Você está na página 1de 131

facebook.com/manuale.

online
http://w
ww.face
book.co
m/manu
ale.onli
ne
http://ww
w.faceboo
k.com/ma
nuale.onl
ine
tori e
Manual
pentru
cl asa a Xl -a
Alexandru Barnea
(coordonator)
Vasile Manea
Eugen Pal ade.
Florin Pet
Bogdan Teodof,escu
':'li
,,iL
iiii
WWEilffi-T WWUJO* WETW # AT IE|" S I C E RC HTAF I !
wWwwww
[Yllmru.tril yn*ntrw,
*Xnwrt mW,#-a
Alexandru Barnea
(coordonator)
Vasile Manea
Eugen Palade
Florin Petrescu
Bogdan Teodorescu
Coninr
Rfornli;
ConL dr. Cdslian Oladu
Facultalea de lstode,
Universitalea BucureQti
Pto.
9r.
I loan Halmaghi,
cologiul National
"Unirea",
B|agov
Redactor: G. l\4oldoveanu
Tehnorcdactare compute zatd:
Corina Roncea
Copeda: Vale a Moldovan
Edihra CORINT
Rsdadia
9i
adminisbalia:
Str l\,,lihai Eminesou nr 54A,
sector 1, Bucurcgti
Tel./Fax: 021.31 9.47.97,
02'1.319.48.20
Difr.Eara:
Calea Plevnoinr. 145, sector 6,
cod
po$lal 060012, Bucurcgli
Tel.: 021 .31 9.88.22i
021.319.88.33;
0748.808.083;
07 58.225.443:
Fax: 021.319.88.66; 021.310.15.30
E-mail: vanzari@ediluracorint.ro
Magazin virtuall
wwwgrupuconnLro
Tiparul executat la:
FED PRINT S.A,
Des.riera CIP a Bibliolecii Nalional6 a Romanii
lstori: manual
psntu dasa a Xl / cootd.: Alexandru Barneai
VasileAure l\4afea, Euger Palsde, Forjn Petescu,
Bogdan TeodorescL. -
Bucurc9i : Coint, 2008
sBN 978,973-135,362-3
. Earnea. A exandru (cootd.)
l l Paade ELrgen
94{100){075.35)
Manualul a fqst aDrcbat
pdn
Odinul minislrului Educaliei
9i
Cercettii nr 4446 din
19.06.2006, in uma ovaberii calihlivs oqanizate do catl Consillul Nalional
penb!
Evaluarea
siDifuzatea
Manualelor,
giesto
roalizat ln confotnibb cu
prcgrama ana-
liticd aploba6
pdn
Ordin al minislrului Educalioigi Crcet?tdi nr. 3252 din
,|3
02.2006.
Date despru aulori
9i
contibulia lor la elaborala manualului:
Bof. univ. dr. Alxandru Bamss
Doctor ln stoie {1983)
specalzal ln sto e aniica
I
afteologe CrcElor
glintiic (din 1968) la
lnsiltulu de Arheoose din Bucure$i al Academii Romene Decan alFacultalide lstorie a llnver-
sildtii Bucrcg
(19962004). Din 1999 pfm vicepreqedinte a Societilii de
Stiinle
lstorice din
Ronrania
9
pegedlnle a com sieiNa!onale deAlheologe. Autor a nume@se studii
qi
lucrdi de spe_
cialitale. Distins cu
premiul,vasie Parvan'a Academie Romane (1979). Coordonator alco eclivului
de autoi a unor manuale d islore
penlru
caseLe a lx_a
(CoRlNl 2000)
9i
a X (CORlNl 2004,
2005 ). Acoordonal
prccesulde
elaborare a acesiuimanualgia asrguat controlu
Sliinl
lic
PlDl gr. I Vaslle Au'Bl Mana
PDfe;or a tLceu Ieorelc din Cod ea
0ud.
Br"9ov) Menrbru al Com siei Nationale de hto e
(1994_
1998)silnspeclordespeciaitalelalS.J
B9ov (1995_1998) Pteqedinle a lil alei B9ov a Socielalri
de
91inle
lstorice Lucrdd la sesiunid comunicdri
$ilnl
Jice, adlcole
glsludliin publicali de speciali'
laie Coaulorla manual de islore
penlru
c asele a lx_a (COR NI2000), aX a (CORlNl 2004, 2005)
s a X a SAM
{CoR
NT 2004) AeaboEl teme e 10 (in colaboEre), 12-14 22,23 din acest manuaL.
Prof.
9r.
I dL Eugen Palade
Coordonator al Depaimenlulu de ntegrare Euopeana al Fundatie ,Centrul
Educalia 2000+'
(din
20021 A coodoiiai inpementarea Prolectului de Refornd a lnvalamantu ui Preunivercilaf din
Rom6na, tinanlat de Banca Mondiald
si
de Guvemul Romanei
(19932002) A
padicipal
la
procesul d reformd a iianualelof
9co
are
9
de^ollare culrculad din Slovenia Seioia Bosnla-
Hetegovna Azerbaidlan. Aulor de lucrdi cu cracler didactic
ai
coautor de manuale de islore
Alabot caD 10 ele 1-5 din acest nranual.
ProlesorlaScoalaNr1Paitelmon.llov,9i
a
$ma
a evreiascd LauderReul Buculegl Doctorand
allnstilutuluide Arireo og e ,Vas
b PArvan'alAcadmlei lvlembru in Con s a l\,llnisler aE deAnaliza
siAorcbarc a Malerialelor Didaclice
pdvind prcdarea sio e e!rciesli
9i
a Holocauslului in
9colile
din Ronran a. A umal cLr$ur
I
a idcut ! ziie de speciallza in ma multe
tai
eu.opene A
publicat
studiicuprlvirelamonumentearheologicedepelerloiulRomanieig
la storia evreior
(Nolocauslul).
Aeabor al l emee 6- 8 19' 21dn acesl nr ai ua.
Pof.
gr I dr. Bogdan Teodorcsdr
Dociof in islore
(1984) Pmtesor la Liceulteorelic Vctor Babeg'din Bucurelt lnspector de specE_
l i t al ei nl vl EN{1991- 1998) sl , di nl 99l , mer nbr ual Comi sei Nal i onar edest odSecr et ar genel al ( di n
1991) alsocieldtilde
$tlinte
ktorice djn Romania. A pub ical stud de isiorie nredie mmaneascl9l
de metod ca oredariljsloie.
Aulorsau coautor la manuale de stode
penlru
clasele a lv_a(CoR|NT
200), a V-a, a Vil a, a X-a
(CORINT 2000) a X_a (CORINT 2004,2005), a X_a SAM
(CORINT'
2004i a xfa s a Xl-a Aelabomttemele 9,10
(in
mlaborare) 11,15"18 girecapituErile.
I SB: 978-973-i 35-362
3
Toate drept!rlie asup acesiei ucrafi sunt rczeruate Edituni CoRlNl
oarte comDonente a GRUPULUI EDITORIAL CoRlNl
Degteaptd-te,
rom6ne!
Versuri: Andrei Muresanu
Muzicar Anton Pann
De$teapt6-te,
romane,
din somnul cel de moarte,
in care te-addncird
barbarii de tiranr!
Acum ori niciodate
croiegte-ti alte soarte,
La care se se-nchine gi
cruzii tei dugmani!
Acum
ori niciodata se dem dovezi la lume
Cd-n aste mani mai curge un sdnge de roman,
9i
ce-n a noastre piepturi pAstrem
cu fald-un nume
Triumfdtor in lupte, un nume de Tralan!
Priviti, merete umbre, l\4ihai,
Stefan,
Corvine,
Romana
natiune, ai vogtri strAnepoti,
Cu bratele armate, cu focul vostru-n vine,
,,Viatd-n
libertate
ori moarte!"
strigd toti.
Europa
r6zboiului
filmului
lul Viltor o
de Sica,
(1S48)
'Rezbtenla
opus6 de inlregul conti-
neni drclaturii lui Hitler a constiluil decio
sulse e ml$ced europene de dupi Al
Doiea R6zboii\rondial, o altd su|s5liind
Razboiul Rec: fera cei do1 mali despoli
ai secoluui XX, Hiller
qi
Slalin, nu ar fi
fost
posibil pocesul de unificare euro-
peane, care a
generai penlru
inhia oa$
in istoria conlinentului insfitulii transna-
lionale
durabile. Daca analizdm evolulia
sentimenillui de solidaritate ln Europa
de la Bdldlia de la Salamis
pane
in
pre-
zeni,
gesim
o explicalie
pe
catde slmple,
pe
atat de apasabare: Europa n! s'a
aliat niciodate
penlru
ceva, cidoarimpo-
kiva a ceva. Unilatea ELrmpei se face
simlitd malales in defensiva comuneim-
pokiva
lnuipericol comun, imaginar sau
real, iar dace
primejdia
dispare, dispare
9i
unitatea.'
(Hagen Shulze, Slal
9i
,atlune
in isloia europeane, 1994)
E
L
u
r$pa c#nt#r''l1pffir ffinffi
EUROPA_ SPATIU AL DIVERSIATII
inceputul secolului in care am intrat in urme cu cetiva ani a adus Eufopa
mai aproape ca niciodald de realizarea unui mai vechi
proiect politic: unitatea
eufopeand. De ce a devenit un astfel de
proiect
aplicabil in acest moment
istoicqinu maidevreme? lJn reputat istoric contemporan - Hagen Schulze-
afirma ce de-a lungul isto ei sale
'Europa
nu s-a aliat niciodatd
pentru
ceva, ci
doar impot va a ceva". lmpotriva cui lrebuia se se uneascd Europa sfarsitului
de secol XX? Rdspunsul la aceasid intrebafe compode doud aspecte:
globa-
lizarea gi ... Europa insdgi.
Fenomenul
globalizdrii pune
in fala statelor continentului
provocari cdrora,
in mod evident, nu le pol face fajd: competitia economica cu alte
piele econo-
mice mull mai
putemice (SIJA,
Japonia) sau cu un imens
potenlial
de dezvol-
tare
(China,
India), nevoia investiliei nrasive in gtiintd giin
tehnologie,
protedia
mediului, lupta impolriva subdezvoltAii, a lefoismului etc.
in acelagi timp, Europa trebuie sA se apere
9i
de sine, ma exact spus de
lot ceea ce a insemnat manifestare cu Dotential de conflictin secolul)(X. Cdci
Europa ultimului secol a fost o lume a
permanentei
confrunled intfe mai multe
tendinte de dezvoltare, avand uneori fezultale traglce asupra destinului conti-
nenlului. Astfel, sub faport
poiitic,
incepuiui secolului
pdlea
cd aduce cu sine
victofia statului national
9i
a democfaliei parlamentare. Evoluand sple forme
paroxistice,
acela$i nationalism s-a aflat insa la originea celor douA ma de-
zastre ale omeniril care au
purtat
numele de,,razboaie mondiale".
Democratia
pariamentald
liberald, a$a cum se manifesta ea la inceputul
secolului XX, nu a reusit nici sd evite Primul Rizboi Mondial
$i
nic sA
gestio-
neze corect consecinlele sale. S-a creat as$el lerenul favorabil manifestdrii
alternativei fascisle, cu forma sa extremd, hitlerismul. Speculend sentimentul
national
gi consecintele sociale ale crizelor economice, acesta a generat
marea catastrofd a anibr 1939-1945. De$i incheiatd de mai bine de
iumetate
de secol, cea de-a doua conflagralie mondiald continue sd nascd
pasiuni
$i
sd-Si releve nebdnuite consecinle dalofitd dimensiunilor sale apocaliptice.
Sfarsitul rezboiului nu a insemnat insd instaurafea
picii, ci declan$area unui
alt tip de conflict, Razboiul Rece, intre vestul democratic
I
estul sovietizat.
Experimentul comunisl din URSS, extins la niveluljum6telii estice a conti-
nentului european, a
generat o nesfaryita suferinld umand. Disparilia sa dupd
1989 a dat o noud
qansi democratiei in Europa de Est, dar
procesul
s-a
dovedit lung, complicat
Siinsotit
de o fecrudescentd a nalonalismului. Acesta
a readus betranllui continent rdzboiul: Croatia, Bosnla, Kosovo, inlervenlia
NATO in lugoslavia. Depade de a fi un monopol al estului, nalionalismul
9i
se-
paratismul pe
baze etnice continud se se manifeste
Siin
vestulconlinentului,
cazurile idandez
Si
cel basc fiind intre cele mai cunoscute.
Agadaf,
pe lange culturd
9i
bunestare
pentru
o bund
parte a cetdlenilor sai,
Europa secolului )(X a adus cu sine
9i
multe suferinte. [.iai mult chiar, dupd ce
dominaserd lumea vreme de mai multe veacuri din
punct de vedere economic,
militar
!i
al nivelu ui de civilizalie, statele europene s-au vazul, dupd Al Doilea
Rdzboi Mondial, in situatia de a nu mai avea un cuvant de spus in competilia
gbbale. Eufopa devenise un pericol pentru ea insdsi.
ir
-t
Compehnle
genemle
: cre trebuie sa fre fonnale
pin procesu de
pdarc-invalarc
a discjplinei ISTORIE in clasa a XLa
1. Ulilizarea eficient a comunicdrii9i
a limbajului de specialilale.
2, Exe6area demersurilof
$i
actiuni
ior c vice dernocrat ce.
3. Aplcarea
princlpiilor
si
metodelof
adecvate in abordarca sulselor slofice,
4. Foosirea resu$elor caIe sustln
invdla@a
permanenta
Modulul I
"Asteziaqdorise
me refer Ia lragedia Europei.Acest nobil conltnenl cupr nde cele maj
fiumoase
9imaicullivate
regiuniale lumi, bucurandu-se de un c|mal tempeGi
!iechiti-
brat
(..).
Esb fentana crcdintei cregtine
9la
eUciicfesline. Este ta originea celormaimutte
.r
rLri, a arlei
ii
a lilosofret aEl ;r Andcl^ilate cil
$i
in timouri e roderne. Daca Europa
arfi fosl unita ln impddalkea mogleniiisae comune, feicirea, prospedtalee
Qigto
a sa
ar fi fosl fed limile. (..)
lotuqi, Furcpa a fost locui care a respandit acea sede de
infrico9dloare dispute nalionaliste, iniliale de naliunile leutoficein cregtere de
puterc, pe
carc l+am vezui ln acest secol XX
9i
chiar pe
Umpul viJii noastre, distrugend
pacea
$i
tulbur6nd vlitorul intregii umanil
li.
9i
cafe esle slaa a cale a iosl rcdusd Europa? Unele djnlre statele mai mici au
@cuperat, inlr-adevaa, teritoriile, dar peste
intinse
pi(jale
sale o marc masa de oameni
chinu'ti, flrmanzl, epuizali
Si
dezo entali se uite cu
gu
cascata la runete oraQetor
qi
locuinjelor lor
Si
scruteazd orizonturile 1n a$leptarea unor noi pedcole,
a unor noi ljranii
sau momenle de teroare. Pinlre invingeloi este zarva maimultorvoci;
p
nlrc invlnli; o
tdsti tAcefe a disperarii. Asta este tot ceea ce au europenii,
grupali
in atet de mulle
strrvechistate
$inal;uni,
asta esle lol ceea ce rasa
gennanici
a oblinut sia9tindu-se unii
pe
alliiin bucdligifaspandind pdpeduiin
lung
$iin
lat.
(..)
Domnitor eipotinci sJ se
inloarca
(Winslon Churchill, Znrch, 1946)
,Dinamca @medului inlemalional este foade putemice,
Aceasta ascunde in spatele
sdu globalizarea
industriei, ca efect a doud iipuri de mi9ce . Pe de o
pede,
intreprinde-
rlle lncerc6nd s, cucereasca noi
piele gr, pe
cale de conseclnle, s, se aprople de
potenlialii
clienli. Este alitudinea maitor lnircpdnderi mutiinalionale.
pe
d attd
parle,
anu,
mite inlrep nderi trebuie sd-gi transfere o
parte
a
produ4iei penlru
a scidea
pretul
mainii
de lucau, ASa se face ce industna eleclfonice feallzeaze o mare
parte
a comDonenlelorde
bar5 ir Asia de S io-Fst
4ternal;onaliza.ea coTelurr
Si
a irdustne impticJ lIUi
9i9a1tce
de caplat
i1|er
lalional.
'rebu
e 'ilanlal corerlul roloial. investilile inlenaliofate, tbuie acopeile
riscurile, lepartizate dividendele etc, Dinamica fnanciara este.de atunci alimenlata de o
novo e crescindl de cap Laluri lrans'rorlal'ere. La dceasla se adaJga migc3rie fnarcia-
re ndscute din excedentele petrotiele
ate OPEC sau din excedeniete oblnule de
jalonezi
sauie
gemanicare
cau6
plasamenle
in zonele ce dlc lpse de capltallri.
ln
general,
capitaluile inlemalionale
rcplezint, o masd
gigantca
aflale
pemanen
n
mi$care in cele
pahu
colluriale
pianelei.
Pe
pietele
de schimb, volumul tranzacliilor coli-
dene esle de circa 900 mlliarde dolari, echivalentul PIB-ului anuat aJ Fntei.
pin
com-
pa'al;e,
reze1/ele loLale ale oancilor cenfia'e nu se ridica dec6t
ta
ci.ca 70d oe m,bane
de dola .'
(M
Albetl, Capitatisn cantra capibtisn,1991)
ACf IYII ATE INDEI'TNDENIA
qial PlanLriui Marchal (alit din 1950)
CompelenF spq'fi ce modulului
POPOARE
$t
SPATIt |STOR|CE
1,1 Formularea, in scrs
Qioral,
a unor
opin i refertoare la o lem, de isto e.
z EaooraTea Llne argument,rl
*3.2.
Compararea relevanle surse of
slor ce in abodarea unuisubiecl
Continulurile
$
competenlele specilice
marcale prin (")
sunl obligaioii numai
.
la speciallza le care au
prevdzuie
]n planulcadru
2-3 ore de /sto,e pe
saplamena.
r
Citilicu atenlie documentele
$i
rezolvati Ll.mdtoarele sarcinide lucru:
1- Anallzati
9i
descrieti imaglnea Europeioferitd de documentul2.
2. ldentificali dold posibile
semniflcalii ale acestei imagini
penlru
situalia in care se
gdsea
Europa la sf6qitul ce ui de Al Doilea Rdzbot t4ondial. Comparati-vd optiun!
le c! cele ale colegulLtide bancd.
3. denlficali cauzele care au condus la aceastd situalle.
Se
pulea preveniacesl
coniiict? Argumentati-ve punctulde
vedere.
4. Care a fost solulia
pentru
ieghea din criza generaia
de rezboi? ke aceaste solulie
efecle
qi
aslpra Europet sfargitului secolulll al Xxlea? Argumentati respunsul dal.
Redresarea econornie europene gimondia
e,
Fncipalu
ob ectv a Contefinleide ta
Betlon Woods (iu ie 1944)
Modr.rhil I
Eurcpa incepea sd-qi conslruiascS viitoru
(afb
din 1 947)
E
'Peniru
a salva Eurcpa din crunla
mizerie
Si
de la dezaskulfinal, ne irebuie
un
gesi
de increde@ ln familia eurc-
peane. (...)
Care esle remediul absolup
Acesta consld in recrcarca famillei
eurcpene sau a cel se
poale
de multdin
aceasla
9i
in dezvoltarea unei slructun
care sa-i
permiH
sd traiasce in
pace,
siguranl,
$
libertate. Trebuie sd crcim
unfelde Slale Unite ale Eurcpoi.'
(Winslon
Chuolrill, Z0rich, 1946)
6
PREMISE ALE INTEGRARII. PRIMII PA$I
Constituirea unitdtii europene nu s'a bazat numai pe
argumente negative
9i
pe
nevoide aparare. De-a lungul indelungatei sale istorii, au existal numeroase
incefcd de a
pune lumea europeana sub semnul unor valori comune
Sial
unei
conducericomune. Pdmele tentative temporarreu$ite apa(in Antichitilii greco-
romane, civilizalia din care
9i
astazi maitoti europeniiisi revendice identjtatea.
la urmat incercarea de creare a Europei creqline, stindard sub care
gener4ii
intregi de cavaleri
9i
oameni
politici
au luptat impotriva
,necredincioqilor".
Animati de valod mai curand seculare, suveranii Franteiincearcd in doui ran'
duri sd se impund in fruntea unei Europe unite
(Ludovic al XIV-lea
9i
Napoleon
Bonapade). Proiectele politice au fost dublate de cele culturale, Europa incer-
cand in mai mulle randuri sd se autodefineascA fie
pe p
ncipiile umanismului
9i
rationalismului, fie pe cele ale libefidtiigi democraliei.
Ce mai rdmdsese din loate acestea la sfarsitul clui de Al Doilea Rezboi
Mondial? Ruine, milioane devictime umane, dispefare,
guverne
vremelnic, un
continent ingenunchiat, lipsit de orice
posibilitate
de reaclie in fala marilor
invingdtori
(SI.JA
9i
URSS), a modelelor
$i
a
practicilor politice
ale acestora.
Politicienii au inleles atuncicd singura
iansd
de salvare era ... unitatea.
Daf cum Europa era imp64itd in dou6, primele demersuri au vizat zona
vesticd a continentului
$i
au fost suslinute de oameni
poli{ci vizionari precum
Jean l\,4onnet
gi Robert Schuman (Franla), KonradAdenauer (Gernania), Paul
Henri Spaak
(Belgia)
$i
Alcide de Gaspe
(llalia).
Aceste inilialive au aperul
imediat dupd rdzboi, cand, in cdutarea valorilor
pierdule,
la Strasbouru s-au
pus
bazele Consiliului Eufopei (1949), organizalie ce-9i
propunea
sa apere
democratia, statul de drept
$i
drepturile omului, a9a cum fusesera eb delinite
de Ofganizatia Naliunilor Unite cu numai un an mai devreme. Principala sa
realizare a fost adoplarea Conventiei Europene a Drepturilor Omului, conside-
ral
primul
document
polilic din istofie care subordona ratiunea de stat drep-
turilor individului.
Dificultdlile economice au determinat Franla, Germania Federale, Olanda,
Belgia, ltalia gi Luxembufg sd treacd la aplicarea Planului Schuman de creare
a Comuniieli Europene a Carbunelur
ii
Olelului (1951). lncununata de succes,
initiativa a fost primul pas
spre crearea viitoarei unitdli economice europene,
dar
9i
un
prim expe ment legat de crearea institutiilor suprastatale. Cdci, din
acelmoment,
politica economicdin domeniile amintiie iegea de sub autoritatea
naliuFilor semnatare
9i
intra
sub aceea a unei inalte Auto tdli Supranalionale.
Pasuldecisivin acestsens a fost fdcut
prin
adoplarea Tratatuluide la Roma
(1957).
Cele
gase
state europene semnatare decideau sd constituie o
piatd
comund
peniru produsele lor agricole
qiindustriale.
De asemenea, conveneau
asupra unei uniuni vamale in interiorul cdreia bunurile, serviciile, capitalurile
ii
pe|soanele puteau
sd circule liber,
punand
astfel bazele Comunitelii Econo-
mice Europene. Totodatd, continua procesul de integrare politicd: din 1965,
deciziile Consiliului de [,linist angajeazd statele
pe
care le reprezintd, apoi iau
nagtere Parlamentul European
ii
Cudea de Justitie.
Incepulurile Europeiunite nu au fost scutite de ezit6ri, concretizalein neim-
plicarea
l\rarii Britanii sau in fefuzul Franlei de a accepta integrarea militare a
Europei
prin
crearea unei comunitdli europne de ape|are. Drumul spre inte-
gra.ea feald efa incd lung.
Popoars
9i
sAitii istolEo
Rob{t Sduman
(188F1963)
odgind din
prcvincia
Lofena, de na-
$onalitate
gemand pana
in 19'18, a
devenil minislrul de exteme al Flanlei
ink'o
perioadi
vitaE
penlru viitorul
Franlei
9i
al Eurcpei
(19481952). Pfin
proiectele
sale
polilice,
a devenit atal un
simbol al reconcilieni ftanco{emane,
cai
$
snuldinlre
perinlii
Europeiunite.
,ln
locul mdsuni politcii
libelale ati adus in Jume o asdel de
potilicd
elnog.afice
$i
aireologicd. Aceasta vd va deveni fatald.
(..)
Ce veli spune cand intr-o zi vor veni stavli
9i
vor reclama Prusia, Pome|ania, Silezia, BedinLtl, caci numole lor sunl slave, cend 6i
vor savaqi
pe
malulOderulJic
seGrsilivoiacum pe
raut[]tosstei. c5nd. cu aj,IorJl
he'iii, vor indica saie locuile odinioara de fiburi stave?
(..)
cemania s.a urcat
pe
un cal
ob?znic
aisemel.
care o va
pude
unoe nL-9i doreste.
(Scr'soare
t 'njse ir 1870 de Emesl Renan ului
prieter,
dupa anexaa Asaciet
S,
a Lolenei la lmpeiul cerman
peconsiderente
istorice
9i
nalionate;
texf citaf dupe Hagen Schulze Stat
Qi
naliune in istoia euopeane)
,GmnileJe polnice
au bst ezLttarul ulei evoluiii istoice
$i
etn,ce impresonalle. Jl
aspiraliei de secole spre unitale nationaE
Si
cu siguranl6 n! i-af fi trecut nimenul
pdn
minte s! le dizoive. inainle, ele erau modilicate pdn
cuce.iri sangeroase sau cdsebdi
alanjalo. Azi este sulicient se le anulezi. Cranilele noashe eurcpene ar bebui sd in-
qradeascl
din ce il ce maipdlin schimbu oe idei. expenenlj
ti
bunuri. Deasupra nalb-
nalismelor
lnvectite va trebuipe viitor sa stea sentimentu sotida4tdliinaliLnito. I\renlul
laliona i6nul.ii a fosl inler'eierea
Jneifiadili,
iia
unei strJclLri Intemo
solide;n cadrul
slaiulLri. Pe aceastA tundalie veche va trebui ridicatd o noue construclie. Suptastafulva
fi agezat
pe
fundamenluJ nalional. Asffet, trecutul glorios
nu va fi negat, dar onergiile
nalionale vor nagle
prin
folosirea lor comund in slujba entileljisupraslata,e.'
{Robert Schrman despre rlporlu d.nlre,nlegrarea europeare
$iislona
nalronale,
ln Hagen Schulze, Sial
tl
raliure ln istoia euopeana
,,Speranlele
SiaglepEfile
legaie de erlindere, odinioad deosebil de ma
,
s-au erc-
dal in ultmii 5 an cre au lrecul de ra
prabu$irea
comunisnuluii4 Europs La
-
Mai
2004, in spatele l4adeicreate de scuda atmosfera.entuzjastd se ascundeau. de ambele
pa(i.ln
speoalgiji.;n vechile slale nembre ersta temen tegate de migrarca tocuritor
de Tuncl afruxul neconuoral de 'odi de munca inlensificarea problemelor
ln zonele de
frontiera,
drccum
^sisuprasolicilarea
frnanciard
$i
institulionatd a Uniuniiprin extinderca
la 25 de membi. In randu'noilor membri domind o dezamagirc cale nu
poate
li trecul,
cu vederea: 15 anide lranzilie, dedeschidereeconomicd gide
aliniere ta slandardele IJE
nu au conlribuit apmape cu nimlc la inbunatelirea mndiliibr sociale
pentru
maio,itatea
populaliei.
Tranzilia a fost lnsolita de mai costuri economice
$i
sociale, iar bogaia IJE n!
s-a adtat
prca generoase
fald de noii ei memb,i. De la ade|alea ca atarc se agteaptd
oulil pe
termen scurt, sperallele fiind ildreptate spre
genenlh
unAoate. carc a.lte-
b r sd tdiasc.S mai bine. Tot asa.
$
ldanda a fo$ membr, UE aproape 20 de ani,
rra,nte
de a avea parte
de un lake-ofspeclaculos."
(Micnael
Ehrke, ivoua
Europe: econor:/a, poli
ca
$i
societatea
i n ca\ tali s n u
I po
s tcanu n
t
st, 2005\
ACTIVII AfE NDTPENDENTA
;a
! t l
Comufitalea Europeana
a c,rbune u
SiOlelullilalig)
l0lebruarle 1953-
pnmullfen
comuntl& cu c,rbune
lrece granila
dintfe Ffanla
!
Luxembu
1.
2,
3.
4.
5.
6.
Studiali cu atenlie documenlele
9i
rczolvali urmetoafele sarcini de lucru:
Explicali semnilicalia afinnaliei lui Emest Renan, din 1870,
pohivit
crreia
,Gemania s-a urcat pe
un cal obraznic
aisemet,
carc
o va
Purla
unde n!-$idore9te.'
ldentificali evenimenlul istoric la care se referi documentuJ2.
Au mai exi6tal episoade din istoria secolului al Xxlea in care Germania a avul o atitudine asemenetoare? Exemplificaji.
organizali o dezbatere
pe
tema raportulli de forle dinlre instituliile comunitare giguvemele
nationale.
Formulali un
punct
de vederc referitor la colaborarea dintre slalele europene in cadrul viitoarei lJniunii Eurooene.
Consiruirea Europeiunile va avea drcpt consecinle dispaijia naliunilor europene? Arglmentali rdspunsul vostru.
7
Dtapelul european
Repqc
qorolo5icc
ale irtsgriril
INTEGRAREA EUROPEANA
Dupd cfearea
pietei comune europene,
procesul
de ntegrare europeane
s-a amplificat
pe
doud difeclii:
pe
orizontald, prin integ|afea de noistate,
Si
pe
verticald,
prin
adancirea
pfocesului
integrdrii.
Extinderea Europei unite s-a realizat in mai multe valuri- Astfel, in 1972, la
piala comund europeand - din care fdceau parte Belgia, Franla, Germania
Federald, ltalia, Luxemburg
9i
Olanda - au aderat Marea Britanie, lflanda
9i
Danemarca. in anii
'80 s-au al6tufat Grecia
('1981),
apoi Spania
Si
Portugalia
(1986), iar in ultimul deceniu al secolului al Xx-lea Auskia, Finlanda
Si
Suedia
(1995). ultimul val de aderafe (2003) a lost
qi
cel mai spectaculos,
pe
de o
parte
datofiti numerului mare al statelof acceptate
(zece), iaf pe
de alta
parte
datodld
prezentei in acest
gfup
- aldturi de lvlalta gi Cipru - a primelor state
foste membre ale
,,blocului
comunist" - Polonia, Cehia, Slovacia, Slovenia,
Ungaria, Estonia, Letonia
9i
Lituania. Urmdtorul
pas
este
pfeconizat pentru
2007, cand Romania
ii
Bulga a urmeaze sd se alafufe,,celor 25".
Spectaculoasa extindere teritoriald nu ar fi
putut
avea consecinle
pozitive
asupra viitorului european in absenla continud i
procesului
de integmre eco-
nornici gi politicd. Consolidarea pietei comune prin semnarea Actului lJnic
European a iost continuatd
prin
Tratatul de la Maastricht, cafe face trecerea de
la Con un tatea Edropeand la Uniunea Europeana. inlre cele douA etape exista
o difefent6 ca itativd, in 1992 luandu-se decizii majore, cafe ne amintesc cu
adevdrat de'Stateb Unite ae Europei'. Cea maivizibild dintfe iniliativele adop-
tale a fost aceea de inloculre a monedelor nalionale cu o monedd unicd, Euro,
rcalizald in 2002. Refotma monetare a facilitat libera circulatie a capitalu-
rilor corstituindu-se inlf-un oas decisiv sore armonizafea economiilof stalelot
membre. in acelasi timp. moneda unicd a devenit un simbol al Uniunii
Europene, dar
9i
un rdspuns al acesteia la tendinta de
globalizafe
a
pielelor
financiare. Revolulionard este gi introducerea ceidleniei europene, devenitd
opeGlionale
in
urma acorduluide la Schergel din 1995. in virtutea acestuia,
posesoii pagaportului eurcpean pot
trece libef pesle ffontierele statelor membre.
Acesta nu a fostinsd singurul rdspuns alEuropei la provocdrlle globalizdtii.
Astfel, Consiliul European de la Lisabona, din 2002, a lansal o strategie de
dezvoltare
pe'10
ani al cdfei
p
ncipal obiectiv era transfomarea Europei din
punct
de vedere economicin cea maidinamica
ii
maicompetiuv6 economie a
Iumii. CunoscutA sub numele de
,,Procesul
Lisabona", strategia reprezinld unul
dintre cele ma indrdznele proiecte
de dezvoltare din lumea contemporand,
implicand o cregtefe economicd durablld, locuri de muncd
9i
cregterea coeziu-
ni i soci al e.
Dezvoltarea Uniunii Eurooene nu a fost insd o cursd fdrd obstacole.
Extinderea a creat contfoverce legate de reprezentarea noilorstate membre in
instiiutiile
politice
europene, de cotele de
produclie
in diferite sectoare de acti-
vitate, iar
populalia
leribr
dezvoltate ainceput se se bama de exodulmuncito-
lor proveniti din noile state membre, ceea ce ar putea deiermina o cre$tere a
gomajului tocmaiin
ld
le cu cele mai maricontribulii la bugetul comunilar.
t-
I
I
1949
-
Crearea Consiliului Europei.
1951
-
Consiituirea Comunitejii Europene
a Cerbunelui
9l
a olelului.
1957
-
Tlalalul de la Rorna.
1962
-
Lansarea
polillci
agicole comune.
1986
-
fratatulde ]a Luxemburg.
1992 Tratatulde la l',4aashichl.
1995 - Inm in vigoare convenlia Schengen.
1999
- Se adopld hobrarea
pivind
mone-
da unicd europeand.
T|rhtul de la Maashicht
,,P
n
pfezentul
tratat, lnaltele
pa4i
con-
factanie constituie intre ele o Uniune
Europeane.
(...)
Prezentul hatat maoheaza o noud
etapd in
pocesulde
c@are a uneiuniuni
(...)
intre
popoarcle
Europei, in care deci-
ziile luate sud cal rnai apoape de celd-
leni.
(..J
Mlsiunea acestei uniuniesie de
ao0aniza relaliile dinke slatele membre
qi inire popoarcle
acesto
pe principille
conteiSisolida l
lii.
uniunea igl
propune
drept obiecllve:
. prumovalea
unut
prcgres
economtc
$i
social echilibrat
Sl
durabll, mai ales
prin
$earca unui spaliu fere fronliere inte-
doare,
pin
consoiidarea cleziunii e@nG
mice
Si
sociale
Qi
p
n stabilirca unei uni-
uni economice
9i
monetare, care
presu-
pune
o moned, unica
(...);
.
aiimarca identtalii sale
pe
scena
lnlemalionald, ma ales
p
n creaa unei
polilici
externe
9i
de securitale comune,
nclusiv
prin
delinirea unei
pollici
de
apeaare comune care
poate
conduce, la
momenlul potrivit, la o ap66 comuna;
.
consolidarea
prote4iei
drepturilor
9i
nle@selor locuitorilor stale or membrc
pin
insiil!irea unei celalenii a lJniunii.'
(Semnal la 7 februarie 1992
$iinlratin
vigoare la 1 noiembrie'1993)
Extinderea Uniunii Europene
Modul ul I
L: ]
,Moneda
nu se lmpade inlrc naliunile
suvelane
ii
nu exista nici un exemplu,
contemporan sau istoric, de rnonedd
gllatd
in comun de mai multe slale.
Esle exacl calcllul
pe
care-l fac
pani-
zanii monedei comune Eum, care vorsa
impund unificarea politicd
dispensan-
du"se de acordul expl cii al conceldlenilor
or,
pin
artificiul
(tehnio
al creerii noii
Dar conslauclia unui slal de dimensi
uni conlinentale vine impolfiva luluror
exigenlelof
9i
iuluror iendinlelof din
economia conlemporand, de maibine de
!n sferl de secol loate ma le organizalii
publice
!i
privale
cduEnd eticienla in
dimensiunile mici
lJn supeBiat continenlal va fi rnai
pulin
eficace
$iva
conduce spre impozlte
sup imenlare, care se voradauga impozi-
telor nalionale existente. Sup mand con-
curenla inte slalele nationale, nu se vor
mar
pmduce
reforme e vechilor slructui
ca franeazd dezvoltaea pe
continenl.'
{Jean-Jacques
Rosa,
Eroarca european4, C'assel, 1998)
lno urLlonrq!
Prmii
pa9l
sprc realizarea Europei
!nite au fost determinalide necesi,
latea ie$iri din namsmul
generat
de celdeAl Doilea Rezboi lvlondial,
cel
qi
de nevoja de a oieri un dspuns
adecvat
provocar
lor
globalizerii
Procesul unilicdr s-a desfdsural
atat in
plan
economic cat
$
in do-
meniul asigurdfii dreptuf lor ornului.
Inlegrca europeand s-a
prcdus
nu numai
pe
orzontale,
prin
ade-
rarea de not stale in cadrul mai
multor vald de extindere, ci
9i
pe
verlcal, p
n lransferul unei pedi
a declziei spre oqanismele supm-
nalionale
Dupd 1989, aderand l a val ori l e
democmlie
9i
la
principiile
econo-
rnleide piajd,
Romania a redevenit
parte
activd a noiiEurope.
-
Slate membre
C fre e de
pe
hadA rcprcznla state el
!
aleUE 1. LUXEMBURC 5. VATICAN I BOSNTA
9i
|-]ERJEGOV NA
2. VONACO
O
I\DOFRA
O SFAB A
r
VU\
-\LCC-
'
: ' : . "'
' . . LL(
-FNsrFt \
7
vo. Do/ a vrcFDo\ rd
' 1.
SA\ VdC NO 8 LROAT
a
1.
2.
3.
4.
6.
7.
8.
ACTIMTATE INOEPSNDENIA
Stud a! cu atenlie documentele
$i
rezolvati urmdtoare e sarcini de lucru:
Enu rnerali obieclivele
pe
care
gile propun
staleie europene semnatare a e Tratatu-
l ui de l a Maasl rcht .
Pe baza clno$tinlelor anteroare, decideti dace ioate acesle obieclive au fost
alnse sau nu Exemoliiicali.
Care dirl acesle obieclve ale Uniunii Europene credeli cA esb ma mporlant
pentru
asigurarea viilorului acestela? Argumentati,va raspunsul.
Expdma!-vd punciulde
vedere refertor la beneliciile introduceri monedei unice,
utilizAnd argumenlele oferite de documenlele 1
$r
2
ntre e!rcpeni exste o unanimilate de
pereri
referitoare ia etectele benefice ale
unifcd i europene? Argumentali rdspunsul.
identiiicali cele mai recente elape ale extinder UE. Decideti asupra elernentelor
comune
Qi
asupfa deoseb lor dlnhe noile state membrc
S
candidale.
lncercalisa explicat de ce extinderea UE s-a
produs
in aceastd ordine a include i
undn0t membt .
Alcdllrli un eseu argumentativ in care se ve
prezentali punclul
de vederc legat de
pelspectivele
Rom6nieica potenlal
rnembru al Unilnii Europene d n 2007.
Euopa
Si
lumoa ln socolul XX
9
Colon zaea Airicil
in viziunea idiici a unu
pictor francez,
Geoqes Rochegrcsse
(1900)
,Do
nd si reglementeze intr-un sPi-
rit de bunA inlolegere mulualA condiliile
cele nai favobile dezvo edi come4ului
9i
civilizaliei in dife te regiuni ale Alricii
Sl
sd asigure futuror
popoarclor
avaniajele
navigalieilibe
pe
cele doue fruvii
princi'
pale
ale Africii
(...)
i
do nd
pedea e
parte
sd
previne
neinteLegerile
ii
conteslaliile.
pe
care le-ar
putea
dica in viilol norie
fueri in
posesiune pe
coasia Africii
9i
pre_
ocupaliin acelaiitimp de mijloacele de a
crc$o bunestarea
moraE
!i
materlald a
populaliilor
indigene, statele
participanle
au cizrt de acod asupaa mai multor
chestiuni, dintre cae menlionami
Art. 34. PuteEa care de acum inainte
va lua ln slapenire un tefitorru
pe coasle-
le continentulli african
(..)
va insoliactul
spectiv cu o noiificare adresa6 celoF
lalle
puted
semnatare ale
pezenluluiacl,
Ad. 35. Pulerile semnatare
(..J
rccu'
noscobligatia de a asigura exislenla unei
auto leli suflciente
penlru
a iace sa fie
respectate dptu le dobandile
9i
liberla-
tea come4ului.'
lActul
genenl al Confehtei
de la Betlin cu
piire
la sqqeniea
asu?ra Afticil, 1885)
10
*Eunop^gl
spatriie
de eivilieatts
extrneLiropens
APOGEUL COTOI,IZRNII:
INFLUENTE
RECIPROCE
Relaliile dinire Europa
$i
statele celodalte continenle au stat, de-a lungul
epocii moderne. sub semnul dominaliel europene. Aceasla a imbrdcat variate
forme, de la stepanhea
polifta
h controlul economic
ai
influenla culturala
Convinse de supe oritatea civilizatiei europene
9i
de misiunea lor civiliza-
toare, dar
9i
intefesate de materiile
prime
9i
de intinsele
piele de desfacere a
produselor oferite de lumea exlmeuropeand, statele europene au transformat
intinse suprafele ale
globului in colonii. Rand
pe rand, Portugalia
9i
Spania'
apoi Olanda,
Marea Britanie
9i
Franla au concurat
penku includerea unor
cat maiintinse teritoriiin
propriile
impe icoloniale. Spre sfa$itul secolului
al
XIX]ea, acestora lise adaugd Germania
9i
ltalia. Apogeul acestui
proces a fost
atins la inceputul secolului al Xxlea, cand cea mai mare
pafie
a lumii era
impdfitA intre marile
puteri;
aproape intregul continent african, India' Asia de
Sud-Est sau Australia deveniserd
pd4i
componente ale impefiilor coloniale
europene. Nici Rusia nu a fost striine de acesl
proces, expansiunea sa citre
est
si
nord transformand-o
intr-unul dinlre cele mai intinse imperii ale lumii
Sfargitul secolului al XIX]ea a marcat deschiderea spre Euppa
!i
a celor
mai conservatoare
dintre spatiile de cultula extraeuropene,
precum China
$i
Japonia. Daci in cazul Japoniei deschiderea a insemnai in
primul
6nd trans-
fer de tehnologie
9i
transformarea acesteia intr-una dintre marile
pute
ale
lumii, cucerirea
pielei
chineze a declangat o acerbe competitie intre eufopeni
gi nord-americani. Niciinlinsele spalii ale Americii de Sud nu au trecut neobser-
vate. Eliberate in
prima parte
a secolului al XIX]ea de sub dominalia
poliiice
poftughezd
9i
spaniole, sbtele sud-ame care vor ceda in scurt timp tenlaliea
capitalurilor europene.
Competitia
dintte marile puted economice
gi polilice
ale lumii fusese,
pand
la inceputul secolului XX, mai cufand indkectd, dat, de atunciincoace, intele-
sele acestora inlrd in coliziune direda. ln Africa, interesele britanice se loveau
direcl de cele fianceze,
germane
$i
italiene, in China
9i
in Ameica de Sud
europenii se coni'untau direct atat intre ei, cfl
9i
cu SUA sau Japonia' iar
pe
coastele de est ale Pacificului, Rusia imperiald intrase in contaci nemijlocit cu
inleresele iaDoneze.
