Você está na página 1de 5

Alfabetul italian

(a)
b- (bi)
c- (ci)
d- (di)
e- (e)
f- (effe)
g- (gi)
h- (acca)
i- (i)
j- ( i Iunga)
k- (cappa)
l- (elle)
m- (emme)
n- (enne)
o- (o)
p- (pi)
q- (cu)
r- (erre)
s- (esse)
t- (ti)
u- (u)
v- (vu)
w- (doppia vu)
x- (ics)
y- (i greca)
z- (zeta)
Limba Italiana ca si Franceza sau Germana are propriul set de Reguli de Pronuntie:

Litera H in limba italiana nu se pronunta.
Exemplu: Oh! Oo!

Litera S se pronunta asemenea literei Z in urmatoarele situatii:

1. intre doua vocale:

- casa (cas)
- cosa (lucru)
- causa (cauza)

2. inaintea unor consoane: (b,g, s, m, l, v):

- sbaglio (greseala)
- sguardo (privire)
- smalto (smalt)
- svelto (zvelt)
- sleale (necinstit)
- svizzero (elvetian)
Litera Z se pronunta asemenea literei :
- grazie ( multumesc)
- lezione (lectie)
- notizia (stire)

Consoanele duble se pronunta mai lung si mai apasat:

- bello (frumos)
- giallo (galben)
- occhio (ochi)
- bicchiere (pahar)
- oggi (azi)
- passo (pas)
Grupul gn se pronunta ca un n moale: signore (domn), compagno (tovaras).

Grupul gli se pronunta ca un li moale: figlio, sbaglio, giglio.
In grupurile de sunete ci, gi, sci urmate de o alta vocala, litera i nu se mai pronunta: cielo, cieco, gioco, sciocco,
sciame.

Grupurile de sunete sce , sci se pronunta e, i:
scelta (alegere), scena( scena), uscita (iesire) , scivolo (tobogan).

Grupurile de sunete: ce, ci, ge, gi, che, chi, ghe, ghi se pronunta identic ca in limba romana:
cielo (cer), circo (circ), gesto (gest), gioco (joc), che (ce), chiave (cheie), ghiandola (glanda), ghepardo (ghepard).

B. Completati cuvintele cu urmatoarele grupuri de litere: sci, ci, gli, chi, sce, gi:
__ocattolo, pomerig__, __atore, pan__a, __odo, __nografo.

C. Scrieti cate doua cuvinte cu urmatoarele grupuri de litere folosind dictionarul si apoi traduceti-le in limba
romana:

gli, gn, sce, ge, gi, ce, ci, che, ghe.

D. Traduceti in limba italiana:

1.Eu sunt din Bucuresti . 2. Am 20 de ani. 3. Locuiesc la Roma. 4. Lucrez si studiez in Italia.
5. Imi place mult aici. 6. Imi plac obiceiurile italienilor. 7. Ma cheama Mario.
E. Traduceti in limba romana:

1. Abito a Bucarest. 2. Sono di Roma. 3. Mi chiamo Maria. 4. Mi piace molto la lingua italiana. 5. Mi trovo molto
bene qui, in Italia.

F. Cititi cu voce tare urmatoarele cuvinte:

paese, causa, casa, mese, essere, bagno, sogno, mezzo, spesso, riso, felicit, pesce, scienza, , questo, quello,
giocattolo
Raspuns ex
B. giocattolo , pomeriggio, sciatore, pancia, chiodo, scenografo.

C. glicerina (glicerina), glicemia (glicemie), gnocco(galusca), gnome (proverb), scena(scena), scettro (sceptru),
gelato (inghetata), gente (lume), gioco (joc), giorno (zi), certo (sigur), cerbiato (pui de cerb), circo (circ), circolo
(cerc), cheto (tacut), cherubino (heruvim), ghebbio (gusa), ghetto (ghetou).
D.
1. Sono di Bucarest.
2. Ho ventanni.
3. Abito a Roma.
4. Lavoro e studio in Italia.
5. Mi piace molto qui.
6. Mi piacciono i costumi italiani.
7. Mi chiamo Mario.
E.
1.Locuiesc la Bucuresti.
2. Sunt din Roma.
3. Ma cheama Maria.
4. Imi place mult limba italiana.
5. Ma simt foarte bine aici, in Italia.

