Aparitia organizarii AP

Administratia ca fenomen social isi are originea in adincurile istoriei, aparitia administratiei
publice a fost influentata de un ansamblu de factori. Si anume:
- Factorul economic
- Factorul politic
- Factorul social
Trebuie de mentionat ca factorul economic exprimat in dezvoltarea societatii umane de la
gospodaria naturala, cind tot ce producea se consuma pe loc, la gospodaria bazata pe schimbul
de marfuri.
Aparitia relatiilor de schimb a impulsionat dezvoltarea societatii si ia asigurat o evolutie
ascensiva. Relatiile de schimb a avut ca rezultat stratificarea societatii , statornicirea inegalitatii
de avere, aparitia in sinul comunitatilor umane a unor persoane care isi adjudeca rolul de a
conduce un grup de oameni.
Pentru inceput acest rol il aveau batrinii comunitatii,care aveau o anumita experienta de viata ,
care cunosteau traditiile comunitatii respective si exercitau aceste functii de conducere in
virtutea acestof factori.
Mai tirziu pe masura stratificarii societatii dupa principiul de avere, acest rol de conducere este
preluat de oamenii avuticarea formeaza treptat clasa proprietarilor de bunuri, fapt care
considerau ei le dadeau dreptul de a exercita conducerea comunitatilor de oameni.
Al doilea factor care a influentat asupra aparitiei administratiei publice il constituie factorul
social. Dezvoltarea economica, trecerea de la economia naturala la economia de schimb a
influentat nu numai asupra stratificarii societatii dupa marimea averii. Aceasta a dus si la
schimbari serioase in organizarea sociala a comunitatilor umane , a impus aparitia divizarii
muncii, a influentat caracteristicile demografice ale acestora relatiile dintre diferite paturi
sociale.
Ca rezultat al evolutiei economice si al schimbarilor in organizarea sociala intervin modificari
serioase si in organizarea politica a comunitatilor umane, care se cristalizeaza treptat in stat, ca
o formatiune politica distinct de organizarea politica anterioara, gentilico-tribala.
Aparitia statului semnifica de fapt, si aparitia administratiei, care avea menirea sa asigure
functionalitatea statului, prin componentele sale: institutii statale , functionari, norme juridice
s.a
In asa fel la originea aparitiei administratiei publice stau procese de ordin economic, social,
politic care conduc in mod obiectiv la formarea statului si la aparitia administratiei.
Administratia ca si statul, nu are un caracter imuabil, pentru ca administratia publica este
propriul character evoluativ, care isi gaseste exprimarea intro dezvoltare si schimbare
permanenta.
Aparitia administratiei publice este intr-o strinsa conexiune cu istoria generala a omenirii. Din
aceasta deriva si periodizarea comuna dintre ele.
In aspect universal istoria aparitiei administratiei publice este divizata in 4 perioade :
1. Perioada antica aceasta perioada incepe de la cele mai vechi umane scrise (la
egipteni) pina la caderea imperiului Roman de Apus (476). Pentru aceasta perioada este
caracteristica instituirea administratiei si formarea unor imperii Imperiul Persan a lui
Alexandru cel Mare, Imperiul Roman, formarea administratiei si culturii Greco- romane.

2. Perioada evului mediu incepe de la caderea imperiului roman de Apus pina la
caderea imperiului de Rasarit (476-1453). Pentru istoria generala din aceasta perioada
sunt caracteristice asa procese ca migratiunile barbare,expansiunea crestinismului,
formarea relatiilor feudale. Pe acest fundal general are loc indeosebi in secolele XII
XV, formarea statelor de tip feudal cu o administratie proprie acestei epoci.

3. Perioada moderna caderea imperiului Bizantin pina la revolutia franceza (1453 -
1789). Pentru aceasta perioada este caracteristica formarea statelor unitare cum sunt in
Franta, Anglia , Spania, si instituirea formei absolutism de administrare.

4. Perioada contemporana incepe din anul 1789, anul sfirsirii marii revolutii
franceze,pentru care este characteristic inceputul formarii statelor democratice modern
pe fundalul aparitiei, evolutiei, si dezvoltarii societatii burgheze.

In aspect national, istoria aparitiei administratiei publice din Moldova , ca si din intregul spatiu
rominesc , a fost influentata de istoria universal si de aceea perioadele evolutiei sunt aceleasi,
patru la numar , antica, medieval , moderna si contemporana.
Cronologic, insa ele nu corespund intocmai cu periodizarea universal a administratiei publice,
pornind de la particularitatile evolutiei istoriei in spatial romanesc.
1. Perioada antica incepe de la cele mai vechi stiri despre poparele trace, lasate de
scriitorii antici Strabon si Herodot, si pina la 271 an in care Dacia este supusa de catre
barbari. Pentru aceasta perioada este characteristica aparitia la geto-daci a primelor
formatiuni prestatale si statale timpurii cu character sclavagist.

2. Perioada evului mediu de la 271 pina la 1600. Pentru aceasta perioada sunt
caracteristice navalirile barbare si formarea in spatial romanesc in formatiunile statale
de tip feudal : Tara Romaneasca, Tara Moldovei, precum si Transilvania.

