Viata noastra pe pamant este doar o mica parte din ceea ce avem de trait

DUMITRU C. DULCAN - Viata noastra pe pamant este doar o mica parte din ceea ce avem de
trait
DUMITRU CONSTANTIN DULCAN - "Viata noastra pe pamant este doar o mica parte din ceea
ce avem de trait"
Este medic nero!o" si psi#iatr$ cercetator in domeni! constiintei$ o %ire crioasa si temerara$ ce
a indra&nit sa cate raspnsri despre om in teritorii a!e cnoasterii inca nee'p!orate.
Distinse c premii si dec!arate (estse!!ers$ carti!e domniei sa!e a sc#im(at vi&inea stita despre
nivers$ pnand pe "andri o intrea"a comnitate stiinti%ica. Cea mai recenta aparitie$ Mintea de
dinco!o$ n e doar rod! nor !ectri e'trem de vaste$ ci si e'presia nei inte!i"ente iesite din
comn$ ce a resit per%ormanta a(so!t ori"ina!a de a pne cap !a cap conc!&ii!e %i&icii cantice$
a!e psi#o!o"iei transpersona!e si a!e stiinte!or neroco"nitive$ c e'periente!e re!i"ioase si a!e
mortii c!inice$ pentr a ne o%eri o descriere cat mai aproape de rea!itate a !mii de dinco!o. Un
demers impresionant$ ce rea%irma ori"inea noastra divina si importanta de a trai dpa !e"i
spirita!e.
"Moartea c!inica este o trecere intre doa !mi"
- Domn!e Constantin D!can$ tocmai a iesit de s( tipar cartea dvs. cea mai recenta$ care adna
si sinteti&ea&a stdii si martrii a!e e'perientei mortii c!inice. De ce ati a!es tocmai acest s(iect)
*oate e'perienta mortii c!inice sa de&!e"e ne!e mistere a!e e'istentei mane)
- Nimic din ce am scris pana acm n-a %ost premeditat. M-a mo(i!i&at de %iecare data crio&itatea
de a sti ce este dinco!o de noi. As ptea spne ca$ scriind$ mi-am raspns sin"r !a m!te
intre(ari. Am scris intai Inte!i"enta materiei$ pentr ca am vrt sa ar"mente& stiinti%ic intitia ca in
spate!e ttror !crri!or se a%!a o Ratine niversa!a care ordonea&a si coordonea&a tot!. +i ca
aceasta Ratine e Dmne&e. Daca Dmne&e e'ista$ atnci si noi$ oamenii$ tre(ie sa avem n
sens. Cea de-a doa carte$ ,n catarea sens!i pierdt$ a %ost motivata de %apt! ca !mea
acta!a se inscrie din pnct de vedere mora! pe o cr(a descendenta. Am pierdt !e"atra c
Srsa si am itat de ce sntem aici. Sin"ri$ %ara o (so!a spirita!a$ am a!necat in mare!e impas
mora!$ socia! si economic in care ne a%!am. Acm$ ceea ce am incercat in cartea Mintea de
dinco!o a %ost sa arat ca e'perienta mortii c!inice vine sa sstina c ar"mente c!are ori"inea
noastra spirita!a - idee pentr care
p!edea&a descoperiri!e %i&icii cantice$ re!i"ii!e$ psi#o!o"ia transpersona!a$ stiinte!e neroco"nitive
si n nmai acestea. Toate srse!e disctate ne spn ca viata noastra pe pamant e doar o mica
parte din ceea ce avem de trait$ o !ectie pe care tre(ie sa ne-o inssim pentr evo!tia noastra
spirita!a. Scriind aceasta carte$ simt ca am inc#eiat n cic! %ndamenta! a! adevar!i despre
noi. Sntem si materie$ sntem si spirit$ a redce e'istenta !mii doar !a dimensinea ei %i&ica
inseamna a ne intemeia viata pe n adevar incomp!et.
