitate mic, prelucrarea za9arului scurtnd viaa albinelor. 'n cazul
nlocuirii mierii de man cu sirop de za9r 7administrat n lunile iulie-august8 mierea de za9r nu
trebuie s depeasc "4A din totalul proviziilor. &ernarea familiilor exclusiv pe miere din sirop
de za9r declaneaz diareea i nosemoza.
*paiul de ouat
'n timpul sezonului activ e necesar ca ponta mtcilor s nu fie sting9erit din lipsa celulelor goale
pentru puiet. 0 matc are nevoie de / faguri goi ntr-un ciclu de # de zile. %e regul ramele
%adant au suficient spaiu pentru creterea puietului. Boamna, n cazul blocrii lor cu miere sau
pstur este indicat aducerea n centrul cuibului a fagurilor bine alei de la rezerv 7mai nc9ii
la culoare, cu celule regulate, fr defecte sau celule de trntori, cu miere n coroane 7#," ;g cel
puin pentru a nu crea un gol n mijlocul cuibului8. 'n situaia n care apar blocri masive se pot
folosi c9iar faguri complet goi, fr coroane de miere.
Asigurarea condiiilor optime
)entru apicultorii care au asigurate condiiile optime de iernare pentru fiecare colonie 7albin
mult, tnr i neuzat, provizii de calitate, lipsa umiditii etc.8, iernarea decurge n linite i
fr probleme.
%efinitivarea pregtirilor de iernare
'nlocuirea mtcilor defecte sau epuizate se realizeaz mult mai uor toamna dect vara. $tcile
necesare sc9imbului se vor crete din vreme 7evitnd botcile de salvare i de roire8 urmrindu-se
c materialul nou introdus s fie crescut din sue valoroase.
,ariante de iernare
familiile normale 7#," ;g albin8 C " rame 7! cu miere, cu pstur i miere8 DD #" ;g provizii?
familiile puternice 7-," ;g8 C - rame DD #> ;g provizii?
familiile foarte puternice 7,"-!," ;g8 provenite din unificrile trzii C / rame CD #>-4 ;g provizii?
acestea pot fi iernate i pe #4 rame 7" ;g provizii8?
familii slabe 7#-#," ;g8 C + rame DD # ;g provizii?
nucleele de rezerv 7/44-144 g albin8 C ! rame CD 1 ;g provizii 7iernnd mai multe ntr-o cutie
de stup, fiind mpac9etate corespunztor8. *ub acest numr iernarea devine riscant i c9iar
dac recuperm o parte din albine acestea nu prezint nici o garanie pentru cules.
,arianta & iernare
<agurii cu provizii pe margine i cei cu celule goale i coroan n mijloc 7coroana avnd cel puin
;g8. 2ste varianta cea mai recomandat, condiia fiind existena proviziilor corespunztoare i
existena unor familii puternice.
,arianta a &&-a iernare
<agurii cu provizii n centru i cei cu celule goale 7#E ram8 pe margini. Aceast variant se
folosete n cazul coloniilor puternice cnd proviziile nu sunt n cantitate suficient, fiind un fel de
variant de salvare.
,arianta a &&&-a iernare
<agurii cu miere sunt aranjai n ordine descresctoare de la un capt la cellalt. Aceast
variant este recomandat atunci cnd iernm cte familii slabe n aceeai cutie de stup.
'n perioada de iarn
Albinele de iernare pot tri #>4 de zile.
Agenda apicultorului n perioad de iarn
: instalarea gratiilor la urdini?
: controlul periodic al urdiniurilor i nlturarea albinelor moarte?
: controlul g9emului de iernare care trebuie s aib ntre #" i " cm 7g9emul ideal
fiind cel ce se ntinde pe / faguri, adic " cm8?
: nlturarea zpezii de pe urdiniuri i de pe vatra stupinei,
: stimularea zborului general de primvar i nceperea 9rnirilor stimulative cu turte
de miere.
'n perioad de primvar
Aceast perioad ine de la ieirea din iarn i pn la jumtatea lunii aprilie. 2ste perioada n
care puterea familiei este aproape aceeai cu cea din toamn, ritmul de nlocuire al albinei
btrne depinznd de o serie de factori cum ar fi5
: cantitatea i calitatea 9ranei din cuib,
: calitatea mtcii i ritmul de ouat,
: pstrarea cldurii cuibului,
: existena unui cules de ntreinere sau a unei 9rniri stimulente.
(evizia sumar
*e efectueaz la o temperatur de #+-#-F3, imediat dup zborul general de curire, cu scopul
de a se stabili starea familiilor i a se lua masuri imediate de ndreptare a strilor anormale. 2ste
o lucrare mai puin important, putndu-se sri direct la revizia general. 6a stupii cu funduri
mobile se cur fundurile. *tupii gsii bezmetici sau orfani se unific cu alte familii.
(evizia general
2ste o lucrare care se face dup aproximativ o sptmn de zbor intens, la o temperatur
ridicat 7peste #>-4F38, cere mult exigen i de felul n care se face depinde dezvoltarea
viitoare a coloniilor de albine. 6a efectuarea acestei revizii putem ntlni urmtoarea situaie5
familii foarte slabe C sub intervale?
familii slabe C !-+ intervale?
familii mijlocii C +-" intervale?
familii puternice C --/ intervale?
familii foarte puternice C /-> intervale.
<amiliile care la sfritul lui martie, nceputul lui aprilie, nu au cel puin + intervale bine populate
sunt considerate slabe i necesit luarea unor msuri de ajutorare. 'n cazul n care starea lor nu
se datoreaz unor condiii subiective 7familii nou formate, foste nuclee de rezerv etc.8 este de
preferat s le unificm, tiut fiind c pstrarea acestora se va manifesta ca un adevrat
parazitism pe seama familiilor de baz, ncrcnd nejustificat preul de cost al produciei realizate
pe stupin i contribuind la degenerarea fondului genetic. 'n cazul n care ne ocupm cu
creterile de mtci ele pot fi totui pstrate ca material biologic pentru formarea roilor ce vor primi
mtci selecionate, provenite din familii recordiste i crescute n condiii cu totul deosebite.