3. Perioada moderna- da la 1600-1821, adia de la initierea primei unitati politice a
statelor romanesti, realizata de Mihai Viteazu, si pina la prima revolutie cu caracter
dramatic si national desfasurat sub conducerea lui Tudor Vladimirescu.

4. Perioada contemporana , cu inceperea de la 1821 pentru care este caracteristica
formarea si dezvoltarea pe de o parte a statului roman dar si dezmembrarea lui
teritoriala, pe de alta parte, care a avut ca urmare instituirea in spatial de la Est de prut a
unui system administrative diferit de cl din spatial romanesc din dreapta Prutului.

Dupa cum putem observa , istoria aparitiei administratiei publice din Moldova , inclusive cea a
spatiului de la Est de Prut isi are particularitatile sale fata de celelalte areale romanesti, in
virtutea evenimentelor istorice si situatiei geopolitice din acest teritoriu. Spatiul de la est de prut
fiind rupt in anul 1812 din trupui tarii Moldovei, a avut ulterior parte de un system
administrative diferit de cel traditional. Perioada contemporana de evolutie a administratiei
publice in spatial de la Est de Prut a fost conditionat de aflarea acestui spatiu territorial in
diferite structure statale si regimuri politice, ceea ce nu a putut sa nu influenteze asupra
evolutiei administratiei publice din acest teritoriu.

FORME DE ORGANIZARE STATAL
Forma de stat este un concept politico-juridic care exprim modul de constituire i exercitare a
puterii, de organizare i conducere a societii prin stat. n doctrina constituional, forma de stat este
analizat sub trei aspecte: forma structurii de stat; forma de guvernmnt; regimul politic. Dei
distincte, cele trei aspecte sunt strns legate i condiionate unele de altele
CRITERII DE CLASIFICARE A STATULUI
modul de organizare i exercitare a puterii suverane pe teritoriul statului:
stat unitar
stat federal
caracteristicile i prerogativele organismului nvestit cu funciile de ef al statului (forma de
guvernamnt):
monarhie
republic
metodele de guvernare:
regim politic democratic
regim politic autocratic
regim politic autoritar.
Opiunea pentru oricare dintre formele de stat nu poate fi dect rezultatul unui referendum
popular. Caracterul real al unei astfel de opiuni depinde de gradul de participare a cetenilor la
referendum, de sinceritatea votului i, nu n ultim instan, de faptul dac populaia cu drept de vot a
avut reprezentarea exact a semnificaiei formei de stat fa de care i-a exprimat opinia.
CARACTERISTICI PRINCIPALE ale STATULUI UNITAR:
i) este format dintr-un ansamblu unic de organisme constituionale prin care se exercit
puterea politic la nivel central i local
ii) activitatea de guvernare se difuzeaz de la centru pe cale ierarhic
iii) exist o singur ordine juridic ntemeiat pe o constituie unic
iv) populaia are o singur cetenie

Descentralizarea are la baz principiul potrivit cruia cei guvernai i cunosc mai bine interesele
dec guvernantul central i pot gestiona cu mai mult eficien resursele ce li se aloc n acest scop.
CARACTERISTICI PRINCIPALE ale STATULUI FEDERAL
i) unitatea pe plan internaional. Statele componente ale federaiei nu se bucur de
personalitate juridic n relaiile internaionale.
ii) diversitatea constituional i juridic pe plan intern. Fiecare stat federat are n mod normal
propriul su sistem constituional, instituii guvernamentale, propria legislaie, sistem de
organizare judectoreasc
iii) supleea raporturilor ntre federaie i statele membre. Este trstura cea mai important a
federaiei.
Federalismul veritabil se bazeaz pe dou principii complementare: principiul autonomiei;
principiul participrii.
Principiul autonomiei: fiecare stat membru al federaiei i construiete structurile de guvernare
i i stabilete raporturile ntre ele n mod liber, i precizeaz o politic social proprie, i stabilete
taxe i impozite cu aplicabilitate local, i construiete o structur economic i infrastructurile
necesare acesteia.
Principiul participrii: Fiecare stat component al federaiei este, teoretic, egal din punct de
vedere politic i juridic cu un alt asemenea stat, indiferent de ntinderea sa, de bogiile naturale i de
mrimea populaiei.
FORMA DE GUVERNMNT este un concept juridic i deopotriv politologic care indic
natura organului care ndeplinete funcia de ef al statului: preedinte, monarh-rege, mprat,
Directorat, Consiliul de Stat, Consiliul revoluiei, Consiliul federal etc.
Potrivit formei de guvernmnt, statele se mpart n dou categorii: republici i monarhii.
Republica este acea form de guvernmnt n care organul care ndeplinete funcia de ef al
statului este ales, de regul, pentru o perioad anumit.
Monarhia este acea form de guvernmnt n care organul care ndeplinete atribuiile de ef
al statului este un monarh care ocup tronul fie prin alegere pe via, fie prin succesiune
ereditar