Amprenta
pe care europenii au pus-o asupra dezvoltarii lumii in ansamblul
sdu
$imaiales
asupra
popoarelor inclusein imperiile coloniale esle un subiect
departe de a ii fost cbffcat. Sigur este faptul c6 au existat atat consecinle
po-
zilive, cetsinegative
9i
cd influenlele au fost bilaterale. intinsele
piete de desfa-
cere, cat
qi
bogatele resurse nalufale exploatate in favoarea metropolelor au
contibuit substantial la dezvoltarea madlor
puteri eulopene, au oferit locuito'
rilor bdfianului continent
$ansa
cunoaiterii strdvechilor civilizalii orientale De
cealalte
parte, in activitatea economicd a fost atrasd
9i
o
parte a
populaliei
locale, s-au crnstruit
9i
s-au modernizat drumuri
9i
cdi ferate, numero$i tine
au fost trimigi sa studieze in marile univetsiteti occidentale
In acelagi timp, contactul adeseod brutal cu civilizalia europeani a afeclat
dezvoltarea fireasci a culturilor kaditionale inAsia, in Alrica sau inAmerica de
Sud. Continentul afiican a resimtit duferos
practica
comertului cu sclavi,
prac-
ticatd
pand
taziu, in secolul al Xlxlea. Din aceastd
perspectivd.
colonialismul
are o mare responsabilitate pentru procesul
de subdezvoltare, aga cum s-a
manifestat in secolul al Xxlea, dar
pe
cEre, desigur, nu il
putea prevedea
la
acea datd.
f;t
ti l ..
,,Fdrd
njci o lndoiaE ce inFo zi
(..)
cele doue
linuturi
complementarc, Sahaaa
9i
Sudanul, vo. constilui coa mai minunatd colonie tanceza. Nici o alta fdra a excepla
'ndochina. nu se va
pulea
compara cu aceasla,
Penku
a consetua SuddnJl
ti
Sahar;
$i
a le
pulea
exploala in acelagi timp, esto absolut necesate construirea fa|, nici o intaaiere
a unor cei ferate lEnssshariene, Observalt cl vooim
ra
plural:
spuner ni$e ca ferate
lnssahariene
Si
nu a unei cdiferate transsahadene
Asla inseamne sefnalizim foarte repede T.anssahadanul.nigerian, deja alizat
pe
o dislanla de 700 de km de la.oran
Si
unde nu. ne |aman mai mult de 1700 de km de
construit, apoi hanssaharianul din Ciad, ca, spre marea noastd fugine
gi
sprc mafea
nosk6
paguba,
nd e alizatdecel pe
o distanld de 330 km de la
Pnirippevtte.
Din momentulln ca unuldintre acesre dou6 tnssahdrie4e va iidal
ir exproatare.
ne vom edifca asupra faclilalibr
$ia
protLdlor
miciofer{e de aceastatrirep ndee.
t..,
ne vom aploc cu alentie asupra constnri i celui de-al doilea.'
(P Lercy-Seaulieu,
.Sahara,
SudaNl
i
caile ferale tnnssahanene, 19M)
ACTIVI'AT! IND'PENDEN'A
1.
2.
4.
Studiali cu atenlie documenlele
9i
rezolvali urmabarele sarcini de lucru:
Stabilili laportul de forte dinte marile
puteri
coloniale ale lumiiln secolulXX.
Rsalizali un
proiecl p
n care sA demonstrati motivele carc au condus la acesl
laport defo4e. Luc|alilmpreund cu allitrei sau
pahu
colegi.
Analizali modulln care
priveau
britanjcii sensul noliunii de colonialism. Explicati
deosobidle fale de sensulcomun alcuvenfului.
Evaluati avanlajele oblinule de melropole din exploatarea coloniilor
Expimaliun
punct
de vedere refe tor la raportuldintre avanlajele
gidezavantajele
coloniilor in raport cu mehopola.
Comparali situalia madlor
puteri
coloniale ale lnceputului de secol XX cu siiualia
lor acfuald. ldentificali asemenerile si deosebirile.
O mlsiune calolicd in lvlalaysia (1927)
,Actualmentg, a cincea
parle
din lume
ne esle tribuhd in mod voluntar Cem-
piile
Americii de Nord, Rusia, iatZl dm-
pufile
noaslre de
grau;
Chicago, Odesa
sunt hambarele noastre; Canada gilerib
baltice sunl
pddudle
noashe. Iumde
noastre de oi sunt in Auslralia, cirezilg de
vile in America; Peru ne expediazd ain-
lul, Califomia giAustraiia
aurullor Chjna
cultve cai
pentru
noi, iar lndiile Oden-
hle orienteaze cdte noi reuri de cafea,
zaher$ mirodenii. Franla
SiSpania
ront
podgoriile
noastre, spaliul mediteranean
esle livada noastra; bumbacul ni-l adu-
cemdin Statele Urile, c9idin multealte
pe(i
ale lumii."
(4.
Siegfried,
Ain britanice in secalul XX, 1975J
Planlalle de ceailn Camerun
Modulul I
de elibelare ialionaa a Indiei, in mljocu
susln6lof sdi(p dula rcprczenEnd
un marS de
pDtestdn 1930)
n
,,De
la mtlocul anilof '50, decoloniza-
rea s'a aflat in aentrul activilalibr ONU.
Dupe cecalea spre independenld a colG
niilor fusese rnarcata la incepui de lupte
sengemase (de eliberare), acesl
proces
a
puiut
li deviat nu in ultimul rand
mullimla Naliunilor tjnite
-
pe
o
pisl6
ordonaE
9i
pa9nica. Prccesulde decolo-
nlzare a avul elecle subsiantiale
qi
la
nivelul Natiunllor ljnile: sialele recent
devenite independente au aderal a
Organizalle, astfel incat numdru mem-
brilor acesteia s-a imbogilit doar inlrc
1955
9i
1962 cu 50 noi srare. In 1965, 118
slate frceau deja
pade
din Nalunile
llnile, i dislribujia
geograllce
a mem-
brilor s-a schlmbal
9i
ea in mod funda-
mental. Daca in 1945 feceau
pane
din
ONU aprcape numai state nord-
9i
sud'
ame cane
qi
siale europene, in decuFul
valululde decolonizare s-au adeugat mai
ales state asialice
Si
africane, ulte or
!i
state dln spaliul oceanic
ai
caraibean.
Astfe ONU s-a dezvollat dintr-un lor care
fusese abetult inilial mai ales din iostii
aliali din cel deAl Doilea Rezboi l',4ondial,
inlr-o adevdrate organizalie mondial6."
(Gunther Unser, I'ilichaela Wimmer,
1995)
DECOLONIZAREA
In
primele
decenil ale secolului alXx-lea,
pozilla
mpedilor coloniale
pirea
una consolidald. Proieciele economice
$i
de infrastructufe aplicate de metro-
pole
incepuserA sd dea rezultate pozilive, iaf pincipalele putei coloniale
europene, l/lafea Britanie
$i
Franla, aveau se iasd invingdtoare din ambele
rdzboaie mondiale
$idatofitd
aportului economic
$i
urnan al coloniilof. Foade
curand dupd cel de Al Doilea Rezboi l\,4ondial a inceput insd un proces inverc,
anume cel al decolonizAfii. Cum se poate explica acest aparent
paradox?
Pimele explicalii tfebule cAutate in chiar
politica
economicd
9i
soclala
pro-
movatd de metropole in colonii. Electele acesteia sunt dintre cele mai contro-
vercate, influentand de multe oriin sens negativ nivelul
Fi
itmul de dezvoltare
economicA a coloniilor. Cdci, intfoducerea economiei de tip indust al a dus
pe
de o
parte
la modernizarea economiei coloniilof, iar pe
de altd parte la dimi-
nuarea sau chiar disparilia unor intregi sectoare economice traditionale, mai
ales a celor legate de agriculture. De asemenea,
pfodusele
de serie realizate
in sistem de fabricd, mai numeroase gi mai ieftine, au distrus mica
pfoductia
de tip artizanal care asigura tfaiul a numefoase farnilii. Astfel, pe ter,nen scurt,
coloniile s-au dovedit a nu fi fosl pregeiite sd suporte gocul produs
de
tehnologiile gide modul de organizafe a
producliei
impus de europeni, care a
generat
mari
probleme
sociale in intreaga lume coloniala. Acestea au fost
amplificate de cregterea demografica accentuatd inceputd incd din anii '30 ca
umare a introducerii sistemelor europene de asigurafe a sdndtelii
9i
diminuafi i
mortalitdtii infanUle. Nedublatd de
politici
adecvate de ocupare a fo(ei de
muncd, creqlerea demograficd a condus la accentuarea
$omajului ii
la degra-
darea ca1it6lii vielii.
in toti acegti ani a avul oc
$i
un spectaculos
proces
de dezvollare a unei
intelectualitdti nationale. Fomatd in ma le univercildtieuropene, aceaste elitd
s-a vdzutexclusa de la
puterea politica giadminislrativd. De aicigi panA la dez-
voltarea unei rniscdri nationale de eliberafe nu a fost decat un
pas.
Aceasla a
fost impulsionatd de
prezenla
unor
perconallteli politice
de
p
m rang
(Gandhi
9i
Nehru in India, Leopold Senghor in Affica neagrd, Bufghiba in Tunisia, Ho
gi
lvlin in Vietnam), care au devenit simboluri ale aspiratiilor spfe libertate
ale
propriilof popoare,
unele, ca in cazul Vietnamului, fiind direct sprijinite de
puterile
comuniste ale vremil, conduse de URSS
9i
de China comunista.
Procesul de decolonizare a debutat imediat duod incheierea celui de Al
Do lea Rdzboi lvondial, cand Vetnamul$i-a
proclamat
unilateralindependenla
(1945).
llodalitdlile
p n care fostele colonii au trecut Ja un nou statut
politic,
acela de state independente, a fost vafiat. Bazandu-se pe expeienla do-
banditd anterior, negocierea a fost
preferatd
in cazul coloniilof bdtanice: in
1947, lndiei
9i
altor colonii britanice li se recunoagle independenta. l\rarea
Britanie a valo ficat aslfel experienla anulul 1931, cend statelor membre ale
Connonwellh-ult'i I se acordase o largb autonomie.
in
pollda
efodului
generalului
de Gaulle de a inlroduce refome dupA 1944,
destrd[.area imperiului colonial irancez s-a
produs
mai cu seamd
pe calea
rdzboiului de eliberare. ASa s-a intamplal in Indochina (1946-'1954) sau in
Algefia
(199-1962). In cazul lvlarocului
SiTunisiei,
independenla a fosl oblinute
pe
calea negocierilor, dar sub
pfesiunea
unor ample migcdri de
gherild.
PopoaBgispa! inorlcs
'
12
La inceputul deceniului al optulea,
procesul
de decolonizare s-a incheiat.
Nu au disparutinsd
Siurmdrile
acestuia: rezboaiele civile datorate artificialitejii
granitelor, apartheidul, subdezvoltarea.
$i
Min
Fldame
indop6nd6nla Viohamulul
,
De mai b ne de 80 de ani, imperialigtir francezi igi reneage
prop
ile
principii:
liberta-
iea, egalitatea, fraternitalea; eiau vlolat
pamanturile
stremo$ilor nostri, ne-au oprimat
compalriolli.
(..)
ln domeniul
politic
ne-au
privat
de toale libearalib
(...).
Eiau constituit
irel gimuri
polltice
in nordul, in centrul
9i
in sudul Vletnamului
penlru
a distrJge unitatea
Tdsrra natorala,
Ei ne-au exploatai
pane
Ja rnaduve, ei au redus
poporul
nostu la cea mai neagd
mizerie. Ei ne-au furat orezaiib, minele,
peduile,
mater ile
pdme. (...)
in toamna anului 1940, cand fascigtiijaponezi,
pentru
a se lupta cu trupele aiiate au
rfvadat Indochina
penlru
a organiza noi baze militarc colonialiglii fiancezi s-au agezat in
genunchi pentru
a le ceda
lara
noastra. Din aceste molive, noi, memb ai
guvemului
prov
zo u, decb6min numele intreguluipopor vielnamez eliberea ln ioialitate de toale
_apolude
cololrale cJ Franla imoe'ialiste.
{Hanoi,
2 seprembie 1915)
,De-a
lungul Razboulu Rece,
problema
nationa!, carc a mamat aial de
putemic
perioada
dlnlre cele doua razboaie mondiale a ajuns sa fe dald uitarii, ln iavoarca con-
fiurrari roeologce bipolare ca'e a s'e$irr lJmea.
E5d "ndoiaa
c, naliunea nu a orsplrur
dn orizontul
politic,
decolonizarea fiind ope miqcdrilorde eliberarc nationale.
Inse dimensiunea
prcpiu-zis
nalional6 a lost in cea mai marc pade a timpuluimas-
cata de o reloice marxizanta
$iaflatd
ln sfansd bgalud cu un intemalionalism de con'
venienF. Aceasta st|alegie de disirnulare prczenla un deme6 obligaloriu
pentfi.r
conu-
n
gtii
din lumea a treja, de la Chlna la Cuba, lrcc6nd
prn
lugoslavia, dal de carc nu au
fosi scutili nici ceilalli lide ai anlicolonialisrnului.
Nasserfn Egipt, cal
$l
pomotorii
sirieni ai Partidului Baas Socialist nu au uitat si aso-
cieze nalionalismul lor lumulluos cu un
(socialism
arab, la felde
palelic,
care s-a rezu-
mai Tn
principal,
la etatizarca economiei. Pe oada Rdzboiului Rece s-a siluat, agadar,
sJb semnu eu?niA.ii ral olalisnu ui.
(Alain Dieckhofi Naliune
9i
/t ure de stat 2003)
ACNVITATT NDfPENDENTA
r--
l z)
fo
Scen6 de bucuie la Alger
dlpa
procamarea
independenlei (iul e 1962)
,Cine
va pulea
nega fapiul ca treizeci
de ani din viala mea au fost
pelreculi
beland in van, cu rebda|e, cLr modelie
ii
cu modestie la o
poanelnchisa qibafi-
cadal ? Care au fost fructele mod+
|aliei? Ultimii heizeci de ani au vezut cel
mai mafe numdr de legi restdngend
drepturile
9i
progre$l
noslru de
pana
acum, Am ajuns in eiapa ln caro nu mai
avem drcptud deloc."
(Albed LLrlhuli, pre$edinte
al
Congresulu Nalional African,
Let ny
people go,
1962)
1.
2.
3.
Sludiali cu atenlie documentele
$i
rczoivali unndtoarele sarcini de lucru:
ldentificalice b prin intermediul c,rora coloniile auincercal, d!pd celdeAlDoilea
Rezboi [,4ond]al, s6-Si oblina independenla.
l,4enlionali motivele care au condus la obtinerea independenjei colonillor.
Stabilili, intr-un
grup
de 4-5 colegi, care au lost unrArib campaniei non-violenle
orcmovate de o oarle a liderilor oolitic afrcani?
De ce credetice inijiativa campaniei non-violenie nu a fosiincununata de succes.
Credeli cd lupta
pentru
oblinerea independenlei a fost sau nu lipsita de alte cono-
lalli
politice?
Argu mentali-ve
punctulde
vedere.
Care crede! ca a fost ideologla care a influenlal ln cea mai marc mdsura lupla de
emancioare a coloniiloT? l4otivati-va oolilnea.
,,Apoi
oamenii
poporului
noslru au tr6it
in mod
pa9nic
sub conducerea regilorloa
9is"au
m
Scat
liber
qi piini
de incredere in
susul
9i
in
josul
!aii,
fad obstacole.
Tara
era a noastra, Noi ocupasem
pemanl!|,
padu le, durile, am extras bogeliile sub-
solului
9i
loate bogAliile aceslei frumoase
lari.
Ne-am stabilil
pmpiui guvem,
n*am
controlal
propriile
armate
$iam
organizat
come(u1."
(Din
biograna luiNelson Mandela, 1986)
4.
5.
13
Mod{h.d I
|achetei
rezullal
alcooperedi
l , l . _
,,Exista
mai mulie procese inlere-
lalionale care definesc
globalizafea,
Acum cabva decenii, Malshall l,4cluhan
a vorbit despre
(satul
mondiab,
(...)
sury nzand cu acea exprcsie esenta
fenomenului drn zilele noastre: tehnologii
ale informaliei care ne
pun mai iuie
$i
mai
des in legdtlrd unii cu allii; mfirprimarea
dislanlelor
prin
noi lehnologii; inlermnec-
laa
Qi
creqleDa dependenlelor reciprc-
ce; integmrea
pielelor
iinalrciare
Si
co-
merciale; iniernalionalizarca crescande a
producliei (pdn intemediul limelor cll
acliviiaie
globald);
aparilia unor
proble-
me
(planetarcr,
care necesita aborderi
globale;
raspandirea de compo amente
Si
cligee
presupuse
a exprima rationali-
iaiea unui lromo oecanonicus ce nu
cunoa9te frontiere
giemolii (..J
(locale);
apailia unui hono
g/obalus; dezvoltarea
de identilali |ransnalionale etc.
(...)
Merita sa evidenliez cA dezbaterea
privind globalizarea nu lrebuie disociala
de doud
prccese
ale deceniilorttecule, In
pfimuldnd,
ma rcfer la crderea sjstemu-
luicomunist, carc a lnsemnat o extinde
geograJic, mare a sistemelof bazaie
pe
economia de
piata.'
lDaniel
DAianu, Gbbalizarea:
intre elogii
Fi
rcspingerc, 2001)
GLOBALIZAREA
Europa secolului al Xx-lea a lost unul dintre
principalii
aclori ai
globalizerii,
cet mai spectaculos ferromen al lumii contemporane. lnleleasa ca
proces de
suprimare a oricdrei bariele dintre statele lumii, globalizarea s-a manifeslat
initial tn domeniul economic, mai cu seama dupd cel de Al Doilea Rrzboi lt on-
dial. A inceput sd se vobeascd tot mai des despre existenla unei economii
mondiale ale cdrei
politici
de dezvoltare sunt deinlte in comun de marile puieri
economice ale lumii, ia. intrepindeile transnationale i9i definesc
prop
ile
poli-
tici economice, care nu
lin
cont de
g.anilele
statelor nalionale. intte statele lumii
&a creat astfel o intedependenle economicd
gifnanciad tot mai accentuatd.
ln momentul de fat6, conceptul cuprinde insd o mare varietate d aspecte
ale vietii sociale, culturale
$i
politice.
Printre factorii care au potenlat
Si
acce-
lerat fenomenul
globalizdrii pot fi enumerale dezvoltarea fdrd
precedenl a
lehnologiei, cu consecinte majore la niveiul comunicd i
ii
transporturilor, mig"
carea capitalurilor,
precum
Siaparitia
unor probleme care nu mai
pot
fi depdqite
prin
efortul statelor nalionale,
precum
crizele economice,
poluafea,
subdez-
voltarea, migfalia forlei de munce, turismui, fdspandirea maladiilor (SIDA,
gripa
aviard, boala,,vacii nebune")sau tero smul.
Nevoia de a oferi un rdspuns adecvat fenomenului globalizdrii a fost unul
dintre argumentele care au stat la baza construcliei Europei unite. lmpreund.
statele europene au reu$n sa ocupe o
pozitie importantd in raport cu celelalle
pute
economice ale lumii. Penlru aceasta, europenii au elaborat
programe
de
dezvollare comune in domeniile indust al, agricol
9i
al cerceteii
$tiintifice.
Rezultate remarcabile au fosl obtinute in cadrul programului spatial european
concretizat in
proiectul
'Aibus"
sau in lansarea cu succes a rachetelof
'Adane
.
Deosebit de importante
pentru
consolidarea Europei unice au fost initiativele
din educalie
qi
culturd. De un mare succes s-au bucurat
programele Tempus,
Erasmus, Comenius, Leonardo, cafe au facilitat cunoa$terea reciproce, a9eza-
rea sistemelor educationale
pe
baze comune, compalibilizarea
programelor de
dezvoltare a resurselor umane, precum
$i
valofificarea traditiilor
ii
specificului
cultural national ca
parte
a unei identitdtii comune europene. Fenomenul
globalizdrii a indus europenilor
Si
reaclii de respingefe a influentelor veniie din
alte zone culturale, maicu seamd dinAmerica. Extinderea nelimilatd a lelelelor
lvlcDonald's, olensiva
produselor
Coca Cola sau Pepsi Cola au fost
percepute
ca atenlate la valoile cultu|ale europene. Uniformizarea culturald genentd de
dezvoltarea comunicaliilof in limba engleze
pe
releaua internet, muzica de
sofginte ame cane au
generat in egala mdsura reactii negative atal din zona
culturii franceze, cat
gi
din
parlea
noibr state membre sau candidate care-li
asimilau inlegra.ea eufopeana cu
piefderea propriilof valori culturale. Reaclia
genefale a europenilof in iala
produselor
americane a fost insd mai moderatd
decat se credea inilial
ii,
deseofi, chiar favorabilS.
"E0
cred ce nu are niciun sens sa fiipentru sau irnpolnva
globalizinifdd simtcritic.
(.-.)
Cu alte cuvinte, nu franarea
globalizirii,
ci implementaa ei elic6, aceasta este
provoca@a. in acest context, aS dori se fobsesc denumifea de
(globalizare
efct), ter-
men care mnsh dintr-un tnunghlformal din treielemente esenliale: come4 liber, cunoa9"
14
tere
gidemocftrlle,'
(Guy V$ofslandt,
presedinlele
uniunii Europene, 2001
)
i-
'i::tal
1"1;i,-{ill.i.:.:
-- --t
l:"iot1ii,i
i
Qi
efecle negalive: subdezvoltarc,
rdzboaie civile, apadheid.
_:- l
,Acest
sfargit de seml XX cunoa$te un interes major
pentru creaBa de zone comer-
clale regronale, Aslazi, Comunilalea Europeand este
perceputS ca un lnstrument care
poate pemite
o zona de
prospe
late mai mult sau mal
pujin
indepndenti
(...).
Recent s-a creal zona nod-amerlcane de fber schimb,
prn acodul din 12 august
1992 (NAFTA), semnai de SIJA, Canada
Si
Mexic, care
prevede
suprimarca
(..)
taxelor
vamale inlre cele teilari.
Putem evoca exislenta uneizone gional nonforma e in Asla de Sud-Est in
jurul
Japoniei,
linand
cont de legetu le economce care unesc
lerib
dln zone cu vecinii lor
aflati ln dezvollare raoida.
Trebuie rcmarcal ce rcalizarea uneizone comercale
pivlegiate constilu e odenat!-
rcap ncipiilorGATT
(...).
Esle molvulpenttu carc cineva s'arpuleaintrcba dace mu[
I lale|alismul comerclal, care a
permis
cu certiludine dezvollarea
puiemica a come(ului
internalionaldupe celdeAl Doilea R,zboi Mondial, nu esie in pelcol$idaca crearea sau
consolidarea unor asemenea zone nu rcprczinH, linalrnente, un respuns de llp
protec-
lonist
la difrcLrlldlile economice acllale
(Univercalia 1 94, Erciclapedia Unive6alis)
il
,O
idee este repelala h nesfargil in carle
Siea
reprez nla
prcfesiunea de credinla a
autoruluir
(Problema
azr nu esle
globalizarea
excsiva, ciinsufrcienla
globalizare.)
Ivulte
grupufia!
inle@s in sustinerea
polilicilor pfotectioniste.
de la siderurgigl i ame.icani, ale
caror
prelud
9i
iarife sunt
protejate
in ciuda costului enorm
pe
care il rcprezinta
penlru
restul economiei americane, la fermieii subvenlional
pentru
a depdgi o ce concurenle
pe piale.
Puterea
polilici
a aceslor
grupuri
impinge la opliuni dlicile
Si
a ldcut adeseoi
mposib i implementarca unor politici
sensibile Este
$ocanlb
prezenta ba erclol eco-
nomice
9i
a rnAsu lor
pmteclioniste
chiar
!i
in
F
ca afinn5 adeziunea lor totalA fa16 de
mmend iiber-
Wdf recunoage ce
lerib
saEce slfere in mod rcal. Lovile de badelele
pmtectionisle
Si
avand visud de$ade asupra mesuniin care se
pot
izola,
peniru
ele
globalizarea
arli, toluqi,
o opodunitale. Aqumenlele olenle de autor sunt convingatoae. Elru
gnore
nicirclulunei
guvemed
sandbase, care sA
prcteieze
drepturile
Si
libedelile i6ra de care nu beneiciaza
de acsle avanlaje lnteaga
populalie.
Exemplulnegaliv esle Nigeda, marc
prcducalotde
petol,
dar cu o economie slagnanla, a carei bogal e este rsipiE de
guvemanti, un model
pedru
tarib
in care toate beneiic ile ajung in mainile unei
pdturi conducitoare.'
(Prezeniarca fdcule de Yale lJnive6iiy Press lucrarii ui f,,larlin Wolf,
Whv Gbbalization Wotks)
t{lll.-}lA"T: 1}'{f
Elllf lEirT,n
Fasffood McDonald's la Kyoto (Japonia)
-.
,ieaucerea
rctutui statului depinde
decimaipulin de
globalizare,
cet de locul
pe
carc ildetine naliuneain iera/nia mon-
diaE. Peniru loaie acele slale-naliune
ca nu sunl
(campionii) globalizrril,
globalizarea
nu bse decat doud oplluni,
aceea suveranisle sau o slGlegie de in-
chide@ fala de exte or,
prcmovatd
de
unli, darcarc n-arputea lidecal un
(drum
cu sens unicr cdtre dezasiru, sau gru-
pafea
in ansamble rcgionale de o mefime
sulicienla
pentru
a 1e face vizibile
ti
apara
inlercsele, de a dezvolta sinergii
$i
a re-
gdsi
un spaliu veriiabil de suvenitate
Si
(Regis Ben chi,
lst1rb nonllializerii, Vuibeft
,
24031
1.
2.
Studialicu atenlie documentele
Si
rezolvali urmdloarele sarcinlde llcrLr:
ldentifrcali
priflcipalele
zone de liber schimb din lurne
9i
componenla acestora.
Comefilaji, cu colegul de bancd, avantajele
9i
dezavanlajele celor doua
posiblle
soluliila
problemele
lumii contemporane,
prcleclionisrnul
Si
iberu sch mb.
Carc a fost reaclia statelor europene fald de iend nla de creare a zonelor de liber
schimb? Aumenlal -vd
punctulde
vedere.
Organizaji o dezbatere in
grupuri
alcetule d n caliva elevi-
pe
lerna raportului
dintre
proteclionism
Si
liberul schimb.
Care dinire cele doud
politici
economice credeji cd esle favobiE
pentru viitorul
economiei rornanesli?
Realizali un
proiect prin
care sd
prezentati
aceie mdsuri luaie de Romania
penku
pregetirea
economieiin vederea aderdriiJa lJniunea Europeani. Llrclali irnpreund
cu allihei sau
patru
colegi.
6
Crearca ma lor impeii coloniale
esle considerala un semn al domi-
naliei
politice,
economice
9i
cultu-
Iae
pe
care statele europene au
exercilaLo asupra ltmii.
"
Inlluenlele intre civilizatia eurcpea-
ne
9i
spaliul extraeuropean au fost
reciprcce, dar expodul modelelor
de dezvollare eurcpene a
produs
Europa
9i
lumsa ln scolul )C(
l r
^
tiuituna trffimffiry#asc&
*
nmltwffi wurnmr,and,
nouArrrriu urgcRneR oe roer
DIN PRIMA PARTE A SECOLULUI XX
Cultura romaneascd a secolului al Xx-lea a fost dominatd pand
la celdeAl
Doilea Rdzbol Mondial de o
pepetua
confiuntare intre tradilionalism
9i
mo-
dernism,lntre optiunea
pentru
inchldefea in sine
gi
tentatia modemitdlii. Astiel,
in bund tradilie pagoptisld
$ijunimisld,
inceputul veacului XX a continual sd
propund
valorile nalionalismului qi
ale vielii rurale, fie in varianta semdndto-
ristd. fie in cea loDoranistd.
Angoasa
Si
deziJuzla induse de Pfimul Rdzboi Mondjal au
genefat
ins6 o
putemica
tendinld de negare, uneoriin bloc, a valorilor ce fundamenlasere cuL
tura romaneasce de pand
alunci. Ceund noivalori
9i
modalitdlide exprimare,
artjgtii qi gandilorii
romani au dat culturii autohlone acea dimensiune euro-
peand
de care avea alata nevoie. incercarea de modernizare s-a manifestat oe
cel
pulin
trei direclii.
Primii contestatari au fost simboliglii. De la l\racedonski la George Bacovia
Si
lon l\,4inulescu, aceglia au reprezentat
un
pim
momenl de spargere a tiparu-
lui tradilional
Side
racofdare la tendinlele cultu ieuropene. Degi pe
alte coor-
donale, aceeagi tendint6 a fost cultlvatd de modernismul leoretizai
Qi
sustinut
de Eugen Lovinescu.
Pline de semnificatii este
Si
conlibulia sciitoritor romani la intemeiarea
avangardismului european, migcare culturali care
pfomova
ruptura completd
cu estetica de
pana
afunci. ln
'1916,
Tristan Tzara
pune
bazele dadaismu-
lui esle drept, in afara granitelor
terii
-, iar suprafealismul romanesc este
considerat, datofitd lui Urmuz, un
precurcor
al celui irancez. Allernativa
avangardisld a fost sustinute gi prin
revisle ptecum
Continpotanul,
punct,
lntegrcl, Unu
r.a.
Deli deschizdtor de drumuri, avangardismul nu a
jucal
insd
un roldeosebit in cultura romaneascd
a secolului alXx]ea.
Personalitdlile romanegti care vor avea cel mai
greu
cuvant de spus in cul-
tura europeand a secolului au fost insd exponenlii unui al1
produs
al culturii
romane$i interbelice, exponenlii Tinerci Genetalii. Aceaste migcare de idei s-a
ndscut in 1927, odati cu lansarea in publicistica
vremii a lui lvlircea Ellade, cel
care avea sd devind liderul necontestat al generaliei
sale. Contemporand cu
mi$c6ri similare din Franta
$i
alte
ldri
evopene, Tenera Genera e cuprinde
nonconformigtiprecum EmilCioran, Eugen lonescu, ltlircea Vulcdnescu, l\rihail
Sebastian sau Constanlin Noica. l\,,lizeria mateiale qimorald propde
sferqitului
P mului Rdzboi l,,londial era asimilat6 de aceglia unui egec al ordinii
Si
at va-
lodlof promovate pand
atunci, temeinic motiv de
,deta$are
agfesivd" in raport
cu
,,idealuile
inaintagilol'. Scrsor cetre un
provincial (Mircea
Eliade), Nu
(Eugen
lonescu) sau Pe culnile dispefirii(Emil Cioran) vor devenj expresia
acestui fefuz
9i
adevarate manifeste ale sphiluluianilor'30.
Consianlin 8rancu9, un me$ger de seamA
al cullur i rcmane$t h lLrme
"lvodemilatea
viziunii lui Bdncugi
este autenlica: ea se inlregegie intr-o
epoce in care arta euopeanA caula te
-
lo i neexplorate
-
din rcvelarea unei
crcalii miienare, incarcatl de sensui
lilosolice
prolunde.
9i
din descoperirca
acelor fluxuri subterane care
poart?l,
in
indepartatele vechimi, :dei
ti
forme artis-
tice de la un tip de civilizalie la altul,
despAdile de vaste iniindefi
geoglalice.
Arta lui Bdncugi realizeazd o snlezi,
le.men al afimaliei
ii
al conslrucllei: o
sinleze a fomelor p
mordiale din care,
pin
vrcmi, s-au mmilical neconlenit
direc! ile adei lumii."
(Dan
Gigorescu, Erencug, 1980)
Brancu$i,
16
Cunosculiqi sub numele de Genealia Citerion, aceglia au organizat cicluri
de confeinle de populadzare
a cultu i, dezbalerile
prilejuite
de aceslea deve-
n nd ocazii de confruntare a unor personalitdti de ofientdd
polilice dlntre cele
mai diferite. Era nurnai unul dintre aspeclele cafe ilustreazd spirilu democra-
tc al uneisocieldti, cea romaneascd, care evolua spre modemitate.
Alternativa propusb
de Tenerc Generulie a fost insd intoarcerea cdtre
auiohlonism, ortodoxism
$i
ifalionalism. Angajaliin zona politic6,
ace$Ua s-au
apropial rapid de migcalea de exlfema dreaptd, ca, de altfel, marea majoritate
a intelectualitdlii fomanegtl interbelice. Romania se ralia din nou mlgcArii de
dei europene, de astd datd nalionaliste, dar c! tendinte fasciste
9i
fascizante.
,Astdz,
ca
9iacum
cincizeci de an, in lume prca pulinisunl
acera carcau auzil de noi. Cand
p
vim ucturiledin inie orSi, in
incercaaea de a ne aroga o anume vizlb iilale nlemalionald, sun-
tem obligatis,
!nem
seama de adeverul oblecliv, numele noas-
t de rcfeint5 sunt Bdncu9i, lvircea Eiade, Eugen lonescu,
Cioran, evenlual Vlclor Brauner, Gherasim Luca, Trislan Tzara,
l\,{arcel lancu, Fundoianu (Benjamin Fondane). Spun eventua
pentru
ca dimensiunea avangardist a lilenlurii noastre n-a fost
nlcodat, cu adev,rat un titlu de onoarc culturaa nalonale.
Tocrnarin acesi contexl, alnumelor inlernalionale citabie, ceea
ce
pare
s, 1e doad pe roi mdi 1rt e hplr ca FninesLJ tu e
un Novalis sau un H6lderlin, c5 Blaga nu e un Traklsau un Rilke
iiniciRebrcanu
un Tosloisau un Flaubed. Dand aceste exe|l]-
ple
-
la cae aS
pulea
adauga deslule atele de acelagi cal-
bru
-
nu vrcau se rcbtivizez in vreun fel valoarea acestor ma
sc.iilori ai nostri (cu cine alii sr'iinlocuim?), ci wau doar se
aral ca suntem o culfura
preocupalS
de lnchiderca in noiin$ine
(..
) Si
1u de desch'deea spre cerlall
ii
de acliziliora'ea unri
concepl poziiiv
a traductibilltdlii
9i
al dialogului intercultural "
(Gheorghe C,eciLr . Crr/tura ro nene de az
pe
nAine.
in
,observator
cullura', nr 276, 2005)
; t
: l
,.EmllCion,
Mircea Eliade
SiEugdne
lonesco sunt recunosculica tre rna clasicia
cullurii fEnceze
qi
eumpene din a doua
jumatate
a secolului al Xxlea.
(...)
Acegl lrel
brbalivof izbuti, dupd ce vorfipafcurs totuqinlsie lraiectoriiaccidentate sa se impund
ca maeqtr cvasineconteslal, liecare in dorneniul sdu
propru:
Cioran ca estel ai apoca-
iipse
(..)
;
lonesco,
p
mul scr itor francez care a fost
publicat
in Umpul vielii in La P/-iibde,
ca p nt al absurdului; Eliade, ca
(unul
dintrc ci mar ma istorici al rcligiilor din epoca
noastre), conform uneiformule reluale
prctutndeni
a moartea ui, in 1986.
Nu e de mirare ca o asffel de
pedomanld
a lesal mult timp in
planu
dol
perioada
rom6neasca a biogmlleilor, dacd nu ignola, oicum redusd la statltu de
(preistorle)
fara mare
peninentd pentru inle egerea
pafcufsului
lor de dupd rdzboi.
(..)
Din
punctulde
vederc alrecepbrisr
penlru
nola sa de exotism, faptuldeloc banalde
a se liformal la umbra Carpallorva contjnua totugl sa-Si
geseasca
loculin construhea
mitului in timp ce cligeul atat de inddgil de PaulMo6nd cu
privie
a un Bucurcitidintrc
cele doud rezboaie zugravit ca
(un
mic Paris al BalcanilorD, francofon
!icosmopoit,
va
inchide de minune cercul. Cioran, Eliade
9i
lonesco vor deven
(ceitreimafi
romanide la
ParlsD
De care il invoc5 Tnttuna oresa iterare '
(Alexandra LalgnefLavasline
,
Ciotan, Eliade, lonesco ujtarea fascismului,20021
: "
l r ' ' : j r r ' t
l
l
,Cei
ter bdrball n'au schimbal inlol
deauna inite eidoar amabilitall. Doidin'
tre ei, Cloran
SiEiade
au fosl fascigll. El
(n.n. Cioran) a vAzut in nalionafsocia-
lism expresia unei(barbari crealoarer qi
qi-a pus pana, gendirea
$i
indoelile in
slujba acsleibatbarii. El a vazut cu
pro-
pri i l ui ochl cum
od nea nazi st a domnea
la Berlin
$i
s-a entu2asrnal in fala unei
naliuni capablle sa ingroape univelsals-
mul, dupe ce a lchidat umanlsmLrl. (..)
Mircea Eliade, de asemenea, a las,
puns
chemdrii fascismului, pe
care l-a
impodob t cu farmecele arnbigu e ale une
<renasler spirltua er
qiale
unei(rcvolulii
ascetice
giviriler.
Ela
propoveduilin
sa-
lele romane$ti ca un adevdkt l4essia a]
unei religiia rno(ii. Scrierile lui
propova,
duiesc un
(creqiinism
cosm c,
purificat
de orce inlluenl, evreiasca.
(..)
Cel mai
uimitor este
poate
cd vigoarea mnvinge-
rilor lui fasciste nu este egaalA, dupa
dzboi decal de rebddtoarea slmtegie cu
care le ascunde nereg@tand nimic
(...)
9iEugdne
onesco? Este
9ie
un fost
fascisl? Nic porneneal,l
El esle, dimpo,
tive un democrat convins inci de la
inceputul anilor '20. I'a detestat pe
dii
rnagistd aitineretu u roman, a luptatirn-
pol
va lor$
$-a
adtat dezgustulvAzend
cum cade <dernonul
sadismuluir
peste
mica lu Romanie.
(Dan elRondeau in
,fExpress',
rnai2002)
l . t
. : t ' )
. "!
' , :
i : . . i . : . : : , t : . : i "j : i : : t .
2.
1.
Sludialicu alenle documente e
Qt
re
zolvali sarcinile de llcru.
Cioran, E iade
9i
onescu apa(in cu
tu i romene sau celei franceze?
Argumentali-vd punclul
de vedere.
Care sunt dominantele cu lu i rorna-
ne cel mai mult medializate? Exista
$i aspect e
a ecul t u i romane caf e nu
au fost suficient valorificate?
Sunle! de acord cu fomularea din
doclmentu I 2i
'Sunlern
o cullurd
pre-
ocupatd de inchiderea in noiinsine'?
lloUvali-vd rdspunsul
Crcdeli cd opinra
publice
europeana
este interesau de cunoagterea valo-
rilor culturii romane? Argumenlati.
Europa
Sl
lumea ln secolul XX
17
Coperia unuircman publcalln 1948
-
Descuf de Zahada Siaicu
o carte carc a raspuns
,comenzi
sociale'
a acelllmoment 3l slor ei foaslre
trl
,Cultura
mm6na teaza sistemalic
iqirea in lume, in tmp ce consumato iei
dilecli, tie ei crilici llterarisau
public
la,
se impied;cA in grcpib
cadilor nescrise.
Daca ne
pulem
lluda cu scriilori ca Re-
beanu, Eliade sau Cdfldrcscu, in schimb
au dmas nescrise c6rli fundamentale
PentrLr
0 culture carc onteaza.
in timp ce criticij inGearce sa nete'
zeascd drurnul
p
n halisurile culturii
autohtone,
pulini
aulori rcmani rLr$esc
s,
pdlrunda pe piala
intemajionalS. La
vlzibilltatea pe
care o avem, Premtul
Nobel
penitu
literatud ne ocolesle in
conlinuare. Culiura noastrd rAmene mar-
ginal,,
in opinla specialigt lor,
!ipenfu
ce
ii lipsesc anumile carli. Astfel, criticul
Nicolae l\4anolescu spune:
(Nu
avem in
cultura noashd Odiseea, Don Quijote,
Faust, Rezboi
qi pace,
Muntele vtej
Ei
Urbe, adice exact aceb ce{i ca asigu-
re universalrtaiea unei culiuri, Nu
gliu
de
ce nu le avern.)
$icriticulEugen
Negrici
cde ci ne lipsesc acele lexte carc
funclioneazd ca n$te
(acle
de identi-
tater. Le-am
p
erdut, le fa sificlm, le com-
pieEm
dupd interese
$i
dupa loane.'
(C,Elina Georue,
CAiile caE lipsesc din cultue ronAnA,
in,Cotidianul", 13 decembrie 2005)
CULTURA INTRE MILITANTISM
SI
AUTONOMIE
Refuzand caraclerul minor al culturii romane de pand
atunci, influenlali de
orientarea politice
a multor stale europene in deceniul al
palrulea
9i
fascinati
de ideile pe
care le vehiculau in r.ediu{ universitar alvremiifilosofi
precum
Nae
lonescu, mu|li intelectuali romani se vor apropia de migcarea legionafd. Degi
gradul
de adeziune a va at de la o
persoand
la alta, intelectualii romani ai
peioadei
inlerbelice au o mare tesponsabilitate
penlru
amplificarea acestei
migcdri - fenomen politic ince insuficient studiat gi
cunoscul -,
pentru
tfansfomarea sa intr-o organizalie politicd
cu ecou in mase.
Se ndgtea in acelagilimp o noud direcliein evolulia intelectualitdtii romane,
anume cea de sustinere a fegimurilor totalitare. Caci, dacd
pe
Eliade
Si
Cioran
ii gisim
in diferite
grade
de apropiere fala de carda de Fier
9i
de lide iei
politici,
dupe cel de-Al Doilea Rdzboi lvlondial a fost randul altor creatod,
pre-
cum lvlihail Sadoveanu sau Zaharia Slancu, sd colaboreze indeaproape cu
regimul comunist
proaspdt
instalal sub obldduke sovieticd. Cultura era
pe
cale
sA parcurgd tristuldrum al intregii societdli romanegli, abandonandu-9i valorile.
ln timp ce Ciofan, Eliade
9i
lonesco incepeau stralucite ca ere literare
9i
gtiin-
tifice
departe de
1ard,
in Occident, sfar$ind pfin
a fi asimilati culturii franceze,
in Romenia inilorea pfolelcultismul
de inspiralie sovieticd. Tn spiritul
,,lupteide
clasi", societalea fomaneascd, inclusiv cultufa, era impdditd intre
,,noi"
9i
,,ei',
cele dou6
pd(jiind
agezate in raporturi d ihotomice:
,Cine
nu e cu noi, e impo-
t va noadd", iatd sloganul specific epocii.