6a aceast revizie fagurii cu puiet nu trebuie scoi afar pentru observare, nici nu se caut
matca, cci puietul scos din stup poate s rceasc. <agurii pot fi privii de sus n golul rmas n
stup prin deprtarea ramelor. 3alitatea puietului va fi apreciat dup modul compact sau Gn
mozaicH al puietului, existena celulelor goale printre cele cu puiet indicnd o matc cu deficiene,
lipsa psturii sau existena unei boli. )entru ca stupul s nu piard prea mult cldur este
indicat ca pe deasupra ramelor s punem o pturic protejat de o folie de plastic, sau un
linoleum.
<agurii cu celule de trntori, gsii n mijlocul cuibului, dac nu au nc puiet de lucrtoare, vor fi
scoi, excepie fcnd coloniile din lotul de prsil. <agurii cu prea mult miere se descpcesc
pe poriuni mici i numai de la mijloc n jos, mierea fiind mutat de albine n coroanele altor
faguri din cuib, lsnd celulele goale, numai bune pentru ouat.
'mputernicirea familiilor slabe pe seama celor puternice se va face ncepndu-se cu cele de
putere mijlocie. 2le vor reaciona foarte spectaculos i vor ajunge la scurt timp de nivelul celor
puternice, cele slabe fiind ajutate ultimele.
)etele de diaree gsite pe rame se rzuiesc i se spal cu o crp muiat ntr-un dezinfectant
79ipermanganat #I sau amoniac #4A, ori soluie de formol 4A8.
%ac numrul fagurilor este prea mare fa de puterea de acoperire a coloniei, se las n stup
numai fagurii bine acoperii plus ali de acoperire cu miere, spaiul gol de dup diafragm
completndu-se cu materiale termoizolante.
'ndreptarea situaiilor critice
: 3oloniile gsite5
#. fr puiet vor fi unificate, avnd grij s sacrificm matca la coloniile care nu dau semne de
orfanizare?
. bezmetice vor fi desfiinate dup regulile tiute?
!. bolnave, cu vdite semne de nosemoz sau cele reduse ca populaie se unesc cu altele de
acelai fel formnd o colonie puternic creia i se d o matc JB#K nou. &zolm aceast colonie
i o tratm pn la completa vindecare.
+. cu potenial slab datorit mtcilor btrne sau nscute toamna sunt unite cu cele vecine,
sacrificnd matca necorespunztoare? coloniile mici cu mtci tinere merit s fie pstrate ca
uniti independente sub form de nucleu, avnd grij s primeasc, la timpul potrivit, sprijin de
la coloniile mai puternice din stupin 7puietul larvar fiind nlocuit cu puiet cpcit ridicat din
coloniile puternice care, la rndul lor vor crete puietul larvar8? operaia aceasta ajut ambelor
colonii 7oferind de lucru doicilor coloniilor puternice8?
". fr 9ran vor primi miere n faguri sau n pungi 7cte ;g odat8?
: <agurii mucegii se elimin din stup i sunt nlocuii cu faguri cu provizii de la
depozit.
*trmtorarea i lrgirea cuibului
0dat cu (evizia principal cuibul se strmtoreaz la numrul de faguri bine ocupai cu albine.
)n la sfritul lunii martie cuiburile nu se lrgesc, ci se in strnse pentru ca familiile s aib
suprafee mari cu puiet n faguri. %up trecerea momentului critic al sc9imbrii albinei i apariia
albinei tinere n cantitate tot mai mare, se trece treptat la lrgirea cuibului, la nceput numai cu
faguri nc9ii la culoare, cu celule de albin, fr celule de trntori sau deformate. 0peraia de
lrgire se execut atunci cnd albinele ocup bine toi fagurii i au trecut pe feele exterioare ale
fagurilor laterali. <agurii folosii pentru lrgirea cuibului se stropesc cu ap ndulcit cu miere sau
se umplu cu sirop aezndu-se cte unul n cuib, alturi de ultimul fagure cu puiet. *pargerea
cuibuluiJBK din / n / zile nu se practic dect atunci cnd vremea s-a stabilizat pe deplin i
numai la familiile puternice ce ocup minim !-+ faguri cu puiet i au cel puin "-- intervale albin,
de obicei la nflorirea pomilor fructiferi. %ac vom folosi faguri artificiali la lrgirea cuibului, pe
timpul nfloririi pomilor, acetia vor fi aezai mai spre margine i dup nceputul clditului pot fi
ridicai, asigurnd un numr ct mai mare de faguri ce vor fi folosii pe timpul culesului de
salcm.
(evitalizarea familiilor slabe
*e face n dou etape5
2tapa A JB!K
Are o durata de ""--4 de zile i se ncadreaz n general ntre 4 ianuarie - 4 martie, timp n
care vom ncerca s determinm albinele s consume cantiti sporite de 9ran energetico-
proteic 7nu sirop8.
2tapa . JB+K
Are o durat de !4-!" de zile i se ncadreaz ntre 4 martie i 4-" aprilie, cnd vom aplica
9rniri pe baz de sirop, cu miere descpcit n faguri sau cu turte cu miere n pungi de plastic,
tiate pe anumite poriuni, n vederea uurrii accesului albinelorJB"K .
.. &ntervenii de urgen
)e timpul iernii
'ndreptarea strilor anormale
: 'n cazul n care albinele au ieit n numr mare deasupra ramelor, se intervine
urgent cu turte cu miere. 39iar i introducerea unei rame cu miere la marginea g9emului se
poate face pe loc, avndu-se mare grij ca la desfacerea ramelor din cuib albinele din g9em s
nu cad pe fundul stupului.
: &ntroducerea mtcii n cazul familiilor orfane se poate face de asemenea pe loc,
matca putnd fi dat direct, fr a mai fi introdus n cuc.
: %ac depistm oareci, se desc9id stupii, se scot fagurii neocupai de albine, se
presar gruor otrvit, se nltur fagurii stricai i se astup toate orificiile fcute.
: 'n cazul n care vatra stupinei este nc acoperit de un strat de zpad, se
recomand curirea acesteia sau mprtierea pe deasupra de cenu, nisip, paie, coceni,
rumegu, frunze uscate etc., spre a feri de ng9e albinele obosite ntoarse de la zborul de
curire, atunci cnd se odi9nesc nainte de a se ntoarce n stup.
