Você está na página 1de 7

America de Nord: Canada i SUA

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA


FACULTATEA DE DREPT I TIINE SOCIALE
MASTER: SOCIETATE, COMUNICARE I MASS-MEDIA





Comportamentul n afaceri - America de Nord: Canada i SUA




STUDENT: Cooveanu Cezarina






CRAIOVA,
2014

America de Nord: Canada i SUA

1. Eticheta de business n Canada

Cultura nationala de afaceri in Canada difera complet de Japonia, China sau UK, nu se
bazeaza pe un set clar de atribute, este structurata ca un mozaic in formare inca pe seama altor
culturi; sintetic si general, se poate afirma ca modelul national cultural al afacerilor in Canada se
apropie de modelul SUA: un anumit individualism, bogatie si nivel ridicat de trai, agresivitate si
tendinta de dominare a celorlalti.
a.Diferene regionale
Provinciile Canadiene (incluznd Noua Scoie, Noul Brunswick i Insula Prinului
Edward, ct i Terranova): n primul rnd descendeni britanici, rezidenii provinciilor mai puin
prospere din Canada de Est sunt n general mai retrai, mai impasibili i de mod-veche.
Newfoundland e unic, cu un dialect i o cultur care are pot fi comparate cu cele irlandeze i cu
Vestul Angliei. Rezidenii celei mai populate provincii ale Canadei, Ontario gigantul
economic, politic i cultural al statului sunt considerai de obicei a fi mai conservatori i mai
nclinai spre afaceri.
Quebec (i alte regiuni din Canada Francofon i preuiesc identitatea cultural i sunt foarte
naionaliti. Influena european este puternic simit n Quebec, ora ai crui locuitori se
consider aprtorii civilizaiei franceze din America de Nord. Sunt uneori numii Latinii
Nordului pentru c sunt foarte nsufleii i cordiali. Rezidenii regiunii nordice puin populat
sunt vzui precum ntruchiparea necizelat a spiritului pionier canadian.
b. Formule de salut
n general, canadienii sunt mai retrai i mai politicoi dect americanii, lund regulile de
etichet mai n serios dect acetia. Este recomandat sa strngei mna i prezintai-v unui
canadian atunci cnd l ntlnii pentru prima oar. Strngei mna ferm atunci cnd v ntlnii
sau cnd v desprii si este importanta mentinerea contactul vizual.
Atunci cnd o doamn intr ntr-o ncpere sau prsete ncperea, domnii se ridic n
picioare i, n mod normal, i ofer mna doamnei. n Quebec oamenii obinuiesc s se srute pe
obraz. Atunci cnd se ntlnesc prieteni apropiai sau rude, se adreseaz unii altora folosind
prenumele i se srut pe ambii obraji.
America de Nord: Canada i SUA

Domnii francezi canadieni n etate i pot sruta mna unei doamne. Acest gest trebuie
acceptat cu graie. Un domn strin nu ar trebui s i srute mna unei doamne francez-canadian,
acest gest putnd chiar oca doamna n cauz.
Canadienii sunt relativ mai formali dect americanii n ce privete numele i titlurile.
Trebuie folosite numele de familie i titlurile adecvate pn ce gazda sau colegul canadian v
invit s i spunei pe nume. De obicei, prenumele sunt folosite doar de prietenii apropiai i de
rude. Locuitorii Canadei Vestice folosesc mai des prenumele dect ali compatrioi. Titlurile
academice i gradele sunt importante pentru francezi canadieni. Este bine ca acestea s fie
cunoscute i folosite n mod adecvat.
c. Limb
Engleza i franceza sunt amndou limbi oficiale pentru desfurarea afacerilor n
Canada, dei engleza este folosit pentru aproape tot ce nseamn comer i afaceri
internaionale. Majoritatea francezilor canadieni neleg i pot vorbi n englez, ns prefer s
vorbeasc n francez. Este bine s verificai din timp dac va fi nevoie de un interpret.
d. Comunicare non-verbal
n general canadienii sunt mai retrai dect americanii. Canadienii nu realizeaz mult
contact fizic n timpul conversaiilor, de aceea este important s se pstreze un spaiu personal.
Francez-canadienii sunt mai nsufleii i mai expresivi dect compatrioii lor. Atunci cnd
vorbii cu cineva este bine s v dai dai jos plria i ochelarii de soare.
n Quebec trebuie s v meninei o postur dreapt, s stai picior peste picior sau cu
genunchii apropiai. Nu se st cu picioarele deprtate sau cu picioarele pe scaune sau pe mese. n
Quebec eti considerat nepoliticos dac i ii minile n buzunar n timp ce vorbeti cu cineva. Se
strnut i se terge nasul ct mai discret cu putin, folosindu-se o batist sau un erveel. Dac e
posibil, se prsete ncperea nainte. Nu se folosesc niciodat scobitori, unghere sau pieptene n
public.
e. Cultura Corporatist
Punctualitatea e imperioas n cazul ntlnirilor de afaceri sau ocaziilor sociale. Dac
intervine ceva i urmeaz s ntrziai, trebuie s v anunai imediat participatul canadian la acea
ntlnire. Acestea fiind spuse, canadienii nu sunt la fel de obsedai de timp precum sunt
americanii. n Canada se obinuiete distribuirea crilor de vizit. n Quebec crile de vizit se
printeaz n englez sau n francez i se include titlul academic. Cea mai indicat soluie ar fi o
America de Nord: Canada i SUA