- Ce inseamna concret$ din pnct de vedere medica!$ moartea c!inica)
- Moartea c!inica este acea e'perienta in rma careia individ! traversea&a toate etape!e mortii
(io!o"ice$ dar n de%initiv$ %iindca e resscitat$ reads !a viata spontan sa prin interventie
medica!a$ iar %nctii!e sa!e vita!e snt re!ate. Ce traiesc aceste persoane in timp! mortii c!inice e
insa t!(rator. Stdi! e'periente!or de moarte c!inica demonstrea&a ca e'ista n tipar comn !a
toata !mea$ indi%erent de rasa$ ori"ine sa moment a! istoriei.
- Snt cnoscte ca&ri!e ce!or care s-a reintors !a viata si a avt$ in timp! mortii c!inice$ o
seama de reve!atii. Ce "vad" de %apt aceste persoane)
- La incept$ c#iar in moment! mortii$ s(iectii snt con%&i$ n inte!e" ce !i se intamp!a. Drerea$
in ca&! ce!or %oarte (o!navi$ incetea&a (rsc. Apoi constienti&ea&a ca a mrit si incep sa-si vada
din a%ara !or corp! (o!nav$ ranit sa a(andonat. Se mira ca n pot %i va&ti si n pot %i a&iti de
nimeni- snt imiti sa-i ada pe cei din .r ca-i dec!ara morti. Decorpora!i&ati$ isi cata rde!e$ vor
sa !e im(ratise&e$ dar mana !or trece prin corp! acestora %ara sa %ie percepta. ,ntr-n ca& citat
de /ennet# Rin"$ n so!dat american mti!at in ra&(oi! din Vietnam si-a va&t corp! de dea-
spra sa. A va&t e!icopter! american care !-a transportat !a spita! si$ spne e!$ "m-am intre(at
nde snt ds si am &(rat dpa e!". Cei mai m!ti indivi&i vor(esc apoi de ima"inea ni tne!$
prin care snt o(!i"ati sa treaca$ sin"ri sa insotiti de "#i&i - rde decedate sa in"eri. Este
trecerea dintre doa !mi$ din !mea noastra %i&ica in !mea spirite!or$ in !mea de dinco!o.
- ,n ce!e mai m!te ca&ri$ indivi&ii se inta!nesc c o 0iinta de Lmina. E c#iar Dmne&e)
- Dinco!o de tne!$ toti martorii acestor e'periente vad o !mina vie$ de o stra!cire %oarte intensa$
care n or(este totsi. E o !mina %eerica$ inva!itoare si ca!da$ ce o%era man"aiere si (crie.
Cei care a trait aceste e'periente spn ca e 0iinta Sprema$ Iiss$ 1dd#a sa A!!a#$ in %nctie
de apartenenta re!i"ioasa a %iecaria. O %iinta pe care o descri mai de"ra(a ca pe o impresie
traita$ decat ca pe o %i"ra concreta. Se si spne ca Dmne&e este asa cm si-! ima"inea&a
%iecare dintre noi$ dar in rea!itate n este ca in nicina din inc#ipiri!e noastre. Asa cm
martrisesc cei care a e'perimentat moartea c!inica$ Dmne&e ii intampina c o i(ire
cop!esitoare$ o pace pro%nda si o stare de (eatitdine despre care toti spn ca n a mai trait-o
niciodata. Nici rma de Dmne&e! dr$ amenintator si ac&ator$ cm e descris traditiona!.
- ...care in p!s ne va spne !a 2decata de Apoi.