Incepululanilor'60 marcheze o noud cotitud: urmand, din nou, orientarea
politicd
a vremii, cultura romand se regdsegle pe
sine in o entarea cdtre na-
lional
gi viata rurald. Abandonarea teoriei staliniste a luplei de clasd s-a tradus
prjntr-o
relaiivd liberalizare a vietii culturale, o nomalizare a relaliilor interuma-
ne
ii
recuperarea unofa dintre autorii inlerbelici ale cd.or opere
puteau
serui
'ideea
nalionald". De al$el, aceasta
,,idee"
avea sd fie folositi de intelec-
tualii romani
penlru
a incerca sd evadeze din cadrul ideologic ingust de
pand
atunci, fie spre specificul local, fie spre universalilate.
inceputul anilor
'70
a insemnal tevenirea, in fome de manifestare dife te,
la intransigenla
primelor
decenii postbelice
Si
restrangerea la maximum a
oricdror relatii cu lumea exterioad, chiaf
9i
cu cea apa{inand
,,blocului
so-
cialist". Romania nu a devenit
parte
a milcefibr de idei
gi
a tendintelor de
schimbare prezente in cazul vecinilor noglri, rdmanand blocatd intr-o paradig,
md de sorginte stalinisld. In aceasta atmosferd, evenimente precum
aparilia
Jumalului de la Pelini1, o carte cu
Si
despre Constantin Noica scfise de
Gabiel Liiceanu, dezbaterea aparenl liberd a unor idei
9i
activitatea
pulinilor
artigti dizidenti reprezentau mai curand exceplia decal regula-
'Romania
este
ocupatd de romeni", spunea sugestiv, spre sfargitul anilor
'70,
scd itorul dizident
Paul Goma, incercand sd ilustreze drama traite de Romania lui Nicolae
Ceauiescu. Aceaste rea,itate durd a accepiatinsd un anumit
grad
de autono-
mie a domeniului cultural care a permis
afirmarea a cel
pulin
doud generatiide
arli9li, cea a anilor
'60
9i
cea a
'optzecEtilof.
in acest context, momentul 1989, care a adus cu sine redeschiderea cdtre
lume
Sjreintoarcerea,llmidd 9i
plina
de convulsii, spre democralie, apare ca o
noud
Sansd
pentru
alimarca dimensiunii europene a culturii romene. Va fi ea
valorificat6?
Popoaro
9i
6patij isbrice 18
L)
.Putem vobiin literatura noastre
poslbelicA
despre doui ma
Q
so ide
generaliide
crealie, geneElia '60
Si
genelalia '80, suf cient consolidate
Si
jusiifrcate p
n mutatiile de
ordin isiofic
petrecule
in acei ani. Am
putea
vorbidespre o a lreia
generalie
antebelicS,
af.matasauin culsdeallmarein pBajma
dzborului, ai cerei repzentanli au suferit dln
dn
schimberib
petrecute
dupe incheierca at6t de
pulin
iavorabiD a
pdcii,
ce a adus un
gim totallar penlru
maibine de 40 de ani. Astfel,
poeli
rernarcabili
p.ecum
Geo Durni-
lrescu, lon Caraon Conslant Tonegaru,
9t.
Aug. Doinag, Ben Codaou sau Alexandru
Llngu,
precum
$i
Petru Cla, lon Negoilescu sau Nicolae Babte au fost rccupelalicu
mae inlerziere, mai ales cd unii dlnlre ei au suieril ororile inchisorilor
politice
stalinisie
raceasla ar li deja
pomenita
(genetie
piedutdr).
Allii s-au
(rcabilitat,
in perioada
de
aliva liberalizare a Romanle comunsle, descalificandu-se din
punct
de vederc moral"
(Claudiu Komarlin, Generala na,
-
o introducerc, 2405)
i r
,,Dupa
goculdin
1971, care, la inceput, n-a alins decal cultura, au venit anii '80, in
cursul cdrora s-a Ieinstalat lemaa, o leroare diferjta
(de
cea dln anii
'50),
care nu mal
presupunea
dec6l rafeo arester . dar care a insemnat o supravegherc in masd, descu-
rajarea
Sl
limilarca rclaliilorcu sireinetaba
Sicu
slrdinii, ameninleride tot felulelc., intr-un
cuvent, o foma actualizate
(..)
a aceluia$i tero sm de slat.
$i
alunci o inlrcbare trcbure
puse
inevilabil:a fosl oare, cu adeveral lnlocuit
(iimpul
progresiv
almarxismului), in socielatea omaneasce
poslbelici?A
ie$it aceastd societate
djnllparele
polilice,
sociale$ economice slabilite de
(clasiciiD
maxismleninismului
Si
de
exemplul
(viu)
allJRSS? Cu exceplia libemlizSrii controlaie din anii '60, schimbarea (nu
rcforma, cScrar fiun temen
prea
lae
pen1ru
realilatea comunisla aliohlond)nu a atins,
de fapt, societalea, nici baza economic5, ci doaf suprastructura
(..)
Dac.e
prin
dimpul
prcgrcsiv
discontinuu almaftismuut inlelegem un lirnp dorninal de spi lul@volulionar
gide
consecinlele lui atunciva lrcbui, cd sa admitem ce
(...)
Romania a ramas, din
1949
$i
p6nd
in 1989, pin
urmarc,
palru
decenii,ln cadrul acestui timp, oiceie hadilii$i
coniinuitali af ii rcdescoperit inke timp."
\Mtcea
Matlin, Culfina ronane inte canunisn
qi
nalionalisn,
in
,22",
decembrie 2002)
A i-f lvlr. J.f E f l;.t 41'{}D1,qT/{
:
Studiall cu atenlie documenleie
Si
rezolvali urmdloarcle sarcini de lucru:
1 . Care credeli cA au fosl dom nante e cu tufi romane de dupA Al Doilea Rdzboi l\,4ondial?
2. Evaluali mpactul
pe
care reg mul politic
comunist l-a avut asupra cultu i romane
dupe 1944.
3. Incercati sd identi{icati cateva elemenle delinitorii
penku
literatura
proletcullisle
surprinse in
parod
a lul Madn Sorescu,
A avlt cultura romaneasca
postbelce
o dimensiune eurcpeana? Arcumenlali-vd
punctul
de vedere intr-Lrn grup
de 4-5 elevi
Qi
confruntati,l cu cel al colegibr
Realizali un
proiect prin
cafe sa urmaili deslinul a cel
pllin
doi oarneni de c! lure
romani a ceror caferd a incepul in
perioada
interbelice
$i
a continuat in tmpul
regimul!i cornunist. UtilzaljSi irnpresiiculese de la pdrin!l9i
b!nici.
Existd un Eport de coniinuitate intrc cultura romand nterbelicd
$l
cea
poslbelice?
Argumentati-vd
punctul
de vedere.
Cunoa$teli rnitrative sau
proiecte
cultunle locale carc
pol
sd consolideze caracterul
european al c! lLrrii lomane?
.1
Debu6nd or un volum de
pamdii
-
Singut
pnntu poet (1964)
-,
l\,lar n
Sorcscu reu$ea nu numai sa zambeasce
Si
sA l$i amuze ciljtorii
pe
seama confra-
lrbrsei,
ciSise detecleze elemenle e car
acteristice poeziei
acestora.
la{d un exemplu elocvenl ln aceasle
prvinlb,
in carc este
parodiat
un autor cu
oarecare nolorietate ln epoca,
Nicolae Sbian
- I4snel
Maestului ciznar Dab le Tudose,
cel carc ni-a bAtul
pinul
blacheu la
pantof,
cend inplinean 15 ani.
Stam intr-un
p
cior in fala ta.
I\,langara pingeaua
mea bAlae..
9i
ciocanul parca
imicanta:
,Durigaq-ai -
ffale Nicolae?"
Cate nu iivln, e cert, in minte
Omululcand e
gata
de zbor?
l',4ulte imilrcceau pe
dinainle
Cum staleam againtnrn pcor.
Talpile-mi cr6pale-or sd domneasc,
In pantoflinoicum
e cureaua...
Dar un gand incepe se-ncolleascd:
Fralior, dar meit eu
pingeaua?
Ce-am fecd eu
pand-acum
cu har
-
Pun prcblerna-n
fala ofigicul-
Ca sb vina, ala, un cizmar
La
pingeaua
mea s, bala-un cui?
Cunoscand de mic un unic sens
Am zvacn t dln brazd, categoric.
Cin n-a cilitde mne-un vers
Poab se rne-nlure ap orcl
. . Azi desca[ a campuu opi ncb
Si
nojila dealuluio las...
Coada vacii, ca o horcdlnca,
Esle tuiul meu cAire Pamas.
lnima-Si inale valvah a.
Plec din satul meu ca o solie.
Pune lier mai muli la talpa aia
Lung e drurnu
pan
h
poezel
19
Europa
gilumoaln
socoiul )C(
Take lonoscu
(1858-1922)
Doctor in drcpl, avocat, a inhal in
viaja
polilicd
in 1883, ca membru al
Partidu ui Libeml. Ullerior s'a aleturat
opoziliei conseNatoare, iar in 1908 a
pus
bazele Padidului Conservator
Democral,
Llinistru de exteme al Romaniei in
ma multe randuri, a fost inllatorulsis'
temului de alianle dntrc Romania,
Cehoslovacia
$r
lugoslavia.
S-a impus alal in viata
poli ce inler'
ne, cat
$i
pe plan
ntemalional,
prn
ni! ativa, lnteligenle, talent oratoric
ai
o
deosebite intrltle
poliiicd.
,Acesta
e dzboi de cinci ani. Va int
Anglia, va lntra ltalia, vom intta noi$inu
se
poale
sa nu intre
giAme
ca. PenS
qi
Japonia va intla, Va li vai de omenire.
Dar de un lucru sunt s
gur:
cb Allalivorf
defin tiv v clorioqi
9i
ca voivedea cu ochii
rnei Romania l,lare
Si
vom vedea alte
lucrui ma . Vom vedea multe tmnu
prebusindu-se; vorn vedea nascand atot-
puternicia Amedcii; (...)vom vedea ome'
nirea fdcand un mare
pas
spae stanga,
spre sociallsmul revolulionar; vorn vedea
multe lucruri ma
,
dar zguduirca
gene-
raE vaiiasa deionidabjla, cao sedcie
groaznicl va slSpani omenirea foarte
rnultiani. Dinlr-o crize vom inttalnlr-alla,
(...) generalia
mea
9i
a la vof vedea
Romania lvare, dar nu vor mai vedea zile
oune
gake
lonescu, 1914)
W*rn#*nim in
u*n7wri:i\in
*ur npe,r;,na
iupneuruA cu DEMocRATTLE occtDENTALE...
Toate efofiurile intrepinse
pentru
asigu|alea unui echilibru intre
puterile
europene au fost spulberate de evenimentele care au condus la declangarea
Primului Razboi lvlondial. A fost momenlul care a bulversal lumea
poiitice a se-
colului al Xx-lea, momentul care a
generat, direct sau indirect, un lung gir de
evenimente nefericite care s-au numit Al Doilea Rdzboi [.londial,
primul
atac
nucleaf, Rezboiul Rece gi nenumdratele conllicte
politice
$i
militafe locale.9i
aceasta, in
pofida
numeroaselof iniliative
9i
confeinte dedicate dezarmerii
9i
asigurdrii
pAcii, organizate atal in
perioada interbelicd, cat
9i
dupd cea de-a
doua conflag|alie mondialS. Unde s-a
plasat Romania in acest
peisaj politic
international?
Poab ce cel mai important lucru este acela cd, cel
putin in prima
jumdtate
a secolului al Xx]ea, Romania a incercal sa-$i depdgeascd condilia de micd
putere,
reusind sd iie un factot activ in
politica europeane.
9i
a idcut acest
lucru incefcand sd
lina
coni de intelesul national. ASa s-a intamplal in 19'14, in
1916, in 1918, cat
$iin
perioada
interbelicd. Astfel, inceputul secolu lu i gdselte
Romania ca membrA a TripleiAlianle, dar
pdstrand
o distanta suficientd
pen-
tru a
line
cont de intefesele fomane legitime in Tlansilvanja
9i
Banat.
Tn anul 1914, desi a fost insistenl invitau sa se implice in rdzboi alaturi de
Germania
Si
de Austro-Unga a, Romania a pfeferat prudenla
neulralitdlii.
Suveranul seu de oigine
gemand
acceptd
punctul
de vedere al liderilot
politici reunili in Consiliul de coroane, confimand caraclerul constitutional al
monarhiei romane. l\,4ai mull, in 1916 se ia decizia istodcd de raliere la blocul
politic
anglojrancez, de care este legatd reu$ita anului 1918, constituirea
Romaniei l\,4ari.
Aceasta o entare
politicd va fi mentinutd pand in
prcajma
celuide-Al Doilea
Rdzboi l\,4ondial,
perioadd
in care Romania a fost implicalA in numeroasele
initiative diplonralice menite sd aplice
politica
Societalii Natiunilor de asigurare
a
pdciisia
securitdtii colective in Eufopa. inlrc aceslea trebuie amintil rolulactiv
al Rornanieiin constiluirca unoraliante
politico-militare fegionale,
precum Mica
inlelegere (19211. impreura cu Cehoslovacia
ii
lugoslav'a.
Si
lnlelegerea
Balcanicd
(1934), la care mai participau Gfecia, Turcia
9i
lugoslavia.
Aceeasi linie
politicd a fost urmatd
9i
prin prezenta romaneascd la Socie-
tatea Naliunilor,
tafa
noaslre fiind semnatarb a Pactului Briand-Kelog (1928)
refedtof la renuntarea la rdzboi ca solulie
pentru fezolvarea conllictelor dintre
state
$i
participantA la confeinlele internationale dedicate dezarmirii de la
ceneva
(1931 qi
1932-1934). De asemenea, Romania a suslinut toale iniliati-
vele care condamnau agresiunea militard, fie cd era voba de cea germand, de
cea italiand saujaponeze. Era o confirmare a optiuniiRomanieipentru susline-
fea regimurilor
politice dernocratice, in
pofida ascensiunii feme a extremei
dreDte romanesti.
20
I
L: ]
I
f r0L.1tui I
Prezenta romaneascd active pe
scena politicd
intemalionale in perioada
ntebelicd a fosl completatd de acofduile bilaterale incheiaie cu
polonia
si cu
'ta'ia.
Aces(e tratate completeazd se4a
iniliarrvelor
diplonalice care au co;s
_
tuit sistemul de securilate colectivA al Romaniei interbelice
$i
au fdcut
ca
Romania sd aibe un cuventde spus in politica
europeane a vremii. Succesele
politicii
externe romanegti se datoreazd liniei poliljce
adoptate de guvemele
vremii,
dar
$i
pfezenlei
unor diplornali de exceptie, precum
Take lonescu
9i
Nicolae Titulescu.
,Pane
in momenlul izbucnirii
primului
Razboi lvondial, guvernete
Romaniei, fie libe_
rale, fie conservatoare,
nu au modificatoientarea politiciiexleme
romanegispre
puterile
Centale, adice sprc cermania
ii
Austro-Ungaria. Tratatul secret de alia;jaincheial
cu
acestea
9i
cu ltalia 1n 1883 a fosi perlodic
reinnoil. A fost un gesl
de hedare a cauzei
nalionale
9ia
lupteide
emancipa a romanibr transitvdneni? Nicidecum. SuveEnitatea
Siinteg
tatea teitoriaE a Romanieierau puse
in
pericot,
in acea
perioada,
de Rusia. iar
penlru
0 viiloare intregire a statuluinalionalacesta
lrebuia, maiintai, sd existe. incat. ta
momenluloponun,
sa aibefoia de a-$iasuma responsabititalea
infapiuiii idealului ca.e
anima pe
omanii de
pe
ambeb pe4i
ale Carpaliior,'
(9erban
Radulescu-Zoner,
lnteesut nalional
9i
ctasa pol
icA din Ronqnja in secolut aty\Xlea. lgg'\
^
.Prcledrrele
Reoublici. Cehosrovace
ii
Majenarea
Sa regete Ronaiiei (...) s-aL
rryeres In prvtnta
umabarctor
stioulali!ni
ArL 1. In cazul unuiatac,
neprovocat, din
padea
lJnga eiconlra uneja din inaltele
Pd4i.Conba6tante,
cealalta parle
se obtigi a veniin aiutoru
p6dii
atacaie. (...)
Ad 4. inscop de a coodona sfoderile tor pagnice,
ambele
guveme
se oitge sd se
consfdluiascz in privinla
chestiunilof de
poltica
extemd care au legdture cu -portufite
lor cu ungaria. (...)
,41. 6 Prezenta
convenlie va ficomuntcata ta Societatea Nallunilor, clnform paclului.,,
(Convenlia
de alianla defensiva inhe RegatuJ Romaniei
$i
Republica
Cehoslovaci
-
22 apilie 1921
-,
patie
a
Wocesutui
de mnstitulre a Micit inlelegeri)
Nicola Titulescu (1882-1941)
Remarcabil diplomat, ministru de
exlerne al Romaniel in mai mulle ran-
duri,
pre$edinte
al Academiei Diploma-
tice Internalionale.
In calitale de reprc-
zentant permanent
al Romaniei la
Societatea Naliunilof (1920-1936),
apoi
de
pregedinle
al acestei organ zalii
inlernalionaie (1930-1931),
Titulescu
a suslinui numeroase iniliative politice
i
in lavoarca pacii
$i
a stabiiitalii inter-
I
nalronaE.
A{Il ' /rT
\It i IrDtf
E}JDi }tTA
t
Studiati c! alenlie documentele
$i
rezolvali
umdtoarele sarcin de lucru:
'1.
Dece credejica despreTake
lonescu
se spuneci afostun mare diplomat,
dar
Siun
vizionar al tirnpului seu?
2. Aeumenlalide ce, ta
putin
limp de ta
incheierea Primliui Rezboi l\,,londial,
Rornania aincheiat o seriede tratate
de aparare cu slate din Eufopa
Centrald
$i
din Balcani?
3. Au fost aceste tratate eficlente?
Aduceli un arglmentin
favoarea giun
altulin defavoarca respunsu ui dat.
4. Explicali motivul pentru
care Nicolae
Titulescu a insislal pentfll
jncluderea
in
protocolulcu
URSS a adicoiului 2.
t Evalualr prevederib
prclocolului
ne-
goclat
de lltulescu
9i
Litvinov din
perspectva
obiectivelof Socieleji
Naliunilor.
6. Dacd ati fi fost ministrul de externe
aJ Rornaniei, ali fl sernnat pactul
de asistenld mutuala cu URSS?
Argumentalivd
opliunea.
21
,(..)
1. Asistenla mutualA in cadrut Socieldlii Naliunitor (ca, de eremplu, in tratatul
cehoslovac
sau fmncez) care se nu vizeze in mod special un stat, ci, in
genel,
orice
agresoreuDpean,
_ ,
2. Intrarea in acliune a fiecdreia din cele doue
t6
se va face numai cjnd Franla va
li int|al in actiune
3. Guve;ulURSS
recunoage ce, in virtutea diferitetor sate obtigalii de asistenlr, tru-
pele
sovElrce nu vor hece niciodale NistfuJfaaa o ceerc formald in acest sens din
padea
guvemului
regal aJ Romaniei, la felcum guvernul
(...)
Romaniej cunoagte cd trupete
rcmane nu vor lrcce niciodate Nistulin URSS
fera o cercre formati a ouvernuiuiURSS.
4. [d cererea guve.ru'ri
rega al Ronariet
ruoe e sovietice lreb:ie sa se
,etrag6
imediat de pe
ledtoriul roman la esi de Nistru, dupe cum, ta cerea
guvernului
IJRS-S,
ttupele romene lrebuie se se rctraga imediatde pe
tedtoriul URSS la vesl de Nistru.'
(Prolocol
negocial de mini$lrit de exteme ai Rornanieiai
URSS, Nicolae Tilulescu
Si
Maxim Lituinov, privind pactu
de asistenld mutuaE mmano-sovieljc
_
21
julie
1936.
odaE cu indepenarea
lui l'ilutescu din funclia de ministru de exie.ne.
negocierite pentru
semnafea
pacluluiau
fost abandonale,l
Europa
ii
lumoa Tn scolul XX
I
l
In politica pietenlle
Sl
adverc iati e
Tto,
prczenlal
ca un d!9nran
primejdios
inlr-o caricaturd dn an ista in smulu
!
un prcgedinte cu tab eluri
a utima sa inta nire cu CeauSescu
...
$IALATURI
DE REGIMURI AUTORITARE
Nu sunt foarte multe lucruri de femarcat in ceea de
pfiveste perfomanlele
politicii
externe romane$ti dupd
'1940.
Dacd, din 1938, Romania abandonase
spatiul democfaliei opiand
pentru
regimul
politic autoritar, fie el de extrema
dreaptd, stanga sau de factura milihre, anul 1940 a marcat
ii
pdrdsirea polilicii
externe tradilionale. Penlru o lungd
perioadd
de timp, Romenia s-a aflat mai
intai in tabdra Germaniei hitledste, apoi in cea sovietica.
Decizia de abandonare a liniej
poliiice
lradilionale a fost
prefatate de eveni-
mente ttagice
petfecute in acei an:
piefderea
unei semnificative pdrli a terito-
riului nationalin favoarea URSS, a Ungafiei hortiste
lia
Bulgariei. Niciceea ce
va uma nu va fi insd in favoarea Romaniei. lvotivatA de interesul nalional
(nevoia de recuperare a Basarabiei
9i
a Bucovinei), decizia de
participare
alAturi de Gemania hitleristd la atacul impotriva URSS va egua lamentabilin
stepa calmuci
ii
la cotul Donului. Curajoasa hotdfare de repozitionare a
Romaniei la 23 august 1944, datoratA indeosebi regelui Mihai l, nu a fost sufi"
cientd,lara noastrdfiind
plasatd
la sfargitul razboiului in tabdfa statelor invinse,
cu toate consecintele
politice qieconomice
ce au decurs de aici.
Capacitatea Romaniei de a se exprima asupfa destinului sdu
politic
a fost
impiedicatd de cinica decizie de la lalta privind impdrlirea lumii in zone de
influentd,
precum
$i
de
prezenta
militare sovieticd. Peioada de revenire a
regimului democratic in Romgnia a fost astfel extrem de scutlA,
plasatea
sa in
zona de inle.es a URSS dovedindu-se decisivd
pentru
evolulia regimului
politic. lmpus prin fo(d, regimul comunist a scos
pentru
o
jumdtate
de secol
lara
de
pe orbita democraliei. Romania a ajuns membrd a Tratatului de la
Vargovia
Si
a CAER-ului, devenind, direct sau indirect,
parte
a Rdzboiului
Rece. Sugestive
pentru pozilia
slatului roman in
primii
ani de dupd inslalarea
regimului de sorginte stalinistd au fost atitudinea fald de autonomia
politicd
a
lugoslaviei lui losif Broz Tito,
precum
9i
condamnarea revoluliei maghiare din
1956.
Anul 1965 aduce o
perioadd
de relativd destindere atet in
plan intem, cAt
siin
celextern. in aceastd
perioadd
se iau decizii majore
precum
recunoaSte-
rea Republicii Federale Germania, Romania devenind
prima
tard
socialisg
care a restabilit relaliile diplomatice cu acest stat. Desigur, refuzul Romanieide
a
participa la interuenlia miltard in Cehoslovacia din 1968 ramane evenjmen-
tul cel mai discutat
Si
disputal al acelor ani. Discutal admirativ
pentru
semnifi-
catia sa in detasarea Romanieide polilica
lt/oscovei, dardisputat din
perspec-
tiva a ceea ce avea se se intamole in Romania socialiste a anilof umAtori.
Cdci, a9a-numita independenla fal6 de URSS a insemnat, in acela$i timp,
semnalul
pentru
debutul national-comunismului, cafe a evoluat spre revenirea
la
practicile
stalinisle
Si
la izolarea diplomatica a Romeniei.
Incapacitalea economici a URSS de a conlinua cursa inarme br
$i
refor-
mele
politice initiate de l\rihail Gorbaciov au dus la prdbu$irea blocului statelor
socialiste in 1989. A fost momentul reveniii Romaniei intre statele democra-
lice ale lumii. O revenire spectaculoasa, datorald revolutiei televizate in direct,
iitragicS,
p
n sacificiile umane din decembrie 1989.
t l l
' I
,Odeniarea
politicil
externe a Roma-
ne, in cadrul celordoue rnari naliuni ale
Axei, este Ln fapl implinil. Aceas6 orien'
tarc nu este o intamplare sau o aclune
de moment, c rcinlram
prin
ea in vechi
tradilii ale statuii nostru, tfadili ca au
fost rupte
pentru
consideraliuni ce nu mai
sunl actuale
$l
cale erau depiqite de
evenimenle ince cu fiut lnalnlea aclua-
ul ui conf i ct "
(lon Giguttu,
p m-ministru
al RomAn ei, in
,Univelsul",
8 iulie 1940)
I i r-Crl -. 1 I
Scopul
politicii
externe fomanegli va deveni din acest moment fecucerirea
folului pe
care Romania iljucase, candva, in Europa. in acest sens, integrarea
in NATO gi in structurile Uniunii Europene au devenit
linlele
cafe au
justiical
deciziile de
politicd
extefnd, intre acestea ceje referitoare la suslinerea intef-
venliei militare a NATO in fosta lugoslavie fiind cea mai curajoasd dintre cele
ce au mafcat inceputul acestei noi DoJitici.
[,lanfestarea,enluziaslA
a adezi!ii fald de politca regimLrlLri comurisl
9
a conducdloruiuis,u
a devenit, cu limpu o obtgale
z
,,La
undeceniu de Ia inceperea procesuluide
destdmarea lagirului sociaJist se
pare
cA unele
perconallteti
occidentale au inceput sd inJeleaga ce dispa
lia
dusmanului so-
velic a lesat lumea democratici ied epere de
potltici
externa
91,
in acela$i timp,
deschizandu'i peEpectiva globalizerti-
am putea
splne, chiar, obligalia
gtobatizdri-
ia impus sd se tEnsfome
pe
sine, sa
qischimbe
mesajut,
priorttdtile,
abordedb ideatice
!i
modul de operare spIe ase adapta nouluiconiext camclefizat de noiriscuri, noisfideri
$
noi
$anse.
In realilale, sfaQiirl ordinii mondiate bipolare nu inseamna caDitutarca
b ocului resa lean
9i
inslaurarea suprcmaliei blocutui occidental, ci decesll unei
jogici,
al
unui mec3nism de funclionare a ornenirii ca|e trimile in neiiinle ambele blocurj.
Neinjebgand
aceasta, Occidentul a vobit despre <exiinderea
NATOD sau
(extinderea
IJE) ca despreo irnpingere a lrcniierelor sale sprc Raserii
9io
lnglobare a teritoriilor ori-
eniale in spaliul civilizaliei, odinii
9i
cutluni apusene
ii
lotodata s-a deptasat spre nord,
purlal
maimult de vechiulreflex at indignddi Rusiei decet de nevoile sate rcate de secu_
itale, in trmp ce
(eslicti
ex-comunigtir se a$teptau la o adevArate
(rcconciliere
a Europei
c! ea insa$i,r gi la
(reuniflcarea
EuropeiD, ca
$ia
universuluieuro-aflantic,
Faptul ce civilizalia vesleurcpeana esle superioad asiAzi cetei din
partea
odenbE
a continenlului nu inseamna nici cd drumul de ufinal este al dizolvdrii culturii sau culturilor
r,seritene ln cele occidenlale
9inicice
nu este indispensabilca nouaordine
$rnouaa
i_
iecfura euro-allantice sa lie
prciectate
lmprcune de ioale
popoarele
europene
gj
euro-
atlantice ca sin{ezd a valorilor
ii
experientelor lor islo ce.
perceperea
exaca a con-
secinlelor
9i
semniicatiei decalajului in n velutde dezvoliare dinke Est
$iVest arfr trcbuit
sd conduc, a conclu/a c3 inairl oe a,i se oten Acordul de la l\,idastncnt, state e
EJropeide FstaL nevoiesS p neasca
ur Plan l,tarshat. irtr-adev6r, I\,talshatr irirte de
Maaskicht inseamna agregarca stabittdlii prif
dezvolare cu stabilitatea
pin
inlegra|e,
dezvo[arii revenindu-i rolu nal!l de fundameni
9i
caializalor at coopererii
Si
integd i,
alheceriide la shategta
loculu
de suma nula b cea a
prciectetor
comune
qjde
1a dipto-
matia disl butiva la cea integ|ativd."
(Adrian
Seve n, Tranzitia rcaH
- de la
goculfAd
bnpie la spennlete pieKtute)
ACNVITATE INI'81':NDNIA
i
Sludiali cu atenjie docurnentele
$i
rezolvati urmdtoarele sarcinide lucru:
1 . Precizali care au fost mol vele intervenliei militarc a unor trupe ale Tratatului de la
Vaeovia impotriva Cehoslovac el, in 1 968?
Care a fosl urmarca, in
pan
extern, a at tudinii adoptate de Nicolae Ceausescu
fald de invadarea Cehoslovaciel de cetre lrupe ale TraiatulLri de la Varqovja?
Comparali atitud nea Romeniei faF de intetuenlia impotriva revoluliei maghiarc
din 1956 gicea falS de inlerventia d n Cehoslovacia drn 1968. Expticati diferentele.
Cons:derali ca in Rom;r.a exis6 ur ,i-gur ounct de veoere re.e or,a
:ltegr;rea
tn Uniunea Europeana? Dar referilor la consecinlele integrarii?
organizali, in grupuri
rcskense de 4,5 elev, o dezbatere refe loare la inlelesul
sntagmel
,lrccerea
de la diplomala d stribulivd la cea inlegrativd".
E
"Pdkunderea
lrupelor ceor cinct
t,ri
socialisle in Cehosovacia constiluie o
mare gre9eaE
9ro
pfimejdieglava penlfir
pacea
in Eumpa, penlru
soarla socials,
mului in lume. Este de neooncepul in
lumea de aslezi (...)
c? un stat socallst
ca state socialiste se incalce libedatea
g
independenta
allui stai. Nu exide nic o
justiiicare,
nu poale
fi acceptat nici un
motiv penlru
a admiie, penlru
o clipd nu-
mai, ideea intervenliei militare in trcburile
unui stal socialist fralesc.
(..
)
Am hotadt ca incepand de asldzi
sa trecem la conslituirea
gdzibr pairio-
tice inarmale alcatuie din muncitori,
16ranl
qi
intelecluali, aparetoare ate inde-
pendenlei pat
ei noastre socialiste. (...)
S-a spus cd in Cehoslovacia existd
ped-
colul contrarevolulie
i
se vor gasi poate
maine uni care sA spund c5
$t
aici, in
aceasta adunare, se manifesiA tendinle
conhaevolulionarc."
(Nico ae Ceausescu, cuvanlarc rosfilA
la 21 august 1968, cu
prilejulintervenliei
armatelor TraiatLlut de la vargovia in
Cehos ovacia pentru
inAbu$irca
"Primbveriide
la
praga')
politic
impodant in zona Europei
Cenlrale
$iin
Balcant.
.
In
pefioada
inlerbelicd, toate inilial-
veie diplomatice ale Romaniei au
sustinul
polil
ca securilalii colecUve
,
in pe
oada 1940-1944, manlfestdrile
pe plan
intemaliona ale Rornanreiau
lost marcale de aulorta|smul anto-
nescian, iat ulterior de ce al regimLt-
i
lui comunist, cu diieilele sale fele
Eurcpa
Si
lum6a ln sgcolul)o(
4
SNDIV DE CM
Grigorc Gatuncu
(1892'1 957)
Proven nd dintr-o famille boiereasci
din l,4oldova, doctor in drept al
$colii
de Drept din Paris, decorat cu Odinul
Mihai Viteazul" in urma
parliclpdrii
la prim
ul rdzboi mondial afostministru
de exteme a Romaniei intre anii
1 938'1940 A
perdsit
Romania in 1 941
,
stabi du-se la Geneva, la New York
Si
apoi la Paris. Diplornat vizionaf,
publi-
cst scriitor
9i
profesor,
a devenit un
rnembru activ alexilulu romanesc
$ial
ml$carii anticornunisle. A fosi un fer-
vent suslinAlor al creddi une Europe
federale.
E
,S5
uam acum dintrc toale ipolezele
singufa carc md
preocup, (..
)$ianume:
victora
(Naliunilor
Uniler. E o ipoleza
care,
pe
zi ce fnerge,
poate
tol rnaigreu
fl trecute cu vederea.
Tara
noastd va
avea de lrecui, in acest caz,
prin
doua
momenle
grele:
unul, cand victoria mili-
lad a allalllof va fi res mlite b hotarele
!i
apoi
pe
teritoriul
larii, 9i
al doilea, in ziua
indepairate, drepl, a negocie lor de
pace
Acesle momente nu sunt
penku
noi
deopol ve de
pdrnejdloase: pana
in zlua
pecii
multe se
pol
inlampla, unii dinte
a iali
pot
obosi, allilsi vor putea srenge
puleile gl valorilica zervele, vom vedea
dsbrnd
pincipiide
echitate de
(inleres
generab,
de echiibru. Vom
pulea
alunci
$l
noi
pleda
cu soti de succes cauza
tarl
noastre; vom apara drepturle,
hotarcle
pozilia
Ql
misiunea eurcpeana a
Rornan ei.'
(Grigore Gaiencu, Scisoarc adrcsatb
maregalului Anlonescu in iunie 1944)
3Cr
lnl
inc
ta
nic
anl
[40
rllo
AC
1.
2. ,
3. ,
)
I
4. 1
5. I
I
I
'ec
l t l
ac(
sin
tici
"{'Srigmr*
ffintsnr,w
ryt
L"hnltaiw ffi wur ffir)& &nk
0M PoLtTrc
$t
D|PLoMAT V|Z|ONAR
lstoria interbelica reline numele unor ma
personalitdli
ce au adus faimi
politicij ex{erne romanesti. Take lonescu
9i
Nicolae Titulescu sunt, fdr6 indoiale,
cele mai cunoscute dintre ele. Scisd in
perioada
comunistd, aceastd istorie a
trecul insa sub tdcere, din motive de ordin
politic,
alte varfuri ale societdlii
fomanegti, intelectualide marcd qifinianali$ti politiciprecum
Grigore Gafencu.
l\y'embru de frunte al noului valdin Parlidul Nalional
Taranesc,
Gafencu a
ocupat mai multe demniteti
pub
ice in perioada 1928-1933. Aldtui de alticativa
tineri membfi ai
partidului, a acceptat in 1938 oferta regelui Carol al ll-lea de a
ocupa
portofoliu
extemelor, intr"un moment de maximd tensiune
pentru
soar-
ta politice a Europel: Anglla
9i
Franla, garantii politicii de securitate colectivd
pand
in acel moment, cedau in fala pfesiunii germane gi acceptau ocuparea
Cehoslovaciei. Semnarea lfatalului de la l\,40nchen era dublatd de seroase
probleme
in rela{iile romano-gemane, asociate lichiddrii de cdtre autoriteli a
unui grup de legionariin frunte cu Comeliu Zelea Codreanu.
Contextul
politic nefavorabil nu l-a impiedicat pe Grigore Gafencu s6-9i
manifeste ataiamentul fald de traditionala aliantd cu Franla
ii
cu ltlarea
Bfitanie. Ca urmarc a efortului sdu diplomatic, Romania feusea sd obtina, in
1939, o reconfirmare a ga rantiilor anglo'franceze referitoare la independenta gi
granilele
Romaniei. Nici relatiile diplomatice cu Gemania nu sunt neglijate,
nomalizarea acestora fiind marcaid de incheierea in acelagi an a lratalului
economic romano-german. Efortu le diplomalice s-au dovedit
pand
la urmd
zadarnice, Romania intfand intf-una din cele mai negre
pe
oade din istoria sa,
marcate de
pierdefea Basarabiei, Bucovinei
!i
a Transilvaniei de Nord.
Schimbarea in 1940 a liniei
politice
exteme l|adilionale
9i
mlierea la bloculger-
manojtalian a deteminat
pdrdsirea
de citre Gdgore Gafencu a demniEtii de
ministrulde externe
Si,
un an maile|ziu, a
14fii.
Gest
politic
simbolic, nescutdin
convingerea c6 nu mai avea nici o gansd sd readuci politica extemd rcme-
neascA
pe
fdga$u I trad itional. Nu inainte de a fi
pledat pentru iegirea Romaniei
din alianla cu Germania hitledstd
$ialAturarca
eiAlialilor
Plecarea la Geneva a insemnat inceputul unei nol etape din viala diplo-
matului roman, dedicatd
pe
de o
parte
misc6di anticomuniste,
pe
de alld
parle
cre6 i Eufope unite. Degi nu a avut nici un mandat
politic
oficial, Gafencu a
repfezentat interesele Romaniel
9i
ale slatelor Europei de Est intrale dup6 cel
de-Al Doilea Rdzboi [,londial in sfera de dominatie sovietica.
Convins cd Europa unitd trebuie sd cuprinde a6t vestul, cat
ii
eslul conti-
nenlului european, diplomatul roman nu a economisit nici un efort
pentru
a
incerca sd explice nevoia de coagulare a exilului
Si
de dirijare a efortului aces-
tuia spre
pregdtirea revenirii
terilof
comuniste a un fegim economic liberal
9i
la
valorile slatului de drept.
24
Bogala activitate publicislicd gi numeroasele confefinte stau mdrturie in
acest sens. In 1949, Grigofe Gafencu a devenit membru al Comisiei Europei
Centrale
Si
O entale, care avea 1n vedere problemarica
sEletor Europei de Est
rccent cdzute sub dominalie sovietica. in acesl cadru au fost stabilite princ!
p
ile care vor oienla realizarea in deceniile urmdtoare a unui fascinant si. in
acelagi timo. izbevibr prorect
ool.tic: Europa unib.
O stangere de mana intre semnalaii Paclutlt Ribbentrop-tvtotolov
a
pecelluit penlru
deceni istoria Ronreneisia allor
l6rieurcpene
"Faplulde
a vizita in toiu fi mantd tor europene, dnd
pe
rand, Berlinut, Londra,
PrisJl
$i
Ro.la era ird|alnel. Eta
g
mailrd.,,/relde a soune. oretrtindeli. cu aceeagl
s ncentate. cuvrnle de Dace lndr;/neala a EbdlildeDl:n, Dosa.ele
pe
care |e-dn aoJs cJ
nile dir ca aloie
(...).
ca de alfel manLriskle di1
presa
9i
dia
pJblic.
dovedesc ca
po!
I'ca nodsta a fosr inlelease
9i
preluiD
_
Am ciulal se interesc
poziliile
astfet cagigate, sldngend legdturile intre stalele din
Inlelegerea Balcanice. Cdldto a ia Ankara
qi
ta Atena nu e|a fdd iscu.i.
puteam
sEbl
incederea Beiinulur
!i
Romeiin
polrtica
noastr6, schimband cuvinte bune cu turcii. toc-
mai in toiul mult disculalelor negociefi anglo-francolurce. (...)
Polilica noasm de echilibru ne
pfegitise,
in caz de rdzboi,
penku
o
politicA
de neu-
talitale. Crnd Ge.r'lania a declarar rtboi Polofle.
nJ aveam oe irrvelil.
oolonta
respinsese ln mai multe rendui propunerea
noasta
-
pe
carc nu am impus-o de altfel
'ri.iodala
cu
prea
nL 6 energie
-
de a da aialleinoasl u1caracter gere.a
l..,
Nu
a.'l nsislar.
Inlervenlia Rusiei, fire$le, ne-ar n
putut pune
intr-o situalie
grea.
Trupele tusesti au
lrecut ins, hoiarul polon
chiar in ziua in crc
guvemul polon,
in itunte cu
pre$edintele
l',loscicky
9i
maregalul Rydz Srnigli, s-a refugiai in Romanla. Allanla noasld cu
potonia
era o chestrune ce nu se mal
punea.
Voinla noasird de neutralitate, care se afimase de la inceputul confliclului
qi
capetase
o conslinlire oticiala
prin
cele douA mmunicate
- alConsitiulutde l,4inisl.i sl al cons lie-
rlor reqerui-, a fost itir rA inca ir Jna inreruellei lse9li (...1
(cigorc
Gafencu, hseDnd,
potitjce.
1929-fi3q
ACJ1YIT ATE INDEPENDENTA
,,Pa
amenlul s-a intrLlnit pentru
a
pAstra
o clipa de bcere.
$edinla
a fost
apoi ridicala in semn de doliu. Lacrimi
inebugile, simleminte de supemre
$i
de
revofte, marc nervoz tate.
Am cillt cu begare de seama schimbul
de note lelegrafice dintre ru9i
Qi
noi
Notele tusegtisunl abiie ca formd
Sifond,
modeEle ca lon
9i
de o
perlldie
foade
bine socolltd. Notele noastre sunt
gDgil
concepule
9i
ioade prosl
fomulate. La
preienliile
ruseqli referitoare ta drcptudle
istoice
9i
etnice ale Rusei asupra
Basarabier nu am dspuns nimlc: ntci o
punerc
la
punct,
ntci un contraargument,
nici un prolesi.
Ne-am mullumi{ sa rds-
pundem
(...) cl suntem gata
sd stdrn de
vorb6.1...)Fapt e cl ne-am plecat
in lala
fo4ei, fdrd s-ospunem
SlAra
se sleruim
asupra bunuluinostru drept. (...)
Am pierdut,
deci, Basarabia:
1. iiindca Rusia nu a.enunlal niciodate
la aceasld provlncie
Sie
hotarate sd se
foloseascl
de oice
prilejpentru
ca, spriji-
niE pe
uriasa ei
pule,
sd ajunga din
nou la Dunere; (...)
2. liindcd oricarc ar ti fost
potilica pe
carc am f urmalo falA de Germania,
Reich'ular fi sacilicato cand inleresete
noastrelaDundrc{...)penttue-iiacoperi
spaiele inspre Rusia inlr-un fezboi euro-
pean; {. . . )
3. llindcd llalia, care in limpuldln urmd
ne f,g:duise sprijinul Gemanei in caz
de agresrune tuseasce, a inhal in dzboi
insu$indu-sitoate angajamenle e
9i
loate
alitudinile Gemaniei;
4. frindca singurulnoslru sp n adeverat
9ial,
foda anglojranceze, s,a pdbusit.'
(Gtigote
Galen r, Jurnal. 1940-1944
r
Studiali c! atentie documenlele
Si
rezolval Ltrmdtoarcle sarcini de lucru:
'1.
ldentificati orienlarea politicii
externe a Rornaniei in timp ce la conducerea
Vinister-luioe Exrerne se afld G.igore Ga'ercL.
2. A dat politica
externa a Rornaniei rezlltatele scontate in
peioada
1 938-1 940?
Argumentati-vA respunsul.
organizalio dezbatere, pe grupuride
34 elevi
pe
tema poiiticii
externe rcm6neqti
in conlexlul inlern
9i
inlemational al anilor 1938-1940 giincercalisd
rdspundelila
intrebarca: Se
puleau
evita
pierderile
le toriale ale anului 1940
prin promovarea
unof linii de
politicA
exlerni diferite?
Pierdeile teritoriale inrcg strate de Romania in anul 1940 au fost un eveniment
singularin peisajulpo|lic
inlernalional? Dattexemple cale sa vd susline optnia.
Realizati un eseu
prin
care sa explicali moiivele care au condus la
piederile
lerito-
nale ale anului 1940, reconslituind contextul
politic
intern
qicel
extern, cu referke
la pozilia
lui Gigore Gafencu.
4i
tldduLrl I
Pledoaria lui Grigorc Gafencu
peniru
creaa uneiEuope uiile
9-a
gdsit,
peste ani, implinrca. n magine,oSednla
a Consll ulul Eurcpei a Bruxelles
tJ,l
"Conlinui
se cred, aia cum v-am mai
spus, M nimic nu va
putea
impiedica
crearea Eurcpei
9i
ea se va face. Ea 5e
va face fdrd entuziasm, din neleficire,
cdcifenunlarca la
prerogalivele
9i
alribu"
tele sialu ui national este dificila
Si
ridice
in fiecare zi obiectii
$i
tomeri noi. TotuSi,
ea se va face, deoarec caEcterd seu
de necesitaie sfar$e$te
prin
a se impune
chiai
$i
celor mai reticenli.'