)e timpul sezonului activ
0 intervenie n cuibul albinelor ec9ivaleaz cu una ntr-un organism al oricrei fiine vii,
dezmembrarea cuibului genernd tulburri ce se reflect n nervozitatea albinelor, furtiag,
producie slab, i predispoziie la boli. 'n apicultur se recomand simplificarea metodelor de
lucru, folosirea unei te9nici naintate, pricepere i organizare astfel nct cu un numr redus de
ore i de persoane s ngrijim un numr ct mai mare de stupi. 'n vederea punerii n practic a
acestui deziderat trebuie s ne obinuim a diagnostica situaiile nedorite fr a desc9ide stupii,
prin ascultare, miros i observare, cercetnd i notiele pe care le avem de la ultimul control.
0bservaii la urdini
#. Activitatea normal n stupin5
a. albinele intr i pleac grbite? dac am introdus suficieni faguri cldii nu este necesar s
mai deranjam albinele?
b. prezena numeroas a albinelor la adptor indic prezena masiv a puietului?
c. numrul mare de culegtoare de polen C prezena unei mtci prolifice i a unui cuib extins?
d. albine multe ce zboar la amiaz sau cnd soarele bate direct pe urdini C ieirea la zbor a
albinei tinere?
e. trntori scoi la urdini fr a mai fi lsai s intre 7stnd ngrmdii pe scndura de zbor
sau pe peretele frontal8 C criz de nectar n natur?
f. dac dup introducerea unei botci activitatea de la urdini este bun n comparaie cu a
altor stupi i dac sltnd podiorul albinele sunt linitite, nseamn c ori au botc, ori matc
nemperec9eat, ori matc care a nceput s ou?
g. albine care-i balanseaz abdomenul stnd pe scndura de zbor la urdini ntoarse cu
capul spre largul cmpului, este dovada unui cules intens? orientarea cu capul spre urdini este
indiciul unui cules pe sfrite?
9. albine ce cad greoaie pe scndura de zbor indic culesul bogat? albinele care mai ntrzie
fcnd cteva rotocoale n zbor indic un cules slab?
i. urdiniuri brumate n zilele reci de primvar, dovedesc c n interior se afl o colonie
puternic cu mult puiet n cuib?
j. cnd albinele ies rar dar cte dou odat, populaia stupului e slab?
;. cantitatea de miere adunat ne-o indic cntarul de control.
. )rezena unei boli sau intoxicaii n stupin5
a. albine ce tremur din aripi i abia merg legnndu-se pe scndura de zbor iar pe oglinda
stupului se afl multe albine moarte i unele trag s moar?
b. albinele care se trie n faa stupului neputnd zbura indic o boal 7acarioz, boala de
pdure, paratifoz sau nosemoz8?
c. puietul eliminat n stare de nimf este o dovad a lipsei psturii 7coloniile trebuie 9rnite cu
substane proteice8 sau a unei boli a puietului?
d. eliminarea din stup a psturii ntrite i pietrificat este dovada excesului de umiditate
7mpietrirea puietului8?
e. cadavrele de albine tinere nedezvoltate pe deplin, arat c n cuib se afl larvele fluturelui
de gselni care atac i puietul n celule?
f. prezena larvelor moarte sau a unor resturi pietrificate sunt semne de boal sau puiet rcit
i de asemenea trebuie intervenit la toi stupii pentru a vedea despre ce este vorba?
g. dac albinele ieind la zbor las materiile fecale pe scndura de zbor sau pe peretele
frontal, colonia este bolnav de diaree sau c9iar de nosemoz?
!. Alte stri anormale5
a. resturi de albine JB-K pe scndura de zbor i pe oglinda stupului?
b. zborul la o temperatur mai cobort 71-#4438 indic lipsa apei pentru creterea puietului?
pentru a verifica nevoia de ap a albinelor ntindem la urdini un deget nmuiat n ap 7dac
albinele ncep s ling apa trebuie s intervenim dnd ap n 9rnitor, sau introducem pe urdini
un tifon umezit, care se alimenteaz cu ap dintr-o sticlu aezat afar8?
c. dac albinele sorb apa din scursorile grajdurilor le vom oferi ap cu sare i substane
proteice?
d. numrul mic de culegtoare de polen indic situaia critic a unei colonii slabe?
e. cnd culegtoarele de polen lipsesc cu totul este un indiciu clar al lipsei mtcii?
f. albine care nu activeaz, paz sporit, activitate timid la urdini C lipsa mtcii sau o alt
anomalie 7matca plecat la mperec9ere etc.8 C trebuie gsit cauza?
g. zbor intens i dezordonat de albine, multe ies i se ntorc imediat la urdini, altele alearg
pe peretele stupului sau n lungul scndurii de zbor, parc ar cuta ceva? ridicnd podiorul, fr
s folosim fum, albinele parc plng C matc disprut de curnd?
9. albine care ntrzie sau nu ies deloc din stup este semnul unei stri critice care trebuie
imediat lmurit i pe ct posibil ndreptat5
- colonie moart sau muribund 7albinele vor fi stropite cu sirop cldu8,
- albinele nu pot iei din cauza urdiniului nfundat cu albine moarte?
i. albine puine care intr i ies agale pe urdini iar la ascultare se aude un zumzet domol i
plngtor C familie bezmeticJB/K ?
j. lupta dintre albine pe scndura de zbor indic nceputul unui furtiag? dac n acelai timp
este i un zbor activ i ovielnic, nseamn c furtiagul este n toi i trebuie s intervenim?
;. dac la zborul de curire ies i trntori nseamn c matca este btrn sau s-a
mperec9eat toamna trziu, existnd i riscul ca matca s fie nemperec9eat 7observaia se va
nota la partid i c9iar dac matca ncepe s ou normal, va fi sc9imbat n cursul verii, cci n
mod obinuit o astfel de matc nu este prolific?
l. larvele de trntor eliminate n aprilie-mai, sunt semne c albinele nu au rezerve suficiente
de 9ran i trebuie intervenit cu 9ran?
m. activitatea intens a trntorilor n luna mai este un semn al pregtirii de roit?
n. prezena la urdini a unui numr mare de albine, nseamn fie paz sporit 7caracteristic
stupilor fr matc sau cu matc nemperec9eat8, fie aerisire deficitar?
o. aglomerarea albinelor pe peretele frontal sau sub urdini 7aa numita LbarbL8 avertizeaz
apicultorul c roitul e aproape, sau c trebuie s lrgeasc cuibul?
p. zborul intens, foarte abundent i aparent dezordonat, n faa unui stup arata c familia
respectiva e n curs de roire i trebuie ncepute lucrrile de prindere a roiului?