- E'ista si in martrii!e acestor oameni n soi de .decata. Este %i!m! vietii pe care i! vad cei
a.nsi in %ata 0iintei de Lmina$ n %i!m panoramic c amannte in deta!i. Aceasta este$ cred$
e'presia 2decatii De *e Urma$ c care ne-a o(isnit re!i"ii!e. N ne .deca nimeni$ ne .decam
sin"ri$ %iindca$ va&and acest %i!m$ traim$ in toata cr&imea sa$ e%ect! actini!or noastre aspra
a!tora. Dannion 1rin3!e4$ n ca& ce!e(r de moarte c!inica$ mercenar an"a.at in armata$ martri-
seste ca a simtit drerea provocata de "!oante!e trase pe %ront in so!datii armatei inamice$ dar si
drerea si disperarea copii!or$ mame!or si sotii!or ce!or cisi in timp! misini!or !i. A martrisit ca
a simtit inc!siv drerea propri!i caine$ pe care i! !ovea$ enervat ca ii roade covor!. La %i!m!
vietii n esti$ deci$ n simp! spectator$ ci traiesti aievea drerea si tristetea pe care !e-ai prods
a!tora$ dar si (cria si recnostinta ce!or pe care i-ai a.tat sa i-ai i(it.
- E'ista$ deci$ o p!ata in cerri a ttror %apte!or noastre)
- N Dmne&e ne pedepseste$ ne pedepsim sin"ri$ aici$ pe pamant. E'ista o !e"e cosmica$
dpa care tot ce %acem a!tora se reperctea&a aspra noastra$ mai devreme sa mai tar&i$ prin
(oa!a$ neca&ri si ne%ericire. Iad! e mai de"ra(a o stare de spirit$ o stare a constiintei noastre
incarcate de re!e. Toti cercetatorii acestor %enomene a%irma c convin"ere ca n e'ista dinco!o o
pedeapsa divina %ara s%arsit$ pentr nimeni.
- Sa revenim !a e'perienta propri-&isa a mortii c!inice. Ce se intamp!a mai departe)
- Dpa ce %i!m! vietii ii %ace sa inte!ea"a nde a "resit si nde a procedat corect$ ce!or a%!ati in
moarte c!inica !i se arata o (ariera$ o pnte sa n ra$ si !i se inter&ice sa treaca. E semn!
distinctiv dintre ce!e doa !mi. "N este inca timp!" e ceea ce ad cei mai m!ti dintre ei. A!tora !i
se spne$ intr-o %orma sa a!ta$ "D-te inapoi si spne !mii ce ai va&t". Toti cei care a trect
prin asa ceva spn desc#is ca n mai a nicin %e! de %rica %ata de moarte. *entr cei care traiesc
aceste e'periente e atat de covarsitor$ incat raman constienti si dpa aceea de e'istenta nei
dimensini spirita!e in nivers$ dedicand-se$ pe mai departe$ nei vieti spirita!e sa nei vieti
pse in s!.(a (ine!i.
"N creier! "enerea&a constiinta$ ci constiinta are in primire n creier de care se %o!oseste"
- Domn!e D!can$ va provoc sa disctam si din pnct de vedere stiinti%ic. Cm se impaca toate
aceste descoperiri c %ormatia dvs. de medic nero!o")
- Tocmai pentr ca snt medic nero!o" si am stdiat creier! pot sa a%irm c tarie ca mintea
omeneasca n se redce !a reactii!e (ioc#imice care a !oc in creier. S-a %act masratori a!e
moment!i in care snt activate di%erite arii din creier si e!e demonstrea&a ca aceste activari
preced c cateva miimi de secnda constienti&area !or. C a!te cvinte$ deci&ia de e'ectare a
nei miscari pare a %i !ata inainte de a %i in%ormat creier!. +i atnci$ daca initiativa creier!i pre-
cede$ oarecm$ vointa noastra de a actiona$ ne intre(am %iresc5 "andim sa sntem "anditi) N
avem inca o teorie coerenta re%eritoare !a constiinta. E'perienta mortii c!inice p!edea&a pentr
independenta constiintei %ata de creier. N creier! "enerea&a constiinta$ asa cm inca se crede
!a mod! "enera!$ ci constiinta are in primire n creier$ de care se %o!oseste de-a !n"! nei vieti$
pentr a se in%orma$ a e'perimenta si a evo!a.
- S-a imptat acestor vi&ini avte in timp! mortii c!inice ca ar %i rod! aneste&ice!or s( care se
a%!a ma.oritatea pacienti!or.