(Gigore Gafencu, madie 1953)
' ;
"Tinem
sd aducem un omagiu
plin
do
emolie
poporului
ungar
pentru lupta sa
eroica impotriva oprcsodlor
patdei
sale,
carc sunl deopotrivd opresorii
patriei
noasire,
$i
ne lnclinam respectuos in fala
sac ficiului tuturor celor care, bdftali
gi
iemei, au cazut
penlru
liberlalea noasha
mmuna.
Prcchmam inlrcaga noasra so dari-
late cu loate evendica b formulale de
combatanlii unguri in cu|sul acostei
luple: ca
9i
ei, decladrn ci
lelui
tulufor
efodurilor noastre esle acela de a obline
alegeri liberc;
(...) ceem, de asenenea,
(...) despinderea noastE de Tralalulde
la Va$ovia care a inclus
lara
noastrd,
conka voinlei sale, intr-un bloc militar al
Esiuiul, conslituil de URSS-'
(l\,lo!une redaciale de emigElia
rcmand din Paris in sprijinul revoluliei
unga din 1956, dupe ce au ascultat o
aloculiune a lui Grigorc Gafencu)
t6
EUROFA UNffA
iN VIZIUNEA LUI GRIGORE GAFENCU
in perioada exilului, fie el cel genevez, new-yorkez sau parizian, Gdgore
Gafencu s-a dedicat tolal ideii de realizare a unit6{ii eulopene, vdzule ca
solutie a tuturcr dificultdtilor
Si
provocdilor
cu care bAtranul continent se con-
frunta la sfargitul celui de Al Doilea Razboilvondial. Toate celelalte aspecte ale
polilicii europene, reconslructia economicd, Planul [rarchall, lupta impotriva
comunismului, raportuile cu URSS, tlebuiau armonizale
pentru
a conduce
spre obiectivul ultim, Eufopa unitd.
Mziunea diplomatului loman asupra viitoarei configuralii
politice
a conlinen-
tului a fosl
putemic
influentate de modelul federalist elvelian. Gafencu nu ela
singurul care
gandea in aceglitemeni. W. Churchill insugi
propunea
incd din
1940 un continent european cuprinzand
patru
confederatii reuniie in
jurul
a
cinci mari
pute
.Alte
propuneri
vizau inse o Europd impdrtitd ln doud sfere de
influente, una occidentale
$io
altaingloband statele EuropeiCenkale
$ide
Est.
in lucfarca sa Prcliminaii ale dzboiului din Est, eafencu oferd o
perspec-
tivd opusa teoriei sfelelor de influentd. Eurcpa eravdzutd ca reunind maimulte
confederatii, de Nord, de Cenlru, de Est,
ptecum
Si
o confederalie de Sud-Est,
care trebuia sd reuneasca Romania, Bulga a, Grecia, lugoslavia
$i
Tufcia.
Noua constructie
politicd trebuia sA cuprindd in egale mesu|d Vestul
9i
Estul
9i
sd rdspunde anumilor exigenle
politice, precum: crearea unei
pute
economi-
ce eufopene in care lesursele industriale
$i
cele agricoie sd fie reprezentate in
mod echilibrat, extinderea
prosperitdlii
economice dinspre Vesl spfe Est, men-
tinerea
traditiilor
Si
a organizifii
politice
specifice fiecdrui stat membru, apdra-
rea dreptudlor
gi
a libertdlilof fundamentale ale omului, asigurarea secu tdtii
sociale etc. Ca teprezentant al Estului, Gafencu
punea
a$adar un mare accent
pe prolejarea intefeselor
politice,
economice,
pe fespectafea identitdlii statelor
acestei
pi(i a contlnentului.
9i,
cum in viziunea asupra noii Europe nu se
putea face abstractie de raporturile cu URSS, Gafencu s-a
pronunlat pentru
menlinerea unor relatii
pa$nice
cu
puterea
de la Rdsdrit, acesteia urmand sd-l
revini, aldturi de Mafea Britanie, un rol major in asigularea secudlelii euro'
pene.
Pentru a deveni cu adevdmt viabild, conslructia europeand trebuia sA se
bazeze in egale mesurA
pe
un setde virtuliside
principiimorale
care se gamn'
teze
pacea qi
secuitatea
pe
continent, depa$ifea divizArii existente in acel
moment istoric
Sicombaterea
sferelof de influentA,
prin
tespectarea
p ncipiilot
dreptului intemational. Viziunea sa asupE viitoarei Europe includea
pdncipii
precum
echilibrul de
putere
de natura sa
promoveze o ordine eufopeand
corectd
$i
durabild,
pacea gi colaborafea intenalionalS. Toate aceste
principi
ale relaliilor dinlre statele lumii
$i-au
pastratin totalitate actualitalea.
Gafencu a avut numeroase ocazii
penlru
a"gi afima
principiile
$ifilosofia
politice.
lmpodantd este
pafliciparea
sa la intelnirile libemlilol europeni din
1955
ai
1956. De asemenea, au continuat ludrile de
pozitie
impotriva comu'
nismului, Gafencu acuzand in mod
public
URSS, in 1956, pentru crimele sale
impotriva umaniulii
9i
manifestandu-qi sceplicismul in legdturd cu
procesul de
deslalinizare.
Recunoa$terea internalionald deplina a eforiurilor depuse de
Grigofe Gafencu s-a
produs in apfilie
'1956,
cand acesta a fost ales
preledinle
al Uniunii Europene a Federalistilor. Eta, in egaE mesure, o recunoa$tefe a
rclului exiluluifom6nesc la realizafea Europei unite.
. : l
"Dragi
compatrioli,
l\,la@a iligcare care delermind popoarele
vechiului continenl sa se uneasci penlru
a torma o Europe Unite are
pentru
noi, ceiiatli romani, o importanla deosebiti. Situald
lntr-unul din punctele
cele mai expuse ale conlineniului, Rornania a beneflciat de mai
nrulte oride spiijinul
Si
proledia
ideii europene. in timpurile strevechi aie istoriei noasire,
poporul
roman rczisla deja ta frontiercte sale din Est, luptand
pentru
aperarca ideii
cregtine care fl lega de Europa. I\,taitaz iu, ln secolul trccul, sub egida Euopeiii a unei
odinide dpt europene,
Ta.ib
Romane unite, etiberale de dubta constrenoe@ a suze_
?nitaliiturcest
Sia
orolecroraiutL, r$esc. s.aL lrezir ra o v ala loua ln sfa-.S
I
ir ztete
noastre, impA4irea a/oitrad efectuate ln detdmentut Europei a lnsemnal
pentru
Romenia
piedorea
libeneli|olsi a lndependenlei sate.
Acestea sunt motrvele penlru
cafe
poporulrcman
a considerat dintoldeauna ce ldeea
europeand ii
putea garania
ordinea
Sitibertalea.
Sd cil6m caliva dintre sbdbunii no$l care au aderat, ca nigte adevdEli precursori,
la
cauza Euopei Unite? Auret Popovici, apostol al fedetismului dunereani Take lonescu.
care, lncd din 1914,
p.evedea
ci lulburerib europene nu vor lua sfar$il decat dupe lnte_
meiea Slalelor ljnil
ale Europei;Nicolae TilLllescu, care
$i-a consacmt lalentulsitoate
e{ortunle
penlru
irclaurarea securialri co ective
S:a
Lneiordini pot,
ce urilare; inlralsil,
Luliu Maniu, carc n-a incelal sd repete cr, pentru
lefite
micisimari ale Furopei, nl]
po;te
exista salvare decel in uniune
giin
federalism.
Fideli hadiliilor politicii
noastre
Si
convjnsi tijnd ce reatizarea Europei ljnite asigurand
securilatea
ldilor
inca libere
Si
libertalea
lari|ol
din Est, este singurul mod de a salva
exFlenla natiunilor ewopene
ii
valoite civiiizaliej lor comune, ne-am hot:iret se
panic!
oar le Mrscsrea penlru
crearca Jnei Eurcpe unle si
ttbere,
(cigore
Gaiencu, ,Ape/ in favoatea constjtuhii unei Crupei Rom'ne
penlru
Euopa UniE, cene\a, lunie lg49)
I
'Ceea
ce se numeqte Mbcarca Europeane
-
denumie carc desemneazA aFt o orca,
lizalie intenalronala
ce mil'reaza penttu'ntplurea
uliJnti Furopene,
olr
Ai
ansarblul
eforiudlor depuse in Europa in vederea rcalzaril acestui
lel
_
a tual na$tere in limpul
.azboiului
Si
reprezintd o sinteza a sentimentetorca inforesc, in
genet,
ja
siarsitulu;ul
calaclism: speranje
giplanuride
viitor, bucuria de a fi lamas in viata
printrc
a6tea ruine,
o-nevoie impe oase de a incepe o operd de reconstru4ie. S-a vorbit desprc Eurcpa la
sftlr9ilul iiec6rci man rastumdd rezboinice. Cuceritoii aveau
prop
a idee in bgetud cu
acesl sublecti
popoarele
aveau giele
ideile lor"
(Gfigore
Gafencu, strasbourg 1957)
ACNVTATE
IND'PENDTNIA
I
Studiali cu atenlie docurnentele
Si
rezolvati unnetoarele sarcinide lucrul
1 . A avut teoria lui Grigore cafencu despre federalizarea
Eurcpei un suport istoric?
Areprczentat
elo voce tzolatd in epoca?
2. Explicati motivele penlru
care ideea de migcare eufopenA a fost
putemic
susttnug
de oamenii
polito
rcmini.
3. Realizali un
proiect prin
care sd demonshali pozilia
diplomatLrlui G
gore
cafencu
fatd de milcafea europeand.
4. De ce credeli cd, deQi veche ideea de unitate europeane a
prins
contur abia dupe
sf6r$ilul ceui de Al Doiba Relooi ltrondiar. Orga.ilali o dezoarere tn care sa va
confruntali punctele
de vedere c! acela alaltor coleqt.
5. Realrzali un eseu
p
r care se evaluali aclualitatea- viziun ur Graore Gafe-cu
Grigore
Gafencu
in 1939
"inca
nu fe dim seama cet am
pterdut
pnn
moarlea luiGrjgore Gafencu. Nu md
gandec
numai la nor romaniidin exil, dar
ii
la toli cej din lurnea intreaga. Dincolo
de fronlierele noastre, nimeni aitul n! a
avul rcnumele
$i
presiigiLrl
lui Oigore
Gafencu, E nu reprezinle numaiceea ce
nor suntem obignuili se numim
(inleres6.
br romenesti, dal
$r
cele ae vecinilor
nostrl. Elera
pudetorulde
cuvanl, ascul,
tat
9i
especiat de ioate
popoarele
op
-
mate de dincolo de Coirina de Fier El
ela, in acelagi limp, un
(european)
pentru
cd a lnleles cd solulia era fede-
ralizarea ELrrcpei.(...)
Sub !n aspect
senin
ii
sub masca potilelit
9i
elegantei,
Grigo Gafencu ascundea o maregltintA
poli|ice.
Else cornpldcea sA dea impresia
celor dln
jutul
s6u cd nu era un agreslv,
ca nU avea
(un
temperamenl
de comba-
lantr, ca era mai degrabe un
(intelecllal
de cabneb. Aceasl legendd i-a pennis
se ufce
pe
cele malinalte treple ale
poli,
tci europene. Odatd aiuns acoo
Si
in
mornenlu cand el se considera a li cel
mai aproape c6nd zect de canale de
tadio ll inrcgislrau
9i
sute de ziari$ti din
lumea inlrcagd fl slenograliau
- Grgore
Gafencu pronunla
iinigii,
prccissicu
aten-
lie,
lechizlloriul Rusiei sovielice
Si
aJ
poti-
iicii occideniale de coexistent6 pasnlcd.'
(i,4ircea Eliade, 1957)
Pao vEuonr,rl
-*__l
Ca ministru de externe in ani difi- I
crli
penlru
Romania (193S-j940),
i
Grigore Gafencu a suslinLlt menti-
|
nerca tradilionalei
alianle cu Franla
I
Si
Marea B tanje.
I
.
Plecal din
tare,
dupd rAzboi s-a de-
dical,
pe
de o
parte,
luptelimpotdva
comunismului, iar
pe
de alla crearii
unei Europe unile.
despre Europa unile.
Europa
9i
lumea ln socolul )fi
27
wffi.t"M.
Nicolae CeauQescu
pentru u tma dala
in balconul Comitetu ui Cenlral
(BucurcSti,21 decenrb e 1989)
.lmaginem
ffinrn&niei
\n
prr;sm
internalinnala dupa
1$8$
r!
IMAGINEA RouArutrt i N Rtttt' so
O caracteisticd
generald a
plesei internalionale in ceea ce
privegte
Romania dupe 1989 este aceea cd a fost de la inceput foarte bine informatd;
in acelagi timp, se cuvine sd
ptecizam
cd a interpfetat
$i
prezentat aceasta
informatie conform
pfop
ilor valori gi prop
ilor interese Cele mai importante
publicatii,
cu tirajele cele mai mari, care s-au dovedit a fi interesate de Romania
dupa 1990 sunt Nelt
york
Tines, Le Figaro, Tine
$i
Le Monde
Odatd cu Revolutia din decembrie 1989, Romania a ie$it din conul de
umbrd in care intrase
9i
a beneficiat de toata atentia lumii
prin transmisiile in
direct ale Televiziu nii Romane. Din pdcate, entuziasmulde
la inceputs-a trans-
fomat intf-o atitudine rezerval-obiectivi
pe
tot
parcursul anilor'90 Tn acei ani,
imaginea Romaniei s-a degradat treptat din cauza lipsei de refome
Si
de
schimbdri
radicale in economie
$i
societate.
Presa inlernalionald -
giindeosebi cea din Statele Unite, l\,'latea Britanie,
Franla sau Gemania - a fost foarte interesatd de silualia Romanlei dupA
prdbu$irea comunismului.
Au fost publicate articole despre
politicd' mediu
sindical, mediu social, mediu de afaceri, catastrofe natu|ale, incidenle cu
pier-
deri de vieli omeneqti,
performanle
sportive.
Pfimul
plan l-a delinut mediul
politic, instabilin anii
'90, chiar dacd era in
dezvoltare.
Presa inienallonal, a relatat despre constiluilea noii puteri de la
Bucufeqti, F.S.N.,9i despre
pagii feculi de aceasta in conducerea Romaniei
Presa de
peste
hota.e a sesizatluptele
politice inte F.S.N
,
gipartidele istodce,
teminate cu victoria celor aflati la putere. De asemenea, a semnalai masurile
economice luate
9i
paqii fdcutiin dilectia apropie ide Occident
Cel mai male
Qoc
pe
care l-a avut opinia
publice internalionald in legaturd
cu Romania a fost
provocat
de situalia copiilor abandonaliin orfelinate Acegtia
treiau in condilii de mizede, la limita supravietui
i. Foarte multicopiidin orfeli-
nate erau infectati cu virusul HlV. Reacliile la textele
9i
imaginile
prezentate au
fost imediate. A apdrut o
putemica
cerere de adoptie a copiilor din Romania
sau au apdrut fundatii internalionale care sd manage eze situalia.
Presa internalionald
a relalat cu simpatie despre demonstraliile din Piata
Univefsildtii
qi
cu constefnafe despre evenimentele din 13'15 iunie 1990, cand
ffinerii au invadat capitala
tdrii. $i
celelalte aga-numite minedade au fost
Drezente
pe p
mele
pagini
ale ziarelor striine. Se
poate spune ce aceste
evenimente au dus la atenuarea entuziasmuluiin ceea ce
priveqte Romania
9i
chiar a simpatiei de care se bucura aceasta in
paginile ziarelor din streinitate
in afare de exceplionala
performante a echipei nationale de fotbal de la cam'
plonatul mondial din Statele Unite din
'1994,
publicul drein a mai fost informat in
acei ani despre semnarea de cdtre Romania,
prima de altfel, a
'Partenerhtului
pentru pace" cu NATO
$i
despre tentativele
la
i noastrc de a se apropia de
Comunilaiea Europeane
qi
de a se desprinde de trecutul totalital9i comunist
%'&
l/anifeslalie a opozllei
(februarle 1990)
a
Sr,himbarc in E5t
,Cei
,l45
de memb ai Consiliului
Fmntului Sa|vA i Nalionale,
parlamentul
provizo
u rcman, au votai dizolvaa
pentru
a lasa bc liber unei adundd ioF
mate din reprezenianlii mai rnultor
padide. Consiliul Frontului Salve iNalio-
nale (F.S.N.), carc a
guvemat Romania
de la revolulia
popuhre
din decembrie
ce La re{umat
pe presedintele Nicolae
Ceausescu, are de
gend
se se orga'
nizeze lntf-un
panid politic
ai
sa
participe
la alegeri."
(New Yor'k Imes, 4 februarie 1 990)
Popoafo
qi
spalii istofice
Modtili I
Noiilkled de h Bu.u69ti au d.sdtl6 u9 tibri intgative
.Corducerea
provi/orie
a.egalizat ast,zitibe? inilidtva pe
o scara mai
.,tare
decit
a exislat in cei 45 de an' de comJnisn in acest sens a fosr se11aL ur oecret de c6ke
preQedintele
inledrnar lon lli6scu."
{New
York tmes, 6 febtuade 1990)
Copll or6ni bolnavi d SIDA O tgistali. a negljedi
"Copiii,
injffde 60 suntla elajulaltrciJea atspitalutuiinsatubru, singua ctinica
pen-
lru bolnaviide Sida din Romania: In acdea$i camed sunt doicopiiin pat.
lntr-o mice rc-
zerve, patru
copii, aproape mo(i, zeceau acoperitide osingurd
pdtud.,'
l,il/e
york
llmes, 8 februarie 1990)
dt
E\oluli in Eumpa
.De mue zie. mi de romen mdnresteaza
ir
piala
unive.sil,lidn Bucu,e$h (..)
demonstrand rezistenla
9i
dJcand demonslraliile potitice pe
noitndttimj.'
(New York Tines,1 nai 1990)
Minil rcmani vin la Buotmfliul
,[,4iide
mined din nodulRomanie]au
descins aslaziin capible cu bate de temn. bas_
loane din cauciuc, cerand dzbunarc
penhu
lulbudnle antiguvemameniale de miercuri,,'
(New
york
fr@s,
jS
iunie 1990)
O glave prcblem,
soc a,,
copiiidin orfelnalele omanesl in 1990
Romanb s-e aEtural
planului
NATO
,Romania
a devenit a;teziprima nalune care s.a insc s olicialin noutprogram pfin
caae NATo se ofere sj colaboreze cu foslele inamice din Tmlalulde la Vargovia, ,efuzan_
du_le calitatea de mernbru cu drepturi deprine.'
\New
yo*
Tines, 27 )anrade 1gg4)
ACNYTATT
INDE?ENDINTA
1. Analizalicu toale atenlia informaliile reprodlse din aceeagi publicalie,
New
york
Iimes. Comentali modul cum au fost percepute
evenirnentele relatale din
Romania. Ce irnpresie oredeti c, gi-a puiut
foma despre
lara
noastre un cititor al
acestei
publicatii?
2, Citili documentul 3 gl pdvili
imaginile alelurate. Dezbateti cauzele care au dus la
situatia o4anilor din Rom;1ia ir a., 90.
precizali
cun aL evo'Jar tucruri'e.
3. ldenliiicali, cu ajutorul documenlelor, 5 elemenie caracteistice
pentru
imaoinea
Romerier in anii 90. Argune.tal
oe ce creoel cd de la e.ljziasnJl relatrr'
;evo-
lujiei
,jn
direct s,a ajuns la o scddere a intercsului ql
increderii manifeslate de
Prcsa intemationale.
3. Descrieli
Si
explicali starea de spir I a
jucitorllor
din irnagine, cat
Qi
a iubitorilor fof
bal ul ui di n
t ard.
Echipa faliona a a Romefie
bucurandu-se pentru
un nou golirscris
la Camplonaiu l4ondialde Foibal
(suA 1se4)
n
EVoLUTti suRVENirE iri tueetruee RoMANttEl
incepand cu anul 1999, imaginea Romaniei in
pfesa intemationald a
incepul sd se imbundteteascd
$i
se scape de cligeeLe vehiculate frecvent in
anii de dupd revolulie: cer$etod, copii abandonali
gi bolnavi, delincvenld
9i
sdrdcie. imbundtdlirea imaginii s-a datorat atat unor faclori interni, cat
9i
unor
evenimente internationale.
Anul 1999 a fost
primul
an cu crestere economice dupe
'1989,
lal Romenia
a inceput sa devind tol mai atfactivd
pentru investitofii straini. ln acelagi an,
Romania a inceput negocierile
penlru adeErea la Uniunea Europeand. Acest
lucru
presupunea
un calendar de aderafe, etape de
parcurs, capitole de
incheiat
$io
anumitd finalitate. lmaginea Romanieis-a imbundtdtit
9i
prin aldtu-
rafea la coaiilia intemalionali in timpul loviiurilor aeriene aplicate de NATO in
Kosovo, Afganistan
qi lfak. De$iin
plan intem acest lucru a dus la elodarea
imaginii
pre$edintilot Emil Constantinescu
9i
lon lliescu, in plan extern,
p n
respectarea angajamentelor asumate,
prestigiul
9i
increderea in Romania au
crescut.
Presa
jnternationald
a fosl in continuare sensibild la
problema copiilof din
Romania
qi
la aceea a adopliilol internationale. De altel, in anii
'90 au avut loc
numercase adoptiiinternationale, unele legal, foarte multe insd ilegal. Uniunea
Europeand a criticat tezolvarea
problemeicopiilof abandonalipe aceastd cale,
astfelcd in anul2000,la ceretea Uniunii, Romania a suspendal
$iinterzistoate
adoptiile internationale. Acest lucru a fost comenlat de
prese
$i
s-a fdcut un
adevarat looby
pentru
anularea acestor mbsuri.
Un alt eveniment cu rezonanld in
presa internationald a fost anularea obli-
gativitdlii vizelor
pentru romani la intrarea in spatiul Schengen. l\4dsura a fost
privitd la inceput cu rezervd, de teama unor valuri de emigranli ilegali romani
in Europa. Realitatea a dovedit cd aceste temeri au fost nejustiilcate.
Presa internationala s-a referit adesea
$i
la catastrofele naturale, cum aI fi
i nundati i l e di n ani i 2005l i 2006
Fi
l upta cu
gdpa avi ard.
Presa
gemane este intefesatd in mod special
Si
de situatia din Della
Dundii. Preocuperile
presei
sunt legate de conservarea mediuluigi de incef-
carea de ooire a lucrerilor intreprinse de Ucraina la canalul Bastroe, care ar
afiaae modilic6ri sensibile in ecosislemul Deltei.
,De
la 1 ianuarie, cetdlenii romani nu mal au nevoie de vize
pentru
a se duce int-o
laE
din spaliul Schengen, carc inseamne majorilalea spatiului lJniunii Eurcpene
Romania, o
lare
din fosh Europa mmunisu
9i
una dinlre cele mai
pulin
dezvollate din
punci
de vedere.economic era obligatd, spre.deosebi de celelalle
lari
candidate la
exlindere, la iceast masud, de teama unui allux necontrolat de imiglanti.'
\Le
Monde, 6 ianuaie 2004)
'Perspectfua
adedriila llniunoa Europeana in 2007lace ca in Romania s5 suile un
vent de.prospe.itate-"
Momenlele semnilicalive ale relal i or
romano-amercane la nlvel inall
au iosl
prezenlate cu prio tale de
pesa
(imaginide la inElnr olic ale din lu ie 1997,
noiemb e 2002
$idecemhe
2005)
itt
L-,-
-l
ToMiva Romrniei ds a sbpe t$-
cul d 6opii a dat o lo\iitura bdtl, unul
numtr de fumilil
pnazumlive
,Joti
acegtia sunl vlclimele unui mo-
ratoriu asupra adoplilof inlernationale
sugerat de llniunea Eurcpeane, anunlat
Idre njciun felde avedismenl
prealabilin
luna iunie a acesiui an, Intezicerea
adopliilor
pentru un an de zile a suruenil
ca raspuns la un rapod al doamnei
Emma Nicholson, rapoatorul UE
pentru
Romana, in carc
guvemLrl foman e|a
acuzat c,
pemite
ca acegli copii sa fie
pur
Si
simplu vanduti celui care ljcileaz,
cel mai mult.'
(Firanc,'al ].mes, 15 decemb e 2001)
30
lLe
Monde, 5 'x'ai 2AM)
Rodnia cadtg! loful d6 lhqsderc al uniunii Elmpene h c6a ce
pdvoqb
economia
,Jndelung agteptatul Rapofi ai Comisiei Euopene de maine va rnentiona faptul cd
tara
are
(o
e@nomie de
plald
funolionaEr, un reper slabilit de lJniunea Eurcpeana in
voderea adererij- Tesiul p
vitor la statutul de econornie de
piata
funcljonah at Rom6ntei
rcprczinld una dinlre cele mai importanie incercAriin drumul cehe aderarea la Uniunea
EuropeanS, i,rh-un momenl in care Romania esle aproape d a inchei6 negociedle cu
Comisia Europeane."
lFinancial Times, 5 octonbne 2004\
i']
lnahtea i rndi h UE ln 2007, mmenii trc in fne ia |Efonne
,A dufal o ve9nicie, lnsd, in line, Romenia s-a lrezii.
Tara
esle aidoma unui nale
Saniier,
crc coniorm unuiconttact atilierea ta UE in 2007
-
hebuie sa fie ierminat.
Prclutindenis-a kecut la treabd cu
patos,
refofinele suntin timp recod duse la indepli-
r'rc Tot ma mulli ilvestiio'i skbini srrt conv n$i ca roJl cu5 sp refor",te este ireves bl
9i
ci a9leplata integlare in UE a crescul atractivitatea pentru
Romania a lnvestiorilor.
Insa ultma ba ere lnaintea rniegreii in UE n-a fost ridicatd. Cancelarul Schrdder
si
Gijrter VerheJgen aL reconlTat oala Inlegraii.
"nsa
Consi.iLl uE va hotd oaca se de;
unde verde integd i Romaniei
9i
&llgariei la 1 7 decembre la Bruxeties.
pentru
a nu rata
ocazia, Romania lrebuie s, ducd la indeplinire inca cete doue chuze reslante:
juslitia
qi
lrbem concunle, precum
Siocrotiree
mediului. Altfe se ndtuie acest vis d+a inlG in UE
deodald cu Eulgada. in caz conlrar, Romania & inlra intr-o noue disculie abia in
pnmavafa
2005, prea
teaiu
penlru
a maiii integtat in 2007."
\Frankfuft
Attgenejne Zeitung,22 noiembde 2004)
.-;-
i : l
C|BStga oconomice a Romanioi a{ng un nivol rocord
?Anul2004
a fosl un
(boomyeaD
pentru
Romania. Comisia economicd a LJE a apre-
crat cregterca economicl la 7,2%, mai mull decat se aglepta. Consumul
privai
a crescul
cu 8%, cea mai mare cre$erc de 15 ani. Pe durata medle se
prcconizeaza
o crestere
econom c3 de sqo drral 1e sprre Dii( Rilze direc'orul Came.e Gernane de Comel
dn Bucuelli. Cu cele 22 de milioane, Romenia va fi, dupa
pobnia,lara
no! integrah in
lJEcu cea mainumemasd populalie.
Romania va deveni, odate cu creslerca nveluluide
tlai
Si
al ce$igului
9i
o
pial6
de desfacere tot maiinteresanti, ne-a spus Klaus lvangotd,
prctedintsle
Comitetului economic geman penl.!
Europa de Est."
(FkanciatTines
DeuEchland 24 noiembrie 2004)
ACTIMTATE JNDT'NDENTA
2.
1. Analizali documentele 2, 3 qi4!
Care credelicd au fost motivete schimbdrii
in bine a imaginii Romeniei?
Citili documentul L Cum apreciali evotutia prcblemei
copiilof orfani in
Romania, in anii 1990 fald de anii 2000? ln ce fel consideratl cd a afectat
aceasta probiemd
imaginea internalionalA a Romeniei?
Ordonali
9i
clasificali in ordinea importanlei evenimentele cu efect pozitiv
Si
pe
cele cu efect negativ cu cafe a fost asociatd Romania dupd revolulia din
decembrie 1989.
,4
Canaul
Bislroe
Si
grpa av ara
if 2006
ingrilorarc
E
Artcol de6prc Delh Dunadi
9i
canald Basloe
,,indepeftarea
pasdrllor
este apreciate
de cete memb l asocialiei Wo d Wide
Fund for Natufe (\41/F)
ca liind doar
inceputul unei calastofe ecologice mai
marl, Excavatoaree plutitoare
sapd
a$a-numilul canal Bastroe (lungime
I km)
p
n padea
ucra nean, a Dellei. Proieclu
acesla af
pulea
dislruge pe
temen llrng
loate cele 400 000 de heclare de ten
umed,Acest tercn se numArd
p
nlrecele
mar imponante sisteme ecoiogice din
lume."
(SApt
manalui gennan
FOCUS,
30 augusl 3 septembre 2004)
Pno velronnl
Rornenia a lost mercu in atenla
agentiilor de
presa
9
a mass-me-
diei rnternalionale
l magi nea Romaf i ei dupA 1989
poale
fi caracterizald ca entuziasE
imediat dupd Revolulie, dezamag
-
le
$
plind
decligee in anii 90
girea-
lrst6 in anii 2000
irrtwl,,{Ali
Yju
Europa
9l
lu|hqa lr secolul )U
31
RECAPITVLARE /
EVATVART
Dou6 maginlcaracle slice Europei
medleva ercviiizatia urban,, avand drcpt
criteriu mordia banul,
Siclvilizatia
rurad
tl
,Oricjne
Slie
foaie bine ce in spalele
zldurilor unui orag medieval siau aBturi
canonici
$i
shrdenti, nobiligi
podgoreni,
aristocfali9i
proletar,
negustoi
Sl
me$ie-
Sugad,
antreprenori
9i
proletari. (...) Cu
ioale aceslea, modelul social uftan il
reprezinte buehezul, iar citeiul de dife-
rcnlere esle baryrl.'
(omul modern, Polirom, 1999)
I ; t
t 1)
Jn
spatiul rcmanesc, dearbanizarea
care a umat rclrageri siapanidi rcmane
a fosl mai
gfava
decat in alte
provincii.
(...) Revilalizarea u6ana a inceput cel
maitaziu
ii
la un nivelde
pomirc
sensi-
bil mai redus decat in Occident, frind
semnifrcative abia in secolele Xl l-XlV'
(Bogdan li,lurgescu, /slorie @rnJnerscd,
bto ri e u ni ve E al e, 1 994)
Antmmedente alm integr&rii er.rrop*nm
Lq_l
ln 2004, odald cu aderarea la UE a 10 noistate, revista franceza.,,L'Hisloire" a con-
sacral un numar special acestui evenimeni sub tillul
'GOOD
BYE YALTAI Du Rideau de
fer; la Grande Eurcpe". Cu acest prilej
a tosl nletuieval
9i
Bronislav Gefemek, istoric,
fost ministru alAfacerilor Exleme in Polonia democrata. lald, in rezumat, dspunsulsau
la o inhebafe care avea in vederc modulin 6are
pol
li explicate unele rcticenle fale de
incoDoErea in UE a a6tor staie din eslul Eurcpei, in majo lale foste comuniste.
,,Diferenla
lnlrc noii venili
9i
vechile democralii occideniale nu trebuie se ne iacd s,
uitam diviziunile a6t de inddecinate in istoria conlinentului noslru. Frcniierele siabilite
dupa cldeAl Doiea Rrzboi l,londial le refac in
palte pe
cele slabllite in secolulalXl-]ea
dupa Marea Schismd inlre biseica omand
(catolica)
Si
bisedca bizanfne (ortodoxd), o
separalie religioasi, culiufala
9i
politici
c a scindat Eumpa in doue mari blocuri.
Te
b
care intra in 2004 in ljniune sunt expuse at infruenlelofVestului,
pentru
ca apadin lumil
ctolice
iQipmlestanie),
cel
giEstului,
ca,ua ilsunl datoare
polilic
Simenial.
Dar mai este o ruptud inire Esl
si
Vest, este aceea a doud modele economice foafte
diferite, dar complementare, apirule in secolu{ el Xx-lea: de o
parte
o Europa de
pre-
ponderenla
ubana, deschise economieide
piate,
de
partea
cealafta o Europe ruralS, ca
fumizeaze rnale i
prime,
unde
Serbia
se
prclungege pane
in secolul al Xlxlea, in vrcme
cein vestul mntinentului a dispa.utinca din epoca medievali. in coirsecin!6, bfighezia a
dmas slabe in Esi
pana
h sfarqilu secolului al XIX-lea, fomarca instiiullilor
9i
mentaltalii
oemocralice av6no de sule l.'
(,1'Histoire",
286, aprilie 2004)
un euFpon
p6llonul Pdnoipblor Unit
*
Caol I
,,Evaluarca
domniei lui Carol se
poate
face mai simplu: daca fuem iteiib de baza
ale IJE
Si
NATO, vorn vedea ce ln ciuda limibrilor impuse de vremi, Carol I aparc sur-
pdnzator
de european: fondator de ins:itulii de baze ab slaluluili socieldlii,
pomotor
al
prcfesionalismului ln
polifica
$ieconomie,
strateg
gireformator
alfodelor amale,lncura-
jalor
al puterii sofr (cuture,
polifice
exlema, tladilii, specitic nalional), voco eutopeana
pin
excelenle,
puterea
exemp ului
pelsonal,
crealor de institulii
9i
proiecie,
interitor al slatului
9i
al suve.anildlii in
pa|alelcu
adaptarea la
joculrcgional."
(Principele Radu, Rege/e Carcl I, o voce eurcpeane,in
,,Evenimentul
zilei', 10 mai 2006)
,in
1945, Uniunea Soviotici a aclionat decisiv
ponlru a-Si consolida
pozilia
in
Romania maicudnd decetodunde allundevaln Europade Est,lnirucal, b felca
pe we-
rnea
larilor,
Romania era
poarla
de inirare spre Baicanisi Stambr. Deo aralia
privind
Euopa eliberate (adopiati la lalta la 12 februarie 1945) nu a avut nici un rclln fixarea
politicii
Sovielelor fajA de Romenia. Notiunea de
glveme
democraiice
Si
larg rcprczenh-
live, inslalate ca urmare a unor alegeri libere, stipulaie in Declaratie, era in conlEdiclie
cu teorja
$i
practica
sovietic,
9i,
daci ar ti fost aplicaie in acesl caz
partjcular,
a. fr lmpie'
dicat inslalarea unui
guvem prjeten
Si
docil la Bucure$li. Anlipatia
pe
ca majoritatea
romenibro resimteau lald de lJniunea Sovietici
qidodnla
de a menline bgeturile lradi
tonale
cu Occidentul faceau ca
perspeciivele
venkii la
putere
a unuiregim
prosovietc sd
fe foade i 6parbte.
(K.
Hitchins, Romeria 1866-1947, Humanitas, 1996)
l
PopoaJs
9i
spalii istgdc.e
Teoria insllan'l5lii
$i
oftdele ei
,ln
ce-i
pdvegle pe
mmeni, metafofa insularitegi
$i
a unicitalii lor e tegald de ciiiee
lradilionale de tipul
(Poporul
roman esle o tnsula de lalinttate, intr-o mas6 sbvAr.
(e;io-
TaI
$i
i
mi.amlLl .sloic
i
{in
brmen I ceteDtu ui srLd u a uicfeorqt-e B.rtianrr alcr;-
tinuiulii latini|elli romanesti inh-o zonS a Europei intr-adevdr cezuta sub
puterea
nea,
mudlor slave, care i-au
prcocupal
de mutl pe
islorlcti romani
Si
stdini. O altd varianH a
mitului insuladtalii romaneQli e ceea ce s,a numit mitulcetdti asediate. AtAt de diferitide
ceiiin
jur giliregte
superiorilor, romanilsunl
!inta
pofletor
cokopitoare ale vecinilor. (...)
La inceputul epocii moderne, crnd clasa
politicd
ainceputefoftu le de modernizafe,.mn-
servaloli6mul autohlon dorea se
pbstrcze
o
greu
definibjld ldentilale
ii
specliicilate.,'
(D. Maleescu, Marca Bdlanie
Qi
Ronenia, douA insuje de euroscepticjsn in Europa,
in,Secolul 20', 1-2-312000)
Gdgore cafrnou la CongFsul Europeid6 la Haga
,Nicdieri clvantul
(Europar
nu vibreaza rnaipuiemic
Si
mai emolionant decai in
ldrite
din Est ldeea unitelii eurcpene inseamne pentrLr
acea
jumatale
a cdnt nentu uio
promi,
sune de
pace
Siin
acelagitimp o
promisiune
de ellberale.Am convingea ca expr m sen-
iimentulprofund altariimele, prccum
Sipe
aceta allailorvecine carc impertdFsc soar-
ta Romanier cand alim aici solemn tidetitatea lor fali de Europa (...) L{ai important decet
pnncipiul
men sa holdlasce fomaconstjiullonate a Europei unite mise pare
a fi prnci_
piulcare
as
gud
conlinuiul noii ordini euopene. in vederea organizerii vielii po
itice, eco-
nomice
9r
sociale a comunildlii europene lrebuie stabiJite guli care se
ganteze
libeF
t6lile individuale
$tnalionale,
si determine cooparaEa econornicaintre slate, sindicatesi
munciloi
tisa
L.n,?asca il nod elicient ioeatutjustilieisociate.
(Din
drscursul luiGrigore Galencu ta Congresut Eurcpel de la Haga,
in
Sedinla
plenard
din 7 rnai 1948)
10 decernh e lg8g
Vaclav Have anunla fomarca noltuiguvem
al Cehosl ovacei
VAf oriff cAti-vi ctrrl o$tt.||tllel
Dupd ce crtill documentele 1
9i
2,
precum
$iteona
istoricului polonez
Brcnslav
Geremek despre
,,ramanerca in urmA durabila" a O enluiui orlodox fatd de
Occioel.ul calo.c, formJlalt o opir'e. confrLnL6nd agJnerlele pro
r,
c;nka.
Alcdluili un eseu de o
pagind
in care sA
prezentati
cultura rornaneasca din
per-
spectiva sintezeiintre cele doue lumi despdrtite de schisrna din 10S4.
Deiinili europenismul primulut
rege al Romeniei. Cdutali infolmalii care sd dea
conlinut cel
pulin
uneia din acesie caracle slrci Prezentali colegilor, inir-ln scurl
discurs de 5-10 fraze, rolul monarhieiTn istoria fornanibr
Argumenlali de ce crcdeti ce Declamlia de la Ya ta
privind
Europa eliberatd nu a
putui
avea
pentru
Romania eiectele scontale.
Cu alutorul docurnentulu despre teona
,insularileli
,,,
idenUlicali
Si
alte stereotipuri
$i
prejudecali
care se intalnesc frecvent in islo ogatia noaslrd Ce avantaje ne-ar
conferi rcnuntarea trcptati la eie? Discutat cu colegul de bancd acest subiect.
Alegeli din textul discursului !i Gf. cafencu acel
paragraf
6arc define$te in con-
ceplia sa Europa unite. CompaEl aceasid opinie cu
propnile
voastre a9teptArl.
Retinelid n documentll7 ce consderd Vaclav Havelcd esle esen!aiin ntegrarea
europeand a
lerii
sale. Abordati slbectul dn
peNpectiva
integrd i Rornaniei
ai
apreciati inir-un scurt discurs de ce deprnde in rnod esenlial acest
proces
Si
ce ne
impiedice sa avansdm mairepede pe
acest drurn.
Vaclav Hav6l, scfiilor
Si
om
poiitic
ceh. A
publicat,
in 1977, manifestul
Carta 77
ptin
care cerea autoriulilor
comunste de la Praga respeciarea
drepturilor omului.
Preged nte ai Cehosovaciei postcc
muniste (1989'1993)
$i
ulteriof al Re-
publicii
Cehe (1993-1998,
1998-2003).
As6zi
ne aflam 1a o rdscruce istori-
c,. Alegem dirccla noastre viitoarc.
Aceasla necesitd o
gandile
compbxe.
Nu-ide ajunssa cunoslifegutite
de ckcu-
a!le, sd le adopli
9i
se le invel. Trebuie
sb inlelegem clarunde slationem, ce
pro-
pritale
are lmomotiva pe
care o avem a
dispozitie in acest moment
$l
ce
pericole
ne
p6ndesc.
(...)
Am inse impresia ci
suniem mereu in lnlarziere, Cd vina nu
esle doaf a
pe
oadeidiliclle a moglenidi
grcle pe
care lrebuie se o
geslionem,
cigi
a noasld, dspulele meschine, inclinalia
spre cearld, lipsa lncrcderi recipmce,
lipsa generozildlii,
lnca unuia de ceElati,
pe
scuat incapacitatea
de a
purla povara
lbenalli rccent dobandile. (..)
Agadat o data in plus profesiona-
iismul neprotejat de responsabililatea
umanA nu ne Va salva..'
(Vaclav Havel,
Medwi de vare, 1991)
Madutul ll
Oupatll
Ei
statute
profesionale
ocuPATil
TRADITIONALE
$l
MODERNE
in secolul- xx
Din cele mai vechi timpui, oamenii au fost obligati sa-$ asigure existenta
Si aufacutacestl ucrucul egandroadel epemantul ui sauvanandani mal esdl ba-
lice. Au inceput apoi sd cullive
plantle
9i
sd creascd animalele
pe care le-au
domesticit, sd descopere nenumiratele bogdtii ale solului
9i
subsolului
!i
sd le
prelucreze. Aqricullorilor
Si
megte$ugarilor li s-au aldturat, in timp, oameni cu
alte
preocupdri,
cu diverse
profesii
de care societatea avea nevoie
penlru a se
dezvolta.
ln zilele noastre,
"profesia"
este o ocupalie care
presupune pregdtre inten-
sd
$i
studiu. De obicei, exista asocialii
profesionale
Si
coduri deontologice care
stabilesc regulile unei
ptofesii.
Cele maivechi meserii de acest gen sunl cele
de
preol, militar, doctor sau avocai.ln secolul al Xlxlea, invenliile
$i
inovaliile
au dus la aparitia specializdrilor
$i
la diversificarea statutelor
profesionale, in
a$a felincal acestea sA r6spundA cerinlelor tot maicomplexe ale vietii materia-
le
Si
spkituale.
Secolul alXxlea se caracte zeazd
prin
schimbiri la fel de importante ca
in
perioada anteioard in ceea ce
priveste
statutele
$i
ocupaliile
profesionale.
in
primul
rand, asistdm la migrarea ocupaliilor traditionale din spaliul
privat
(casa proprie)in spaliul
public (ln afara casei). La inceputul secolului, in 1906,
in Franla, numdrul celor care lucfau la domiciliu era de 1,5 milioane de
per-
soane, iar in 1936 rdmdsesere doar 350 000 de
peEoane. l\,'lunca salaiate a
inlocuit treptal intrepdnde le defamilie.
in aceastd
perjoadd asistdm la o noud explozie demograflce in Europa, iar
inventiile
Siinovaliile
tot mainumeroase
9i
cu consecinle tot mai spectaculoase
au schimbat definitiv viata oamenilor.
Agricultura
Si
cresterea animalelot
pe cont
propriu
devin din ce in ce mai
putin
rentabile, eficiente dovedindu-se ma le exploalalii agricole, iar fermiedi
sunt obligali s6 caute de lucru la ora$
pentru a suptavietui.