M. urme de cristale de miere scoase afar pe urdini, dovedesc cristalizarea mierii n faguri
ceea ce duce la nfometarea albinelor dac nu sunt ajutate?
r. grup de albine n numr de #4-# stnd pe pmnt n faa stupului, este dovada c matca
acelui stup a murit i este eliminat din stup.
0bservaii la ascultare
#. matc care cnt C n stup sunt mai multe botci care au rmas nedistruse dup roire?
. zgomotul i ventilaia abundent produse pe timpul serii i al nopii C cules intens?
!. activitate slab la toi stupii i linite desvrita pe timpul nopii C criz de nectar?
+. zumzet ascuit, prelung i plngtor urmat de linite total C colonie orfan?
". zumzet scurt i grav ce apare atunci cnd ciocnim puin stupul C colonie normal.
0bservaii la mirosire
$iros neplcut care iese pe urdini C loc sau alt boal.
. 2xistena unei baze melifere
3ondiiile unei bune baze melifere
a. s aib ct mai multe, ct mai variate plante nectarifere i s fie ct mai apropiate de vatra
stupinei?
b. s ofere cules de primvar, cules bogat de var i un cules de toamn n vederea creterii
unui contingent ct mai mare de albine tinere pentru iarn.
(aza economic de zbor
*e nregistreaz suprafeele de teren ce intr n perimetru stupinei, dup modul lor de folosin,
ca de exemplu5 plantaii pomicole, fnee naturale, pduri etc. (aza economica de zbor n jurul
stupinei este de #,"- ;m, ceea ce practic corespunde la o suprafaa de 1!> sau #"4 9a. %in
producia total de nectar se ia n calcul convenional numai o treime, tiut fiind c n cursul unui
sezon apicol, albinele nu pot valorifica mai mult, datorit timpului nefavorabil i concurenei altor
insecte 7albine slbatice, viespii, furnici8.
*tabilirea numrului optim de stupi
< C $Em
n care5 < reprezint numrul familiilor de albine, $ reprezint #E! din producia total de miere,
iar m este necesarul de miere pentru o familie de albine pe timpul unui an, aproximativ #!4
;gJB>K . )omii rzlei din vatra satelor sau de pe marginea drumurilor se inventariaz numeric,
apoi raportat la media ce revine la unitatea de suprafa se determin suprafaa ocupat de
aceti pomi dac s-ar afla n masiv. <lora erbacee spontan ce se afl pe diferite suprafee fiind
divers, inventarierea se va face dup modul de folosin 7puni sau fnee naturale8.
Alegerea vetrelor de stupin
*e va face n funcie de existena resurselor nectaro-polenifere. 6a stabilirea vetrei permanente
este contraindicat5
#. depirea numrului de #44 de stupi,
. aezarea stupilor pe locuri denivelate 7unde exist pericolul bltirii apelor8, n apropierea
cailor ferate, a drumurilor intens circulate, a grajdurilor de animale i a lacurilor mari.
,etrele stupinelor personale de la orae i sate trebuie alese la o distan de cel puin 4 m de
drumurile circulate de ve9icule cu traciune animal, iar n cazul n care acest lucru nu este
posibil, se iau msuri ca ntre stupi i drum s se ridice un gard nalt prin care albinele nu pot
zbura, fiind obligate s zboare la nlime mai mare, fr a mai mpiedica circulaia oamenilor i
animalelor.
6a stabilirea vetrei temporare se va ine cont de5
: distana fa de alte stupine,
: situarea drumurilor de accesJB1K i accesibilitatea stupinei pe orice vreme
7autobuze, trenuri, mijloace auto8,
: adpostirea de vnturi i de aria soarelui etc.
Aezarea stupilor
*e recomand ca5
: stupina s fie ferit de vnturile dominante?
: poziionarea stupilor s fie ctre sud-est, pentru a determina albinele s nceap
zborul ct mai timpuriu prin ptrunderea soarelui pe urdini?
: stupii s aib o poziie orizontal cu o uoara nclinare spre fa, la o nlime de cel
puin #"-4 cm de sol, distana ideal dintre ei fiind de ! m pe rnd i de + m ntre rnduri 7cnd
sunt aezai n form de a98, de " metri pe rnd 7cnd sunt aezai perec9i8, sau de - metri pe
rnd 7cnd sunt aezai cte -! n semicerc i cu urdiniurile n direcii diferiteJB#4K 8.
!. 3ondiii pedoclimatice favorabile
Acestea se refer la compoziia solului i la tipul de clim ce pot influena n bine sau n ru
producerea nectarului.
3apacitatea nectarifer
3apacitatea nectarifer precum i concentraia nectarului n za9r variaz n general n funcie
de5
- specie,
- vrstJB##K ,
- varietatea plantei,
- poziia florilor pe plant sau n inflorescenJB#K ,
- stadiul nfloririi,
- condiiile pedoclimaticeJB#!K .
3ompoziia solului
Aerisirea i umiditatea solului de +"-/" A ofer condiiile optime pentru secreia nectarului. Bipul
de sol i ngrmintele mineraleJB#+K influeneaz de asemenea secreia de nectar.
3lima
Boate razele solare directe i intense provoac ofilirea plantelor i diminuarea activitii
nectarifere. )lantele ce au nectariile adpostite n profunzime 7trifoiul rou8 produc, n zilele cu
soare, de -" ori mai mult nectar n timp ce plantele cu nectariile la suprafa 79rica, mutarul8
secret mai mult mutar n zilele cu o nebulozitate mai mare. )loile moderate i vntul cald
favorizeaz producia de nectar, n timp ce precipitaiile abundente influeneaz negativ n timpul
nfloririi. @miditatea optim este de -4->4A. ,nturile i seceta au o influen negativ, producia
de nectar putnd nceta uneori cu desvrire.
@ltima actualizare a paginii5 joi, 4- mai 44+
Apas aici N )lan site
--------------------------------------------------------------------------------
JB#Kmtcile presupuse a fi bolnave sunt sacrificate
JBKintroducerea fagurilor pentru ouat direct n centrul cuibului
JB!Kdei este recomandat de unii autori, nu o recomand ntruct uzeaz prematur albina i
poate duce la apariia diareei, n cazul n care zborul de curire ntrzie
JB+Keste foarte eficient, mai ales n cazul practicrii pastoralului
JB"Kdecuparea pungilor necesit o oarecare experien, avndu-se n vedere existena riscului
nclirii albinelor, n situaia n care mierea nu este cristalizat suficient de puternic? n cazul n
care pungile nu sunt tiate suficient, albinele nu au acces la miereO
JB-Kposibil5 boal, oareci, psri etc.?