- Da$ s-a ads ar"ment! ca ar ptea %i #a!cinatii sa e'presia ni creier in s%erinta$ ca ar %i
re&!tat! isc#emiei sa a! nor cri&e epi!eptice. Snt doctor nero!o" si pot adce oricand
ar"mente medica!e impotriva acestor ipote&e. Despre e%ect! aneste&ic!i n poate %i vor(a$
caci snt si m!ti oameni care a avt aceste e'periente spontan$ %ara nicio in%!enta c#imica.
Apoi$ e'ista oameni care si-a de&vo!tat capacitatea de a ca!atori e'tracorpora!$ ei snt cat se
poate de !ci&i si de sanatosi$ iar martrii!e !or se m!ea&a per%ect pe vi&ini!e ce!or care a trait o
moarte c!inica. N e vor(a de nicio in%!enta e'terioara. E pr si simp! o a!ta stare a creier!i$
pe care$ vrea n vrea$ stiinta va tre(i sa o accepte. E'ista stdii %acte pe ste de oameni$ de
varsta$ se'$ re!i"ie si provenienta di%erite. Vi&ini!e !or snt asemanatoare$ %ie ca e vor(a de
S%anta Tere&a de Avi!a$ de *!aton sa de persoane din &i!e!e noastre.
- Adce stdi! mortii c!inice ar"mente concrete in %avoarea rea!itatii !mii de dinco!o)
- Un! din ce!e mai pternice ar"mente este %apt! ca in timp! mortii c!inice$ neva&atorii din
nastere vad prima oara ce se intamp!a in .r. Ei vad c oc#ii spirit!i$ ai corp!i de ener"ie. Este
o dovada ca n avem doar corp %i&ic$ ci si corp s(ti!$ care este insotit de o constiinta detasata de
creier! nostr anatomic si care are o a!ta perceptie aspra timp!i si a spati!i. E'perienta este
a acestei constiinte$ n a creier!i. Vederea se %ace intr-n n"#i de 678 de "rade si poate e'-
p!ora instantane !a orice distanta. Aceasta vedere panoramica apare n nmai !a cei care a o
moarte c!inica$ ci si in stari!e de e'ta& mistic sa in e'perienta nor maestri spirita!i ai Orient!i.
Un creier tramati&at poate "enera$ desi"r$ si #a!cinatii$ dar e!e n-a coerenta$ n-a !o"ica. Tot
ceea ce se petrece in e'perienta mortii c!inice are o coerenta$ n sens mora!$ o %i!oso%ie pro%nda$
c re%erire !a viata persoanei imp!icate. ,n rma !or$ invatam intotdeana o !ectie. Un a!t
ar"ment e'trem de important este memoria noastra de dinco!o. 0i!m! retrospectiv a! vietii$ care
!i se pre&inta ttror ce!or care a.n" dinco!o$ demonstrea&a ca nimic n se ita din ceea ce am
trait aici. Se retin si ce!e mai mici amannte$ pe care credeam ca !e-am itat de m!t$ pe care si !e
amintesc c#iar si indivi&ii (o!navi de A!&#eimer. ,n timp! vietii noastre$ n memoria se pierde$ ci
instrment! de redare$ neron! se atro%ia&a. Memoria ramane in camp! constiintei$ care se e'-
tinde dinco!o de noi in ace!asi timp c matricea corp!i nostr s(ti!. Ar"mente e'ista c d-
im!$ dar pro(a(i! ce!e mai pternice snt martrii!e ce!or reintorsi !a viata.
