Escolar Documentos
Profissional Documentos
Cultura Documentos
30
Pentru mecanismele de ridicare (fig. 1) momentul şi turaţia se consideră pozitive în
sensul ridicării şi negative în sensul coborârii. În cadranul I, atât turaţia cât şi momentul sunt
pozitive, corespunzând pentru ridicare. În cadranul II apare frânarea în sensul ridicării. Aceasta
are o importanţă practică redusă. În cadranul III atât momentul cât şi turaţia sunt negative, deci
apare coborârea cu motorul conectat în sensul coborârii. Această funcţionare poate să apară la
mecanismele cu randament foarte mic (autofrânare) la sarcini reduse. În cadranul IV momentul
motorului este pozitiv, iar turaţia negativă. Aici apar: frânarea subsincronă, când sarcina roteşte
motorul în sensul coborârii şi frânarea suprasincronă când momentul de frânare este dezvoltat
în regim de generator.
Pentru mecanismele de translaţie se construieşte o diagramă asemănătoare (fig. 2). Se
consideră pentru deplasarea într-un sens, de exemplu spre dreapta momentul; şi turaţia
pozitive, iar în sensul opus, momentul şi turaţia negative. Dacă la deplasarea macaralei spre
dreapta motorul este conectat în contracurent, acesta acţionează ca frână până ce macaraua se
opreşte, deci momentul este negativ iar turaţia pozitivă. După oprire, motorul antrenează
macaraua în sens contrar, cu momentul şi turaţia negative.
Similar se procedează şi în cazul mecanismelor de rotire sau a celor de basculare.
La schemele de comandă pentru mecanismele de ridicare trebuie să se ţină seama de
faptul că la ridicarea sarcinii maşina de acţionare lucrează în regim de motor, în timp ce la
coborâre, datorită momentului dat de sarcină, lucrează în regim de generator, adică de frânare.
O excepţie o formează numai mecanismele cu autofrânare, la care atât la ridicarea cât şi la
coborârea sarcinii, maşina de acţionare este conectată ca motor.
31
De obicei mecanismele care lucrează în curent continuu, sunt următoarele:
-mecanismul de ridicare a sarcinii;
-mecanismul de ridicare a braţului;
-mecanismul de translaţie a căruciorului de sarcina (a pisicii);
-mecanismul de închidere deschidere a graifărului.
Acţionarea tuturor mecanismelor se efectuează prin sistemele de comandă din cabina
macaragiului (mai puţin a mecanismului de ridicare a braţului care se face din cabina
auxiliară) şi prin intermediul aparaturii din sala mecanismelor (aparatura electrică de acţionare
a mecanismelor şi a tuturor agregatelor de pe pod, precum şi aparatajul de protecţie-
contactoare, relee, temporizatoare).
Pentru aceasta, în sala mecanismelor se află instalat un grup Ward-Leonard care
realizează transformarea curentului alternativ în curent continuu. Grupul Ward-Leonard se
compune dintr-un motor asincron care antrenează generatorul de curent continuu şi maşina
excitatoare a acestuia. Generatorul alimentează un motor de curent continuu cu excitaţie
separată. Tensiunea excitatoarei, deci şi a generatorului de c.c. este reglată prin intermediul
reostatului R (fig. 3).
Fig. 3 Schema de principiu a unui grup Ward-Leonard simplu:
MA
32
Amplificator
Integrator comanda Amplificator
punct turatie W.L.
reglaj n i
M G
33
Fig.5 Schema de principiu a unui sistem Ward-Leonard cu tiristoare:
1-generator de valoare necesară; 2-amplificator de tensiune; 3-amplificator de curent;
4-generator de impulsuri; 5-generator; 6-motor; 7-transformator de curent continuu;8-divizor
de valoare reală
Punct
reglaj Amplificator Amplificator
comanda turatie W.L.
n
Integratorul
punctului de
reglaj
34
Fig.6 Schema de acţionare cu alimentarea prin tiristoare a motorului de curent continuu din
reţeaua trifazată. Comutarea circuitului rotoric prin contactoare
Deoarece tiristorul nu este conductor decât într-un singur sens, la trecerea cuplului din
pozitiv în negativ, este necesar să se inverseze şi curentul. Aceasta se poate obţine prin
intermediul unor contactoare comutatoare rotorice, prin montajul antiparalel al tiristoarelor
sau prin comutarea polilor câmpului motorului. Pentru motoarele mai mari vin în consideraţie
primele două posibilităţi, deoarece inversarea polarităţii câmpului este legată de constante
mari de timp care afectează funcţionarea corectă a schemei. Soluţia cu contactoare
comutatoare este mai ieftină, în schimb soluţia semiconductor, cu tiristoare permite rezolvarea
oricărei probleme de reglare.