JB/KatenieO matca poate s piar i datorit scuturrii ramelor
JB>Kinclusiv 9ran pentru roi 71 ;g8 i mierea marf planificat de !4 ;g pe familia de albine
JB1Kse va evita aezarea stupinelor n imediata apropiere a drumurilor circulate de oameni i
animale, n caz contrar apicultorul suportnd pagubele produse sau rigorile legii n cazuri de
accidente mortale
JB#4Kn practic aceste indicaii nu sunt respectate, datorit spaiului limitat, dar, ceea ce este
esenial, fiecare stup trebuie s fie ct mai bine individualizat
JB##Ksecreia maxim de nectar la unii arbori este ntre 4-+4 ani
JB#Kflorile de la baza faceliei sau teiului secret mai mult nectar dect cele de pe vrf
JB#!K$omentul optim al secreiei de nectar variaz n cursul zilei de la o specie melifer la alta.
)lante ca floarea soarelui, isopul, salvia nregistreaz un maxim de secreie dimineaa, n timp ce
teiul alb, dup amiaza. 'n acest sens intensitatea zborului albinelor este determinata de
intensitatea secreiei de nectar. *ecreia de nectar nu ncepe sub #4 F3, devine optim ntre 4-
! F3 i apoi scade treptat pn la P !" F3. 6a majoritatea plantelor melifere temperatura optim
secreiei nectarului este cuprins ntre #--" F3
JB#+Kazotul n cantiti excesive are efect defavorabil asupra secreiei n timp ce
fosforul, magneziul i calciul au efect favorabil
FAMILIA DE ALBINE
Poate o sa credeti ca lecturarea acestei pagini care cuprinde informatii despre viata familiilor de albine nu are
sens. Noi va recomandam (celor neinitiati) sa o cititi cu atentie, pentru ca o cunoastere aprofundata a albinei si a
modului ei de viata o sa va fie de mare ajutor in activitatea de apicultor. Sa incepem cu .....inceputul .
Indivizii dintr-o familie
In familia de albine se gasesc trei feluri de indivizi : matca, albinele lucratoare si
trantorii.
Albinele lucratoare : Numarul acestora
este variabil, osciland de la 1 in
perioada de iarna, pana la !"# in
vara. $u talia mai mica(1%"1! mm), o
greutate de apro&. 1mg si aripile sunt
de aceeasi lungime cu abdomenul. In fapt
lucratoarele sunt femele cu organele de reproducere nedezvoltate.
Matca : 'ste singura femela fecundata din stup, fiind raspunzatoare de inmultirea
familiilor de albine. (e obicei in stup este o singura matca, avand corpul mai
lung(%"%) mm), capul mic, abdomenul foarte dezvoltat, aripi mai mici si o greutate
de %)"%# mg.
Trantorii : Sunt masculii care imperec*eaza matca, fiind prezenti in cuib din
primavara pana in toamna. In numar de cateva sute, au o lungime de 1)"1+ mm,
aripi ce depasesc abdomenul, capul globulos si o greutate de % mg.
Dezvoltarea familiei de albine
Intr"un an calendaristic familia de albine are o dezvoltare diferita, numarul indivizilor
crescand sau scazand functie de anotimp si implicit de conditiile de mediu. Practic
viata familiei de albine cuprinde patru mari perioade.
Prima perioada : Se caracterizeaza prin inlocuirea albinelor batrane care au iernat, cu
albina tanara, nou iesita din celule primavara. Pe la sfarsitul lui februarie, matca
incepe sa depuna oua in celulele fagurilor din mijlocul g*emului, acolo unde regimul
termic permite cresterea de puiet. (upa ce albinele fac zborul de curatire, matca
depune din ce in ce mai multe oua. Pe masura ce timpul se incalzeste, ponta matcii
ajunge la 1 de oua pe zi, albinele batrane care se uzeaza fiind inlocuite treptat.
Procentul albinelor tinere creste mereu si se ajunge in situatia ca la sfarsitul lunii
aprilie toata albina sa fie inlocuita. Se stie ca o albina tanara are o putere mare de
ingrijire a larvelor, putand *rani %,, sau c*iar !, ritmul dezvoltarii familiei fiind foarte
mare.
Perioada a doua : Se mai numeste si perioada de crestere. Nectarul si polenul se
gasesc din abundenta si isi fac aparitia trantorii. -atca este *ranita puternic, depune
peste % de oua.zi, numarul de albine doici creste si se ajunge in situatia in care
,"! doici ingrijesc o larva. /and acest fenomen se suprapune cu alti factori
favorizanti( lipsa de spatiu, ventilatie insuficienta etc.), apar frigurile roirii. $lbinele
construiesc botci de roire, in care matca depune oua la interval de cateva zile. 0a
urdinis se observa 1barbi de albine1 cauzate de marea aglomeratie ce e&ista in stup.
(upa 1", zile de la capacirea primelor botci, are loc prima roire, matca cu o parte din
albinele tinere, insotite de multi trantori parasind stupul. $cest roi care se numeste
roi primar si care contine apro&. )2 din populatia stupului se aseaza dupa cateva
minute de zbor pe o creanga sau alt suport, de unde o sa zboare apoi spre o alta
destinatie.
In familia de baza, la # zile de la capacirea primei botci, iese intaia matca tanara.
Intentia ei este sa omoare matcile care nu au eclozionat din botci, reusind lucrul
acesta daca este lasata de albine. (aca familia ramane in frigurile roitului, albinele
nu lasa matca tanara sa"si omoare suratele, iar in a 3"a zi de la iesirea primului roi,
iese al doilea roi cu matca neimperec*eata. Iesirea roiului % poate fi intarziata de o
vreme nefavorabila (ploioasa). /and se intampla asta, acest roi contine mai multe
matci tinere. 4oirea poate continua si cu iesirea altor roiuri, fapt ce duce la
desfiintarea familiei de baza. Perioada de roire in conditiile tarii noastre este cuprinsa
intre sfarsitul lunii mai si sfarsitul lunii iulie. 5ot in aceasta perioada se inregistreaza
cele mai mari culesuri de nectar si polen, perioada caracterizata de infloriri puternice
a masivelor melifere. /atre sfarsitul lunii iulie, puterea familiei se micsoreaza treptat,
matca micsorand ponta, trantorii fiind alungati din stup.