- Din toate ca&ri!e pe care !e-ati inta!nit si stdiat$ care vi se pare ce! mai spectac!os)
- Cred ca ce! mai impresionant este ca&! Anitei Moor.ani$ pe care !-a si re!atat intr-o carte
ato(io"ra%ica. Era de patr ani (o!nava de cancer !im%atic cand$ intrata in coma pro%nda$
termina!a$ incepe sa perceapa !mea dinco!o de !imite!e o(isnite. Desi are oc#ii inc#isi$ %iindca e
spsa reanimarii$ i! vede pe %rate!e sa in avion! c care venea din India !a 9on" /on"$ pentr
a %i pre&ent !a !time!e sa!e c!ipe de viata. Ade disctii!e intre medici si sot! sa$ desi e!e avea
!oc pe n coridor indepartat. +i n doar ca ii ade si vede$ dar !e ade si "andri!e. Se e!i(erea&a
din trp! %i&ic si constata$ c imire$ ca poate %i in mai m!te !ocri in ace!asi timp. Vede toate
manevre!e de reanimare pe care !e %ac medicii$ inte!e"e disperarea sot!i si ar vrea sa-i spna
%rate!i sa n se "ra(easca$ %iindca n va mri pana n va veni. ,nsa nimeni n o ade. Dpa o
vreme$ atasament! ei %ata de oameni se estompea&a si intra intr-o !me minnata$ "vernata de
(crie si de i(ire
neconditionata. ,si revede tata!$ care mrise c &ece ani inainte$ c care sta de vor(a si care o
annta ca n a venit inca timp! sa ramana aco!o. ,si vede %i!m! vietii si inte!e"e misinea pentr
care a sosit pe pamant si ceea ce mai are de %act pentr a o imp!ini. N se (cra !a "and!
revenirii in corp! (o!nav$ dar inte!e"e ca tre(ie sa se intoarca sa transmita !mii n mesa.. La
iesirea din coma$ !e &am(este medici!or si !e spne ca a %ost vindecata si va trai. Nimeni n-o ia in
serios. +i totsi$ peste cateva &i!e$ !a ana!i&e!e e%ectate$ medicii constata semne certe de
vindecare. ,nsa Anita Moor.ani a mai sps ceva in cartea ei ato(io"ra%ica$ si anme ca$ in spati!
de dinco!o$ in timp! %i!m!i panoramic$ i s-a reve!at si vieti!e pe care !e-a avt pana atnci.
"Sntem c adevarat :!mina din Lmina;"
- Atin"eti o c#estine e'trem de controversata$ tema reintrparii$ respinsa$ de a!t%e!$ de re!i"ia
crestina. Avem motive sa credem in asa ceva)
- Ideea reintrparii e motiv de mare controversa intre crestini si sstinatorii ei. E'ista insa
ar"mente ce tin de impresia %iecaria dintre noi$ de ace! sentiment de d<.= v pe care i! avem$
neori$ cand inta!nim o anmita persoana. Din no$ martrii!e oameni!or snt ce!e care ar tre(i
sa ne pna ce! mai tare pe "andri. Cercetatoarea Sandra Anne Ta4!or adce in disctie n ca&
%oarte interesant$ a! ni tanar ara($ care s-a nasct in mnti$ in Li(an$ si n si-a parasit casa
pana !a >8 de ani. S-a intamp!at sa %ie ds oca&iona! intr-o a!ta !oca!itate$ !a ste de 3m distanta$
pe care a recnosct-o imediat ca %iind cea in care a trait anterior.
1a mai m!t$ dintr-n imp!s$ a mers direct !a casa in care se nascse$ i-a identi%icat pe nme pe
cei care o !ocia$ !e-a aratat !oc! in care si-a amintit ca a ascns niste (ani si i-a "asit. 0ami!ia
respectiva era atnci intr-n proces de sta(i!ire a ni #otar intre pamantri. E! si-a amintit nde
era vec#i! #otar. A %ost atat de convin"ator$ incat si .stitia i-a acceptat martria. Se nascse in
ace!asi anotimp in care$ in rma c >8 de ani$ vec#ea persoana %sese cisa. Reincarnarea !i a
%ost$ deci$ imediata. Mai e si ca&! !i Rand 2ameston S#ie!ds$ care in timp! nei morti c!inice
retraieste 7? de evenimente din vieti!e anterioare. A retint !oc! nde a trait si cine a %ost. A %act
? vi&ite in ace! oras$ a inventariat @@A dove&i care atesta acea viata si a recnosct 6B de c!adiri.