Dar
9i
in spaliul urban ocupatiile sunt inh-o continui schimbare. Atelierele
9i
munca manuali in general sunt inlocuite trepiat, dar sigur, de complexe
industriale. Fabricile sunt din ce in ce mai bine otganizate. Deja, in Franta, in
1909, toate fab cile erau bine delimitate in
peisajulurban. Spatiile fabricilot se
specializeaza
Si
se adapteazd
ploductiei. La marginea orafelof se configu-
reazd zonele
$i
cartierele industriale.
Pesle lot ln lume, asigurarea hlanei
dmane
prinopala ocupalie a oamenilor
Codpebnlo spcifi ce modulului
OAMENII, SOCIETATEA
$I LUMEA
I DEI LOR
1.3 Compalalea unor opinii
$iaqu-
mente difedte reieriloare la o iema de
istone.
2-1. Cunoagterea
$
asumaea vdc
ilor ceteleniei democialice.
3.1 , Seleclaea
Si
comenlarea sulselol
,istorice
penfu a suslineJcombale un
pund de vedere,
Primul Rezboi Mondial a insemnat un moment de cotiturd
si
in ceea ce
priveqte
ocupaliile
gi profesiile oamenilot Trauma catzatd de
pierderile de viti
omenegti, mecanizarea,
produclia
de mase, emancipafea femeii au fost tot
ataba motive de schimbare a sialutelor
ptofesionale.
Se dezvoltd foarte mult
profesiile
legate de viala cotidiand din madle o|a$e americane
$ieurcpene.
Ca umare a unei intense activiteti
politice,
femeile au inceput sd oblind
dreptul de a
praclica neserii pe
care inainte nu aveau voie se le practice. in
Romenia, de
pildd,
incepend din 1914, femeile au dreptul sd
practice
meseria
de avocat Dledant,
iar din 19'19 au
putut
lucra la Cdile Ferate Romane
u
i 1
P|ugpribba amedcana gi polftica prolurilor
li
a saladilor preconizag
de Honry Fod
,Principiulmeu esle sa scad prduite,
sa exiind operaliite
iisA
pedeclionez
maqinile
rcasl. TrcbLie nolal ca reducerea plrntor
vtne pe prnrttoc.
Nu am c;rsioe?t;
c o_
ddla costLl de fabr,cali
ca un llcru fir. 1 consednla. am incepJt prin
reoucerea
prelu
lorpentru avinde mai mult, lnaintea compeliliei. Nu m-a
pocupal
costulde tabri_
calie. Pretul nou de venzarc
a obligai costul de fabriclie
s, scad6, a fo(at toate serui-
clle uzinei sd dea cel maiinati
Endament poslbjt:
scederea
prEului
a obtigat pe
iiecae
sa caule cel mai mic
prof{.
Aceast provocare
m.a ajutat sd
gesesc
mai mu]b idei noj in
malefl de fabricalie
Sl
v6nzare.
Din fedcire, Balariile mai au cont buil la scedrea costuluide labricalie, munciloriiau
devent din ce:n ce Fa,.ndLstaati
odata scLtil de
prcocupal
erler;are rulcri tor.
Fxarea
salar rlorpnlru Tiua de 8 ore ta 5 Oolar.a fosruia o,ntrecele ma. bule economi,
pe
care le'am fdcut, dar idicand acest prcl
ta 6 dota
,
am cagr:gat mai mutt.
probabil
cd
aS fi
putui gasi
oameni ca|e penlru
3 doiaripo zi se rnunceasce cetpbtesc penlru
6 dolai,
lolL$; ar li losl necesar doi sau treioirke
ace$b murcloi de 3 dolar,penrrJ a trioc.liunL
Onhe oamen'i mei m3r btne
plrtili
l4unca pnmibr
ar. insemnar
-|ai
nulle marifl. mdi
multd foda mofice
9io
cregtere considebiE a confuziei qi
chettuielitor
Prcjulde vanzare fixat de noine-a adus intotdeauna
beneticii,
siaga
cum nu,miima_
grnez pend
unde voiurEa
saladie, nu-mi inchipui pane
unde vor scldea prelurile
de van-
za@, NU esle nici o lndoiald
insa ci acest
proces
Va continua,"
lH.
Fotd, My life and ny wotk,192i)
l -
-.::--l
Sarada fn Matos Bdbnie tntE 19iS
g
i924
,,Se
pol
delemtna dou6 origini ale sereciei: cea a familiitor incomptete (taiel
$i
solul
este.decedal sau invalid) gicea
a famitiilorin care barbalul muncegte, dar nu cigtig:
sui_
crert In
primul
ca?. existerla depirde de ceea ce clsriqa femeia
,i
copi,i (lil;ri
saL,
aourtr). rr ouda erElerle v,duvelorde ,?boi. numdrLl aceslor faq rii s-a
'looii:car
pro-
pol i onal i n". I : ci nesu. d. Saracri srnrra. a' t aoroapepesl et ol , cuexcepl aoi st rcl ul j i
'nin'er Sten'ey. S tualta s-a arrel:oratOin
,9,15:clrire
e ir care verituleste irfero. veni_
lLlui nediL
ii
care sunt sLslnue de acltLli,e 0e canEre nL repre.,,nte dec6l 2 5o.o di1
?mr,r|e mLlcrtoregitnu
an
gdsil
decal 3b0 de ca.?ur: ink_rn o,as oe 100 000 de tocuiloi.
Tolalulesie aprcximativ
la
jumttate
fatA de 1913.
Al doilea tip de safecie (sata u insuficient
in ciuda unei mlnci regulate) a regresal cu
mull maimult. Pciic, satariite cete rnaiioase
au crescut. Bineinletes, pu6m
si ne ima_
ginamce
anumite secloare industdale nu pol
suporta un asemenea nivelsaiari|,
darnicl
1u se poate
sLsline cd 5alanile sL4l cad,/d
Somatulur
Lvidenla arau cJ sataiite
.urc
-
lorlor 'recalificali au crescLrr In ult,mii zece ar, mat null decei Lele ale lu.reto.ilor
calill_
cali. Astfel, in timp ce sata ul lunar al muncitorilor s_a dublal, cegterea costuluivielii
nu
s-a ridicat, cel
p{rtin pand
in vara anutui 1924, decal cu 70%. Sat;.iul actual medjo esle
de 42-46 deSilingipe
sap8mAna gjpermite
intrelinerea uneifamiliicu
un copiJde valsH
gcolara
in
p{us.
Numirui familiitor cu lreisau palru
copiiaffale sub timita desddde
s-a
d mrnuat considerabil. Pe de o
parle,
salariile au cscul maimult decel plelul
articolelor
de
prim6
necesitate iar,
pe
de ajg
pane,
numerulcopiilora
scdzut. Aceqti;ojfacio
au
anlnal o diminuare elalivd a sareciei.'
lstudju
alizat de London Schootof Economtcs lg27l
1(lryil|Ir.liltilFlitllt:1
_
1. Analizali prjncipiul
economic pe
6are s-a bazat slccesul lui Nenry Ford.
2. Comentati, impreund
cLt colegul de bancd, molivele datoritd cirora, in anii
,20,
nivelul de trai din l\,4afea Britanie a crescul.
3. Ce impacl as{ipm familiei
$i
societelii
credeli ca a avut emanciparea
ferneii?
t'4si,rl'ii
!l
i
?
Numiruldo
$omeriin
aniicrizei
(ln
lnii)
192g lg$ 1931 1S32 19A
518H6
2964 6403 10477 13359
Unib
Mass
12A4 $94 2666 3037 2821
Bdbnie
Gomaiia 2484 3041 4744 2983 5599
Franla
g
u 72 tt 36
.
Aiatzend
datete din tabet, veltconstata
cd Marca Crizd Economtcd (1929-1933)
a
alecbl mlioane
de oaneni dtn SUA
ti
dn
Europa.
iara
european, cea mal aledata a
fost Gemania
Aic ffza a avut consectnle
gve
in ceea ce pr vegte slatutu
iiocupalite
oarnenilor D nle
larb
occ denlate, cea nai
pulrn
afedala a lost Farla.
i el
,Ori
admitem
ca singurul roi tegitim al
Ierielieste
de a f, solie
qi
mama
$iatuncj
bidatiitebuie
s5-91 face datoria de a le
lua
pe
toate in cdsdlorie
$t
a le asigum
mijloace de lrat, ori recunoa$tem
ce din
cauza noastra mare parle
din femei nu
pol
fl chernate la implinirea
aceslei misi-
unisi le deschidefi
caib
p
n care se pot
intreline singure.
Cauza aceslor femet o apdrem noi,
leminl$iii, gipenlru
ele rccam6rn drcptul
le Inslruclie
9i
la munca.'
(Di scurs al l ui C. V Fcai nescu i nAui a
Unrversilelii
din tali, 29 martie 1898)
t , ;
DrEpfud cerute de fumeile tolnane
in 1912
1. Aplicarea prlncipiului,ta
muncd ega-
E, salariu e$1".
2. Admilerea
femeitor in
prcfesiunite
liberale de avocel nolar elc.
3 Admilerea ferieilor comeBante
la
camerele
Qitnbunalele
de comefl.
4. Admilerea femeibr in invaldmantul
univeBiiar superior
Si
in funclia de direc-
loare de spilale.
5. Admiterca femeilofln
corpomlii, so-
cieleli de administralie,
binefacere, cai-
lale
qiasislentA
pub
icd.
Economie
Si
societate ln lumea
Dostblica
Modlriul tl
mag nisugeslive
penlru
ani de inceput
airevoluleice s-a
produs in domeniul
tehnologiei informaliei in secolul Xx
ocuPATI UMANE
LA SFARSIUL SECOLULUI
XX
A doua
jumatate
a secoluluiXX a cunoscut revolulii tehnologice succesive.
Profesiile
$i
statutele
profesionale
aie oamenilof s-au adaptat in functle de
acesle realitdli. in
ld
le puternic
industfializate, munca fizicd a fost descalifi-
cata
Si
ldsald
pe
seama emigranlilor. ltlunca in agriculturd a devenit coordo-
nai6, mecanizatd
Qiexecutatd,
de asemenea, cu emigranli sau cu
persoane cu
un
gfad mai scdzut de instruclie. Industra a remas
pentru o importantd
parte
a Eufopei cea cate ocupe lo{a de munce. Acest lucru s-a intamplat in vestul
dezvoltat al Eufopei, din anii imediat urmdtori rdzboiului mondial
9i
pend in anii
'60.
in
lefib
din centrul
Sieslul
Europei,
pfocesul
de indusiializafe a inceput
in anii
'60
$i
a sufefit un declin dupd caderea regimurilor comunisle.
Ocupaliile majore ale oamenilof din societdlile dezvoltate din anii
'80
sunt
cele legate de noile tehnologii informationale
I
de servicil. Aparitia compute-
ruluiperconal, in 1981, a schimbat statutele
profesionale. l\,4eseriile tradilionale
egate de agriculture
$i
industie au fost inlocuile treptat cu meserii legate de
televiziune,
publicitaie, informaticd, relatii cu
publicul, finante, turism elc.
Societdtile multinalionale
9i
corpofatiste dau tonul in economijle stalelor mo-
derne. in acestea cresc
pfoductivitatea
munc i, volurnul schimbufilor comer-
ciale
9i
al tra nzactiilor financiare.
in Romania, incepand cu anii
'60
s-a incercat industrializarea forlatd. Acest
fenomen a
produs
schimberl importante in alegerea meseriilor. Formarea
9i
dezvoltarea rapidd
gifo{atd
a indusiriei au dus la crearea
principalel categorii
sociale a co.nunismu ui -clasa munciloare. in 1950,
"n
Rom:rnia era'r inre-
gi stral i ' .2
mi l i oane de munci rori . di n care 650 de ri i i n i l dustri e. i n 1985.
numdrul lotal al muncilori or ajungea la 6 milioane, din carejumdtatein industrie.
in Romania contemporand, mesedile cele mai solicitate
pe piaja muncii
(ceea
ce nu inseamnd cA sunt toate la fel de bine pldlite) sunt cele din indus-
tria u$oarA
(confeclii imbdcdminte, cusdtor fete incdlldminte), in domeniul lT
(analist programator, infomatician, administrator de fetea, designer web), in
constructii
(zidar,
zugfay betonls0, in domeniul serviciilor (agent asigurari,
agent comefclal, vanzdtof, agent de
pazd, ospdtaf, blcdtat, coielaf-paiisef,
brutaf), dar
giin industria pfelucratoare (tamplar, Idcdtul, sudo0. Profesiile cu
cea mai slabd ceulare sunt cele de desenatof tehnic, tehnlcian
proiectate,
inginer metalurg, inginer aeronave, inginer chimist, prelucrAtor pin
a9chiere,
f rezor, sculer-matriler, operatof chimisl.
l\,4eseriile cu un
potential
mare sunt cele din domeniul lT - informatician,
administratof de fetea
Sl
designer pagini web, iar din domeniu seNiciilor -
mecanic auto, tinichigiu auto, agent de vanzdd, agenl de asigurdri, bfoker
merfui, agent de
publicitate.
Pe ansamblul Romaniei, este semniicativ faptulcd
ptedomind
sala atii(cu
o scddefe constante, dar moderatd a numerului lor), iar
ponderea persoanelot
cu statut
profesional specific unei economii de piatd (chiar
9i
in formare),
respectiv lucrebr
pe
cont
propriu,
lucretor famllial
$i
patron,
a inregistrat o
creqtere constantd, dar modestd. Slructura
populaliei ocupate dupd statutul
profesionaleste difefenjiate de la un tip de activitate ia altul.
Oamenil sociDtatea
gi
lumea idgllor
36
lrl
Stalisticile afata cd lucralodi pe
cont propriu
au cea mai mare
pondere
in
agrlcultura (480/0), patfonii
sunt prezenli
mai ales in come( (8%)9i in releaua
de hoteluri
$i
restaurante (peste
4%), iar saladalii sunl prezenli
in
pfopo{ie
de
82% in come4
$i
pesle
90% in celelate domenii de activitate. O expresie a
dezvoltdrii sectorului privat
este
Si
cfegtefea ponderii
salarialilor din acest sec-
lor: in
'1995,
ponderea
salarjatilor din seclorul privat
era de 12%; in anul 2000,
ponderea
aceslora ajunsese la aproape 40% dln totalul sa arialilor; concomF
tent, ponderea
salafiatilor din sectorul
public
a scezut de la 83% in anul 199b
la 47% in anul 2000.
Ce
plofosie
T$i doresc Iinerii?
'Vreau
se devinjurisl sau economist, urmand o facullate de
prcfl.
Daca acesle Dao-
fesri ru vo. naiavea cllla.e in Roralid voi pte.a n
st.arr)tale. il vacanla a! v.e; sa
md angajez ca
picolila.Am
fost la un
patron gimi-a
z s c6 indeplinesc condititie, adica am
indllrmea
Si
greulalea
cerutd.
'
(G 8., elevd ta Liceul
,Henry Coanda')
,,Tlnand
conl cA u.mez un llceu cu
protitiehnic,
aQ vrea sa dau ta
polltehnice
sau la
ASE. Celmai mare vis al meu esle si pec
in sldinriate. Se caqtigd mai btne
9i
mi-as
ajuta
9i
pd
nlil Tn vacanta care urmeazA o sa ma angajez pico
it,
,
(C. M. etevd ta Liceul,Henry Coandd')
,,Nu-mi
pare
dLl ca am aes Facultatea d Relalii Econornice
rtenalionale
liiloca am gasr
exacl ceed ce ar carlal, sirgJ.tr
impedlmentfl
corslltuie lipsa experienlet. Voipleca in strdin6tate dace
nu-mi gasesc
de lucru aici. Sunt din Tecuct, dar vreau sd md stabilesc
in CapitaE'(D. i\,1., studentz in anu lV IaASE)
,,De9iimiplace multfacultatea pe
care o umez, dace nu-migasesc
de lucru ln domeniu, e
posibilsa
ma rcprofilez, daf n-as iace cva sub
nivelulpregetidi
mele. Cand esli studeni rnai rnerge, dar dupi ce obli
diplorna, nu. Eu sunl din Adjud, in loamna im dau lcenta
Sivreau sa
ramdl r BucL'esli. (L A. sfudent, in drj lV a ASFJ
Modulut ll
l t
Rapod
privind
cdza
polrolierd g
obc-
l6le sale esupla economioi mondialo
(973-197S)
,l\,lJ
rea de
pattu
oi a
prelulut petrolu.
uiin decembie 1973 a ampliiicat in
pri-
nuldnd inflatia, apoirecesiunea in
lA
le
indusirializale. Dupd acest prim
Soc
pelrclier,
cre9ierca economlcd a scazut
bjumatate, inflalla s-a t.iplat, iargomajul
s'a dublat. A doilea
$oc,
suruenit in 1979,
dupa revolulia iranand a
provocal
o
noua inceiinire a cregte
,
menllnerea
inflale
$
o noud cre9te|e a
$ornajului.
Cregle.ea chelluielilor pelroliere
-65 de
mrliarde
pe
an
*
a dezechilibrat ba an-
tele
de
pali,
accenluand transformefile
$l
dezechilibrele
amoGate de mai mult
lrmp, conducand k dereglarea sislemului
monelar rnternalional'
Evo utie sau ifvoLrtie?
.
Omul $i unet ee sae au deveni t
dn ce in ce ma compicall
$
maipeformanl dar, pote,
9
mai
indeplrlide nalld
Siuri
de ceilatl.
ACTIY II A^rc, N'/ D?ETDLNTA
i ; l
L9i
,,Operajiie
societatilof mullinalonale exerc tA o influenld tmporlante asupra dinamlcii
creslerii
Si
schimbuilor comerciale. Adeseoi, aceste socieleli expode o
propo4te
mai
mare din prcdu4ia
lof decat societeltb a cdror
produclte
se limiteazd ta lerito|u naltonal.
l',4arile unildli iniernalionale care reatizeaza investilii dirccie in intreaga tume tind din ce
in ce ma muft sa conside|e piala
internalionala drepi un ansamblu unic care nu rna
corcspunde decupalelor nalional.'
b. Libodalea de cirdllalie a indivh or
gi
seMciito.
,ln
Eulopa, fecntele migral i iniemalionale ale rnuncito lor au
pemts
adaptarca
eiorlului
pmducltv pane
a nivelul cererii, timtand inftalta. Regiunea
pafiziand,
RuhFUt,
t unghiulindusraldinnordu lta iei au absorbil un numer considerabil de
(emignli)
din
alie @giun ale
l5rlor
respecl ve sau din afa acestora. Contdbulia efed ve a creslerli
anJa,e a
ro4eide
runca in Erropr O, cioeltaE
poar
frevatJar; tr mai Tuh de 500 000
de munciori, aceste nrigmtii inlraeuropene aducand o contibule ce a depA$it toate prc-
viziunile, Resursele de men: de ucru skaind au atenlat
penuria
de fo(e de munci
j^n
lerib
(lrnpoi(atoarc),
pefinilenduje
in afara creQlerii producliei
Si
fdfarea creQleriisala
rillor
qi prelurilor.'
20 do ad de dezvollare 6conomice impefuoasa
a stdtelor occidenhl6
(1953t
973)
a. Socieutlil6 mulllnalionalo
'1.
Ana zatr, in grupuri
de 4-5 elev,
efectele crizei fesurselor lradiliona e
asupra
pi el ei munci t .
Precrza!i rolul globalizdrii
asupra
mesetulor
$
statuleor profesionale
had
tionale
Cerceiali felul cum fo4a de mLncd
d n Rom6nia s'a adaptat petei
inter
nal r0nae.
Economie
37
(a)
Peisajul rural
(a), cel indushial(b)Sicel
urban
(c) s dsfinesc ln port cu aclivltalile
p
carc oamenii le desfegoad in cadrul lor
(imagini
aerisn)
NOUA EVOLUTTE TEHNOLOGTCA
gr
TNFoRMATTONALA
$r
OCUPATIILE
incepand cu anii
'80
au avut loc mutalii importante
pe piata fodeide munce
cauzate de evolutia accesului la resuBe, a
globalizdrii
economice
9i
a integridi
politice. Pe langt schimbdrile induse de accelerarea tmului de dezvoltare a
pietelor (sub efectul conjugat al inoverii
permanente
9i
al
globalizd
i), mediul
socio-economic
in societatea informalionald este
profund modificat de revo-
lutia tehnologice majord din ultimii ani. Aparitia intemetului ilustreazi iuxul
constant al inovifii care marcheaz5 infeaga societate: o serie de descoperiri
gtiintifice permit punerea la
puncl
a tehnologiilor inovante
9i
convergente.
Acestea suntintroduse, intl-o
primd
etapd, in economie, unde modifice regulile
jocului
concurenlial
(in profunzime,
in cazul intemelului), iar, intr"o a doua eta-
pd,
acesle inovatii modifici bazele functiondrii sociale.
Inovarea tehnologici
permanenta,
accelerafea schimbidlor, interconecta-
rea mondiala a cunogtinlelor
9i
a actorilor constituie elemente caracterisice ale
mediului economic actual. Produsele
gi
serviciil sufere o invechire accelerati
sub dublul efect al evolutiei tehnologice
$i
al
jocului
concurenlei. Astfel, diferen-
tiefea
tehnologice este din ce in ce mai efemere
$i
febuie avute in vedere o
anumitd dinamicd
9i
un efort continuu care necesite energii
$i
investilii consi-
derabile. Fenomenele de alianld
Si
de fuziuni
-
tot mai numeroase in ultimii
ani- i$igdsesc astfelo explicalie esenliald.
in lumea contemporand, a detine o anumiie tehnologie nu mai reprezintd
garanlia unui avant4 concurenlial
pe
termen nelimiiat ce ar
putea
li apirat
$
mentinut. Este mult mai important ca resursele umane ale uneifirme - mana-
gerii
$i
angajalii - nu numai sd aibd cunostinle
$i
deprinderi adecvate, ci
9i
se
manifeste atitudini
gi
comportamente active,
pentru
a
putea
face fata
provc
cafi bf economiei
globalizate.
Activitdtile umane
(munca, petrecerea timpuluiliber, contactele cu adminis-
tratia, cu bdncile
9i
alte servicii etc.) se vor baza tol mai mull
pe
,,reprezentA
"
ale fealititii
(imagini
simbolice sau virtuale)decat
pe
realitatea insdgi. Adapta-
rea la societatea informationald constituie o mafe
plovocare la adresa sectoa-
relor economiei, a inlreprinderilor, a califlcdrilof
9i
profesiilor, a fumizorilor de
serviciipublice sau
private.ln plus,
se
produc
schimbari spectaculoase in orga-
nizarea
$i
calitalea muncii.
lnteprindedle trebuie sd fie tot mai iexibile
pentru
a opera in noul context
de competilie, de calitate, de
personalizare
9i
de inovare rapide. Angajalilor li
se cere din ce in ce mai mult se se adapteze la noile califlcdri, sarcini
gifome
de organizare a m uncii; apar noi relatii intre functia
pldtitd,
munca
giactivitatea
depuse. Obtinerea sau
pastarea
locului de munc6 devin o
problemd maiord
pentru viala indivizilor in noul tip de societate.
Societatea informationale
pfoduce mari mutatii la scata sociale,
pulend
deschide diverce
posibiliteti:
noi locuri de muncd, o utilizare mai eliciente a
resurselor
(nu numai umane, ci
9i
materiaie
9i
energetice), contribuind astfel la
dezvoltarea durabili, creqterea veniturilor
Si
a bundstdrii individuale, noifome
de organizare mai desceniralizale, dezvollare regionale
9i
urband mai coeren-
ta, asigurand astfel o societate mai democratice
9i
mai descentralizatd.
@runft$tddarir$1uftbtueikrlr,:
:,'
Modulul
SodeEha pobltndustiaL
gl
infonna@ (,lg82)
"Noua
revolulie indushiaE a intervnil exact:n momeniul Tn care economiile noaste
ax trebuit
sA infrunte mafea creqlerc a
Somajului.
La originea acestei revolulii gasim
u;
Enomen ecoromic cu mLlt mat tmportanl decA c.e$le,ea prolutui petotdlui.
c; ;pre?,nb
rolusrur
eveninent Jnic in isioria lJmir
prin
amploarea
$trapdiBtea
efecielor sar;. Acost
'enornen
mai puljn
crrnoscut,_dr cu conscinle decisve este Ltrnabrut.
:n
dqp ce
prelul
perolulr,r
s-a rultiolicat cu 15 inrc
j970-1900.
cet at Lrnital.i de memoie infor.na
; s'_a
divizal cu 100 gralie
microprocesorutli.
In limp,lolulse
va sch,mbain Ioale doneniile vielii econo,i:ce
d
sociate.
p.opr,etatea
'evorulrer mcropocesorJtui
esle de a nultiplica, if cvas,btalitatea acftv alilor mijloacoie
cire ooi asigura lnlocurea. intr-o raniere h acelagil,rp rentabtla giagreabila,
a oane_
nrcr de calrc masini
ACT]MIAT
J}IDEX'!NDENTA
1. Analizali
dalele din tabetut 3. Co-
mentali ponderea
dive$elor
domenii
de activiiate
$i
formulali
concluziib
ce se impln,
Caraclerizali
etectele socieldtii infor-
malionale
asupra prcfesiilor
contem-
Comentali
aspectele pozitive
9i
ne-
galrve
aie apariliei intemetllui
asu-
pra
acliviirlii oamenilor
Analizali siatulele profesionale
cla,
sice
9i
cele ulhamoderne in llmea
contemporand.
comenlalr, impreune
cu colegii de clas6, impaclul pe
care
descoperirib glilntiiice
il au asupra
ocupaliiloroamefilorgi,
implicit, asu-
pra
modului cum i9i asiguid existenta.
20 d6 anl do dszvolbrc ocoiomtc! impotuods!
a shHir ocddonbb
(19591923)
RogEsulthnlc
"Puterea
linanciard
a inlrepinderjlor sra unul din factorii de dezvoltare. coldlall tind
cercelarea tehnologicr, ctci inovalia a devenit arma decisjvd a concurcnlei,
Daca
inovalia
a devenrt forma Tod6m6 a corcurenlei. ebnuipe caeo intreprindere
il_consacr;
cercearii
$liinlifice
gi
dezvolH i tehnico are o impodanJa decisivr. Aceste
efoduriau ca s@p nu numaic.esterea fadrncetaa
descopeddlor gtiinlifice.
ci
$,
scJr_
rea din ce ir ce mdi mu a dnJmutui de ta des@penrea
$tiinlifict ta erdoatarca
:nduslri_
aE acasla este ldsarLra
caracte sl,cA a economiei moderne,
penlru
a lrece de la
lnvenli6 laexploatareaacesteia
aufostnecesa : 1j2ani
penlrufotog|alle,56deani
pen,
tru lelefon, 35 de ani
pentru
radio, 15
ponlru
|adar, 12
pentru
leleviziune, 6 ani
p;nfu
bomba atomice, 5 ani
qi
8 llni
pentru
tEnzistor, 3 ani
pent!
circuifut inlegrai.,'
Porsonalul uniutlilor actv din indusldo, cor|stuclii, cqre4
9i
alts seryicil
p
acliviEli, ln
pedoada
199$2(X)1, din zona Bucursli lfov
78U1
40418
(Anuar
stalistic Roffi nla 2000-2002, Institutul Nalionat de Statis|cd)
O imagine de ansambtu
asupra uneizone
de vad
a induslrei
componenlelor eleclof ice,
Silicon Valley, la nord de Saf FEncisco
flno urpirrnn!
'
In secolulXX, oameniiau continuai
sa
praclice
rneserii hadilionale,
legate de cullivarea plantelor
9i
cre9terea animalelor,
dar numeall
celor cu astfel de ocupatii a fosl in
conlinud scidere. Revoluliib tehno-
logice
$i
infomationale
succesive
au modiiicat kevelsibil slatutele so-
ciale
9i
prcfesionale
ale oamenibr.
4
In secolul XX s-au consolidat
ocu-
paliile
legate de spatjut urban,
induslde
$i
servicil
$i
s-au alirmat
altele noi, iegate
de mass-media,
publicilale,
relatii cu pubticul
Si
tT
(relele
infofinaliona
e
Si
intemet).
Economlo
9ir
39
f'l
rgrmu:it nn lurnwm
*wnt*rnpmrmnm
cAUZE ALE MIGRATIEI
Migratia umane
presupune o migcare
permanente, individuale sau in
grup,
a oamenilof dintr-un teritoriu
pe
alt teritoriu, dintf-o
lad
in alte
lad
Astfel de
migcA au avut loc incd de la inceputurile istoriei umane
9i
au continual cu
intensitate diferiu
pana
in epoca contemporand. [n a doua
iumdtate
a secolu-
l ui al Xl xl ea a avul l oc o accel eral e a mi gral i ei urnane, i ari n secol u al Xx-l ea
s-a
produs o cre9tere fdre
pfecedent a fenomenului
l\iligralia umand
poate fi iorlald sau liberd. De asemenea, ea
poate fi
migralie temporard,
pentru
o
pedoadA limitata de timp, sau migratie definitivd,
pentru toate viata. lvligratia mai
poate
fi legald, fAcuta cu acofdul autoritdlilor,
confom legilof, sau ilegala, fdcutd fere acordui autoritdtilot
Existe mai multe motive pentru care oamenii se decid sd-gi
pdrdseascd
locurile unde s"au nescut
$
aleg sd
plece in alte
tard:
din motive
profesionale
(cautd
se
gaseascd un loc de muncd sau un loc de munci mai bun, doresc sd
se realizeze
pfofesional),
din rnotive
polilice (au idei
politice diferite de cele ale
autoritdlilor
9i
nu
pot
sA
9i
le exprirre, ial din acest motiv sunt
persecutati), din
motive economice
(nu au din ce sau cu ce trdi
$i
cauta un trai mai bun)' din
cauza
persecutiilor
{d
iscfirn inare de orice tip), din cauza tetmgeiila
pensie (iot
mai mulli oameni din
tdrile
bogate din nordul Europei se retfag dup6 ie$rrea
la
pensie in zone cu climd mai blandd
Si
nivel de ifai mai scdzut din sudul
Eurooei), din mouve senlimentale
(se
stabilesc intr"o anumitd
latd
pentru cd
slmt afiniidti culturale cu acea
tard)
sau din motive
perconale
Datoriu
proportiilor
foarte mai
pe
care le-a luat incepand cu secolul al
)filea, migralia a inceput sd fie controlatd
9i
reglementatd
prin lege De obi
cei, fiecare
tare
a
pus restrictiiin ceea ce
p ve$te numelul de emiglanti
pe
care ii
poate primi
9i
integra. Aceste mdsuri sunt motivate de dofinta auloli'
tdlilor de a nu dezechilibra
piata muncii
9i
nivelul de trai din
tara
gazdd,
deoarece muncito iemigranli duc la ingreunarea
pielei muncii
9i
la ieftinhea
fo4ei de muncd. Alte motive
pentru care unele state au
pus restrictii
pentru
intrareain
tara
a emigrantilof sunt cultulale, deoatece mu lti emigranli veniti d in
alte spatii cu tulale nu se
pol
integfa in societatea
gazdd
l\,4otivele care determind migratia
pot fi, in pimul rand, factoti stinulativi,
care ii determina
pe
oameni sd
pdrdseascd
o regiune. Astfel de factori sunt
fezboiul. foametea, bolile,
percecutiiLe politice, intoleranla religioasd, dezas-
trele natumle, schimbu le de
populatie etc. O alte categorie de motive este
re0rezentatd
de factori favorizanti, care ii atrag
pe
oameni intr-o legiune
Putem identifica aici spiritul de aventurd, do nla de ca9tig material, motiveie
familiale, stabilitatea
politicd,
toleranla religioasd. Dacd migratia este domlnatd
de iaclofi favoizanli, avem de a face cu migralie volunlard, iardace este doml"
nata de factori stimulativi, avem de a face cu migraliefo{atd Cauzele migratiei
umane mai
pot
fi legate de mediu
(dezastre natufale, secetA, inundalii'
alunecdi de teren, eruptii vulcanice, cutrernure, epidemii) sau de socieiate
(persecutii, instabililate
politicd sau crize economice).
O ca catud cu un sens usor de descifrat
(,f Express
,
mariie 1971)
.
in Ffanta aceorani, oamenildii mediu tu_
ral etau nevoil sa
p ece la o$, ii condilie
in care la liecare zece minute disparea o
exploatalie agricoli ndividual5. incercali sd
compa|all situalia cu cea dln Romania.
"Bidonvi
le ln care mlau munc lor i lmigfanl
la Sainl'Den s (demolatin 1S73)
ta
Oedaralia UnivaaraE a Drpfudlo. Omului
lmigranlii
$i
reiug alri nu trebuie se fie
prvili
ca o
povad.
Aceia care isi risca vielile,
ale lorgiale famiiilor lor, sunt ce care adesea au cea mat mare ambitie sd-$rfacd o viate
maibun,
Sisunldispusisa
mLrnceasce
penlru
asta. Ei nu igi
pardsesc
mediul familial, cul
tura de iarnilie pentru
o viale de subjugarc, inlcliun sau discriminare la miide kilometri
depairare. Ei doresc o vialg mai sigura
qi
mai
prospod peniru
copiii or Dace I se dd o
9ansa
sa-9i
puna
In
practicd
cele mai importante abililSli, rcspec6ndu-se egalitatea
Sanselor,
in marca ior malo tale vor li valorcli
pentru
socielale."
Aiuxul de
popuhlio
draina, 1990-2001
(Tn
mii)
(Tendinle
in migralia internalionaa, Paris oECD,2003)
AC'NVTATE INDE SNDENTA
ldent flcali
9i
explicali cauzele rnigralieiumane in lumea contempokne.
Apreciali
Si
compa|a! factorii st mu ativi c! cei favorizant ai migratjei.
Cornentati motivele
pentru
ca re mig ral a nlernalionald este reglementata
p
n lege.
Lucr6nd in
gruplr
d n cAte 4-5 elev, rea zali
portrctul
celui dispus sA emigreze.
ldentificali caliteli
$i
defecte ale acesl! a.
Modutnl ll
Refugiali kurzl inghesu ndu-se
se ia apd d itr-o cistern6
a frcntieta tlrco-irakana (1991)
1.
2.
3.
DoqJmenb carc lsglomenbazi
migra$a conbmpoEna
.
Convenlia din 1951 de la Geneva cu
pdvi
la statutul refugialilor
.
Declalla din 1984 de la Cartagena
.
Ghidul UNHCR cu
privirc
la
proce-
duri
$i
c lerii de deleminare a statutului
de refuglal
.
Declaralia Universale a Drepluribr
Omului
.
Pactul inlernalional cu
privire
la
drepludle civile
gipo
ilice
.
Pactul intemalionai cu
privire
la
drcpluile emnomice sociale
gi
culturale
.
Conventia cu
[vire
la elminarea
lulus formelor de disc mnarc impotri-
va femeilor
.
Convenlia din 1984 irnpotriva tortuii
S
a altor tratamenle sau pedepse
crude,
inumane gidegEdanle
.
Convenlia Europeana a Drcpturilof
Omu d
!iProlocoalele
adilionale
.
Convenlia cu
privire
la slalulul
peF
soanelor apalride
.
Convenlia cu
p
vire la feducerca
apatidiei
.
Convenlia pdvind
Drepturile Copilului
.
DirecUva Consiiului 2003/9/EC dln
27 lanuarie 2003 cu
prlvire
la slabilirea
standardelor minime pentru p
mirea
solicilanlilor de azil
E@noni9
41
Refugiali agtsdand inlr{n
punct
de lrcnzit
sa inire in mull doita America
Evfei rlig o9i din Rusla
MTGRATTA UMANA m irucepuruL sEcoLULUt
xx
Oamenii migreazd din cauza sdraciei, a rezboiuluisau a
perseculiilor
Ei
pot
fi mutalifo(at, deportali sau expediali impotdva voinlei lor [.,lultiallii s-au mutat
doar
pentru
cd au crezut
gi
au speral cd viala va fi un
pic mai bund Tn alt
parte.
Plecarea sau sosirea unor grupuri relativ mari d
persoane
intr-o
perioadd
relaliv scurtd de timp a declangatin mod firesc reactii diverse. Uneori,
plecarea
oamenilor era vazuta ca o mare pierdere (pentru naliune,
pentru
comunitate,
penhu armate sau
pentru taxe), iar alteori sosirea lor era
perceputd ca o mare
amentnlare.
Limitandu-ne,
pentru
moment, la contextul european, se
poate
spune ca cei
mai multi emigranli, dace nu sunt izolati sistematic
pentru o
perioadd
lunge de
timp, se contopesc in societatea receptoare. In orice caz, copiii
9i
delinitiv
nepolii lor nu mai sunt
privili
ca streini. Pentru o
parle
a
populaliei autohtone a
existat teama cl noii venili le vor dilua cultura, le vor slrica monla, le vor lua
femeile
Oi
le vor
poci limba. in Evul Mediu, ln unele regiuni erau discriminali
catolicii, in alte regiuni erau discriminati
protestantii, in aproape toate regiunile
erau discriminati evreii.
Emigrantii au contribuitintotdeauna la dezvoltarea
lerilor
unde s-au aqezat.
Ei au adus adesea tehnici noi dintr-o
latd
in alta, au stimulat comerlul
!i
con-
tactele intre diferite regiuni
gi
au cont buit la deschiderca unor noi
piete.
Emigranlii au adus noi obiceiuri
gi
feluri de mancare, iar ln timp unele dintre
acestea au fost adoptate de societatea
pdmitoare.
De exemplu,
pastele
9i
pizza
duse de emigrantii italieni sau obiceiul bradului de Crdciun adus de emi-
grantii grmani
in Statele Unite au devenit obiceiuri ale societdlii americane
Si
au fost apoiexportate in loau lumea. L4igrarea inginerilot englezide la sfargitul
secolului al Xlxlea a dus la rdspandkea fotbalului
pe
continentul european.
Teama de emigraniia remas ca o forme a friciide schinba.e, in specialde
schimbare in culture. Aceasta este, oricum, intr-o continud schimbare de-a lun-
gul
timpului. Cultudle, ala cum le cunoa$tem noi astazi, sunt rezultatul unor
secole de migralii.
Referindu-ne la migralia umand din secolel XIX
$i
XX, se cuvine se
pre-
cizam ca aceasta a avut efecte foarte
putemice
atat asupra dezvoltdrii
tdrilor
in
care a avut loc emigralia, cat gi
asupra dezvoltdrii
ldrilor
din care s-a fdcut
migratia. l,,lilioane de
persoane,
majoritatea lor familii serace din Europa, au
emigrat in Statele Unite, America de Sud
giAustalia. Se estimeaz6 ce 12
milioane de oameni au fecut
prin
centrul de tranzit de
pe
Insula Ellis din
New York. Aici a fost organizat un
puncl
de
primire
9i
de tranzit al emigranlilor
care veneau in Siatele Unite, punct
care a functionat intre anii 1892-1954.
intre 1870
9i
1924 a existat o
perioade
caracterizatd de migratia spre
Ame ca a oamenilor din estul
$i
sudul Europei, zone mai slab dezvoltate
din
punct
de vedere economic. Pfincipalul scop al acestor oameni era sd-9i
construiascd o viald maibune decal avusesere acase.
La lnceputul secolului al Xx]ea (19001924), 18 milioane de emigtanti au
sosit in Statele Unite. La inceputul secolulu i al Xx]ea au emigrat cdtre Ameica
in special
gemani din noldul
ii
estul Germaniei
9i
italieni, aproximativ egal
impe(ili in funclie de zonele de unde au emigrat
(40%
din sud, 20% din cen-
tru si 40% din nord).
ln 1880 a inceput migralia in masd a esfeuropenilor spre Ame ca. Feno-
nenul a continuat
pdn6
la izbucnirea
orimului rezboi mord,al. in ceea ce
prive$te
migralia italiand, ea se imparte in trei
perioade
clasice: 1. 1876-19'14
0umdtate
din numarul total de
persoane);
2. 1915-1945 (un sfert din numarul
de persoane);
3.
perioada postbelicd (!n
sfert din numdrul de
persoane).
intre 1880
9i
1913 a avut loc o emigrare masiv6, un adeverat exod al
evreilor ru9i
qi
esl-europeni spre Staiele Unite ale Americii. Aproximaliv 2 mili-
oane de evrei au pdrasit
Rusia intre 1880
Si
1913 cu directia Slatele Unite ale
Ameficii. Inainte de izbucnirea primului
rdzboi mondial,
peste
5,5 milioane de
evrei
9i
polonezi
din Austro"U ngaria
gi
Rusia au lraversat teritofulgerman pen-
tru a se imbatca la Hamburg cu destinalia NewYork.
lnainte de primul
rdzboi mondial, guvemul american a
practicat
o
polilicd
a
,po4ilor
deschise" in ceea ce prive9te
emigrarea, fdrd sd se
preocupe
in mod
specialde numirul, de
pregdtirea
sau de originea celor care doreau sa emi-
greze.
Cu toate acestea, au apdrut tot mai multe
proiecte
de legi care sd regle-
menteze migralia atat din
punctul
de vedere al numarului, cat
gi
al
pregdtidi
emigranlilor.
!4rdfllul li
Numdrul do emig|anli analftbo!
L I
sosililn SUA
Li l h hc.putul s6colulul )O(
Lga Str, GuvmaFa ola loa amedcano (f891)
,,Se
estimeaza ce
populalia
din New Yori( este formate ln
pmpo4ie
de 8070 din oameni
care
gau
nascut in dlainebb
9i
din copii ai celor nesculi in streinetaie.'
Aceeaiistualre se ilullrca
ii
in mulle alle state
giorase
arericale
Anul soddl
tn SUA
1896
1897
1898
1899
1900
1901
1go2
'1903
19M
1905
1906
1907
Nurdrul
ds analtrbli
83196
44 580
44773
61 468
95 673
120 645
165105
189 008
172 856
239 091
269 823
u3 402
t1
Locultod nesculi
ln aft.a shtului
Massrchusst6
9i
a ora9ului
Eahinolg (1890)
Tar.
Numrf
klanda 260 000
Anglia 76 000
Alte
tdri
321 000
Total
657 000
Prucdi (%)
4o
12
48
100
Nullsf
41 000
13 000
15000
69 000
Odnii alg oam6nllor desp migralo
,,Tot
ce auzi mereu sunt numai lucrui
negalive despre emigranli. Eu
Si
familia
rnea suntem emigmnli din Zimbabwe.
Locr.ilm aici legal
Sl
contribuim la sis-
temul
guvemamenlal
de lmpozite dal
deocamdau nu beneliciem de el. Doar
cand se va fnaliza
pmcesul
de natura"
lizare vom pulea
face acesi lucru, Sunt
numeo$ cet carc asemenea noua au
sosit
9i
se adapleaze foarle bine la noul
stilde viale.'
fisilsi,
I\4area Britanie)
"Oamenir
ar tebui se slea in
propriile
|o|
teri9isa
munceasca
pentru
imbund-
talirea vielii lor in loc sa
pdveasce
cu
ochi invidiogi realizdrile altora. Illigmlia
ar trebui reglemenlald strict."
(Ann Smilh, l,larca Britanie)
'Daca
emig|anlii se adapteaze la
legile
9i
obiceiurile din
la
gazda,
eivor
contribul Ia
prcsperitatea
comund
ii
ar
tebui sd fie bineveniti. Dacl nu o lac,
sau rep|ezintl un peicol
la adrcsa so-
cietaliigazdd
-tercdsm, de
piua-,
ei
ar lrebui expulzali.' (Jose,
Spania)
,Sa.ilinom afa6.'