Perioada a treia : 'ste numita si perioada formarii albinelor de iernare. In mod
natural toata albina care a participat la culesurile de vara piere. 'a este inlocuita de
albina aparuta in luna august, albina care neparticipand la cules are un organism
neuzat. 6eneratiile de albine iesite toamna, mai cu seama la sfarsitul lunii august,
septembrie si octombrie, traiesc pana in primavara urmatoare, asigurand cresterea
noilor larve.
Perioada a patra : 'ste perioada iernarii si incepe cand temperatura scade sub 1,
grade /. In toamna la aparitia primelor nopti reci, albinele se strang in g*emul largit
pe fagurii din dreptul urdinisului. 7 caracteristica a iernarii este aceea ca
temperatura din interiorul g*emului nu scade niciodata sub 1! grade /, nici in
perioadele cele mai geroase. 5rebuie ca toti stuparii sa stie ca albinele nu incalzesc
incinta stupului, ele mentinand caldura numai in interiorul g*emului. $lbinele din
partea e&terioara a g*emului sunt mai apropiate unele de altele si formeaza o
1coaja1 stand nemiscate, iar cele din interior (mai tinere) sunt mai rasfirate si prin
miscari din aripi, abdomen, picioare produc caldura necesara. Producerea caldurii in
timpul iernii se face pe baza consumului de miere, o familie consumand iarna 8"1
9g de miere. In prima parte a iernarii familia nu creste puiet.
Inmultirea familiilor de albine
Se poate spune despre albine ca au o viata scurta, in sezonul activ traind ,)"! zile,
iar in cel inactiv 8"# luni. 5oate categoriile de indivizi trec prin trei stadii de
dezvoltare : ou , larva , nimfa.
Albina lucratoare : In
prima zi dupa
depunere, oul sta
vertical in celula, a
doua zi se inclina putin pentru ca a treia zi sa fie complet culcat pe fundul celulei.
/atre sfarsitul celei de a treia zi, albinele doici depun in celula laptisor de matca,
produs de glandele lor salivare. Invelisul oului se moaie si din el iese larva. $ceasta
are forma unui viermisor de culoare sidefie. In primele trei zile larva este *ranita de
albinele doici cu laptisor de matca. 0a aceasta, spre sfarsitul celei de"a treia zi,
albinele adauga miere si pastura pentru ca incepand cu a patra zi larvele sa fie
*ranite numai cu amestec de pastura, miere si apa. In primele zile larvele stau
incolacite pe fundul celulei. In ziua a sasea catre sfarsit larva se intinde in lungul
celulei, cu capul spre desc*iderea ei, nu mai primeste *rana si albinele astupa celula
cu un capacel poros de ceara, amestecata cu polen. In interiorul celulei larva tese o
gogoasa si in ziua a 1!"a de la depunerea oului se formeaza nimfa. In ziua a %1"a
iese albina lucratoare.
Matca : Se dezvolta din acelasi ou ca si
albina lucratoare. (iferenta este ca
depunerea oului de catre matca se face
in celule speciale numite botci si in
modul de *ranire. /and albinele se
pregatesc de roire, ele construiesc botci pe marginea fagurilor, botci de roire, in care
matca depune oua./and familia ramane orfana dintr"un anumit motiv, albinele
cladesc in mijlocul fagurelui botci de salvare, prin modificarea celulelor de lucratoare
ce contin larve mai tinere de , zile. $ceste larve sunt *ranite pana la capacirea
botcilor numai cu laptisor de matca.
Trantorii : Provin din oua nefecundate. (aca la matca si lucratoare difera numai
modul de *ranire si anvelopa(celula), la trantor difera si oul. Pentru un trantor se
consuma o cantitate de *rana de %", ori mai mare, iar durata de dezvoltare este cea
mai mare(%! de zile).
Activitatea, cuibul si hrana albinelor
(upa iesirea din celula, viata albinei lucratoare se imparte in doua etape. In primele
% de zile albina lucratoare e&ecuta tot felul de lucrari in stup, iar in ultimile 1) zile
ale vietii devine albina culegatoare. 7 sc*ema arata astfel : in primele 1"% zile
albinele curata celulele si incalzesc puietul. Intre a ,"a si a 1, zi, albinele *ranesc
puietul. In primele zile, ele *ranesc larvele mai in varsta cu amestec de miere si
polen si apoi pe masura ce se dezvolta glandele producatoare de laptisor, si anume
intre a 8"a si a 1%"a zi, ele *ranesc larvele mai tinere in varsta de cel mult , zile.
Stadiul dezvoltarii Matca Lucratoare Trantor
0u
6arva
6arva capacita,prenimfa,nimfa
!
" #E
/ #E
!
-
#
!
- #E
#+ #E
Botal zile #- # +
5ot in acest timp, albinele mai e&ecuta si urmatoarele lucrari : primesc nectarul ,
depoziteaza nectarul, preseaza polenul si curata stupul. $lbinele in varsta de 1%"1#
zile cladesc fagurii. In tot acest timp ele fac si scurte zboruri de orientare. Intre a 1#
si a %1"a zi de viata, albinele pazesc intrarea in stup, aerisesc stupul. (upa aceasta
perioada albinele devin albine culegatoare, cu mentiunea ca la aparitia unui cules
abundent pot participa si albine mai tinere de % de zile.
/uibul familiei de albine este alcatuit din faguri de ceara. :iecare fagure prezinta pe
ambele fete mii de celule *e&agonale. Pe faguri sunt trei feluri de celule : de albina
lucratoare cu diametrul de ),! mm si adancimea de 1"1% mm , celule de trantor cu
diametrul de 8,) mm si adancimea de 11"1% mm , celule de matca (botci) care au
forma unei g*inde, adanci de %"%) mm si diametrul de 1"%1 mm. In celulele de
lucratoare albinele pot depozita miere si pastura, iar in cele de trantor miere si mai
rar pastura.
Pentru *ranirea lor si a puietului albinele folosesc nectarul si polenul florilor. Pe langa
nectar albinele mai folosesc si diferite secretii dulci(mana) de origine animala sau
vegetala. (aca despre nectar(miere) se poate spune ca reprezinta *rana glucidica,
atunci polenul este *rana proteica(painea). /onsumul de miere si pastura difera de la
o perioada la alta, functie de anotimp si de prezenta sau absenta puietului.