Ca&! !i e ce!e(r si e stdiat de dr. 2im 1.Tc3er$ !a sectia de medicina psi#iatrica din
Universitatea Stat!i Vir"inia. Dar deta!i! care naste ce!e mai m!te intre(ari e c#iar
ca&! Anitei Moor.ani. Aco!o$ ss$ Cineva i-a sps sa stea !inistita$ ca va %i vindecata si i-a aratat si
ce!e!a!te vieti pe care !e-a avt. Daca stiinta a ptt con%irma vindecarea ei mirac!oasa$ anntata
in !mea de dinco!o$ de ce n-am crede si in ce!e!a!te !crri va&te de ea aco!o) Este o intre(are
ce n poate %i evitata.
- Sntem$ deci$ nemritori. Mrim$ dar continam sa traim s( a!ta %orma.
- Continam sa traim in corp! s(ti!$ care e %ormat din !mina de ina!ta %recventa. Cei care a va-
&t corp! s(ti!$ ceea ce nmim in mod traditiona! "s%!et"$ in timp! e'periente!or e'tracorpora!e$
!-a descris ca %iind %ormat din mi!ioane de pncte !minoase. Daca in ceea ce priveste trp!
nostr s-a sps ca "pamant sntem si in pamant ne vom intoarce"$ in ceea ce priveste s%!et!$
"!mina sntem si in Lmina ne vom intoarce". Sntem c adevarat "!mina din Lmina". E va!a(i!
si daca e'trapo!am !a nive! macro. Univers!$ spne David 1o#m$ este o #o!o"rama "i"antica.
,ntre !mea de aici si !mea de dinco!o e doar o di%erenta de %recventa. Ceea ce n vedem n
inseamna ca n e'ista. De pi!da$ noi percepem snete!e a caror %recventa se sitea&a intre
@7.888 si >8.888 9&. Li!iac! emite si receptea&a !trasnete c %recventa pana !a @B8.888 9&. Iar
de!%inii comnica pe %recvente sitate peste @B8.888 9&. La %e! si c !mina. S( n anmit pra"
a! %recventei$ !mina se
condensea&a in materie %i&ica$ iar deaspra acestia$ !mina devine ener"ie invi&i(i!a. Sntem
aici$ pe pamant$ !imitati de &id! nei %recvente care ne o(trea&a vederea. ,nsa Dmne&e$ in
marinimia Li$ ne-a ase&at intr-o %ereastra cosmica$ din care ptem vedea nivers!$ din care ni
se o%era desc#iderea.
- Vreti sa spneti ca ,! ptem cnoaste pe Dmne&e pentr ca E! ,nssi vrea sa %ie cnosct)
- Univers! n %ace !crri "ratite. ,n vremri!e noastre a e'p!odat o serie de preocpari
stiinti%ice care n %ac decat sa con%irme aceasta dimensine spirita!a a nivers!i$ sa
demonstre&e ca istoria nivers!i si a om!i e scrisa de aceeasi mana$ ca om si nivers a
aceeasi ori"ine spirita!a. E'perienta mortii c!inice a %ost n mare dar pe care Dmne&e ni !-a
dat$ pentr a ne indemna sa sc#im(am drm! "resit pe care am mers pana acm si sa ne
inssim !ectia cnoasterii si a i(irii$ care e adevarat! sens a! vietii. Avem o sin"ra sansa de
iesire din cri&a in care intrea"a omenire este imp!icata5 sa optam pentr o adevarata renastere
spirita!a. C a!te cvinte$ sa traim in armonie c Dmne&e$ c noi insine$ c semenii si c nat-
ra. N intamp!ator$ Iiss a sps5 "E snt Ca!ea$ Adevar! si Viata". Ni s-a aratat Adevar!$ ni s-a
aratat Ca!ea$ e rand! nostr sa raspndem c#emarii Li.