Verbul- Modul indicativ- Forma interogativa

In limba italiana, forma interogativa este marcata in scris prin semnul intrebarii asezat la sfarsitul unei
fraze/propozitii:

Ex: Cosa fai questa sera? (Ce faci in seara asta)?
Vieni anche tu con noi? (Vii si tu cu noi?)

Ca si regula , adjectivele , adverbele interogative si pronumele preceda verbul la forma interogativa:

Perch piangi? (De ce plangi?)
Chi parla al telefono? (Cine vorbeste la telefon?).
Dove sei? (Unde esti?)
Quando vieni da noi? (Cand vii la noi?)
B. Puneti urmatoarele propozitii la forma negativa.

1. Mi piace andare al cinema .
2. Loro hanno molto da lavorare.

3. Domani, vengono i nostri cugini.
4. Ho capito tutto quello che hai detto.
5. Vado spesso al mare.
6. Compro anche due chili di farina.
7. Pulisco tutta la casa.
8. Lei fa tutto rapidamente.
C. Traduceti in limba italiana :
1. Nici mie, nici tie nu ne place sa vorbim la telefon.
2. Nu este acolo nici unul dintre prietenii vostri.
3. Voi nu mai doriti sa fiti ajutati de parintii vostri.
4. Incearca sa nu cheltui prea multi bani.
5. Nu-mi amintesc cum il cheama.
6. Nu cred nimic din ce ne spune ea.
7. Nu va dau nimic in schimb.
8. Nu ma duc nicaieri maine.
Astazi vom invata cum sa formam propozitii negative in limba italiana.

Verbul- Modul indicativ- Forma negativa

In limba italiana, forma negativa a verbului se contruieste cu ajutorul adverbului negativ non, care se aseaza in
fata verbului principal:

Non mi piace fare la spesa.
Nu-mi place sa merg la piata.

Atunci cand este precedat de pronumele negative : nessuno (nimeni), nulla (nimic) sau de conjunctiile negative
precum nemmeno, neanche, neppure (nici macar), adverbul de negatie Non nu mai apare in propozitie:

Nessuno venuto da noi. (Nimeni nu a venit la noi)
Nulla mi piace qui. (Nu-mi place nimic aici)

Nemmeno sa come si chiama (Nici macar nu stie cum se cheama)
Neppure viene a visitarci. (Nici macar nu vine sa ne viziteze)

Atunci cand verbul nu este precedat de nici un pronume negativ sau conjunctive negativa, adverbul de negatie
non apare in propozitie:

Non mi piace nulla. (Nu-mi place nimic)
Non voglio niente. (Nu vreau nimic)
Non sa nemmeno dove si trova. (Nici macar nu stie unde e).
B. Puneti urmatoarele propozitii la forma negativa.

1. Mi piace andare al cinema .
2. Loro hanno molto da lavorare.
3. Domani, vengono i nostri cugini.
4. Ho capito tutto quello che hai detto.
5. Vado spesso al mare.
6. Compro anche due chili di farina.
7. Pulisco tutta la casa.
8. Lei fa tutto rapidamente.
C. Traduceti in limba italiana :
1. Nici mie, nici tie nu ne place sa vorbim la telefon.
2. Nu este acolo nici unul dintre prietenii vostri.
3. Voi nu mai doriti sa fiti ajutati de parintii vostri.
4. Incearca sa nu cheltui prea multi bani.
B. Puneti urmatoarele propozitii la forma negativa.

1. Mi piace andare al cinema .
2. Loro hanno molto da lavorare.
3. Domani, vengono i nostri cugini.
4. Ho capito tutto quello che hai detto.
5. Vado spesso al mare.
6. Compro anche due chili di farina.
7. Pulisco tutta la casa.
8. Lei fa tutto rapidamente.
C. Traduceti in limba italiana :
1. Nici mie, nici tie nu ne place sa vorbim la telefon.
2. Nu este acolo nici unul dintre prietenii vostri.
3. Voi nu mai doriti sa fiti ajutati de parintii vostri.
4. Incearca sa nu cheltui prea multi bani.
Verbe neregulate
Adjectivele cu forme neregulate :