APICULTURA , PASIUNE SI AFACERE
$picultura este activitatea care da practicantilor numeroase satisfactii. Iubitorii de stuparit, sunt oameni de toate
varstele si profesiile care au un punct comun : dragostea de albine, natura, aer liber. $picultura are o latura
materiala (se obtine miere, polen, pastura, ceara, propolis)cat si una spirituala. Nimic nu se compara cu zumzetul
unui roi de albine sau cu o plimbare prin stupina ta. Stupi care pulseaza de viata, albine care se intorc cu desagii
plini de polen si miere, matci care perpetueaza viata, trantori in permanenta cautare a dragostei. /e poate fi mai
inaltator; /e alta indeletnicire mai poate crea atata multumire de sine; 4aspunsul e simplu: stupi, stupari, albine,
natura, sunt parti ale aceluiasi intreg si acela se numeste apicultura.
Organizarea unei stupine
/a in orice activitate,si in apicultura apar
probleme care trebuie rezolvate. Stuparii
incepatori sunt pusi in fata unor dileme care la
prima vedere sunt greu de finalizat. Procurarea
de stupi, familii de albine, tot felul de
ec*ipamente si materiale apicole nu sunt
probleme a caror rezolvare inseamna numai o
simpla bataie din palme. 5otul trebuie facut cu
atentie si numai dupa o prealabila
documentare(literatura de specialitate se
gaseste)si mai ales cu multa tenacitate.
rimul pas in apicultura
(e obicei se porneste cu un numar limitat de stupi(%", buc.)iar pe masura ce
stuparul incepator capata e&perienta si stupina va creste numeric si calitativ. Se
poate ajunge ca in ,"! ani sa avem creata o stupina frumoasa, familii de albine
puternice care sa aduca productii mari de miere si alte produse apicole. 5rebuie doar
sa avem rabdare, sa perseveram si sigur rezultatele nu vor intarzia sa apara.
Alegerea vetrei stupinei
Se face pe baza mai multor criterii. 4aza de zbor a albinei este de , 9m. $ceasta
suprafata (%#%8 *ectare)trebuie sa asigure un cules bogat, intins pe toata durata
sezonului activ. Pe o vatra nu se instaleaza mai mult de , familii de albine, tinand
seama ca o familie consuma in decursul unui an apicol 3 9g de miere si , 9g de
polen. $sta ca sa nu mai punem la socoteala si cantitatea de produse marfa pe care
speram sa le obtinem. (e obicei intr"un an bun se pot realiza de la un stup %)", 9g
miere, # g ceara si ,"! 9g polen.
In final rezultatele depind numai de priceperea noastra. $mplasarea stupinei se face
pe o vatra care este insorita primavara si toamna, departe de surse poluante, in
locuri linistite, departe de drumuri intens circulate si de ape curgatoare mari. Stupii
de albine se aseaza cu urdinisurile orientate spre sud"est, la o distanta de % m pe
rand si !") m intre randuri. Intre doua stupine vecine, trebuie sa fie o distanta de %"
, 9m, asta in functie de potentialul melifer al zonei.
Alegerea tipului de stup
<rmatorul pas este alegerea tipului de stup in care dorim sa ne cazam familiile de
albine. Stupii sunt de doua feluri : stupi orizontali si stupi verticali. In cadrul fiecarei
categorii, sunt diferite variante constructive. /e trebuie stiut despre stupi : de orice
tip ar fi, toti sunt buni pentru practicarea apiculturii. /onditiile de baza sunt acelea
care tin de realizarea lor. 5rebuie sa fie rezistenti, bine inc*eiati, realizati dupa
standard, si nu in ultimul rand incapatori. (eci mare atentie la ce cumparati=Prin
alegerea stupilor, trebuie sa asiguram la albine conditii de viata cat mai apropiate de
cele din natura. Productia de miere, pastura, polen, ceara, propolis, depinde in mare
masura si de tipul de ec*ipament apicol folosit, cat si de calitatea acestuia. Nu se
porneste la drum cu stupi din vec*ituri.
/onsultand stuparii din zona voastra veti putea aprecia ce tip de stup veti alege. <n
adevar e sigur : un stup orizontal se va preta mai bine unui stuparit stationar, iar
unul vertical cu magazine sau unul multietajat unui stuparit pastoral. 0a fel si zona in
care aveti amplasata stupina are o mare influienta. Pentru sudul tarii unde albinele
au o dezvoltare de primavara mai accelerata se recomanda stupii multietajati, iar in
zonele de deal, montane si nordice, stupi verticali cu magazine cat si stupi orizontali.
$vantajele si dezavantajele ce decurg din folosirea unui anume tip de stup trebuie
foarte bine cantarite.
rocurarea familiilor de albine
0a cumparare trebuie avut grija ca acestea sa fie destul de puternice (+"# faguri, din
care )"8 cu puiet), intr"o perfecta stare de sanatate si cat mai adaptate zonei in care
doriti sa le instalati. Si roiurile sunt bune cu conditia sa aiba albina multa (1,) 9g) si
apoi sa fie dotate cu o matca tanara si prolifica. 'ste recomandat ca roiurile de albine
sa fie instalate in stupi noi, pe rame cu faguri necladiti, pentru ca asa vom putea
evita bolile. $ceste cerinte sunt minime, urmand ca la urmatoarele ac*izitii sa aveti
in vedere si alte aspecte care tin mai mult de e&perienta avuta.
$precierea calitatii unei familii de albine se poate face usor daca urmarim:
- Prolificitatea matcii -'ste unul din factorii principali care determina puterea uneii
familii. -atca trebuie sa depuna un numar mare de oua ,apro&. 1)"1#, in
decursul unui sezon. Prezenta masiva a ramelor cu puiet este un indiciu clar. :elul
depunerii si repartizarea puietului pe rame pot spune ceva despre calitatea matcii. 7
matca trebuie sa fie activa pentru ca ea reprezinta viitorul unei familii. Nu degeaba
se spune ca matca da tonul. '&emplu : prin sc*imbarea unei matci, intr"o anumita
perioada de timp stupul se va transforma, calitatile matcii fiind transmise la
descendenti.