La schema antiparalelă impulsurile de amorsare sunt eliberate sau blocate în funcţie de
sensul curentului. La comutarea electronică pauza fără curent este foarte mică, de ordinul a 20
ms.
35
La trecerea manetei controlerului din poziţia zero direct pe poziţia de viteză nominală,
un integrator realizează o accelerare, respectiv o frânare independentă de sarcină. Maneta
controlerului poate fi trecută şi dincolo de această poziţie, când intră în acţiune slăbindu-l şi
turaţia motorului creşte. Întrucât odată cu slăbirea câmpului scade şi momentul motorului,
această funcţionare nu este posibilă decât cu cârligul gol, respectiv la sarcini mici. Sarcina
este măsurată permanent prin intermediul unor doze dinamometrice. O aparatură specială
indică suma sarcinilor şi diferenţa acestora asigurând în acelaşi timp şi echilibrarea
motoarelor. La sarcină parţială poate lucra numai cu turaţia admisă de momentul ce poate fi
furnizat de motor în condiţiile slăbirii câmpului de excitaţie. În fig.7 este redată schema bloc a
15 17
1 16
2 3 11 12
min GI1
4 5 500t GT1 M1
15 17
13
105t 16
7 10
6
8 9
GI2
GT2 M2
15 17
16
13
14
max
M4 GI3
GT3 M3
GI4
mecanismului de ridicare.
Fig.7 Schema de acţionare a mecanismelor de ridicare a unei macarale portal pentru şantier
naval cu motoare de curent continuu alimentate din reţeaua trifazată în montaj antiparalel: 1-
bloc de comandă; 2-doze tensometrice; 3-formarea turaţiei limită; 4-suma şi diferenţa
sarcinilor la cârlige; 5-sarcina limită la cârligul principal; 6-sarcina limită la cârligul auxiliar;
7-indicator de sarcină pentru mecanismele de ridicare; 8-supravegherea dozelor tensometrice;
9-alegerea digitală a curselor şi indicare poziţie; 10-formarea valorilor necesare; 11-alegerea
valorii minime; 12-integrator; 13-sincronizare digitală; 14-comutarea valorii turaţiei reale; 15-
celule cu tiristoare în montaj antiparalel fără curenţi de circulaţie; 16-celule cu tiristoare
pentru reglarea excitaţiei; 17-reglarea impulsurilor la funcţionarea ca invertor; M1…3-motoare
de ridicare pentru mecanismele I,II,III; M4-motorul de ridicare pentru mecanismul auxiliar;
GT1..4-generatoare tahometrice; GI1..4-generatoare de impulsuri
36
Concluzii
Cele două sisteme de acţionare cu tensiune variabilă prezintă avantaje şi dezavantaje.
Astfel sistemul Ward-Leonard cu maşini rotative are următoarele avantaje: capacitate mărită
de suprasarcină termică; capacitate mare de preluare a şocurilor pe care le transmite în reţea;
întreţinere mai puţin complicată; inversare fără dificultăţi a cuplului.
Ca dezavantaje apar: caracteristici dinamice mai defavorabile cu timp de decalaj
100…250 milisecunde; inversarea energiei prin contactoare (contacte); randament mai mic.
Sistemul cu alimentarea motorului de c.c. din reţea prin intermediul tiristoarelor
prezintă avantajele: caracteristici dinamice bune cu timpi de decalaj de cca 25 milisecunde;
inversarea energiei se poate face fără contacte, deci fără uzură; randament ridicat.
Ca dezavantaje apar: capacitate redusă de suprasolicitare termică; întreţinere
complicată cu personal specializat; factor de putere redus; transmiterea şocurilor în reţea;
siguranţele tiristoarelor se ard în cazul unei defecţiuni în reţea la coborârea sarcinilor.
Impunerea sistemului cu tiristoare este condiţionată de ieftinirea tiristoarelor şi
mărirea puterii reţelelor. În stadiul actual, sistemul Ward-Leonard reglat este încă preferat în
multe cazuri.
37