(David Kendeil, Il,larca Britanle)
PEgodirbls Willlam Tafr e)qlicd d6 c6 nu 66lE dg acod cu clsuu carc
peved
ca
6mi0anlii analhboli nu sur
pdmili
h SUA a9a
qrm
ora
pEvdart
ln
Foiedul
Actilui
imigrnrii (14
bbruad t9l3)
,
Documenful contine multe amendamente valomase la acluala Lege a imigr,iicare vof
asigura mai mare siguranld ln excluderea imigranlilor nedo
g_
Dar eu nu md
pot
hotdri se
sennez un document care ln
punclele
sale
pdncipale
violeaza
principiile
care ar trebui, in
opinia mea, sd fie suslinule cu lade in reglementarea lmigraliei. l,le refer la teslulgtiinlei
de carle, Nu oot aorcba acesl iest,"
AENVITATI I}IDEI'INDEN]'A
1. identificali zonele de origine
9i
cele de deslinatie ale migraliei lmane la inceputul
secolului al Xxlea.
2. Care credeli cd au fost consectnlele marii m
gratii
de la inceputul secoiului asupra
emigranlilor, farniliilof lor, nrde or dmase acase, vecinilof din
tara
de deslinatie?
3, Cilili documentul 3. Precizali caG este
principiulde
bazecaresl6la baza emigrdii.
Cum apreciali iniliativa suslinutd
prin proiectul
Legii imigrarii? Sunteli de acord cu
pozitia
adoptatd de
pregedintele
William Tafr? Arglmentali-vd opinia.
Economlo
Sl
socidtah 1n lumoa posftlic! ,$
Modulul ll
Pornnd a drum c! speranla cd vor ajunge
la un lman allinigii
9
bunastbri
MtcRATil UMANE iN PERIOADA
INTERBELEA
D n punctulde vedere al migralie umane, Primul Rdzboi lvlondrala fost unul
dintre cee mai importante evenimente ale epocii contempolane
ln uma con-
fl agfal i ei mondi al e
(1914-1918), l umea a cunoscut o noud
9i
putemi cd revol ul i e
economica
9i
demograficd, iar un numdr implesionanl de oamenii$ivor ceuta
siguranta,
prospe tatea
9i
fericirea in alte
ldi
decal in acelea in care s-au
ndscut. lvligratja s-a indfeptal in special c6lfe Statele Unite ale Americii Dupd
decenii de
polilici libetald in ceea ce
prive$te imigfanlii, Statele unite vor
pune
restrictii
9i
vor stabilil un numdrfix de enigranlicare
vor fi primili anual
DuDa Primul Rdzboi fi,4ondial, state]e nalionale au devenit intolemnte fatd
de minoitAlile nalionale
giau stabilitreguliale cetdleniei.ln acesl lel au incura-
jat
emigratia
$i
au introdus festricliiin ceea ce
pive$te imigfatia.
in
perioada
1918"1923, ca o conseclntd a
pjederii rdzboiului, aproximativ
2 milioane de
gemaniau pafes Rusia, Ucfaina, Polonia, Cehoslovacia, Alsa-
uia
!i
Lorera oentru a se stabili in Ge'mar'a
SlAJsria
sau
penFL
a migra la
fandul lor, in Olanda. in
perioada
inierbelicd, migfalia
gemane in Olanda a
devenft atat de
puternicd, incat guvemul a trcbuit sd ia mdsufl sevefe
pentru a
opi acest fenomen.
in urma victoiei fevoluliei bol$evice din Rusia, din anul 1917, 1,5 milioane
de ruli
,,albi"
au iosi obligatl sd-9i
pdrdseascd
iara
sau au
plecat
de teama te-
presaliilof noului regim. l\ilajoritatea emigfanlllor ruii erau membri ai atisiocra-
liei,
mai
proprietari, comercianli, dar
9i
membi ai clasei mijlocii
9i
intelectuali
in Eufopa, in timpul marii crize economice din anii 1929-1933, emigrantii au
devenit
tinta
atacuilor
exlfemei drepte. Ei au fost ldcuii responsabili
pentru
toate
prcblemele
lArilor
de adoplie. A$a s-a intamplat in special cu evreii, dar
$i
cu a'menii sau cu ruiri di1 Germania
$
Franla. Di4
pdcate.
tonul acestei
oolitici de izolare l-au dat chiar Statele Unite, care in 1924 au dal o lege ce
urmerea reducerea emlgfaiieidin sudulgidin estul Europei Declansarea ltiaii
Crze Economice
pe ambele maluri ale Atlanticului a incetinit
$i
mai mull
fenomenul emi gral i ei .
Anii
'30
au insemnat aparitia fegimufilor totalitare in Europa Acestea au
anulat sau au rcvizuit in mafe mdsurd drepturile
9i
libertdlile celdlenesti ln
aceste conditii, o categorie impodantd de oameni au devenit
potentiali emi-
granti, in special minoritdlile de toale categoriile
(nalionale, religioase,
politice,
culturale). inchiderea frontierelor statelor europene,
precum
9i
a frontiefelof
Statelor Unite
pentru evreii dlscriminali din Germania a insemnat o eroare cu
consecinte dramatice
9i
o creitere a efectelor Holocaustului
inceoand cu anul 1933,
peniru
evfeii din Germania incepe o
perioadd de
persecutii
9i
discdminAri.
inire 1933
$i
1941, din cauza
persecutiilor, unii dintre
ei au incercat sd
pdraseascd Gemlania
9i
sA se teiugieze in alte
ldri
europene
sau in Statele Unite. in ianuarie 1933 treiau in Gemania 525.000 de evrei
adicd mai
pulin
de 1% din
populalia
Gemaniei. Populalia evreiascd locuia in
special la ora9e, iar o treime locula la Berlin. in anii imediat urmatoriveni i l!
Hitler la
putere au emigral zeci de mii de evfei, in special spre
lAile
europene
vecine. Nilulli dintfe acestia aveau sa fie
prin$l
in
'1940-1941,
cand Germania
nazlstd a ocupat o
pafte a continentului eufopean
Polilica de imigfare a Statelor Unite
$
a Marii Britanii a fost festriclionat,
iar acest lucru nu a lSsat
prea
multe so ulii evfeilor refugiali
Oamenll, socigtatoa
9i
llmoa idgllor
,Daca
crcetez
populata dln cele
ma rnulte
jd
S
istoia
popoarelor din
acee
ldr,
vei descopr ca sldmosi
lu!rorau veniide undeva. Cred cd este
pur
si
simp! omenesc ca oamenir sa
simta cu adevrrat nevoia de a se
rea$eza i n at l oc' (And| ew, Aust t al a)
4
Evenimentele din anu 1938 (Kristallnacht,
anexarea zonei sudete
9i
a
Auslfiei) au dus la o cre9tefe a emigralie evreior. In
jur
de 35 000 de evfei au
pdrdsit
Germania giAust
a in 193B qi
aproximativ 80 000 in 1939.
In vara anu ui 1938, la iniliativa pfegedintelui american F. D. Roosevelt, a
avut loc la Evian (Ffanla)o
confeflnld cu
privire
la refugialiievreidin Europa.
Conferinla
$i-a
manifestat compdtimirea fatd de refugiati, dar nu a acordat azil
nici unuia dintre e. Doar Republica Dom nicand a acceptat sd
primeascd
refu-
glali
evrei. Totugi, N,4area Britanie a dezvoltat un program n umlt
'Transpolrul
de
copi i pnn
care a accepral 10 000 de copri ev' ei . i 1 i Jni e 1939. 300 000 de
evreigermaniau fdcutcerefe sa emigreze in Statele Unite, darcota anuald era
de doar 27 000 de oersoane.
Pand in septembrie 1939, aproximaliv 2B0 000 de evreiau
pafasft
Germa-
nia
9i
120 000 Austtla. Dlntre acegiia, aproxirnativ 100 000 au emigrat in Sta-
lee Unite, 60 000 in Pa estina, 40 000 in Marea Britanie
qi
75000 in Ame ca
Centrala
9i
de SLrd (Argentina, Braz lia, Chile, Bolvia).
La sfarqitul anului 1939 se mai aflau in Gernanla 200 000 de evrei, iar in
Austrla 60 000 de evrei. In octombrie 1941, emigratia evrellor a fost intezisd.
Marea majodtate a evfeilor care nu emigraserd
pand
atunci au fost obligati sd
locuiascd in ghetoui
S,
in final, au fost exlerminaliin lagdrele de concentrare.
an
Li -
O metudo deiprc mularca in
ghebu
a evreilor din S:ghet (apilie 1944)
'Dumnice
ga
lie, u tima searade Pesah, avenitdecrelul,
(lmpachetali-va
avea,
atatcat
puteli
cafa,
9i
fili
prcgbtilj
de rnuiare. Dupa o|a 7 dimneata nu are nimenivoie sd
iasa pe
strada. Trebuie sa urmali
jandafinii
atunci cand vorvenise vj ia.)
A doua zr ne-am dus afar: (din locuinla reparlizaa in
ghelou)
ca se ne orientdm
Gheloul consta din caleva cartiere lnconjuEte de un
gard
Ferestrele care dadeau sp
strada
principalz
erau betut in cue
$igearnLrdle
vopsite. Pe strad, eta o mulime de
lume oamenr carc se salulau iAre a-sl vorbi.
Viala inauntrul ingradirii trebuia oqanlzatd chal dacd nu toti ocaia i se mutasera
ince, trcbuia o$anizata o
po
lie
a
ghetoului
curalenia
Q
ingfljirea sanitara. Evreiicare
eu 1n spital fusesera tanspoarali in ghetou
S
acum irebuia aslgurala irnedial ingrijirca
medrcala. Ghetoul incepea se cbcoleasca de aclivitale. Sinagoga carc era slngura cl6-
dire
goala,
a fost decarala spilal. S-au colectat
patu
$isaLtele Qiin
cudnd z:ceau acolo
bolnavi
pe
moarte aEiuri de
pacienli
cu ffaclud, ln aceeagi lncdpere ln cam cu numai
cateva zle maiinainb berbalii evre din oras se rugau
$i
mullumeau Celui atotputemic
penlru
cb i-a scos din Egipl."
{{TIV11rATS !I..I
DEPSN D'IITA
tularirhr i;
l
-..1
I Migralia cdte
Statele Unile ale tuloricii
(19001989)
Nuntul
btal de
pssoane
I 202 3BB
6 347 380
4 295 510
699 375
856 608
2 459 268
3 213 749
Pedoada
1900-1909
1910-1919
1920-1529
1930-1939
1940-1949
1950"1959
1960"1969
. l
1. ExaminalitabelL l Care credelicd au lost cauzele scdderilbrugte a imigrateiin
S. U. Al a i ncepul ul ani l or
' 30?
ldentificali
9i
exp icati cauzele
$
efeclele apar
t
ei
(Acillui
imigrarib din an u 1 924,
aQa cum reies din documenl! 2.
Folosindu-va de cunogtinlele acumulate
pand
acum rcalizali un scud eseu in care
sd
prczenlal
etectele
pe
care le-au avut regimurile tota tare asupra migraliei
umane. Comparal i l cu cel sc s de coegul vosl ru de bancd.
Citili in aceste
pagini,
opin le unor oamen obgnuili din dlvelse
ld
desprc em-
gratie.
Comentall-le impreund cLi colegi incercend sd expl cali
punctele
de vedere
,Aprobarea
(Aclului
ingdrb din
1924 a rezultat dntr-un amestec de
emolii
qi pasiuni,
un amestec de frlca
Si
ud, iempele de idealisrn
9
deoviziune
care nu
line
conl de motvaliile complexe
ale aclivitelii Congreerlui. Ne e f cl de
sHini, suntem susp cio$i faF de e nu ne
plac.
Conform aceslui aci numal unora,
apmximaliv I 50 000
!i
ceva, le va fr
per'
misa int|area in Statele Unile. Daca e9l
de orig ne anglo-saxon, ar
pulea
avea mal
mult de doud trelrnidin cota a oca15. Dacj
e$ijaponez, nu
poli
intfa deloc. Aceasg
eventualilate, desigur, esle valabiE
pen-
tru chlnezi din 1880. Dace eqti din sudul
sau estul Europei ai
putea
sd te strecod
giai putea
dmane, cu 6bdare.'
(Din autoblograf a lu Emanuel Cellef)
,Ernigranli
care sunl rcpede accep-
lalisunt aceia care @specta cultura
9i
obiceiuile
gazdeor
Aceia care vor
sa-gipraclice cu tura artrebuisA dmA-
n, acas, Acase este cel mai bun loc
penlru
acesl ucru (C. Eko, Carnerun)
,llai
p(ina
emigmlie egal rnai pujine
fi minalilale, terorsm
q posiblitalea
dspandiii unor moirne. Oprill emigra-
lla.'
(Charles,
Canada)
.Din
punct
de vederc istor c, mgEtia
a adus benefici anrbelor
pd(i,
ii
emi-
granlior,
9i
la fel de bine
lei|ol
gazdd.
Slalele Unite este exemplul cel mal
limpede de feiu curn emigtalia poate
se imbogrleascb o
lard
din puncl
de
vedere cultural,
9l
injifc
aieconomic.'
(Rajeev Duit, l',4arca Brtanie)
L4
Economig
qi
sooi6laiE ln luftea posbslictr
Semnarca Convenlieide la Geneva
privind stllutul refugiatilor (28 iulie 1951)
MtGRATil UMANE DUPA ULTTMUL RMBo| MoNDTAL
Dupd cel de Al Doilea Razboi lvondial, urbanizarea a devenit
generald in
Europa, in vreme ce, dupe 1950, agricultura europeane a intrat in declin. S-au
impus indust a ubani, educalia superioara,
productivitatea
mare, mecani-
zarea
9i
scdderea
preturilot
Toate acestea au fost tot atatea motive pentru ca
oamenii sa abandoneze
preocuperile
legate de mediul rural
9i
agiculturd
9i
sa
se indrepte spre mediul urban
iispfe
oraSe.
Forta de muncd din
terile
dezvoltate a fost atrasd de noile industrii care
incep s, se dezvolte, in timp ce
pentru
industrie
Si
pentru
slujbele care nece-
sitA munce fizicd au lost din ce in ce mai
putini
doritori.
in
tadle
dezvoltate, rala natalitelii a scdzut
$i
anii de
Scoladzare
au devenit
din cein ce mainumeroqi. Aceastd situalie vinein contradiclie cu fealilatea din
larile
mai
putin
dezvoltate, unde rata natalitdlii este ridicata, dar educalia
ii
investiliile sunt reduse. Dezechilibrul acesta a dus la o migratie a forleide mun-
ce dinspre
td
le mai
putin
dezvoltate spre cele dezvoltate.
O mare
parte a emigranlilor au venit spre Europa nordica in ciutare de
lucru. Dupd 1960, dezvoltarea economicd din vestul Europei a creat multe
locu de muncd
!i
a atras muncito din sudul Europei
Si
nordulAfricii. Pentru
prima date in istorie, un numdr mare de
populalie
,de
culoare" a venit ln
Europa. La inceput, muncitorii erau in special berbati singu
,
dar cu timpul ei
au trebuit sA aleagd intre a ramane
ii
a-9i reuni familiile in
tarile
occidenhle
sau a se inioarce acasa.
Refugiatii au venit
gi
din est, nu doar din sud. Europenii din est, aflati sub
regimul comunist, au incercat sd scape de opresiunea
politice
$iau
fost con-
siderali
pand in 1989 refugiali politici, pdmind
dreplul de azil
politic. in acest
timp, insd, cetdtenii
ti
lor dezvollate au devenit tot mai reticenti
$i
chiar ostili
fata de strdini. Sub
presiunea
xenofobieisi intolerantei, legislalia
prjvind
emi-
gr4ia
a devenit din ce in ce mai restrictivd, iar emigratia a devenit din ce in ce
mai
greu
de realizat.
Emigratia internalionald a devenit obiect de dispuu
$iconiict
atat in interi-
orul statelor democratice dezvoltate, cat
Siin
cadrul
prcgramelor
organizaliilor
internationale. Intre 1950
9i
1990 au avut loc importante migratii umane, direc-
Iionatein
specialdinspfe
ledle
slab dezvoltate cdtre cele dezvoltate. De reguld,
emigrantii erau, cel putin la inceput, bibatitineri, intre 15
Si
34 de ani, fira bc
de muncd stabil in
lara
de origine.
Dupe fdzboi asistdm la o imporlante migratie a fo(ei de munca spaniole,
greacd
$i
italiand catre nordul Europei, in specialin Belgia, Olanda gi Germa-
nia. Din anii
'80,
Spania
9i
ltalia au incetal se mai furnizeze emigranti, iar din
a nii 90 au devenil
ldd
care
primesc
forl6 de munca strdine. in 1 96 1
,
44% din-
tre strdinii din Belgia erau italieni, iar intre 1950
Si
1970 italienii erau angajali
masiv in indusiria extraclivd
Silextild
din Olanda.
Tddle
din sudul Europei, care fumizau fo(d de munce
pentru
alte zone
indusldalizate, au devenit la randul lor zone de emigrare
pentru percoane
din
spalii din afara Europei, supfapopulate
9i
slab dezvollate economic.
Turcii au reprezentat
$i
ei o importantd categorie de emigranli. intre 1955
ii
1975, muncitorii lurci au lucratin Gemania sau Olanda. Dupd 1975, ace$tia au
reugit se se stabileasci definitiv in aceste
ld $i
se"9i intregeasca familiile.
Refugiali din Burundiin Ruanda
46
Astfel, in 1980, populalia turci din
terile
nordice era reprezentatd de line.i sub
18 ani. Numerul lotal al turcilor stabilililn afara
patriei
lor era, in 1988, de 2 mi-
lioane. Dintre ace$tia, 1,5 milioane se stabiliserd in Germania.
l\ligralia nu afostun fenomen specific doar
tdrilor
sudice, ci
$i
celor nordice
in buna mesura. intre 1946
qi
1977, aproximativ 500 000 de finlandezi au emi-
grat
in special in Suedia, iar pAna in 1988, 650 000 de idandezi s-au stabilit ifl
It4area B tanie. lmediat dupe rezboi, 10 000 de
germani
au
plecat s6 iucreze
in Marea Britanie. l[,larea majoritate erau femei pe post de
guvernante.
Franla a fost una dinlre
lerile
care au
primit
numerogi emigranli europeni,
dar
$i
din nordulAfricii. intre 1955
9i
1974, in Franla s-au stabilit aproximativ
4 milioane de skdini. Circa 3 milioane dintre acegtia erau din Alge a, lt4aroc
gi
Tunisia,
Slatuia Libertelii- alclrcicenlenar a fost sebibrit la 4 iulle 1986-
un simbolcare conlinue s, altag, imlglanlidin toaL lumea
I
I
Migralh cdt SUA
(t90G168)
7 338 062
ACIIVIT AIE INDTPNDNIA
Examinali tabelul 2. Comentali cont butia emigranlilor la crcgterca
populaliei
Stalelor unite.
Examinali
glicul
3
Si
rezolvali sarcinile de lucrul
a) Cum explicali
prAbusirea
emiglaliei din anii 1921-1970?
bi L{otivati cauzele
Si
efectele crogle i miglaliei ln anii
'80
Si
'90.
1.
Migrats cstE SUA
(182Gi970)
MIGRATTA UMANA CONTEMPOMNA
Se estimeazd cA, ia sfer$itul secoluluialXxlea, aprcxlmativ 150 milioane
de percoane trdiau in afara
ldriiin
care s-au nescut, ceea ce reprezintd 2,5olo
din
populalia lumii. Dintre ace$tia, 15 milloane sau 10
o/o
sunt refugiali.
Tdrile
europene se confruntd cu situalii tot mai dificile in incercarea de a rdspunde
fluxurilor mixte de imigranli, solicitanlide azll$ide refugiali. Deleama migratiei
llegale, statele industrializate au impus o serjeintreagd de mdsuricare limitea-
zd accesul la teritoriul lor.
In lumea contemporand, migralia umana
joac6
un rol foarte important in
economia mondiald, fiind un factor de crestere economicA
9i
de reducere a
sdfdciei. In anul 2005,
pe
tedlodul Un unii Eufopene se aflau I milioane de
ceteten i ai unor state din afarc Uniunii, iar4% din
plata
foteide muncd efa, de
asemenea, din
tdri
din afara uniunii. Migratia qi munca ilegald rcprezinte un
fenomen de mari dimensiuni. Statisticile oficiale nu pfez ntd insd silualia reald,
deoarece exisli o
plternicd
emigralie legald neinregistrald de olicialitdli.
Un studiu al Bancii Mondiale din anul2006 recunoa$te cd migralia interna-
lionald
poate genefa substanliale ceitiguri de bundstare pentru persoanele
care migreazd
ii
familiile lof, pfecum
9i
pentru
tdnle
de oigine
Si
de destinatie,
prin politici
cafe se asigufe o mai bund
gestionare
a fluxului
persoanelor
in
migralie
ii
facilitafe a ttansferului sumelor trlmise acas6. Aceste sume sprijina
sau uneori
lin
loc de cre$tere economicd in
tdrile
in curs de dezvoltare, furni-
zoare de fo45 de muncd. Sumele fepatnate oficial inregistrate la nivel mondi-
a au depAgit 232 miliarde
$
in 2005. Sumele trimise acasb pe cdi neoficiale ar
mai
putea fepfezenla inc6 cel pulin
jumAtate
din suma oficiald estimatd, ceea
ce face ca in mulle
ldri
in curc de dezvoltare sumele repalfiale sd constituie
cea mai mare sursa de capitalextem.
Tdrile
in care se inregistreazd cele mai
mari intrari de sume repatriate sunt Indla, China, lvlexic, Franla
Si
Filipine. Cele
penlru
care sumele repatfiate reprezintd cea mai mare pfopodie din produsul
intern brut sunt Tonga (31%), [,loldova (27,1%),
Lesolho (25,8%), Haiti
(24,8%),
Bosnia
Si
He(egovina
(22,5%).
G]
L1
.l4iscarea
popu
al ei
leouie
s6 f e ma bire manageda$. Mobil laea pe6oa4elo' se
face la alegere sau din necesitate. Estimarea
globaE
actuala a migraliei intemalionale
este de 175de milioane de
pe6oane,
aprcximativ3% dn
popualia
lurnii,
9i
numarul este
in cre9iefe. Oamonii migreaz, tmporar sau
permanenl pentru
a se educa sau
peniru
a
se
prlecliona.
Viicarca oaTenilor
pesle
frcnlierc esle senliala il lrmea globarizata
de
asldzi. Afacerile intemelionale depind de o io(, de munce intemational5
$ide
abilitatea
oa-1eribrde a se milca cu usu'in!6 pe
rot
gooul
(Brcnson lvcKinley, dkector
general,
organizalia l,londiala
penlru
N,ligralii)
"Geslonarea
progEmelor
de migtie, nclusiv vizele de anunca lempoaara
pentru
lucratoriicu nlvelredus de calilicare care emlgrcazalnladb indostdale, arputea ajula la
reducerea
prcblemelorlegate
de num,rulmarc al
persoanelor
care migrcazd nercgulal
gi
cregierea migraliei ucrdtoilor lemporari, Aceasta ar conldbui la rcducerea semniicafua
a sddcleiin
lerb
de origine, a celor carc migazd, a farniliilor acestora . .'
(UriDadush, director a Grupului Bdncii lvondiale
penlru peFpectivele
dezvoltd i)
Oamonli, 6oc1'6tatda
6t
lufiea ideilof
-.
r ,'
I
lvigratie
Sipozelilism
reigos in umea de azl.
Adepl a lui kshna (hindui$u)
pe str,z le New York u u
,C!
nlrmdrul celor care migreazd
apfopiindu-se de 200 milioane,
prcducti-
vitatea
Sl
baniiceqtigali de acegt a reprc'
zinta o fo4a in rcducerea safaciei. Su
mele tdrnise acasat inspeclal, prezintA
penku
mulli un mijloc imporlant do a ie$i
din sadcia exlrema. Pen1ru olicialitalb
care fomuleaza
politica, provocarea
consEin valorifrcaa integrale a benefi-
ciilor economice ale mgraliei,
gestio-
nand toiodatd impllcaliile sociale
$lpolti-
ce ale acesteia.'
(Declaralle a lui Frangois Bouuignon,
economist
Sef
al Eancii lvondiale
qip m-vicepB$edinie
penttu
economia dezvolldrii, 2006)
tr
Coo.sta pntu
orptude Copitntui (19S9)
.
,Copilul esle
prcleht
lnpotdva luturor fometor
de discriminare
Si
pemec{jtie pe
baza
slatrluru. actjvit6li.
ooiniiro'sau a cred nletor 06inli,o.cop,tLlLt
ate rutoritor .ebati saJ ate
menbnl0r
lamiliei
'
f0odulul
ll
Vatu te succesive d-a imlgranli
au dus la fomarca unei lur0i multelnice.
h imagine,
cotegl de chsa
dmrr_o
$od,
din Fnla
ACIIVITAT
I}'IOTITNDENTA
1. Pomind de la documentele
1
9i
2,
exemplificali trei efecte ate migraliei
Ja nrvel global.
Citili documentele
4 qi
5. Descrieli
cele mai irnportante
drepturi
$i
obli-
gatii
ale omllui
Si
ale autorildlitor
atunci c6nd o
persoana
alege sd
iocuiascd in altd
lad.
Citili documenlul 6
9i
atizali un eseu
privind
efeclele emigraliei
in Europa
contemporand.
Prezenlali-l
coleg
jlor
Pno utur-rnn!
In secoluiXX,
oameniiau
conlinual
sd se deplaseze
dintr-un leritoriu in
allul
$i
tol mai multe persoane
au
aluns sd locuiascd
in alte
lard
decat
aceea in care s-au nescut.
l{igralia umand are mai multe cau-
ze:
politice,
economice,
religioase.
l\4lgralia poate
lilibed sau fo4ald.
Deplasarea
oamenilor se desfegoa-
d, ingeneral,
din direclia EstgiSud
spre Vest giNord,
din zonele sirace
sau cu rcgimud polilice
autontare
spre zonele prcspere
economic gl
cu regimuri poliiice
democratjce
, l
j
_-
-trst7:
ad8veraele fJontiore nu se afla infe
Dopoare, ciintre pt,tere
$i
trpsa
oe pul+
re.lntrc libetat6
iilipsa
de ltberble
intre privi,egidlifl
unitilt Asrt,,i. nici;1,,id nu;oate
sepa cfl% umantarismdlui
9i
a dEptLriror
omului de o parle
iicI.,,ele
secuntstiinatio-
naE de ceatatta pai.
Raspunsullrebuie
sa
qe
i.t managerierca
miqtaliei. cu int;liq;ta.
c'eatv'lete,
compasiJre gicooperare.
Aceasta
esle unic; ahrCare care poate
asigtr.a
i!
lllerese'embelor
oeii,
$ a'e im,gntulJigiale
comLn:r,lti gazdA.
Lorf respecale..
tKotrAnnan.
secrclar general
al ONJ. con.errnla desp mrg?la iller%lionaE)
06chr4ia
do ta Baigkok privind
migr8lh dand6s{n6 (23
apdtie f999)
^
ReproTentanlir
dn Austratia.
Bangladesn.
Cambodg,a, Cnila, rldoleTia,
Japon.a,
uorea, l\,{alaiezb
\oLa Zee,and,, Filpine. Sngapore. Tai,a1oa, Vietnan,
de;bdm
urmaloarele:
-.1
l\,ligralia Jn specia, cea ctdrdesiire,
trebuie o4v,d int-o
-rarierS
cupr,nzaba
I,
9chlrbraE.
avendu-se h vedere
LaLzele. mafl fesla.ib
ii
efeoere, gi
ooritive gi
negaWe.
n
lanre
de origine, de tranzit sau de destnatie.
_t-2
Tarire
de oqEne, ca
$i
cele oe tranzils;u deslinalio
sLnt incurajdte s)_$i inteascj
ercnulE rl
a
preveri
si
conbate
mtgralia clandestra prn
irbunetel,roa leqiof
si
masunbr
nlerne
Si
prin promovarea
Jctiv,rrlilor
educal olare
Ei
infornat ve in acesi scoo,
J.
larrre
0eongtne, ce
ti
cele de l?n7it saL destnalie
sunt i,rcu?iale sa consolideie
cnalele de dialog la frecere nivel, cu
pnv,re
la scni.nbul de irlormaiii
$,
pronovarea
coopelant,pentru
rezolvaree poblenei
miglaliet ibga e
9ia
lrafculuide
frirle uma1e.
-.4,
Acstu documenlise
! d cea maimare ouoictlaie
$id,semi1ere
D;sibil6 pertru
a Incr,rala glvenele,
oBalizalrile negwenameniale.
sectorrl orval. soc,etelte
civite se
se ararure e onutut regional comun pentru
a oiminua electele adveEe ale mig.al,e, itegale
I
penru
a preveni
$i
combate lfatrcul de fiinle urnane, tn speciat cu femei
9i
copii.,
-
Corunical
al Comlslei pdvlnd
lmlo|Ersa,
IntegraFr
9i
Munca
a Comisiei
EurDpen6 (iunb
2m3)
. L FlLrxurile
ngrBloriisJnt
lecesare pentru
a Lnpe deficilulde fo1, de
lnunc3
ca,e
va Incpe sa creasca dupe2010.
Se aiteapla
ca.
:nr
2010_20J0. nun erJ,pe6oane,o.
angajale
se scadA cu 20 de nirioar de lucratod in lJE, cL cet 25 de menDn
ai sA,.
daloila deicituluide
fo4d de munc,
{consecillJ a declinutr,i denognfid gioenc,
,tuid;
2. IJE lrebuie sa reatizeze o integmre
mai bune a iniigranlitor
Aceasta este o condi!;e
penlru
a asigura lluxud migloare
viitoare, iar in acest context lJ E t ebuie sa conso,ide;e
canaleJe
lsgale de emigrare carc trebuie se inbcutasce acfualele canale ilegale.
procesui
de inlegmrc
a imigranlilor tbLte
sa cuprinda aspecre cheie cun dr,i:
ptala
fo4ei
de
mun-ca.
abititali de timb6 gi
educalro rate as,gurarea
de tocuinle. de seruicii s;cidle
Si de
sanalale, asqurarea drepturilor
soc
iare,
cLtturale sr cvjre
. 3. uErrcbui es, , i ai ni t i at i vapent rrl Lrr, zarerL; ui cad! coe. rt i rdomeni Jl i n, o. sl i e.
E mvereuropean.
tn trp ce mrsurire oe nlegrar
a in
granlitor
rJman sponsabilib;a
statebr l!,terhb, Comisia lrebuie sa-$
.nlerstice
eforturile pentru
realiza.;a unuicadru
malcoenl la
niveldo
UE.
prin
coordorarea
ootiticitorde Integrare ta
qtvetnal;onar..
Economlo qisocldde
ln lumoa posdDollci
49
Modul ul
l l
Modelul tradilional
al vielil de fafirilie
in Flanla
anilor'50
t
Priviti
cu atenlie
imaginea
de mai
sus din vremun
cand masa de
Pranz
reunea toate familia
gircprezenta un
simbol altrAiniciei
ei ldentificali
per
sonajele
9i
descrieli-le
adiunib
.
AlcSfuili
c6leva enunlui
in carc sa ras-
pundeii la urmeloarele
Tntrebari:
Cand ali luat ultima
oa masa cu
intrcaga
familie?
Unde
obignuili sA
mancati
la
pr6nt Airibuili mesei
in
faniilie o semnificalie
aparte?
Daca
da, carc este aceasta?
Vi*t*
publiea
ni
viata
Privatd
LOCUINTA,
BASTION
AL VIETII
PRIVATE
,.iiJiff
lil
;Jl'i.,'i,,Tliii"iiii;if
"''ffi
i1',1"'l'"'.Tillfft
ii"llil
rcni"io"
iu.rr"
ii t""t'eazi
in secolulXX
dezvolteri
semnificative'
"'
l"*ru:,"n1*n*
il};f ff
T,i"ffix?"fi
'li""*i.'l,T'fl"'x
il"HilT:
iin uJrf
tuttor,
".t"
.upusd autoritetii
magistr4ilor'
deci statului'
care
teo-
"* "iilr*"J
nicio
taina oin limpuri indepertale'
dar cu deosebite
in
,-rti"*"
.uta o.
"ni,'o,
",::.t'.t
9:11:l9llf
;f:: ["Tl[fli:[:
ffiff;
i"?11i1;.',,?,"i,li3lhL?
:lX'T"Ifi
:il'.L
**,
ra
po,ur ce'|eran,
statur
nu
"'N'.ti"ita
..tprltt
tiazuinlele spte
individualitate'
spre independeffi'
sa se
i^ird.
iJ t.i""gr".i"
si
mii addnc in viala
particulard a iecdruia
dintre
noi
t'
ti,L"lHTr'Xi$:iHiva
a subiecrului
este inposibiu
in spaliul
limitat
o" #" alrir.-"tL"
"il
opri la c6teva
aspecle
pe care Ie socotim
esenliale.'
""
!l"ttii"t"iii.
*tt, de regule,
locuinta'
in intriorul
cereia se consuma
H';i']fi i;Ji"n:"J:::'li".X1i,3illi"fi
I Jil,illllff
ll?il], ffi
'f#:li:
i".rr"""'$
[ rmrL
"r"ctricd
era un vis indepdrtat
3:"'i,lll?i:Jit#.1fl";
Ptrinlii
$i
copiii
locuiau impreunA
Toaleta
tuturoi,
iar i'n ce
privegte obiectele
de uz
personal' lista lorera
foarte scurtal
un
i"irii.
".itiirJ,iiiijrun
b ceag' o
p:pe un
9it
de matanii
bunuri
de valoare
llmlt';:i:rn
n:,'*:ffi
:illlHllli#,ru,::l"Jii:l
x"1""'.1;i
1ru",gijx**li}:
::;ffi:[:'F
:[ii"J,1i5ffi'[:
:j: ;;]ll3.li"lf
'
ln ,rtitiiso
a" uni, titualia
; cunoscut
o schimbare
fadicald
Locuinla
cu
'ri
ttri" i""ap"i
(care inssduie atat adultilot,
:;li
l#:'iffii':ffii,I
:',"1ffij,1*?
ij :lJ:f'"J"fjijlij.#i"ffi
;;oiiur,
te,eiizoru,
etc.) au
"ti:ll.,Tj:ffiiff.J3il3bi."i
t" un .nu,nit
n*arde
ofe
pe zi
eisra$iturde
;m:lir**,:lu"Tff
:'[ffi1n'3:n:T,i.';Ji"J:f
;ia!:
i'"i?
r' u'.aia*,
in'surraeerie,
"":*?*ft:tir?#::'r,1'i'#ff;
sewesc
mesele
de duminica unde
membtii
*
Til:[?:::Hiil::
::'fff,i"iJ]i"""f
:""xlf,
o,u'n" o
o,.o.upu,"
q##:i; il;;;;i
"p"cii
comuniste
un loc aoa(e
'a
ocupat
-viala.la
iro.:. Conlt,uifiii"
* t"imulte
etaje au fost i'riiiare c: o 5orulie
relativ
mullu-
.-itiare
ia crita
rocuinl"for'
Dupd 1965,
pe masufe
ce industrializarea
pfogre-
;uin:!*'"*:;llrilffi
'j$i'.H:xi;lJ:?:i".":,f
}iliHl;lT:'lx
i
"Ce-i
mai
line
astdzi
pe oamenr aou-
nati lntrc nigle
percli? Sunlem
mai mult
constranli
de obligalii
$ilndatorii
sau ne
line
laolalE
draqostea
Sr
rcspectul?
Nu
iareori. doua
sau trel
genelii irnpari
acelaai spaliu
fanilial -
o lac dh dta'
qoste,
din
grrla sau din lipse de alter
;ativa? De ce divorlul
se banalizeazd
9i
crelte numarul
sepadrilor?
De ce se
comunica
atat de
pulin inte
partenen,
timDul
petrecut
impreund
fiind tot mal
di;inuai ? De ce in viata de zi cu zi a fa_
rniliei
pare se $easci insatisfaclia 9i
nesiguranla
in valonlo
gisensul ei?"
r
l\,4erq6nd Pe
urmele
familiei
din
Rom;nia zilelor
noastre,
incercali s6
dspundeli
la lntrebarile
puse nu cu
mull timp in ume intr_Lln
adicol din
'Dilemaveche"
din care am reprodus
ftagmentul
de mal sus
50
intreprindere sau cumparal, racordat la reteaua de electricitate
9i
cu acces la
apd caldd
9i
cdldura, insemna un mare pas inainte. Pentru ceilalti, ale cdror
,case
pe pdmant"
fuseserd demolale pentru
a construi intreprinderi sau chiar
aceste blocuri, noile spatii erau o surse de
permanentd
nemultumire.
Curend, deficientele deveneau evidente
penku
toli. De la inchidefea
ferestrelor
9i
pand
la funclionafea instalaliilor sanitare, totul era de remediat.
Perelii subtiri ingeduiau tuturof se se afle concomitent in mai multe aparta-
mente
9i
orice conflict domestic devenea imediat public. Sd adaugdm cd tele-
lonul era supravegheat
gi
cd in o ce bloc locuia cel
pulin
un informator al
Securitalii. Este evident cd, in aceste conditii, chiar dacd nu cunogleai
pe
nimeni. eraicunoscul de toate lumea.
Un sondqj dh mos
t[.
lntrbat rdponddnlii:
CaA
4e
caE oi
pe
sepanane obisnuti sA
luali masa cu
.Iol.
nenw gospodAfui?
.
58%dinlrecei chestionaliafirniacAapioa.
pe
in fi6crs zi li se lnEmpla Se.ia masd cu.
{oli ai casei.
.
30% dint e resfrohdenli ipun c, iai masa
ln larnilie de doua, trei ori
pe
sepamana:
.
Do l27dau rasplns ca aproape nicioda-
.te nu reuqesc s, ia
nasa cu cei dragi.
1rei olipe sapsmena
(Dupe
,,Jurnalul
national'
,
31 octombrie 2005).
ACTIYIT ATE INDEPENDNIA
n ani
'50,
chiarg ln vestulE!rcpei,
Iamilia
Qi
prieteniise
adunau in fala
televzorulu ca la un spectacol pfelenlios
[; l
Repadilia clddirilor din Romania,
t ll duDd ve.$ime ln 2002
z
1. Alegeli una dinhe intrebdrile formliate in documentul
'1
al lectiei. Prezentati-vd
opiniile referitoare la conlinltll ei ink-un comentariu de 1015 randuri.
Explicali, consuftandu-vd perinli,
carc era semnificalia afirmatiei
potivit
cdreia /a
bloc, chiar dace nu cunosteai
pe
nineni, eni cunoscul de toatd lunea.
e Arcumentati formularea din srsa Z tarc
greu
i
Iarc bine an te in inghesuiala
4 Analizati rezultatele sondajliui desprc obiceiui meseiin familie
!ifomulati
ceteva
concluzii.
t Interpretali
-
intr-un grup
de 4-5 elev
-
datele din cele douA tabele de
pe
coloana alrturatd. Stabilili vechrmea caseiin care locuili liecare dintre voi, numerul
de
persoane
din imobilgi rcpartilia
pe
camere de locuit. Formulali o concluzie.
6. Alcdluili un chestiond pe
acest subect. Discutali-l cu
parintii
Si
bunicil. Folositi
infolmatiile de istorie orald
pe
care le velr obline, alcatuind un eseu argumenlativ
& lema Vercble locuintei.
Ecom.lth
Si
s&lblo frhmoa.patbliad
51
I
((
f//t///44///t//7/r/t/)/2ftn//42t/
lnlre ziduile locuinlei, baried fenne intu viala prjyafi
9)
viala
publicd,
fanilia ii petece viala de fiecare zi. Accepliunea aces(uiternen s-a nodificat
mult in ultimele decenii. Autorul textului reprodus in
pagina
anterioafd din
'Dilema
veche" s-a nescut inlr-o casd (e drept burghezd
9i
orcum spalioasd)
in care convieluiau in acel moment patru generalii:
copiij (el
9i
veriioii sdi),
pdrinlii (frali intre ei), bunicil (incd in plind putere)$ichiaro
strdbunicd. Ulteior,
situatia s-a schimbat. La
jumatatea
anilor'50, casa a fost nationalizata
qi
tine-
riis-au risipitcare incotro.Aajuns copil
9i
adolescent inlf-o altd locuintA, in care
mai erau doaf pdrintii (ulterior
$i
o sord a mamei)
qi
o bunicd. La matufilate,
cand s-a cdsdtorit, a inchiial o alld cas6, unde a rdmas cu solia
$i
cu coptii. La
final, in anii tarzli ai varstei a lll-a, copili au
propria
lof locuinld, iar pdrinlii,
de
acum betani, au ramas singu .
Fdramilafea familiei mad este nu numaiexpresia nevoii extinse de spaliu
pival,
ci
ii
consecinla dezvoltd i unor factod de auiodtale care au exerci{at
putetea
in sanul cuplului din Anlichitale
Si
pand
in
prezent.
Dacd bdrbatul
qi-a
pdslrat pozilia
de cap alfamiliei, femeia famanand sub aspectjuidic inferioard
pane
in secolul emancipdrii ei, nu e mai
pujin
adevdrai cd ea a rdmas in tot
acesi fdstimp,stdpana casei". De fapt, dacd solului i se las6 locul
p
ncipalin
sfera deciziilof cafe au relevanld in viata
publicd,
in domeniul vieliidomestice
sotia are autoritatea decisiva. in ce
privegte
cop ii, pana la
jumetatea
secolului
tfecui el nu aveaLr nici un drepl la viala pdvata. Aceasta inseamnd cd timpul
liber le era ofganizat de
pe
nli
$i
cd felaliile cu pfietenii gi prietenele
erau sever
controlate;alegerea
parteneruluide
viatd, asemenea (cu
deosebire atuncicand
la mijloc erau mo$teniri consistente), monitorizafea atentd a cdsdtoriei intrand
tot in slera auloritdtii
parinlilor.
Disolujia treptatd a autoritdlii pddnteqti
in cursul secolului al Xx-lea s-a
dalorat mai intei dezvolldrii conslante a inslituliilor gcolare, generalizate
de la
4 l a 7 ani , apoi l a 8, i n fl ne l a 10
$i
chi af l a 12 ani de studi i ,
$i
apoi acti vi l dl i l or
productive. Atrbutil caTe reveneau odinioard familiei s-au transfefat pe
lungi
segmente de timp statului-patfon al
$colii,
care acum stabilegte atat regulile
cafe
pemi t vi al ai n comun, dar
gi cel e
mai potri vte modal i tdl i de a convi etui cu
ceilalti. Pe de altd
palre,
deciziile cafe angajeazd viilorul copilului nu se mai
iau in familie.
$coala
sau, rna bine zis, rezultalele inregist|ate la
qcoald
decid
asupra orientdriisale
pfofesionale,
de fegulA cei mai bunifiind indemnati spfe
studii superioare, iar ceilalli, majoritatea, sunt supu$i unei decizii impuse de
sus
Siindreplali
spre acele meserii unde societalea ii solicit6.