Pozitiv Comparativ de superioritate Superlativ relativ
Superlativ
absolut
buono migliore- il migliore- ottimo
cattivo peggiore il peggiore pessimo


grande maggiore il maggiore massimo

piccolo minore il minore minimo



Exista si adjective care nu au decat forme de comparativ si superlativ absolut:


Comparativ Superlativ
Posteriore (posterior)
Postremo
(postum)
Esteriore (exterior) Estremo (extrem)


Inferiore (inferior) infimo (infim)

Superiore (superior) supremo (suprem)

Ulteriore (ulterior) ultimo (ultim)


Verbe neregulate
Pe langa verbele regulate care se conjuga dupa anumite regului, in limba italiana ca si in limba romana avem si
verbe neregulate care vor trebui invatate pe de rost.

Mai jos vei gasi cateva exemple de verbe neregulate conjugate la indicativ prezent: sapere (a stii), stare (a sta), fare
(a face), venire( a veni), potere ( a putea). Hai sa vedem cum se conjuga aceste verbe:

Sapere = a sti

Io so - eu stiu
Tu sai
Lui/lei sa
Noi sappiamo
Voi sapete
Loro sanno

Stare = a sta

Io sto - eu stau
Tu stai
Lui/lei sta
Noi stiamo
Voi state
Loro stanno

Fare = a face

Io faccio - eu fac
Tu fai
Lui/lei fa
Noi facciamo
Voi fate
Loro fanno

Potere = a putea

Io posso - eu pot
Tu puoi
Lui puo
Voi potete
Noi possiamo
Loro possono

Venire = a veni

io vengo - eu vin
tu vieni
egli viene
noi veniamo
voi venite
essi vengono
Verbul = Il verbo


Timpul prezent- Modul indicativ
Modul indicativ este timpul certitudinii si al realitatii.

Conjugarea verbelor auxiliare AVERE si ESSERE:

Avere - a avea

Io ho-Eu am
Tu hai-Tu ai
Lui/lei ha-El/ea are
Noi abbiamo-Noi avem
Voi avete-Voi aveti
Loro hanno-Ei au


Essere a fi

Io sono-Eu sunt
Tu sei-Tu esti
Lui/lei -El/ea este
Noi siamo- Noi suntem
Voi siete-Voi sunteti
Loro sono-Ei sunt


In limba italiana, exista trei clase de verbe:

1: verbe de conjugarea I- cu terminatia- ARE: parlare ( a vorbi), mangiare (a manca), studiare ( s studia)
2. verbe de conjugarea a II-a cu terminatia- ERE: sapere (a stii), potere (a putea), scrivere (a scrie)
3. verbe de conjugarea a III-a cu terminatia- IRE- capire ( a intelege), finire ( a termina), venire ( a veni)

In timpul conjugarii, la verbe se inlatura terminatia specifica verbului respective (are, ere, ire , dupa caz), se
pastreaza radacina si se adauga la ea terminatiile specifice fiecarei persoane:

1. toate verbele la persoana I singular au terminatia - o (vedo, credo vad, cred)
2. toate verbele la persoana a doua singular au terminatia i (vedi, credi-vezi, crezi)
3. toate verbele la persoana a III-a , singular au ca terminatie vocala a preluata din conjugarea clasei din care face
parte verbul respectivparlare-conjugarea I (lei parla-ea vorbeste)
4. la verbele de conjugarea a II-a si a- III-a , persoana a III-a singular are terminatia e- lui vede, (el vede), lui
chiede (el cere)
5. toate verbele la persoana I , plural primesc terminatia iamo (noi parliamo-noi vorbim, noi vediamo-noi vedem,
noi veniamo-noi venim)
6. toate verbele la persoana a II-a plural primesc , in timpul conjugarii, vocala specifica verbului conjugarii
verbului respective:
Ex: daca avem un vb de conjugarea I cum ar fi Cantare- pers. a II-a, pl va arata astfel: voi cantate (voi cantati)
daca avem un vb de conjugarea a II-a cum ar fi Vedere - pers. a II-a, pl va arata astfel- voi vedete (voi vedeti)
daca avem un vb de conjugarea a III-a cum ar fi sentire - pers. a II-a, pl va arata astfel- voi sentite- voi simtiti

Você também pode gostar