carte de vizit fa-verso (pe o parte englez i pe cealalt n francez). ntlnirile sunt bine
organizate i orice discuie neesenial e pstrat ct mai puin cu putin. n Canada
comunicarea de business este oarecum direct, ns mai rezervat dect n Statele Unite.
Scrisorile i telefoanele trebuie s fie directe i succinte.
f. Comportamentul la mas
Gazda ine de obicei primul toast. Ateptai pn ce toat lumea este servit cu vin, iar
toastul a fost inut de gazd nainte de a bea. i femeile pot ine un toast. n Quebec vinul este de
obicei servit n timpul mesei. n Quebec, este considerat a fi de prost gust s cerei martini sau
scotch nainte de cin francezii canadieni consider c aceste buturi amoresc simul
gustului. n general, buturile servite nainte de cin includ buturile distilate precum Pernod,
cocktail-uri precum Kir, ampanie i vermut. Coniacul, Grand Marnier (lichior pe baz de
coniac) i/sau alte buturi spirtoase sunt servite dup cin. Regulile de etichet i formalitile
sunt mult mai importante n Canada dect n Statele Unite. n Quebec servirea mesei pe strad,
sau stnd n picioare este considerat a fi de prost gust. Nu ajungei niciodat mai devreme la
ocaziile sociale. Optai n schimb pentru o ntrziere graioas.
g. inuta
De obicei, canadienii se mbrac mai conservator (i mai formal cnd ies n ora) dect
vecinii americani, dei obiceiurile pot varia n funcie de regiune. inuta n Vancouver, de
exemplu, e puin mai casual; n Toronto e mai inspirat din cultura britanic. Francezii canadieni
adopt un stil european mai relaxat dect compatrioii lor. Pentru ntniri de afaceri, domnii ar
trebui s se mbrace la costum i cravat; doamnele ar trebui s poarte costume neutre sau rochii.
h. Cadouri
Aducei flori, vin bun sau ciocolat gazdei atunci cnd suntei invitai ntr-o cas
canadian. Sunt de evitat trandafirii roii (asociai sentimentelor romantice) i crinii albi (asociai
funeraliilor). Ct timp suntei n Quebec, nvai puin francez; Locuitorii din Quebec vor
aprecia efortul de a le vorbi n limba lor nativ. Nu comparai Canada cu Statele Unite. Nu
folosii termenul Amerindieni referindu-v la popoarele indigene. Muli canadieni consider c
acest termen este injurios. Canadienii folosesc n schimb denumirea oameni ale primelor
Naiuni. Nu luai aprarea n dezbateri privind chestiuni naionale controversate (mai ales cnd
se discut starea oraului Quebec sau importana francezei i englezei n societatea canadian,
etc.).
America de Nord: Canada i SUA

2. Eticheta de business n SUA

Dimensiunile culturale ale SUA sunt caracterizate de un grad foarte ridicat de
individualism si un scor redus la orientarea pe termen lung, fapt ce determina flexibilitatea,
independenta si orientarea spre noi oportunitati. Datorita masculinitatii crescute, exista
diferentieri legate de sex, barbatii inca dominand structurile de putere. Cu toate acestea, s-a
remarcat o tendinta a femeilor de a prelua modele masculine, marcate de competitie si
asertivitate crescute. Societatea americana functioneaza cu mai putine reguli, un control mai
redus si cu o toleranta ridicata la idei si credinte diferite, fapt confirmat de un scor redus al
evitarii incertitudinii.
Cu o populatie de peste 300 de milioane de locuitori, SUA este un creuzet de rase si etnii.
In general, statele de pe coasta de est sunt mai conservatoare si mai formale in maniere si
imbracaminte decat cele din vest. Cultura muncii este deosebit de dezvoltata, valorile principale
fiind: onestitatea, competitia, punctualitatea si succesul prin munca.
a.Prezentarea
In orasele mari, barbatii poarta costume de culoare inchisa si cravata. Culoarea camasii
poate fi alba (pentru intalnirile formale) sau albastru deschis (pentru cele mai putin formale).
Pentru o infatisare mai conservatoare, femeile poarta de asemenea un costum inchis la culoare. In
concluzie, daca va imbracati mai conservator, cel putin prima impresie va fi buna. In cultura
americana, codul tinutei variaza destul de mult, astfel, in orasele mai mici ea poate fi informala,
chiar fara sacou sau cu jachete sport si jeans. Daca organizatia nu pretinde o tinuta formala,
hainele casual sunt destul de des intalnite, in afara intalnirilor foarte importante.
b.Salutul
Strangerile de mana dureaza intre 3 si 5 secunde si sunt ferme. Mentineti contactul vizual
in timpul salutului si al discutiei, deoarece este perceput drept un semn al sinceritatii, increderii
si al interesului. Strangerea de mana este uzuala atat pentru barbati, cat si pentru femei.
Imbratisarea si contactul fizic sunt doar pentru prieteni sau familie. Distanta standard intre
persoane este de 0,6 m. O distanta mai mica poate genera disconfort. Contactul vizual cat mai
des este perceput drept sinceritate, desi nu ar trebui sa fie prea intens. Anumite minoritati s-ar
putea sa nu foloseasca un contact vizual direct prea des, dar asta in semn de respect.