- Rezistenta la iernare - Sunt familii de albine care pe langa faptul ca sunt ingrijite
bine de apicultor, au un fel al lor de a trece mai usor prin iarna. (e aceasta insusire
trebuie sa se tina seama, pentru ca iernile noastre sunt destul de lungi(1%"1)
zile). Parametrii luati in calcul sunt : mortalitatea albinelor, consumul de *rana.
>ineinteles se vor prefera familii cu o mortalitate redusa si un consum mai mic de
miere.
- Blandetea albinelor - Se stabileste prin urmarirea lor in momentul cand se e&ecuta
o anumita lucrare. (aca la desc*iderea stupului albinele stau linistite, nefiind nevoie
de mult fum, totul este in regula si o sa stim ca am dat peste o familie buna.
- Rezistenta la boli - In aceasta directie felul de a reactiona al albinelor la boli si
daunatori este diferit. Sunt familii cu un instinct mai mare de a pastra curatenia in
stup. $cestea trebuie alese= Prin comparatie, se intampla ca la oameni. 7 casa mai
curata " un spatiu cu mai putini factori agresivi e&terni.
- Harnicia la cules - :amiliile mai *arnice isi incep activitatea la primele ore ale
diminetii, au un numar mare de zboruri pe zi, iar seara isi continua activitatea pana
mai tarziu. (e obicei, un urdinis aglomerat de la primele ore ale diminetii reprezinta
o dovada.
- Productia de miere - 'ste indiciul principal= 7 familie care la sfarsitul sezonului activ
si"a asigurat rezervele de *rana si a dat o mare cantitate de miere marfa,este
valoroasa. >ineinteles ca pentru stuparii incepatori care vor sa"si ac*izitioneze familii
de albine, numai unele dintre indiciile asupra calitatii materialului biologic sunt
relevante.
Un sfat : participarea la aceste operatiuni a unui stupar cu e&perienta este de
preferat = Nu incercati sa faceti totul singuri. Sigur veti gasi oameni cu suflet si
pasiune, care prin ajutorul pe care vi"l vor da o sa faca, ca succesul actiunii sa fie
asigurat.
Apicultura - o afacere de succes
Suntem convinsi ca majoritatea vizitatorilor acestui site isi pun intrebarea daca
apicultura poate fi o afacere. 4aspunsul este din start unul pozitiv, cu precizarea ca
volumul de munca, investitia materiala si implicarea personala sunt destul de
considerabile. /a in orice afacere, se aplica politica pasilor marunti, intreprinzatorul
trebuind pe rand sa fie apicultor, medic veterinar, contabil, manager, sofer, *amal,
etc. Primii pasi spre realizarea obiectivului au fost e&pusi mai sus. /um ar trebui sa
arate structural o 1intreprindere1 al carui obiect de activitate este apicultura ; Sunt
doua posibilitati, asta functie de nazuintele intreprinzatorului si de sistemul ales :
tupina stationara - se bazeaza pe amplasarea stupilor in mai multe locatii (cate ,"
,) buc..vatra), cu o distanta de )"8 9m. intre ele. 0a un numar de , de stupi sunt
necesare #"1 locatii, legate intre ele de drumuri practicabile si dispuse astfel incat
numarul de 9m. facuti cu masina sa fie cat mai mic. $ceste locatii se inc*iriaza de la
diversi propietari si vor trebui sa asigure culesul necesar albinelor. <neltele si
utilajele vor fi folosite in comun pentru tot numarul de familii. <n alt obiectiv este
construirea unei baze centrale pentru depozitarea si prelucrarea produselor.
Iarna familiile de albine pot fi gazduite pe o singura vatra, pentru ca supraveg*erea
sa fie facuta mai usor si c*eltuielile sa se reduca. '&istenta a 1"% mijloace de
transport constituie o necesitate.
tupina !pastorala! - 'ste un alt sistem care se practica atat in tarile <.' cat si in
$merica. $lbinele sunt deplasate in pastoral cu diverse mijloace de transport
(camioane, tractoare, tren, pavilioane), urmand ca in pauzele dintre 1e&peditii1 sa fie
cantonate pe %", vetre. Sistemul e&pus cere o investitie si o implicare ma&ima,
devenind rentabil la un numar de peste , de familii, dat fiind c*eltuielile mari cu
transportul.
7 alta intrebare la care trebuie sa raspundem este aceea, unde sunt granitele dintre
amatori, semiprofesionisti si profesionisti :
Amatori - obiectivul principal este obtinerea de produse apicole care sa acopere
necesarul pentru familie si eventual obtinerea unui profit. Potrivit normelor, se
considera amator stuparul care are 1"1 familii de albine. (e obicei acest stuparit
se caracterizeaza prin urmatoarele : volum de munca mediu(la sfarsit de saptamana)
? materialul genetic (roiuri,matci) se obtine prin mijloace propii ? apicultorul are o
alta munca de baza.
emiprofesionisti - numarul de familii este de 1", buc, volumul de munca 1%"
1, ore.an, materialul genetic se cumpara de la unitatile specializate, se poate
practica o apicultura moderna prin mecanizarea lucrarilor, se prelucreaza primar
unele produse ale stupului etc. $facerea este o afacere de familie fiind folosita munca
membrilor ei.
Profesionisti - Se pot considera stuparii care detin peste , de stupi, un numar
optim fiind undeva spre 8 de buc. $ici lucrurile se sc*imba radical, stuparitul
pastoral fiind absolut necesar. Numarul de ore munca.an creste dramatic, fiind
necesara angajarea de muncitori sezonieri. Pentru o mai buna reprezentare se cere
ca functionarea stupinei sa se faca sub forma unei societati comerciale.
$derare 4omaniei la <.' desc*ide noi orizonturi apiculturii in general si apicultorilor
in special. Penetrarea pietei <.' se face mult mai usor, subventiile vor fi prezente si
totul o sa intre pe un fagas normal."n#radirile privind calitatea produselor, cerintele
in domeniul veterinar-apicol, mediul concurential, nu trebuie sa sperie pe nimeni. e
sc$imba conditiile de functionare intr-un mediu economic, dar se sc$imba si
#eneratiile de apicultori, care vor deprinde altfel de comportamente economice. <n
singur gand trebuie sa va calauzeasca : nu ratati oportunitatea oferita de apicultura,
pentru ca in acest domeniu se poate face o treaba buna si bani frumosi =