Relatia statului cu fam lia nu se opteqte aici. Prin atribuirea de indemnizalii
se urmdre$te controlu
Si
stimulafea maternltdlii,
prln
atrlbulrea de alocalii se
asigurd parcurgerea traseului
Scolar
obligatoiu; organizalii cafe
prctejeazd
interesele copilului pol decide decdderea din dreptufile
palernale
a unor
per-
soane care s-au fdcut vinovate de rele tratamente. Ce ma rdmane in aceasld
situalie iamiliei din
pe6pectiva
relaliei cu copiii? Sr-i hrdneascA, s6-iimbrace,
sd le asigufe tot ce este necesar, lotu sub controlul autorldlii
publice,
singura
in mdsurd sd stabileascd dacd familia se achitd corespunzetor de aceste
obl l gati i .
Copi aduc
(folograf
e
di n 1994),
cal 9i i n
Uzbekistan
-
$
bb el i e
(1983)
O shtidice comparatua
Num6rul familiilor c! copii
ln Rom6nla, ln 1 992
52
E
Inlr-un numbr special consacEt bilanlului secotutui XX,
rcvisla franluzeascd
"L'Histoke"
fncerca, in noiemb e
j998,
se slabileasc, cele trei calacieristici ae omului veacutur re-
cut, in Occidenl, dupd cum umaza:
1. CEgtea in verstet din 1900
pane
in 1996, de ta 43,4
a1i la
74
oelrL o)rba[
I
de b
17
ta 82 perrrJ
,ene
2. Oesterea velsiei la prima
clsable (pentru femei),
numerul ma de divoduri
Si
de recesdtorii, frecvenla coabi-
lal ei, numerul rnare de nagte in afara cesdloriel
3. Conlrolul lecundltejii pdn
utilizarca
generalizag
a con-
traceptivelor. Dacd in lrecut femeia acorda
priorilale
na$teril in
dauna actviHlilor saladate, asiAzi
prccumpanitoarc
sunt exi-
genlele prcfesionale
pentu
reglomonbrea lhbErupodi dnsului satlinii
-
29 spbinbde 1966
,Consilill de Stat al Republici Poputare Romenia
decreleaza:
Art. 1 inlreruperea
cursului sarclnti esle interzisA.
Arl. 2 ln mod cu totul exceplional inlreruperea cuNulu
sarciniiva fr autorizata
pofivil prevederilor
aft. 5 in cazuitein
carer a) sarcina pune
viala femeiiintr-o stale de
pericol (...);
d) femeia este in varstd de
peste
45 de ani; e) iemeia a nescut
pattu
copiisiiiarein ingrijiirei0 sarcina este consec nla unui
violsau e unul lncest.
Arl. 5 Aulodzarea int'etuperii cursului sarcinii se dd de
cate o comisie medicah raionali sau orAseneascd instituile Tn
acest scop
pin
decr2ra comitelului executv al sfalulLi popular
IogionalSaU ale o|aqelor Bucureqli
$i
Constanla."
lDupl
lsbtb Roneniei in texte,
mod. Bogdan l\,{uryescu, Corint, 2001)
Evidnla numerului lohl de avodud
r:' -,-r
r,
Evidenla numarubi
de tumd decodate,
pe
catogorii de ver*t
-
(lS
=
intreruperi de sarcine;A
:
avoduri incomplete)
1981
19B9
s
ts
sub 16 ani
16-19 ani
20-24 ani
2U29 ani
30-34 ani
35-39 ani
4044 ani
5'18
268
8 806
7 912
66 432
50 573
126 863
69 866
120 417
45 563
66 052
23 974
37 993
4 066
541
S34
6 354
5721
28826
23173
44 915
26 4A7
61332
29 672
39 366
18 814
10 519
5 498
tr
IkdEt
Arul
Tod
avdun
1967 205 783
1968 220193
1975
359 417
1976
383 220
1981
427 081
1982
468 041
1985 302 838
1989 193 084
AvoftIi
SarEina
pun6
Sarcina
prcvocab
Lps-ncol..
um6zA
'
vala lBme unuiviol
tr
Ciliti cu aienlie sutsele, analzali dalele
din tabele
ii
ezolvali sarcinile:
1. Comparalj punctul
3 de la documentut3
cu documenlu 4. Gdsilimolvatia penlru
cele dou, siluatii fundamental d ferile.
2.Analzali
9i
conrentati, in
grup
informa,
lile
dn cele doua labee (docurnenlee
5
9i
6).
a) Expical din ce motive aiatea ferne
giau
scal in aceian viala in loc sa dea
curs vielii.
b) Argumentalt cota crcscatoare a avof-
lurilor a incepulu anllor'80
g
apoides-
crescaloare spre final.
c) Mol vali d ferenlele dinlre
grupele
d-A
varsle din stal slica decesului femintn.
d) Cauiaji nfonnali suplimentare in la-
ml i e sau a
pri el eni i $i veci ni i rna
i n var-
sla, despre acest sublect. Forrnual,va
opiniie inlr un eseu argumentaliv
53
O lnragine pusa in
32
37
23
37
r ' ;
-
l - i l . - r 1
Avorturi
incompl00
206 222
232176
123 285
109 819
25 638
28 968
20 940
23 668
852
879
748
786
(Dupd'Jumalul
Nalional', ,ecrefelil edijie de cotectie, 14 februarie 2O0b)
Economie
gisoci6tat6
?n lumoa pdslbolicd
i 1l
Un caz din
prcsd
lnundaljile calastofale din vara anului
2005 au lovil mulie agezaridin Romania.
O echipa a ziarului
,Evenimenlul
zilel" a
ges[ln
localilalea lvegli din
judetul
Galali
un beielelde4 anicale domea sub cerul
liber dupe ce casa sa fusese dislrus,,
Fotogralia, aperute
pe pdma pagine
a
colidianului in ziua de 16 iulie, a imprc-
sionai mull lumea. intre allii, un sportiv
de
pedomanld, retras de cund din
activilale, a
promis
ui ajutor substanliai.
A doua zi, beielelul a fost
ges
de
zia ri9ti
pe
u lila satului nalal
jucand
u-se ln
norci.
- Ce faci amlo ?
-
Fac o case nou,
pentru
mama
gi
penvu
ounrc4.,,
Peste cateva ore, in rcdaclia
publica-
liei,
mama, copilul
qi
binefacaiorul feceau
impreuna o noua fologIafie, Fostul spor-
tiv se angajase sa dea banii necesa
pentru
conslruirea unei noicase.
Oare ce s-a mai intemplat inire timp?
TRANZITIA INTRE PRIVAT SI PUBLIC
Vorbind despre rdspunderile ce-i revin, se cuvine sd
precizdm
ci nicifumilia
nu mai este astdzi ce a fost odinioard. La inceputul seco ului )(X, oamenii se
casebreau
pentru
a se completa in lupta cu dificultdlile vietii,
profesiunea
$i
situalia materiald avand un rol esential,
9i
nu dragostea, care se consideta a nu
avea nici o legdture cu succesul unui mariaj.
Anii de dupd 1950 au adus in acesl domeniu tfansfomAri semnificative.
Socializarea educatiei, schimbafea mentalitdtilor
Si
reducerea condrangerilor
cotidiene au anulat treptat statutul de institulie atribuit familieide secolele ante-
rioare- Nu mai este nevoie sd te casdtore$ti
pentru a scapa de sub tulela
parin-
tilorsau
pentru
a intreline telaliiregulate cu un
partenerde
sex opus. ln collse-
cinle, cregle numdrul cuplu lor care coabiteazA fdrd a simti nevoia se se cAsS-
toreascd, dup6 cum sporesc
Sifamiliile
monoparentale (in care, de reguld, feme-
ia-mame cre$te singufa un copil). in aceastd situatie, familia nu maireprezintd
cadrul vielii
private, ci doar un spatiu in care mai multe
persoane ili traiesc
fiecare
propria
existenld, spaliu care
poate
fii odcand schimbat cu un allul,
dace sub noulacoperi9 bunastarea personald are maimulte
qanse
de reugitd.
Cum s-a remarcal, in curculsecolului XX s-au dezvoltat la nivelulvielii
pri-
vate
9i
alte tendinte importante: mai intai, munca a
perdsit
spaliulfamiliei
9i
s-a dezvoltat in alte locud dhijate de nome
precis
deteminate, idrd nici o
bgeturd cu viala
perconaH
a celor ce lucreazd, apoi, in
propria
familie, fiecate
individ ca9figi loc
ai
timp
pentru
o exislenld
proprie,'alta
decet cea
productiva.
Sportu le de tot felul, ca
9i
alte
jocuri
cu caracter recreativ, se desfagoara
sub semnul unei egalitdli depline, stabilind de multe ori noi raportui intre indi-
vizi fald de cele afirmate in sfera muncii sau a
politicii. Spatiile atat de zgomo-
toase dedicate muzicii moderne, de la concertele cu mii de fani
pand la dis-
cotecile supraaglomerate, suntin egala mesura locu ale unei defuldri colec-
tive, dar
9i
ale unei fericite develmdgiiin care ierarhiile se stabilesc in functie
de
preferinta penlru un anumit interpret sau de
performanla pe ngul de dans.
Adiune
Si
reacliune: intr-o societate democraticd, efotlul statuluide a impune
pretutindeni
norme se izbeste de voinla individuala care descoperd mereu
supape
penlru
a-Oi afirma libertatea
9i
individualitatea.
Nu
putem omite niciacel domeniu in care viala
publicd
line
sub influenla sa
viata
privatd, pretutindeni-
mijloacele de comunicare. Generatia din care face
pade
autorul acestor dnduri
Si-a
treit copild a in
preajma
aparatului de radio
cu limpi
Si
a urmdrit inceputudle televiziunii ince din faza in care se conslituia
maiintai ca instilutie a spectacolului-
La inceputul secolului XX, vocea opiniei
pu
blice .dzbdlea in intimitatea vielii
de familie
prin
intermediul
presei,
maitaziu al radioului
9i
al tleviziunii.
Dupd 1989, mijloacele de comunicafe au cunoscut
giin Romania o divelsi-
ficare exceptionalA,
potivit liberEtii de exprimare in fine ca$tigau. Sute de
ziafe centrale
$ilocale,
de
posturi
radiofonice
Side
leleviziune ne fac oferte cat
mai atrdgdtoafe. in mod incontestabil, rdmanem incd legalide scaunuldin fata
televizorului, care, mcoldat la releaua de cablu, ne
permile
se mergem pe zeci
de canale; informatia esentiala este insd pretutindeni aceea9i, dar alentia
noastrd este atrasd de calitatea comunicdrii, adica de modul in care a fost
prezentala.
Spectatorul
gavureaze
mai cu seame
,ttansmisiunile
in direct',
care desfiinteaza
practic
relalia dintre viata
pdvau
9i
viala
publicd.
Oamgnii, socleiaioa
9i
lumea idilo.
54
,0
sa
I
fac eL casa, mamicol'
M.6+nedia lomenoarod tn m05,ln doutinleMud
a lrterarej Are de unde alege consumatorul rom6n de media?
Respms
{Nicolae
l\,{anolescuii Da, a9
putoa
sa spun ce are. Si ne
gandim
ca cititorul
nosttu de zialo, lelespectatorul giascill6torul
de dio se compode oarcc0m dteril de cel
din alle
l6ri.
in toaie
lbnb
stabilizato, omulciteste de regute un singurziar La noia r,mas
ceva din eufoda
posldecembrisle,
oamenij conlinua sa citeasc, mai multe
gazele
in
acelasitrnp.
. lntebare:
Prcsa
a ltecul prif
convursl h 200a-2005. A,l fost romate sau au fosl
9i
allifactoricare au contdbud la aceste tJrbutenle?
R spurs (Stelian
T,nase): La liecare ciclu
politic presa
fece
p
nk-o c za. Ea s-a
adaplal intotdeauna fdcand anumile inl6bgeri cu
puterea qic!
nariifurnizori de
publici-
tate
pe
banipublici. La schimbarea putedia
iost inbtdeuna o
prcblemd, peniru
ce uniiau
dwt relali s61i alimelleze sursele allir nu.
'n
.unclie
de simpati
po
itice.
Nadia, vedeta
evadata in occideit
if anul prdbuslrii
l , l
' r l
Bin relatarea unor disculii c! elevji unui Cotegiu Nalional din Bucurestj afldm cate
ceva despre ferulin care eilnleleg... :
A Dbha4a: S- .ldeea de d,stracle e in generalasociab
cu tucllrite intezise.
Sinu
lrebuie sa fe neaparat a$. Trebuje se faci lucrurile nonnalo, ink-un cerc de
pietenj.
Acob se nu te iejdupe a[ii, cisa faci ceea ce
pe
line insulite ajule sd b simli con,
todabil.'
B. lmaglnad: R - .Ma
lmbrac cum lmi dicteaze soarla, Am observat ce numai fetelo
sunt
c6io care observa bok-ul. Fe{ele se lmbraca lot
pentru
fete,
pentru
d beietij n-o sa
obseNe niciodata."
ln luna maj 2005, un colidian cent|at
pu-
blica rezultatele unuiBondaj de opinie re-
lativ la
,
idolii mrnanibi'. lau doud rezultate:
.
Care credeli cl este cel nai feticit am
.lin Ronenia?
4S,2%
- bogalii;
1,8%
-
copiii;
. 11, 2%-cel si nat ogi ;
1,24
-rrcnii;
11
,1
7o - subiectul insusii
1,0%
- holii;
1,0%
- bancherii;
5.8%
-
conducdtorii;
2.2% - ceic! credinla in Dumnezeu;
1 5.5% - alte categorii.
. Care este spottiql cate va
place
cel
Gheo$he Hagi- 22%;
Nadia Comdned
- 11,970;
Adrian l\rutu
-
7,90/0;
CdstiChivu
-
4,7%;
Leonad Doroflei- 4,3%;
Gabriela Szabo 3%i
llie Nasbse
- 2,3%.
C. [4rzica: B
- ,,Ascult
rap, hip-hop, pentru
ca
sunl mai expresive decAi cetelslte. Nu fe-
buie s,-l ascuti
pe
rapper lngrnand, citrebuie si ascuili mesajul ascun$: ln
geneml,
despre viala lui nu locmai roz
9i
de aceea a ajuns sa iacd rnuzice.'
D Lodura: D - ,Nu
obi$nuiesc sa citesc. in limpul liber ori md
joc
cu
pisica,.od
ascult
muz,cl la 'narimum, o{i stau la calculator"
(Dupe
"Dibma",
250, madie 2003)
ACT1VIT L'TE, JNDEPENDENIA
1. Analizaliczul relatal de documentul 1 gislabililicum
se poate
ajunge la un eveni-
ment de
prsd.
Precizali cerci destinaliiii este dedicat.
Explicatide cein RomAnia oameniicitesc concomitent mai multe ziare?
Pomind de la afirmatia cd la fiecare ciclu
polilic presa
lrece
pdnh-o
crizd, alcdluiti
un eseu argumentativ pe
aceasla lemd,
Folosind ca model dialogul cu liceenii (documentul
3), fomulali
propiile
voastre
opinii releritoare la dislra4ie, imagine, muzice
!i
bclu
,
adiugendu-le filrnul
qi
tele,
viziunea. Confruntati-ve opiniile intr-un grup
de 4-5 colegi.
Inleerclali rezultatul primului
sondaj
(documentul
4). Ce semnllicalie are relalia
iecdruia cu bogalia? Dar cu credinla in Dumneze!? Slabilili
propriile
voaslrc ie-
rarhii literare, muzicale, sportive. Comentati]e cu argumente.
3.
nagr,
folbalsl
clubur dii
Occldeni
dupa
.
Viala
private qi viala plblici
se afla inh-o relatie de intefdependenle
$r
de influen-
te reciDrocd.
.
in acest context se slabile$le un nou echilibru datoritii apfopie i normelor carc
dirijeaza atAl viala
publicd,
cat
giviala privatd.
Pno
przuonn!
rurft;iiffi;.x"its'fi,I*
,.} TTPAVEI,IIIIiH DECIET{TI
Statu sovietic le pmmitea feme lor
crcSe gigrddin
te,
canline
Sispal6iori
pentru a le determina sa parlcipe
cu entuziasrn la conslruirea socalsrnulu
*n
U
urente si idwt e*onomice
ECONOMII DIRIJATE
In Europa anilor'30, con{lun1a1d cu lupta impotrva c zei economice,
guver-
nele au fost nevoite sd treacd treplat la o lim tare a practicibt liberale. Se
ajunge la o reevaluare a rolului statului, deci la o,,politice de dirijare" a cdtei
intensitate diferd mult, de la o
tara
la alta, in funclie de regimul aflat a
pulefe.
Amploarea
primei
conflagfa{ii mondiale a detemlnat, sub
presiunea
nece-
sitdlilorde rdzboi, intervenlia staluluiin economle, avand ca unic scop sldbirea
capacifitii de luptd a adversarului. Acesl dirijism a fost acceptat
Si
dupa razboi
in cadrul a$a"zisului neoliberalism, specfic madlor democratii. Llbera con-
curenta era mentinuld, dar statu intervenea in mecanismele economice
pen-
lru a corecla la timo anumite dezechilibre.
intr-un sial cum era Rlsia Sovietice, intervenlia statului in economie a
devenit insa lobH.
genera izindu-se planiFcarea
centralizal6. lncercal5 fad
succes in 1920, actiunea este reluatd in 1928, cand Stalin fevenea la o cen-
tralizare extremd
prin lmpunerea primulul plan
cincinal
(1928-1933).
Slipan
absolut asupra
padidului,
el dorea transformafea URSS inif-o mare
putere
industriald care sd dovedeasce superio latea socalismului. Statuli$iintdrea
controlul asupra mijloaceior de produclie, iar planificarea cepdta un caractel
imperaliv, spre care erau indreptate eforturile intregului
popor
Concomitent,
cincinalul
presupunea
9i
transformarea socialiste a ag culturii
pdn regruparea
ldrdnimi!
in colhozuri (ferme colective)
$i
sovhozud (feme de stal) lllecani-
zarea aceslur sectof uma se elibereze fo(a de munca gi
capitalurile necesare
indust alizdrii. Penlru realizarea acestui
proces
efau folosite orce mijloace:
propaganda pemanentd, sacrificii continue
qi violenla, intrelinuta de politia
politce (N.K.VD.) prin
execulii sumafe
$i
deportafea in lagefe de munci
(Gulag) a
persoanelor periculoase.
Beneficiind de investilii masivq URSS inregistreaza in acei ani
progrese
spectacul oase. Noua Consti tul i e
(1936),
cdrei a i se spunea
$i ' Cea
mai demo-
craticd din lume", sub inia caracterul imperativ al plan ficdrii. LJRSS devenea
astfel un stat totalitar, cu un
partid
unic
$i
o represiune sistematicd.
ln anii c zei economice de suprapfoductie
(1929-1933), guvemele celor-
lalte
tAri
au ceutat cdi
Si
solulii
propii pentru iesirea din aceastd situalie, fiind
elaborate mai multe
pfognme.
intre acestea, cel
propus
de economistul
J. Keynes, aplicat in l\4area Brjtanie, prevedea o inflatie controlatA,
proteclio"
nism
9i
devalodzafea monetard pentru
a descuraja impodurile.
9iin
statele
Unite, F.D. Roosevefi cagigd alegerile (1932) cu un
program
antictizd (New
Deal). ln ale sale Convohhi la gura
sabei, el explica
polilica
sa celiten ilor, fiind
partizanul interventiei de stat in viata economice. Programul a vizat trei dome-
ni i (bancar, i ndusti al 9i ag col ), fi i nd apl i cati n doud etaper 1933-1934, umd-
rindu-se redresarea economicd,
Qi
19351938, cand s-au realizat o serie de
refome sociale. Statul a initiat un vast
prcgram
de lucrd
publice
care
prevedea
constructia de autostrbzi, redresarea cdilor ferate gi amenajdri
hidroenergetice.
New Deai a redat increderea americanilor
Qi
a impus redresarea economi-
ce, in
'1937
produclia
indust ald a SUA depdgind-o
pe
cea din 1929.
. r
r t r
: , ,
i : . r ' , : . I
' :
Alte stale, Germania
$i
ltalia, au cautat rezolvarea problemelor
economice
pe
calea nalionalismului, pe
care fascigtii
ii
nazigtji puneau
rnafe accent.
prin
programul sdu,,munca
9i pai ne",
Hi i l ef a i n
tat
o se e de l ucr6i
publ i ce,
i ar di n
1936 a
pornit
reinarmarea, care a contribuit la scederea dfasticd a somaiului.
Duo6 1945. ir Tona ocupatd de Ar-ata Rotie s-a colstttuit B,ocul s6bbr
comuniste. Acesie
ldd
vof adopta regimuri dupd modelul sovietic, cu unele dife-
fente deteminate de lradilii
Si
mentalitdli. Astfet, era desfiintatd propdetatea p
-
vatd in industne gise praclica
o economie diijatd, planilicatd.
in cadrul acestei
economii, libedatea
$i
inillativa individuald erau ingrAdite pend
ta anthjlare.
PoJilica de restructurare (perestroika)
l6cul6 h mod transpafent (g/asi?oso
iniliald de i\,l.S. Gorbaclov, liderul URSS dupd 1985, avea se ducd treptat ta
resturnarea regimuilof comunisle
$i
la feinloarcerea
lA
lor est-europene Ja
democralia bazatd pe pluralism politic
!i
economie de
piald.
,lncepand
din 1927, Stain fAmAne singurulstipan al
pute
i. La sate incepe colec-
tivzarca aqricuILri:. in5oliB deeli^1nara nentoas, r opozali.o..ln acetatidmp. Statn
lmpune socializarea luluor mijloacelor de produqie
Si
a schimburilor conerciate qi
impune o
p
anificare rigidi tn sistemul ecoromc, orientatA in mod
proitar
cahe dez-
volla@a irdusiriei gaeie,
Scopul esle clar Este vorba de inslaurarea uner societati fed
clasesociale
$l
de lmnsformarea IJRSS intr-o rnare
pulere
industriala
Qimilitad,
capabiE
sa ajungJ dn urmd 1 10 an, Occioelul
$i
s,
.e
ansea
procesL
,evolutiorar.
(S. Berstein, P l\,4itza, /siorla Europei,V,1998)
lzl
CondamnaEa stallnismului
"Stalin
a fost la oiginea conceplului
(du$man
alpoporului), Acesl lermen fAcea inutl
sa culi dovada emfilor ideologice
ale unui indivld sau ate mai mullor tndivizi angajati
inlr-o conhovelsa; acst iermen iecea
posibil,
utilizarea represiunii celei mai ctude, vio-
End toate nornele de legalitate revolulionarS, impotr va oricut s-ar fi manifesiat fn weun
iel oarecare cA nu este de acod cu e (..
)Singula
dovade a cutpabititrtii (...) era
(con-
iesiunea, acuzalului insu$l;
9i
a9a 6urn au doved !o anchelele fecute llle or,
(confesiu-
niler elau oblinute cu miloace de
presiunelizice
asupta acuzatului."
(N.S. HruSc or Raport /a Conge sut W al P.C.U.S, 1956)
AC'|V|TATE
NqEPE}IDTNTA
._
1. Alegeli, din documentul 1, ace fragmenl care define$te adeveratele scopld ale
comuni$tilor atunc cand doreau coectivizarea agricullltii$i
plan
flcarea economi-
c6. Alcalllli un eseu de 15-20 de rendur pe
aceastd temd.
Analizand documentul2, incerca! sa explicalisensulcuvintelor
dugman alpopo-
rului". Cdulal informal suplirnentare, in familie sau la cunoqllnlele mal in velsu,
despre a6estsubiect Fofinulali-va opii e, inlf-un scurteseu, despre consecinlele
aceslLritip de represLrne asLo.a
a.o
o- ei
$i
oopul,lie ,
CompaGlicele relatate in documentele 1
q
3
giimaginle
care le ilustreazd. Stabrliti:
a)Cond
l i i l e
de m! ncd
pe
un
Sa. i er
New Deal
b) Rezlltatele diferte la care s,a ajlns in cele doua
tdri.
4. Expiicali relatia intre modemizare
9
centralizare econorntcd in conceplia lidef or
comunigj di Rona- et.
Eoff
. al. ooo n e
l
aresrsens,
p.ecizaiicare
e;le, ilcon-
ceplia voast|A, caea cea maiscurld spfe modem zarc,
Reformele in
liate
de pre$edinlele
Roosevel
iiaveau in vedere
9i
pe ferm erisaractl
in timpul crizel econom ce
; t
t q
,Roosevell
credea cd cea mai impor-
ianle problemd
a sa ert sd
gdseasca
oamenlorde lucrLr. Elerain mod specla
nemullumil de tineret. l\4ir de tine furau
din kenurile de madd sau cel5lori.
Roosevelt a cerut C.C.C. (Ihe Civitian
Conservaton CoFs) s6-i ajute. PanA in
august 1933, acea$e insiitulie a
plasat
250 000 de tineri in tabere
pesle
lol in
tara.
Ei munceau din
geu,
taind ctdri
anliincendo in peduri,
Inti nd malurte
6u or inundabile, planGnd
copaci in
locuri unde solul a fost degradat. Guver
nul asigura lucrelorllor hlane, adbpost
Si
un salaiu de un dolar
pe
zi. Mutli hrni-
teau aceqti bani acasa
penhu
a-$i ajula
tudele mai
pulin
norocoase.'
(8. O'Ca aghan,
lstoria ilustrate a SUA, 1996)
D]
,Comuni$ii romani au
publical
in
1967 principiile
a ceea ce considerau a fi
un sistem de mnducere
Si
paniflcarc
economic,, in general
mai conservaioare
decit cele lomuiale in alb
ler
socialiste.
Chiar dace inlreprinderile au cApdtai mai
mull drept de decizie,
planificarea
a
remas in mainile
padidului.
Conduc6torii
ldrii
credeau ce modemizarea se
poale
realiza mai rcpede in condiliile unui diri-
jism
centralizat decAt in acelea ale des-
cenllizaii economice.'
0/lad
GeoEescu, /sionb romiinllor: 1 989)
Expozilia universaE de a Bruxe les (1958)
demonsira cA conomla eurcpeana
9i-a
reveiil dup6 anil grei ai r,zbo u ui
i l
Noul capilalism liboral li Eurupa
,"Aceaste
societate este diferftd de so-
cietatea
precedenta
9i
at trcbui sa-i
ga-
sim un nou nume: economie mme, stat
iehnocralic, capilalism
progresisl,
capila-
lism de stat?
Esle capitalista in mdsuE in crc
pre-
domine
proprietatea privald
ln indusirie,
piata
se supune condiliilor concurenlei
Si
pelsisle
o marc
parle
din vechib diferen-
le
sociale.
Nu mai esle una capitalisiA in mesu|a
in care di
jismul
contmleaza
jocul
con'
culentei. Este tehnocraiicA in mesura in
care
gesiiunea
activilelibr induslriale a
trecui in mainib tehnocralilor carc au
uzurpal
pozitiile
ocupale altddatd de ca-
pitalistil
Esle lnsa
9i
socialiste, in sensul
cd o
parle
importante a economiei a fosl
socializatil. S-a stabilil un salaru nrinim
nalional
9i
un ansamblu de m,su de
secu lale sociale a fosl adoplal exista
o
planilica@ indphie spre obiective
sociale."
(C.A.R. Cosland,
V iito ru I liberal is n ul u i, I 952)
EOONOMII LIBERALE
Tn perioada imedia{ u.mitoare pdmului rdzboi mondial, demarcalia intte
Rusia socialistd
Sidemocratiile
occidentaleavea
gio
dimensiune economice -
dirijismul
gi
centralismul regimului de la l\,4oscova lmpotriva liberei concurenle.
incepand cu anii
'30
ai secolului )(X, statul a abandonat treptat atitudinea
de
'paznic
de noapte" al inlereselor capitalismului
9i
s-a implicat direct in rezol-
varea consecintelof crizei economice de supfapfoductie (New-Deaful ame-
rican este un bun exemplu) sau in pregdtirea unui nou conflict de avengure,
devenit iminent dupa venitea la putere a lui Hiller in Gemania. in vremea celur
de-Al Doilea Rezboi l\,,londial, toate activitdtile de
produclie
din
tdrile
beligeran"
te au fost subordonate unui singur obiectiv: viclofia
pe
campul de luptd, ceea
ce a dai economiei libe|ale alte lovitufi
gfele.
Teama de comunism a precipitat reintoarcerea la vechile modele
9i
sub
autorilatea SuA, cafe au ie$it din rdzboifortificate, rcconstruirea lumii liberale
s-a extins inclusiv asupra Germaniei
$i
Japoniei,
ldriinvinse.
Atuurile americane erau impresionante. Jumatate din capacitatea de pro-
ductie mondialA, un sfert din schimburile intemationale, doud treimi din fesur-
sele de metal prelios ale planetei le apa4ineau. ln pdmii 10 ani
postbelici,
SUA au investit sub diverse forme, in
ld
le care doreau sd beneflcieze de o
economie liberald, aproape 23,5 miliarde de dolari
(dinlre
cafe 13 miliarde
numai
pentru
Planul l\.larchall)
$i
inci aproape 12 miliarde cu titlu de ajutor mili-
br. Se nu ne facem iluzii. Lumea liberald se fefdcea cu ajutorulAme cii,dar$i
pentru
a-iasigura interesele din
pozitia
dominanld in care ajunsese.
Trei
piloni lrainici au fosl inAltati atunci
pentru
a asigura noua
plepon-
derenld economicd intr-o lume liberalS:
1) Sistemul monetar internalional de la Bretton-Woods, care
garanta stabi-
lilatea monetafe
(dolarii deveneau singu devize convertibild in aut - 35
penl.u o uncie), era vegheat de Fondul l\,lonetaf International, constituit din
capitalul
tefilor
membre
$i
al cerui depozit putea fi folosit
pentru
acope rea
deficilelof.
2) Liberulschimb restabilit
prin
Acordul
general
asupra ta felor vamale
(G.A.IT.),
care se intemeiazd pe
clauza natiunii celei mai favorizate, o inte"
legere de reducere feciprocd intre slate a taxelor pe
circulatia mdrfurilot
3) cuvernul mondial care ar fi trebuit sd fie ONU se sprijine pe o mullime
de strucluri
(Consiliul
Economic
si
Social, Banca l\,,londiale, F.A.O., O.l.T. etc.)
de la care se agtepla sd stimuleze coopeaarea economicd intre natiuni
qi
mari-
le
programe de investitiiale reconstrucliei
postbelice.
Capitalismul liberal astfel restaurat a trebuit insi sd suporte ameliord
esentiale mai cu seamd in Europa, accepland unele actiuni ale statului in
direclia djrijismului
gi chiar a planificdrii (Franta)
9i
amenajdrii teriloriului
(Anglia). Nalionalizdri in sectoare cheie ale economiei,
precum
siderurgia,
automobilele, bdnciie, asigurerile, au extins controlul
gi
au oferil resurce
pe
care
guvernele le-au folosit cu
precddere
in domeniul
pfotecliei
sociale
(de la
sustinerea matemititii, asigureriin caz de boald
Si
de accidenle diverse, pand
la alocaliifamiliale). Totugi, ceea ce s-a dorit inilial la Washington nu s-a
putut
realizar nu a
putut
fi reconstruild unilatea economicd a lumii, iar Europa s-a
organizat luand distanld fald de intenliile americane de dominatie mondiale.
lumoa bllor
Oplnll divarlonlo asupra ctEgoii economlce
.
in 1963. Raynond Aol
{ftoso. fmlce/) se ndo:a de
posibitrtea
unor ctesteri
nelrrnitale pe
lermen lung
,O
ratd de creqlerc a
produsutui
anual
pe persoane
de 4% nu
poate
ii menlinutd o
perioade
foade lunga, aceasta implica dublarea in 20 de ani multiplicarea cu 8 in 60 de
ani$icu 32 inlr-un secol.
Actualele modde de cre$tero economice nu
pot
li imaginate
pe
lennen lung. Nici
pro-
du4ia
globala ginici pfoductivilatea
muncii nu
pol
cgte
pe
termen netimitat.,'
-
.
In 1969, la incheierca mandatului 6du,
preqedintete
american Lyndon Johnson
antme:
,JaG noastd a inllal in cea de a 95-a luna de ceglere economici conlinue, ca|e prin
vigoare9ip n fo4e esle iad precedent
in istoria noashd. Ne-am despdrtit definiliv de rcc-
siurile cicljce, care weme de
generalii
n+au indeperht de dezvoltare
9i
progres.
Nu mai
considedm serdcia
$ $omajul
drept caracte slici
pemanente
ale vielii noasire economice,,'
"Eu
nu cred ce ruplura din 1974 (c
za care a lnt@rupt cei 30 do ani
gloriogi)
a lost
pur
9i
simplu un efeci at creiterii
prelului petrclutui,
ar ii fost
prea
itumos. Cred mai
dsgmbd ca a fosi inceputuJ lazei descendente a unuiciclu altuiKondratiev Deioade de
40.50 oe ani de spiralie a vieli, economice ca'e alLneca barle oepard in trecut.
Actualulciclu Kondratiev pleace
din 1945, faza de ascendente a dural30 de anisis-a ler-
minat la ilmdlatea anilor'70.
Nu cred c, acest reflux economic va alecta capitalismul. Aceasta esle o veche aven-
tum, carc a sddt
peste
revolulia industriaE
qi
cregterea economice. Contrar opiniei
ge_
nerale deivate din
g6ndirea
lui t\,4arx, eu cred cd, de fapt, capitatismul nu este dec6l o
mice
pafte
a socletell,
partea
cea mobih, cea maivie, cafe n-arc nict o leoature cu con-
lenele (iondle
9
care lra ege la drnelrLlire lumii.
Nu cred deloc ca ce seln6mpb acum reprezinta revanga
(naliunilor
pfololare,
fala
de
(naliunile
capilalisler. Marea to4, a capitatismului este aceea de a-Si adapta
perm;-
nenl mijloacele dominaliei sale."
(F. Braudel, Expansiunea, 1982)
ACTl\t1T A'rE ;ltlEPS|iDElJtA
f
! rrrl ri ri i i
Autorul
amedcan cJlre
larib
din vestul
Europei, inlre anii 1947-1955
4
(milioane
de dolad)
% dili bb-
Anul
4utr
Don+ lmpnr
lulirnPot'
dtrbr
lii
muturi
txihrdo
bunuds
seflut
1947
43 672 3737
24y"
1 950 463 2 775 180
1g't"
1S53 3435 1138 172
67"
1 955 1 593 800 74
|a/o
ln anil 80 inir-un supermarket
drnf-un ora$ arnencan
N
,,Se
poale
spune cd aspiratorul,
calcu-
latorulde buzunar, bomba atomica, tele.
fonul mobil, bulella de gaz,
stilout cu biia
sau discul de vinll intruchipeaze spirilul
secolului.
D& obieclul care reprezintd cel mai
bine aceasta ce nld ramane cdtuciorul
de supema*el, inventat de bdcanul
american Sylvan M. Goldman in 1937:un
m$ fixat
pe
un scaun, ambele metalice,
care, dacd ii
pui
$i
roti, devine cirucior.
Un cerucior suficient de rcbust, care
lranspoftS inlr-un an meriuri carc ii depa-
9esc
de 10 000 de ori
grculatea, pe
un
ira6eu de 4000 de kilornel
,
un ctrucior
ca, aiezat al6tu de celelalle la intrarea
in supfinarket, simbolizeazd hiumful
sau d6pera@a socielalii de consum."
\Dosal
Soeietaba de consun
1910-2000 in
,
fHistoire", Nf. 239, 2000)
59
l
Relineli, din documenl! 1
p
nclpalele caractedstici ale noulul capitajism liberalln
Europa postbelice.
Sbbllill, ucrand ln
grup,
asemandrile
$i
deosebirib faF de
capitalismul secolului XIX
Si
a
pf
mei
jumetali
a secolutui XX.
l\,lotivali pesimismuj
filosofulur francez Raymond Aron, in contrast cLl oplimismul
prc$edintelli
american Lyf don Johnson.
Rezumati in doue fraze suslinerle marelui istoric francez F. Braudel. Confruntali
cele doue teorii despre capiialisrn menlionale. Sunteli in favoarca sau contE
opiniei lui Braudel? Alcdiu
tiun ese! cu acest slbiect.
Alegeli un all obiect care ar
puiea
s mboliza
- asemeni caruciorului de super
market sau aparatelor electro-casnice
- spifitLll veaculuj Stabiliti unde a fost fab
-
cat
prima
oard, cand l-ali descopent
$i
utiltzat, dacd
Si
curn v-a schimbal viala.
Contunlali-vd
irtormaliite
c, cee a
F
oegu,- oe oalcd
Examinalidatele din tabelul4 Stabillipentru fecafe coloand a labelului lendinleie
principale,
de crestere sau de scdd e fe A cdtu ili un eseu despre cei 30 de ani glo,
riogi, evidenliind conhibulia ameicare
pe
domeni. Explicali de ce aiutorul militar
este sensibil mai mare decat donaliie q
imprLrmulurile pentru
anii
j9S3
Fi
195S.
Eco|lomi
ii
socitrt ln lumaa
poslblicd
l.iiod!.llul ll
GulereLe albe'a!
preluat putera
$
responsabiltatea in inlreFnderile
dii Occldenl, lmpunandu-se in fala
,gulere
or albastre' (muf cilori in salopete)
Un ambuleiajpe drumuile Spanie,
in prag de vacanla
semn s
gur
al
prosperiletii
economice
O caractedzarc oconofi ica
a Romand
po6Hcombrbt
,,O
lali
ca Romenia, fdd un capilal
fizic corespunzeior
Qi
fera tehnologie
modemd, nu
poate
ajunge la crearca de
valo matedale decal
prin
munca, adicd
prin
salaii. Invstiliile streine, aducand
tehnologie
9i
capilal, crceaza ln
pimul
rand bcud de mlnce
$i
contibuie la
irnbundblirea calitalii lucratorului roman.
i...)fi,lult
maitaziu se va
pune prcblema
conlrolului
Si
delinerii unei
pd(
a cpi"
talului de cete saladalii
qi
capitaligtii
rom6ni.'
lAl.
Zeane, Riscul de
hre,
in,,Secolul20", 1-3, 2000)
$i
totu$i, cu incepere din 1948, daf cu deosebire din 1960
$i
pand spre
1973, in lumea liberald s-a inregistrat o cfegtefe economicd exceplionald
(indeobqte
numitd
,,cel
30 de ani
gloiosi"),
avand drept consecinld o cregtere
demograiicd impetuoasd (in cele mai industrializale
{dd
ale lumii sporul a fost
de 29%).
Anii ace$tia s-au caracterizat
prin
efortul de investitie gi de modernizare in
domeniul echipamentului
9i
uiilajelor, schimbu le internalionale au cunoscul o
expansiune spectaculoasd, iar guvemele inspirate de Keynes au siapenit rif
mufile cre9ieii, amonizandu]e cu stabilitatea
preturilor
$i
cu echilibrul
pldlilor
exteme. Prospeitatea s-a rdsfrant
qi
asupra celot mai sdrace categorii ale
populaliei, benenciarele unei largiacliuni de
proteclie sociald.
Creqlefea economica a insemnat modernizafea indusliei, cu deosebire a
celei considerate de verf
(electfonicd,
aerospaliale, nucleara), restruclurarea
agriculturii, avantul exceplional al activiEtilor din servicii.
A fost insd o cfegtefe inegald, exceplionald mai ales
pentru
tArile
invinse,
Germania
giJaponia ('10% anual), mijlocie
pentru
llalia
$iFranla
girelativ lentd
pentru
SUA$iAnglia. Cei 30 de aniglorioqi au schimbat fata Europeiocciden-
tale. Dincolo de
prosperitatea
vizibild, transfomdri semnificative s-au
produs
9i
in societater a crescut considerabil numdrul
pe|sonalului
salariat, care a consti-
tuit practic o noua burghezie, a sporit numdrul ag cultorilot
perfect
integrati
in noile activiteli socio-economice, lermieri care ulilizeaze mijloace tehnice
moderne, recurg la credite
$i
se asociaze retelelor industriale
$i
comelciale in
functiune, au crescut salafiile muncitorilor, ceea ce le-a permis sd se bucure de
consumul de masd,
'gulerele
albe", sala alii din domeniul se.viciilor
Si
femeile
care lucreaze au cfescul numedc, cu deosebire in invdlemant, senetate,
administratie
$
come4.
$ocul
petrolief din 1973 a
pus
capdt acesleiepoci, aruncend lumea occi-
dentald inlr-o lunge ciz6 intrerupti de scurte momente de cre$tere. Dupd
stagflatia din 1975
{stagnare 9i
inflalie), economia mondiald perea a se redre-
sa, dar intr-un dtm mai lent
Si
oncum inegal de la o
lard
la alta. Guvemele
liberale de la incepululanilof'80, care au limitat puternic interventia staluluiin
economie, n-au
pulut
opri mercul crizei care se agfaveaze odatd cu intrarea in
incapacitate de
platd a unor
tdri
debitoare (precum Mexiculin 1982). Relansa-
rea americand de la sfar$ilul primului mandat al pfe$edintelui Reagan (1981-
1984) a fost urmatd de o inflalie generalizatd in toab
tarib
dezvollate.
Crlza a avertizat asupra disfunctionalitdtilof capitalismului testaulatin 1945
9i
a revigorat liberalismul, singurul capabil se aducd un nou echilibru intre
forlele vii ale economiei: mai multd libertate intreprinzdtorilof, mai multd liber-
tate
prelu
lof, mai multd mobilitate fo(ei de muncd.
in anii care au urmat cddedi comunisrnului,
tdrile
eliberate de aceastd ideo-
logie au abandonat economia centralizatd,
planificata
9i
s-au indreptat in ri!
murile dife te ale tranziliei cdtre economia functionale de
pial6,
calauzite de
spi i tul l i befal .
Dacd in Cehia
9i
Slovacia, in unele state desp nse din vechea lugoslavie,
in Polonia
Si
Ungaria, schimbarea s-a fdcut cu destul succes, in Romania
9i
Bulgaria tfanzilia spre o noue societate cu caraclef libefal a fost dificild, ceea
ce explicd
9i
intazierea intrdrii acestora in Uniunea Eufopeane-
Oamenii, societatea
9l
lumea idgilor
60
tt
l - l
Economia Dmeneasce ln preajma
aderdrii la uE
.
Conbdul intomdional
,,]\,4ediulinternalionalva conlnuas, fie influenlatde inceftiludint maiore cu radecnrin
dezechilb@le globale
$i
in lensiunite economice produse
de conflicte geopotilce.
Stagnarca economci In Europa, dar
$
in atte
peiiate
turrlti, iar pe
de a a
parte
ascen-
siunea economici a Chinei, Indiet
9i
a ator conomi asiaiice vor detennlna multe
!6rl
(inclusiv
UE
9i
pe
membril sai) sl adopte mecantsme protectionisle
in vederea
pmleierii
prelelorinteme.
Prelulprodusetor de bazS (in specia a
petrotsigaz)va
continua si fle
sub
presiLrnea
cresterii economlce a staleloras altce
qia
unof blocaje pe paiea
de oieda.
Aceste crcumstanle vor afecia economia Romenie.
.
PEdudia indusldalt
,Produclia
industriale a crcscut cu mutt mai
putin
in 2005 fale de an! anterior
(cu
2010). i r nocePBac' escut p. ooaoi cu40o
Esre
p
a , , , b | . a sLsl nem La i Tusi ri d
'onanealca
a sLporlal
5oct.i
prtemce
ap ecierea naqiva a
.oledei
ralo,rale,
creslerea ta felof de ene$ie crtre ntve ete din UE, sistarea ajutoaretor de stat, compelilia
na, dura de pe p'ala
inlna redJcerea ba.,e0. perrrr tmpo.ILrie el-opene oe
(o,r-
fectiidin China (confecltite sunt un bun de export impodant pe pielele
din UE).'