America de Nord: Canada i SUA

La prima intalnire, folositi titulatura si numele de familie, pana cand vi se va indica altfel.
De obicei, americanii trec foarte repede la folosirea prenumelor, aceasta fiind o norma culturala
care reflecta mai mult stilul informal de afaceri decat intimitatea. Diversitatea culturala se
reflecta si in diversitatea numelor. Deseori se folosesc porecle si diminutive (Dick pentru
Richard), fapt incurajat si de catre persoanele cu autoritate formala. Sa nu va surprinda adaugiri
ca Jr., III sau IV la un nume. Este o indicatie a generatiei din care face parte persoana. Adresati-
va cu "Miss" femeilor necasatorite si cu "Mrs." femeilor casatorite. Daca nu cunoasteti starea
civila a doamnei ii veti spune Ms. (propuntat miz). Intrebati fara grija cum se pronunta un nume.
c.Punctualitate
Sintagma "time is money" s-a nascut in SUA acum peste 200 de ani, deci punctualitatea
este foarte importanta. De asemenea, aceasta subliniaza si initiativa proprie, dorinta de
autorealizare, rapiditatea in luarea deciziilor, asumarea de riscuri si exploatarea oportunitatilor.
d.Intalnirile de afaceri
Stabilirea intalnirilor de afaceri se face din timp. Conversatia se poarta in limba engleza,
chiar daca in SUA exista o puternica minoritate vorbitoare de limba spaniola. Discutiile pot
incepe cu intrebari legate de activitatea profesionala. Complimentele sunt foarte des vehiculate,
iar simtul umorului este apreciat, mai putin legat de teme precum: religia, etnia sau
autodeprecierea.
Ca valoare decizionala, banii constituie cel mai important argument. Statusul, protocolul
sau alte formalitati au un rol mai putin important decat in alte culturi. Americanii nu se tem de a
spune un "Nu" direct daca nu sunt de acord cu ceva, fapt care ii deranjeaza pe strainii neobisnuiti
cu acest stil. O alta caracteristica este persistenta, fapt dat de credinta ca exista solutii pentru
fiecare problema. Chiar si in cazul unor negocieri aflate in impas, vor continua sa exploreze cat
mai multe optiuni.
Discutii de afaceri mai putin formale pot avea loc in timpul pranzului sau chiar la micul
dejun si cina. In aceste intalniri predomina conversatiile sociale, fiind un prilej folosit mai mult
pentru cunoastere si construirea raportului personal. Americanii par deranjati de perioadele de
tacere si deseori continua sa vorbeasca doar pentru a nu se lasa linistea.
e.Conversatii de afaceri la masa
Discutiile de afaceri pot incepe de la micul dejun, chiar si de la ora 7 de dimineata. In
zilele de weekend, afacerile se pot discuta si la brunch (o combinatie intre micul dejun si pranz,
America de Nord: Canada i SUA

undeva intre orele 11-12). Pranzul se serveste pana la ora 14 si este, de obicei, frugal. Atentie la
consumul de alcool, unele companii accepta acest lucru in timpul pranzului, dar majoritatea nu.
Daca sunteti invitati la un pranz intr-un restaurant, gazda s-ar putea sa se ofere sa plateasca. Daca
nu o face, fiti pregatit sa vi-l platiti singur sau in mod egal. In majoritatea localurilor este interzis
fumatul. Acolo unde acest lucru este permis, cereti totusi acordul celorlalti.
Subiecte de discutie care construiesc raportul interpersonal sunt: locul de munca,
calatoriile, mancarea, filmele, afacerile, sportul (fotbal american, baschet, golf - un loc in care se
si discuta afaceri). Pana cand cunoasteti bine persoana evitati subiecte ca religia, politica sau alte
aspecte delicate (avort, rasism).
f."Eticheta" bacsisului
La restaurante, bacsisul standard este de 15% din valoarea consumatiei, oferit direct
chelnerilor. Pentru localurile mai scumpe acest procent poate creste pana la 20%. La hotel,
valorile bacsisului sunt de 1 dolar pe bagaj, aceeasi suma fiind oferita si cameristei pentru fiecare
zi de sedere. Pentru servicii speciale se pot oferi portarului intre 5 si 10 dolari. 15% din valoarea
serviciului se ofera suplimentar si coaforului, barmanului sau soferului de taxi.
La tururile organizate, suma oferita soferilor de autobuz este de 10$/grup. Pentru un tur
mai scurt suma poate fi de 2-5 dolari/persoana, daca ghidul a oferit informatii deosebite.
Plasatorii din teatre nu asteapta bacsis pentru serviciul lor.