(D. DAianu, Ecanonia rananeascd: ce este de unZtit in 20A6.
in,22', 841 aprilie 2006)
.
Aoricultr.a
,Necesad
este aducerca agicultuii la nivetele m nlme de competitivitate din UE. si
6l0na nu cunoaqte o a[a ca]e de compelltivizare decal crc9terca suprafelei medti a
exploataliei agricole o pe
baza r dicrr i
performanjetor
in randarnenle e de
productie pe
suprafala
qiin productivilalea
r,runci, inlrucet in
prczent,
cu apmape 40yo dtn fo4a de
munca din economie seciorul agricol abia parttc p6
cu 11-12% la fom|arca
ptB.
Nrcimacft prog|amele
de asociere lnte miciiagricultor nu contdbue la rezo varea
probleneof
aparleienlei la UE in agriculturd, pentru
ca unia in asociatiipoale aduce
evenlual o imbunitz
li
a
perforrnanlelor prcductve,
dar nu
S
necesara diminuare dfa-
rnafua a fo4ei de rnunca angajale in ag cullura, slngu care
poale
schimba spre stan_
dadele eumpene locul sectorului agrlcolin economie.,
ll
getbdrescu,
Politia agicole in concordanld cu ceinleb apaftenenlet la lJE,
in
,22', 808, seplembrie 2005)
ACFA4TAIT IND?END
TA
1.
nrondial
,
$-a
dezv6luit,
dupe 1989,
ineficienta
i
Indicbi de b6zi ai economiei romane.tti
i
-9
i
2ooo
Cre$leFa reeld q
2
a PI B
(%)
Prellale
t4 1
de consunr (%)
uenc[ur 0e cont _6.0
curenl (%PlB)
Doilcilulbuge-
-2.3
lllul public
Totalul datoriei
exierne pe
lermen
7,0
scurt (% dln PIB)
9, 3 8,6
-8,7
"9,2
-1,1 -0,8
2004 2005
;_
Indicabd de vulnorabilitate
2m3 2004 2005
Tota ul^daloiei er-
34,t 36,3 34.5
Ielne
l7o
0n Plb)
ffi:ffi,:fl:'3i
45,0 53,0 65,0
ldentifcatr, c! ajltorul doclrnentului 1, cea rnai relevanld condilie a
progresului
economiei romaneqt. Ciutali cateva exernpe de intrepdnzetori care au rcugt sd
obtind rezultate deosebite stimu and
produclia.
Caracter zal
,
lucfand in g ruplrr de cete 4-5 elevi contexlu economic inlernationa
al inferl Roman ei in UE Stab
!
ce ne avaniajeazd
9t
ce ne dezavanlaieaza pe
temen scurt
Si
ung in aceasti siuate
Plezentali economia romaneasca Cin
peaspectiva
celor doud domenii fundamen-
tale: induslna
9i
agricultura Ana zal efeclu unuia din facto|i de
soc
mentionat
i. egelu.a cu indusda. To
-
u'.; a o >, .1a expJnere pe
aaeasla lema
sl
suslineli o n'ala coleg o'
Seleclal
punclele
slabe ale ag.ic! iu i rcmanegti in
preajma
intDri in UE Dacd
sollli e ind cate de autorulaarcollru 1Lr !, se
par
eficiente ce
pronostic putelida
penlru
evoluJia acesluisector econoT a i" ariicare vorvent?
Deiiniti teffnenii economrci fo osijl de s-.e. a
9i.
precumrprodus
iniern brul(plB),
venil nalional, deficil de cont cuet i
.:e.!.e:a!i
cL ajutofu lor, datele din cele
doud tabele. Acdtuiliun scurl esu cLt 2t:si suc eLr
r
t ' ni
L
r : - \ L
l 1l "
- -
'
.
SerolulXX a cunoscui aEluride eco
nomiile liberale,
9i
economii dirijale
Caracleaistic cu deosebire cele a
doua
jLmdtdji
a secol!lui lrecut esle
rmpactul Ltnor aspecte ale econom!
ilord rijate cu economiile liberale.
in Rornenia postcomunista,
aban
donarea economie planifcale gi
trecerea spre econornta de
pialA
au
reslaural vech ui lbemlism.
8, 8
Ecoioanb
$i societate In lumea
61
t { |
ffi*nnnmi*
rurmla* ennnnrnie urban*
in HornAnia
ECONOMIA
RURALA, O TBADITIE CARE VA DUBA
La capdtll ultimilor 50 de ani
giin preajma intrariiin UE, economia agrard
9i
producdtorii din Romania se afld in fala acelora$i
provocdri ca in aniide dupe
razboi: nivelul tehnic
precar,
asemenea caliutii seminlelol
Si
raselor de anl-
male, dependenta de conditiile climatice
gi, nu in ultimul rand, produsele
oblinule, de
putine oriin concordanle cu standardele europene.
Cum s-a ajuns aici
putem
afla cerceund ce s"a inl6mplatin acest domeniu
maiintaiin anii comunismului. Refoma agrard din 1945, incompletd (pentru cd
a exceptat combatantii-terani de
pe frontulsovietic), a avut doar rclulde a des-
fiinta vechea clas6 de
proprietari
9i
de a atrage de
partea
noilor stdpani,
suslinutigi de fo(a ocupantuluisovietic, cea mai mare
parte
a
populatieilarii.
Tmpotriva unor declaralii oficiale, in umbra improprietdridi se afla colecti-
vizarea. lmpuse de modelul sovietic, s-a desfdqurat sub
putemica motivatie a
cre$terii
producliei
9i
a
productiviutii
9i
ridica i nivelului de lrai al
teldnimii
De
fapt, vreme de mai bine de un deceniu
gi
impotfiva unei
puternice rezistente,
autofitdtile au
palronat in fo{d un alt tfansfer de
proprietate de
pfopo(ii,
pdmentul, vitele
qi atelajele exploataliilor rurale trecand in
proprietatea colec'
{ve a membrilor nou infiintatelor
gospoddrii agricole colective, care asigurau
slatuluiun controlabsolut asupra acestuisector economic
$i
producdtorilor
sii.
in aniicare au urmat, dotarea tehnicd a inregistral o creitere semnificative,
iar
programulde iigalii a ddicat produclia la hectar:in acelasitimp, investiliile
masive in industrie au
golit satele, indreptand fo(a de muncd tandfA spre ma-
rile intreprinderi urbane. Cel mai des evocat moment a ramas in memoria
colecivd culegerea recoltei, care aducea la capetul tarlalelor ostagi, studenli,
elevi
$i
funclionari
publici
reunili in doinla de a-giispr,vicat maircpedetleaba.
Ambitia lui N. Ceaulescu de a achita
pana
la ultimul dolar datoria externd
ce se acumulase in timp a di
jat
o mare
parte
din
produsele agriculturii spre
export. A fost astfel declansatd o crizd fdra
precedent a aprovizionarii
pielei
inteme, mascata fArd sd convingd
pe
nimeni cu,,Programul de alimentatie
$tiintificd
a
populatiei" adoptat de l\y'atea Adunare Nalionald in iunie 1984.
Evenimentele din finalul anului 19Bg
9i
pfdbusirea regimului comunisl care
a urmat au tfezit speranta redobandidi
pdmantului pierdut
$i
refacerii unei lumi
risipile. De altfel, reslructufarea agriculturii
$i
sprijinifea micii proprietali
tarA-
ne$ti,
precum
9i
op rea distrugerii satelor se aflau la loc de frunte in Comuni-
catul cdtfe
tard
al Frontului Salvdrii Nalionale din decembrie 1989.
Legisla{ia agrare din ultimii 16 ani a consacrat dreptul la
propdetate pane h
restituirea integrald a ceea ce a fost confiscat in anii comunismului. Din
pdcale,
retrocedarea
pemantului
a fosl insotitd de abuzuri
$i
ilegalitdli, de
procese
inteminabile
si
de nemultumiri vehemente.
s{ldrd h tih! sm dr St d
(esinelE
5rurl
Plm
lritd
litll0rMd. liill].F & Pliritr
Propaganda comun {a prczenta
o economie rurab,cosmelizal
in lapon cu cea rcal6 (ali! din 1951)
Croroiogie
:? ni.lie 14,45
-
Legea rcfoflne agrare
decrelala de
guvemul dr. Pelru Grcza
Ma.lie lt43
-
Declangarea coleclivizdrii
ag cultu i.
l:J i||ernbd4 1!):i{,
-
Apmbarea
prmului
plan
clncinal,
f,trilie 1162
-
incheierea colectivizdii.
1t85 -
Dupe slalistica oficial6
populalia
rurale a aluns sa fie egale cu cea urbane
22 iorefitria:1!39- Prcgmul
politic
in
zece
puncte
al F,S.N. aqazA la loc de cLn-
ste
,,Restructurarca
agricultu i, crearea
$i
sprLjiniea micii
produclii
lelanqti'
.
14 febnrirj.r l{,91
-
Adoptarea de cetre
camercle rcunte ale Pa amentuu a Legii
Iondului funciar ca
prevede
rcstabiiirea
drepiului de
pop elale asupE terenurior
ce se
g,sesc in
pairmoniul fosle or coo-
peGllve agrlcole de
produclle (C.A.P).
12 irflrri.:2{,fi1- Monitorul ofrcial
publca
Legea restiluid tercnurllor agficole
gifores'
iiere adopbE de cele doue camerc ale
Paiarnentului in decembie 1999.
@
i doi f or
, ,
t .
,
Dar, a$a cum demonslreaze nu numaispecialiqtii,
ciinsaqirealitatea, mica
exploatalie
ldrdneasce
nu este capabild sd
producd
decat in limitele
suplavieluiii. Precarilalea randamentului
agdculiurii este vizibild in satele
romane$titconslrucljidin
materiale friabile, lesne luate de apele mailof inun-
datii, drumuri desfundate, paduricare,
odatd distruse, se refac cu lot mai multd
greutate.
Reconstruirea economiei
agrare
$i,
impljcit, a satului romanesc
rdmane un subiect deschis viitoruiui.
i t r
Cooperelivizarca
,in
etapa actuala, lupta impoiriva exptoatdril capitatisle la sate
9i
politica
de ingradirc a chiabu mii, de la timitaea puterji
sate eco-
nomice
9i
inffuenlei
sale
politice,
tfebuie dusA cu
Si
mai multd
hoterare.
AceasH sarcina se indepline9te pe
baza
polillciide
clasa h sate:
1)
p
n aperaa intercselor prolelaflrt!i
agricol (...);
2)
printr-o
politicl
tscala de clas,, care sd apese
pe
chiabur
ln acesl scop,
padidulva
cduta: 1)sd limiteze chiabunmea (...);
3) sa dezvolte toate formele de cooper4ie in agficutture; 4) s6 con-
tibue la mecanizarea
Si
eleclrifrcarea tot mal larga a gospodariei
agdcol e. . . '
(Din Rapoiul prezeflat
de Gheoqhe cheoehiu-Dej
ta ptenara
C.C. alPM.R. djn $5 martie 1949)
i - l
i :
Dinamica produclii globale
agdcole ln
anii193&t989 (%)
,.4
Arii
d6 bazA
1$O 1950
1938
't95()
1960
1970
1980
fs0
Anlicomprali
1960 1970 f980 1985 1989
126 157 247 300 260
171 212 334 4A6 351
100 224 196 n8 2A6
100 158 192 166
140 122 105
100 86,5
100 74
100
Lgea 18fl99i
,Art.8. Stabilirea deptuluide
poprietate p
vata asup teenurilorcafe segesescln
palimoniul
cooperativeJor agricote de
prcduclie
se face in condiliile
prezentei
tegi pdn
reconstituirea
drepiulul de
proprietate
sau constil0irea acstui drcpt,
Ar1.10. Slabilirea dreplului de
pfopdetate
se face la cerere,
0e baza situatiei
terenurilor delinute de coopetive la I
januarje
1990, inscrise in sislemulde evidenld a
cadasln lL; fu1cra' general
sau a regislrului agricol corecbd cu
:rslr;tradb
.eoa, eiec
lldle oe cafe coooera vS p6na
b data irtdni . n v goare
a legti.
lDupl
lsbia Ranenieiln texte.
coord. Bogdan MuEescu, Coint, Bucuresti, 2001)
ATTtVtIATf
tNDi"t {i}f iiTA
l.
,Traducell" din,,lirnba de lemn utlizatd de secrelarul general
al
p
[,4. R. in Rapoftul
la plenara
din 3-5 marlie 1949 adevdratele inlentii ale conducdtorilor
oartidului
odatd cu cooperalivizarea
agiculturl.
2. Explicalidin ce rnotive dezvoltafea foTmelorde
cooperalie, rnecanizarea
$ielecld-
ficarca erau asociate c! limilarea chiaburimii.
Anajizali daiele din tabelul 2 Stab
I
culba crescdloare
Si
descrcscatoare a
prc_
oJcl . ergl obal e aqri coi e de. a l ung- d50deani
Eornul at i o
op' ri e
Moiivali propo4ia
corcspunzAtoare mai rnicd a investiliilor din agricultlrd fatd de
cele din industie.
Stabllili, dupd examinaa doc!mentulu 4, caleva conctuz|.
Alc:tuili un eseu in care se formllal o opin e argumentate relativ la situalia generald
a agriculturii romenegli, inainte de intrarea in UE.
(Dupd
ltlaria [/ure$an, Dumilru l,ture9afl,
/strr'a ecoromiei, Ed. Economicd, 2003)
,,
i Invsstiliiln oconomia nationaH
"
$iTn
agdculturd
1950 1970
1960 1989
Tolal
(miliosne
14,
6304 79 990 210451 Z64n
din caftl
i.nv66lililln
sgri@lturd,
|lD|zenulnd
din b{atlt
10,6% 159% 129% 16,8%
iravesltlild (%)
r
PondeFa grupelor
de vardd hta
de lotalul agricultorilor ln 1989
Populale
oqDag (%)
668 12 789 27 244 3S 805
Grupe
de veBE
15-24
25-U
35-49
50-64
65
Si
pesle
14, 5
14, 9
17, 1
28,2
24,9
Econonig
$j.soaistat
tn lumea
DoslbelicE
I
tutrodu!u;
i!
ECONOMIA URBANA
Cel de-Al Doilea Razboi l\y'ondial s-a incheiat
pentru Romania cu un bilanl
dramatic, mo(ilor, ranitilor
Sidispdrutilor
adeugandu-1i-se
pierderimate ale care
au dezorganizat
pe termen lung economia nationale Preluarea
pule i politice
oe crtre comunigti
a lasat in grija acestora refacerea
l6'ii
Pentru ei era impe-
rios necesar sd ile demontatd vechea economie de
piata pdn desfiinlarea,
prin-
tre altele, a ma-li
prop
et6ll
p'ivale
$l
odad cu concenttarea tuturot resurselor
sub auto tatea
partidului-stat, sd lle infeptuitd noua economie centralizati,
organizald
pin planificare (initial numai anuaH, ulterior
9i
cincinah).
Dogma
politicd potrivil cdreia o societate superioare nu se
poate constilui
decat
prin
intennediul dictatudi
proletariatului a condus imediatla teza
p
oritdtii
industrializdrii,
care a iosl sustinute
pane in ultimul ceas al regimului comunist,
celmaiadesea
f6d a se
tine
contde resursele mate ale
Siumane,
de rentabi-
litate sau de consecinlele
sociale.
La inceputul anilor'60, Romania s-a opus
planului Valev, sustinut in cadrul
CAER, contestand astfel conceptul de diviziune socialistd
internalionald a
muncii. Ulteriof, Romania a aderat la Fondul fi,4onetar Internalional, a semnat
un acord cu Comunitatea Economicd Europeand
(1980)
9i
a primit clauza
naliunii celei mai favorizate din
partea SUA
(1975-1988). Din
pdcate, ioale
aceste
premise favorabile au fost irosite. Industrializarea
fodate ela
pnn ea
insdsi o cauze a eqecului.
in
plus,
asa cum era
gandite, avea in vedere cu
precddere metalurgia'
siderurgia,
construclia de ma$ini9l induslria extractivd, neglijend aploape com-
olet industiile ofoducdtoafe
de bunuri de consum Apoi, construirea de mii de
intreprinderi
pentru
a asigura extinderea activitdlilof industriale in intreaga
tara
provoca dezechilibre datorale
proastei gesiiuni speciiice
prop etdtii de stat,
daf
gi
deficitului
de matefii
prime, de fo46 de munca inalt calificatd
9i
de
resurse energetice. Ciclul se incheia cu
produse de slabd calitate, necompelF
tive
pe piala
mondiald, de multe oi exportate in
ldrile
CAER' Ia schimb cu
altele similare. Cresterea economicd nu
producea
astfel un nivel de trai supe-
rior, cidoat mentinea
veniturile medii la nivelul supravieluirii Dacd addugdm
$i
sacrificiile solicitate
pentru plata
datoiei exierne,
putem intelege mai blne
starea de soirii din care s-au nAscul evenimentele din decemb e 1989
Reintoarcefea la economia de
pialS
s-a lealizat anevoios, intr-o lungd
pefioadd de tranzilie. Privalizarea a desfiinlat mii de intrep nderi
9i
a disponibi-
lizat milbane de muncitori. Ani de zile,
produclia indusl ala a scdzut constant,
insolite fiind de scdderea nivelului de trai, mult sub nivelul inregistEt in anii de
dinainte de 1 989. Cederea acceleratd a fost opritd la inceputu l noului secol
9i
in
anii2004-2005
(in primulan
$iin
sectorul agricol), iarsemnele uneiredresdriau
ince0ut tfeptat sd apard, fiind concretizate in creste de
pene la 4%, mai mari
decat nivelul inregisirat in
tdrile
occideniale Activitdtile financiare, serviciile
9i
consumul au crescut. in toaie marile ora$e, clddidle cu multe etaje, din sticld
9i
beton,
$i
supemafieturile
te intampin6 la tot
pasul lntratea
previzibild in IJE va
injecta economia
romaneasce cu importante sume de capital. Prospeitatea atat
de indelung dotitd depinde inse
9i
de contribulia noastra, a tuturor'
Induslria socal$a, o industrie energofag,
Sipo
uanta (comb naiuLde
producerc
acimentu!ide la Tuda li anii 70)
frorologie
'ii
iunie ig48 -
Nationalizarca
principa-
lelor m|]loace de
produclie
i1 iulie 1g4B infinlarea Comisiei de
Slal a PIanilicSrii.
i963 -
Proiectul rcrnano'iugoslav de con-
struire a oblectvului
hidrcenergetic de la
Poille de Fier.
Noiembie 1979 -
Incheierca
Primulu
tronson a melrou ui Bucuqti,
i
a; 1gg4- Darea in folosintd a canalului
Dundre l\,lareaNeagre,
?2 de.embrie i98.* -
PrograrnulFS N.ln
10
pllncte prevede, intrc altele, eliminarea
centralizdri
9i
a bimcraliei,
pomovarea
ibere lniliative
I
a compeliliei
ilit(l Pdbuqireaprodu4ieiindustriale
C27,7%)9ia
exporir or
C54%).
l 9! l j
-Adancrca
rccesi uni l . P. 8. scade
cu 12 9% iala de anu
Pecedenl
1:$3 - Sloparea scaderii
produ4iei.
l99i Acceletaa
procesuLuideprivali
zarc
1l!;t -
PIB scade cu 10,4%,
Aornaiu
atinge 10,6%.
:LiCi Aparila
pdmeor roade ale
polilicii
de reslruclurare
ii Privatizare.
2rllii - Creqterea economica inceputa in
ultmli aniconl nud (4,8%).
64
Oamonii, sociel,alea
9i
lumea ideilor
Puncful d vedore oficjal asLtpm dezvolgrii economice a Romanioi
,DimensiLrnile dezvolaii noaslre in acesl cincinal
(
197G1980) sunl retiefate cu oute-
re de faptulcb in anul 1980
prcduclia g
obala industdat, va fr de 53 de oi maimarc dec6l
ln 1938. Dispunern astbzide o irdushie moderna dotald cu miitoace de
produclteavansate,
capabiH sa rezolve cele mai complexe
prcbleme
ale
prc!rcsuluilehntc
coniemporan, s,
asrgure inzestrea tutu ror ramuilor cu maqjni gi ulilaje de inali mndament, ndusfa
paF
Ic'pe cu
pesle
60% la fomarea ventulul nationalqicu peste
75% la acoperirea cerintelor
de ma$rn
9i
utlaje ale economiei, cuprinde 35% din lolalul
popu
al ei ocupale, manifes-
t6ndu-se ca factor holdrAlor al
prcgresului
economic
$i
social al soc elel i noaslrc
,
(N.
Ceau$escu Raportd C.C. la alXll-tea Conges
pC.R,
19 fioimbie 1979)
t :
t :
Un dll
puncl
de vederc
,Cinclna
ul 19761980 nu a
putut
f indeptinil ta majoritatea ndicitor pinc pali,
nic a
venrtul nallonal, nici la prcduclia
indushiala lolatd ... Ca urmare, iaG de directivele apro-
bale in 1979, prevededle
cinclnalului urmetor vor ft reduse .. Acesl ioc cu cifiete bse
impresa unuihaosdeplnin politica
de
planiJic?re
cu alalmaimulcu cateb mascheaz,
rpsa oricdrei incercai reale de reforma emnomica, Econornia romaneasce este. ldri
indoiale, cea mai strict cenlralizala
$r
r
gid planificatd
conomle d n intregu bgaf socta-
lisL. o srLale
care
generedza
reIciefl6.lps, oe'le/b,itate, ca.e descJraiea/a i,ril.al
vele .. In nod palado/dl
fdbrici'e trdJctr a /ari soc a,cle ir loc de a o.odL. oooalie
produc
s6rdcie, Metodele prin
ca s-a realtzat pana
acum industnaizarea, transferul
fo4eide muncb din agricullLlr5, credilee exteme giacumularca
fo(ale pe
seama con-
sumul ui sl ei ndu-e l rcot at '
'
(V ad Geo'qes(J lslofla rc/hir;/or,
'q89l
;
I l
*, '
Produsul inlm brut, dupa 1989
(%)
lndustio
40,5
37,9
38,3
30,9
26,3
24,8
lNllqlll']xi li r.,r,
ryi r{xl i rl i l
,r
Dinamica prcducliei
industdal
a Capitalei (19341986)
,2005
a fosi anul ln cafe RomAnia a
lualo rau
pe
calea economiei adiza-
nale... Tot ce a fost important sgur gi
prolitabi
a fost vandul capiialului siretn
-
petrolul,
dlshibulia de
gaze
9i
elecl ci-
tate, peda
coroane d n sistemulbancar-
$
acesie
prese
nu se
poale
spune ca n au
prospelal
., ndusiria- p
atfa unghllara
a emnomrerreae
- aproape a stagnat.
Au crescut insa servictile, iar cele finan-
ciaFbancarc inlr-o alud de invidiat . . ln
general,
ramane o inlrebarc: daca dez,
vollarea servicillor
poale
avea oc ldre o
dezvoliare solda a ndustriei
S
agdcut-
lurii, indeosebi a
productiei prclucreba-
re?... nvestilimasive se iac nu in iacli-
tAli'industria e sau utiltd!
publice
ci in
afacerl imobil afe inconstrucliide birour
de vle
9
de aparlamente de tux. CAt
poate
rcz sfa o astfel de economie?'
(llie
$ebinescu
Ce fel de ecanonie
se construiegle acum in Ronania?,
in,,22', 836, madie 2006)
i'til,) r",l'rt,-l,.illiA!
Economla rura,
Si
cea urbane au
lost subordonate dectziei
po
tice in
wernea regim!lul comunisl.
Abandonarea dirijismului
9i
reveni-
rea la liberalisrn au creat insd alte
probleme,
in
p
mu rand accentua-
rea decalaju ! inlre activitdlile pro-
duclve
$i
servicii, cu consec nte
sociale mporianle.
1990
1991
1992
1997
1998
1999
ACTIVIIATE
A0dditud
21, 8
18,9
19, 0
18, 0
14,4
Seryicii
34,8
40,6
38,4
44,4
46,4
1. Ana izali documentul 1. Deiini! industrializarca in mnceplia secrctarului general
al
PC. R.
Cornparali afirmaliile d n acesl document cu arg u mente e formLt ate in documeflul
3. DescoperiJi fala nevazutA a nd ustr a rzdrii. Stabil
ti
melodele. Explicati form! a-
reai
,,ln
mod
padoxa,
fabrc e
pfoduc
sAdcie,' Alcatu
li
un eseu argumentativ
cu lema:. Luminile
$i
unbrele industrializeii in anji canunjsmului.
lnterpretali docLtmentul4. Caracterzal. irnprcund cu un gr!p
de coleg, economia
rcrnaneascA
postdecembristd.
Analizali documentul 5. Ce reproseaza. de fa
pt
autorul textul! faclo ordedecize
economicA? A cdt!
1r,
pe
baza altor infomal i !n lablou a sillatiei din ull mii
j
S ani
Explical de ce in vremea cornun srn! ulinvesll le erau dirijaie in industrie,
pentru
ca asldziee sd fe alrase in alte secloare Cafe credetica este solulia optimd?
Alcilurjr un eseu cu lema: Eco nania rcfiineascd in ceubrca
praporliilor
corecle,
lDupa
Bucuetti. Omagiu narelu erau,
1988)
Economie
9i
socitate tn lumea
postblic,
65
r0rnanesc
.ffiianpmra
gl
exiNu
| ; l
Romani
ti
minodgli n4ionale
Ll I
din Romrniat
' Datele inregislrate de recens6minlele dln
1930
S
1992 se bazeaze
pe
dspunsurile
nouAtrrr oe lAruca nouArrttR
din Plea$a
Fodali de imprejurdrigi de evolutia istoricd, grupuride romanitrdiesc astezr
i"Y .
in alara
granitelor
tarii
noastre. constituind mi.rorirali nalionale ]n mai multe
lrad lional : .,'
'
slale ate tum ,
Expresia
,Romania
este o
tara
inconjuratd de romeni" este sustinule de
existenla acestuinumdr importanl de conalionali ai no$t care $iiesc in statele
vecine. Unii se numesc romani, altii moldoveni, valahi, aromani, macedoneni
sau meglenoromani. Existenta lor reprezintd o tealitate ce derivd din
procesul
de etnogeneza care a cuprins o ade mult maiintinsa decal supfafala de astezi
a Romaniei.
Pe de alu
paire, de-a lungultimpului, in spaliulromanesc au fost colonizate
Si
populatii de altd o
gine
etnicd: secui, saqi, maghiari
(Transilvania),9vabi
(Banat), germani, ucraineni
(Bucovina),
rugi, evrei,
gdgduzi (Basanbia). De
asemenea, in
Tdrile
Romane s-au stabilit, in diferite momente ale isto ei,
evrei, armeni, italieni, sarbi, bulgari, slovacietc., fiind akaii aici de
posibilitdli
mai bune de trai sau fiind nevoili si se refugieze de perseculiile din alte
tari.
Dupd ca$tigarea independenlei(proclamatd la I mai 1877), deqi
potenlialul
Romanieiera llmitat, atat
guvernele,
cat
9i
opinia
publica, mai ales intelectualii,
au acordat o mare atentie romanibf din afara
granitelor S-a actionat
pe
cei
diplomatice in favoarea respectdrii drepturilor aceslora, li s-au trimis cA4i,
ziare, iaf multi invdldto
si
profesori
din Romania
9i-au
desfagurat activitatea
in
gcolile
romanegti din statele respeclive, mai ales la sud de Dunere.
Constiturea Romaniei l\4ad a creat in
peioada
interbelicd condilii noi pentru
evolutia
poporului
roman, care a continuat sd acorde asistentd fralilordin afara
granitelor Rezultaie
pozitive s-au oblinut, mai ales, ca urmare a intelegerilol
rcalizate de statul roman cu lugoslavia, Cehoslovacia, Tufcia
gi
Grecia.
Ultima conflagralie mondiale a adus romanibr marea dramd din vara anu-
lui 1940, cand au fost cedali aproape 100 000 km'l din teritoriu
9i
6 800 000 de
locuito, in majoritate fomani. l\.larea Unire fusese sfdramatd, iar romanii
ramasi in teritoiile cedate au fost supugi unor crunte represiuni:
jafud,
asasi-
nate, deportdi. Pe de altd
parte,
in aceste zone s-au fdcut coloniza avand ca
scop schimbafea structurii etnice a
populaliei.
Astdzi este un fapt real cd destul de multi romanitrdiesc nu numaiin statele
vecine, ci
qi
in altele mai indepd(ate. Unii 6e alld in Rusia, Kazahstan,
Kifghizstan
$i
in alte republici foste sovietice, unde au fost deportati in anii
1940-1941 o dupd 1944 din ordinul
guvemului de la Moscova, allii sunt fo$ti
prozonieride dzboi, care nu s-au maiintors acase.
Tot in randul celor de departe se insciu fomanii afati in SUA, Canada
gi
Auslralia, unde au emigrat in mai multe valuri de-a lungul secolelor al Xlxlea
si
al Xx-lea- Marea lor,,aventurd' a fost determinata, mai ales, de motive eco-
nomice - do nla de a trAi o viald mai bune -, aceleagi motive care au deter-
minat emigrarea
iiin
unele state eurcpene dezvoltate.
in anil socialismului, guvernele
Romaniei nu s-au
preocupal
de soarta
romanibr din afara granitelor, promovand pfincipiul,neamesleculuiin
treburile
interne" ale altof state. Dupd 1989, problema
este reluald de statul romen
$i
se
infiinleazd o serie de asocialiiqi de fundatii.
S-a cteal Dieclia pentru
Romenii din Diasporc in cadrul l\r.A.E. Fundatia
culturald Ro-b 16 o.qan.zeaz6 numeroase
aclivilali
pertru
valorillcarea cre;_
liei
intelecluale a romanilor de pretutindeni.
Liga pentru
lJnitatea Culturald a
Ronenibr
a losl reaclivate
9i
impfeund cu Asocia[ia
pro"Basarabia
ti
pro-
Bucovil?a desfdioard aclivitdli pentru
spijinifea rcmanilor din afara gfaniletof.
Eminesc[ de6pre roman dln aftrE
g|anilolor
,,D
n marca unitaie etnica a tracilor romanizali carc oclpa in veacul de mijloc apoape
inheg terlto ul Peninsulei Balcanice, incepend de sub zidurite Constantinopotului, ale
Atenei
$i
ale Trieslulli
Si
ajungand
pane
h Nistru sple miaze,noapie
Si
risarit pand-n
9esurile
lisej spre apus, n-a Iemas decat mana aceasla de
popor
romanesc ltber
pe
oerecJl oe pamanl
dirre Pru[ Dulrre
$
Cdrpal {..
)
Nu e irrr-adevar un
pooor
megie$
care se n-a bi rcmani sub
jugul
sau.'
(Din volumul l\rl. Eminescu, Romanii din alan gftnilelor
Fdi,19gg)
I e. l
L-: l
FJispendirea 6l6mentului nomanesc ln 1946
,Aslazi,
rcmaniise gasesc
in urmabarcte regiuni:
1, in Ucfaina Transcaeatce,
se afle 4 sate populate
exclusiv de rcmani
$i
sltuate
chiar la l.olrera prov
aciei rom6ne$ l
l\,la?-1JriLiu
2. in ljngaria, Tratatul de a Trianon a tisat in afara lontierclor Romanjei o serje de
comune aflate de-a lungulEanilei.
3. in lugoslavia, rcmenii alcdtuiesc douA
grupuri
compacle: Banatul
d
Craina. in afara
de acestea, se rnargAsesc mmenipeinteg te loriutiugoslav, in speciatin l\4acedonia
4. in Bulgaria, elementul romenesc se
gdsegte
in doue
grupu
: Timocul
Si
zona
Dulrrii. Pe
l6rga
aceqla se ra aqA.oraqiin RasSrilut Butga.ier ir legiJr.te muntoase.
5. in Grecia, .omanii alcltuiesc un
grup
destul de dens in lvtuntii
pindutui.
Se mai
gasesc
in
grupu
rna miciln Macedonia, Tesatie, regrunea Otimputui etc. Elemente izo-
alo se gasesc pe
inheg ieriloiui continenlalelen.
6. in Abanla, elemeniul rcrnanesc se
geseste
mai dens in Cempia Mazachiei
Si
rasodndil in grupJn
rl2rele'. dversF oJrl din sJo.eslu
!aii.
7. in lstria, se
gdseste
o insula reduse de romanlin regjunea Abbazla.,
(Ahivele
l',4.4.E., Fond Conferinla
pdcii, pais
1946, vot. 130)
ACNVTATE INDEP'NDSNTA
trl
Pi.ionlele din 6atul Uzdin
,ln
ljzdin, ca
Siin
colelalte sate mm6-
ne$ti din Banatul iugosiaq s-au
pestrat
limba rom6na, modul de viata, obiceiu-
rile,
portul popular
ale romani|ol' Oumi-
nica
qide
serbalod
t6nii
se imbEcd in
straie frumoase,
tesute
in case
pe
ve-
chib razboaie, defemeiqifete harnice,
$i
lmpodobite cu mollve romanegti. (..)
Hora de duminicr, in centrut tocaltatii,
unde lmbdcali in coslume nalionate vin
bemni
$i
tineri sa se veseleasca, mai
lace inca
pade
dtn deconrl viu al saiului,
de$i satenl tiner, cedand spiritulul
vrcmii, se siml ahali tot mai mult de un
alt
gen
de muzici
$l
de alte dansu .
Pictoriteie din Uzdin nu
prea
se inspire
din aceste fome de lranzilie de la viala
haditionaE a satului la o vial6 impelso,
nald, cu tot mai rnulte tes;tu orese-
ne$ti. Dimpotive, loate picteazd
de
regu a modulde viale iladilional, lmpotri-
vindu"se in acest fel dispar
liei
lui rapide.
Ca niste cronica ai iimpului, vor sa fixe-
ze
$i
sa fereascd de uitare bogeJia
Si
varielalea datinilor rcm6ne9ti, comorile
folclorului, virtutile modului de viale fadi-
lonal
alconsdlenilor lor Nezuinle fireas-
cd, daca ne
gandim
ci, in ultimele dece-
nii, mediul rural
-
dalorita caldb ilor tot
mar frccvente ale sdtenilor, a contaclului
lor cu lumea
$i
cu alte medri, cu orage gi
cu alle
ler
- se metamorfozeaza irever-
sibil, satui iegind din izolarea lui conseF
vatoare
$L
ocaoiiloare de odinioad.'
(Nbojia
Tomasevii,
Pialurc naivd iugoslava, 1977)
1. Dupe ce clli!
Si
comparalt docurnentele 2
9
3, rezolvali, llcrand in
grup,
urmdtoa-
rcle sarcrnide lucru:
a)Stabrii! mo|vele care au delerminat elaborarea acesrcrrexle,
b) Argumentali ultirna afirmalie d n c tatutreprodus din
publcistica
lui[,{. Eminescu.
c) Comentali situalii e in care se afla Roman a cand au fost sc se aceste texte
2. Analizali datele dln labelul 1 gilo.mulalr
o concluzie referitoare la diferenlele inrc-
gislnte
intre recensemintele d n 1930
I
1992.
O scena din viata satului,
pdura naivd de Ana onciu din ljzdii
67
Enescu
$icelebru
sdu d scipol
vrolonislul Yehud l'/enuh n (1954)
Enescu
^rfi
xll
,U
timil noud anidin vlald (1946'1955),
Enescu i'a irdil exclusiv in *alnAtate,
inh-un exil voluntar, determinat mai mLit
c sigur de intdstare, dure
Si
-
poale
-
scarba. Scarba fala de cele ce se
petreceau in Rornania acelor vTemull
instdpani@a ocupantulul stain (direcl ori
p n inteeug
)
asupra luturor bunurlor
$j
struciuriof aceslei
lari,
perseculia poli-
lci aliati cu leroarca, ca au dus la
creaa Gulagulul mmanesc cu sutelede
mii de victime, dereglarea
9i
coruperca
tuturor funcliilor socla e (administralie,
juslilie
armad,
Scoala,
bise ce, finanle,
economie), subminarea
Si
baljocorirea
culturii
prin instaurarea nomeor
jdano-
viste deinte
qi propulsarea persona-
jelor gala
se le aplice, deskuclumrea
naliunii
prin
impunerea cu biciul
$i
cu
pistolul
a unor vaste
9i
artiliciale mutalil
sociale"
lPasca
Be nfu, Menoia,
4
lnstalarea, cu ajutorul sovieticilof, a tegimulul com!nist in Romania a
pro-
dus un exod de
proporlii,
risipindu-i
pe
mulli romani dlncolo de
gfanitele firegti
ale
larii.
Aperea acum o Romenie noud, cea a exilului, formata dln oameni
animalide o ave'siune orolunda fale de comJnism.
Dupa 1948 se
puteau
distinge in Occident trei
grupufi
de refugiati romani.
Primul, restrans numeric, efa format din
personalitdli pfecum Emil Cioran,
Eugen lonescu, Constantin Brancugi, Mircea Eliade, Geolge Enescu, unii sta-
bililiin stfdindlate dinainte de rdzboi, la care se addugau mulli membri ai misiu-
nilor diplomatice care, dupd venirea comunlsmului
!i
plecarea fegelui, au
refuzat sA se intoarcd in
lard.
Ace$tia din urmd, animali de ideea sprijinului
ametican
(,Vin aneicanlll') au format un
guvern
in exil condus de Constanlin
Viioianu, fost ministru de externe. A existat apoi un exil legionar, format din
membrii Gdzii de Fier expatdali dupd egecul
,,rebeliunii"
din 1941. Dar cate-
goria
cea mai numeroasd
9i
care va cre$te continuu, mai ales dupe 1971, efa
iormate din ceicare, ldmu
li
curand ce inseamnd comunismul, fugeau din
tard,
infruntand
perlcolele
ttece clandestine a frontierei. Al1ii, mimand o vreme cd
se simt binein cornunism, au rdmas ln Occidenl la p ma ocazie favorabild. Nu
puline
au fost cazurile cand
prinlre
acest a au fost stfecurati de serviciile spe-
ciale comuniste agenli cu misiunea de a dezbina exilu rofirenesc. [,4area sur-
prizd pentru multi dintre romanii exilali, odate ajungiin
tdrile
democralice, era
sd constate simpatiile
pfocomuniste
Si
prosovietice
ale occidenialilor.
in anii
'70, pe
fondul felativei destinderi dintfe Esl
g Vest, apafe un nou val
de refugiali cu o mentalitate diieriu. Neostalinismul
pfomovat
de Ceau$escu
oda16 cu Tezele din iulie (1971) a
produs
o deziluzie
pfofundd in randul in-
telectualilor. Unli vor alege exilul, in timp ce allii
(Paul
Goma, Gh. Calciu
Dumitreasa, lonel Cand) vot incerca, ferd succes, dezvoltarea disidenlei in
1ara.
GeneralizArii fenomenului de fugd
peste
hotare, care cuprinde acum
oameni de toab varstele
9i
profesiile,
regimul comunist ii va respunde prinif-o
serie de mAsuri: o noud lege
privind
trecerea
granilei (1981),
cu
pedepse grele
la adresa a$a-zigllor
,,fronlie
Sti',
taxa de educatie
platite
in valute forte pentru
ceidornici se emigfeze (1982), pfecum
9i
mdsu ce inglddeau contactele cu
cetdleniistrdinisau rdspandirea cuvantuluiscris
prin
inregistfarea maginilor de
scris
9i
multiplicat (1983).
Cu toate aceste mdsuri, romanii nu
puteau
fiin totalitate izolali, Cortina de
Fief fiind strdpunsd in
permanenld
de undele fadio ale
posturilor Europa
Libed, Vocea Aneicii, BBC$ Deulsche we e. seard de seard, vocidevenite
fami-liare aduceau in casele romanilof spefanla, curajul, rnangaindule
suflelele umilite. lmpactul emisiunilor Fufopel Libere, consideratd o adevdratd
primejdie pentru
regim, ne este dat de tentativele criminale organizate de ser"
viciile speciale comuniste: mo4i neelucidate in cazul unor drrectori ai Departa"
meniului Romanesc - Nodl Bemafd, Radu Cizmdrescu, Vlad GeoQescu
-,
agresiunea asupra l\,4onicdi Lovinescu (1971), pachete-bombe p
mile de
colaboratorii
postului (Paul Goma, Nicolae Penescu,
9erban
Olescu) ori aten-
tatul de l a M0nchen coofdonatde teforl si ul Cados
(1981).
,y',stfel
trebuie inleles Enescu: intrc
inalta mis une a umanite! i
qi
roma-
nitdlii noastre.'
(George Breazul , 1931)
,,Prin
spiritul sdu muzical atat de
vasi, George Enescu este
penlru
tara
noastri cea mai legi{me man-
d e, o superba intruch
pare
a
qeniulli
rom:rnesc."
..
^
-
(ronerHeneaj
68
Mod!itll li
Astdzi, Romania democmUcd a recunoscut rolul unic lucal de FuroDa
llbere, prin
acofdate de inalte ordine
$i
medali membrilor sdi: loana l\ildgurd
Bernard, [,4onica Lovinescu
9i
Virgil lerunca, Nestor RateS, [rircea Carp, Emil
Hutezeanu, Nicolae Slfoescu Stanigoard.
In acesl context, se cuvine sA menliondm gl
faptul cd a fost infiinlat un
Instilulut National pentru
l\rlemoria Exiului Romanesc
(tNMER).
a-
r i ..1
Fuga ps6le graniF
,Pe
la sl6qitulanului 1948, mdsurile extraordinare de
paza:
faqia de
prrnant
arata
bate de-a lungul!nte, sarma
ghlmpate, patrutete
cu cainietc au inchls apfoape cu
desdv6Eire aceasta cale. Atuncl, timp de vreo doi ani, fugarii s-au indrcplat 6dtre lugosta-
via, oripe uscat, or trccand Dunarea inot. S-a aflalinsa curand ce uniifusesed rcsDinsi
pest e grari t ,
de ugos. avi . i n hne. ca cei scdpat i ereu
f nJl i cu
l Jnl e
i n
ragare
"1(ordi i
precare
cu ve ica ameninlare a unei rel miteriln
tad.,
(Neagu Djuva Anintiri dk
pribegie,2A02)
--:,.
,Fate
de rezistenla
Siopozilia
anilo. 40150, disidenla
pzinti
c6ieva deoseb de
taclicd
$i
de ob ectiv Vechii rezlstenti ndddjduisere in dsturnarea comuntsmului, convrnli
de inevitabililatea nlervenliei occidentale
qi
de p.,bugirea
regimulu impus de l\,{oscova
prin
cauze extene. ln anii destinderi
9i
at @spectabilizerii rcgimu tor comuniste
prin
acordu le de la Helsinki (1975),
aceste spente au fost lasate la o
pafte
difeitete
Io4e sociale domice de schimbare concentandu se
pe posibililatea
reformerii slrucluii
existenle'
(vtad ceorgescu lstoia ronenibl
L1
"Timp
de decenii,la cumpena noplii orj in zorii zi ei, anunlaiede inconfundab tulsem
nai al acofdurilor Rapsodiel enesciene emisiun le rcmanegti ale
(
Eurcpei Liberer au fost
oTmbdbitare, un spriin odeschidere spre universulsperanlei.
postutde
tadio <Eufopa
Libed) a fosl intr-adevef, nu numai o surse de informa asupra vietil din Romania sau
din afara e. De la inceputurlle sale, acesta
9i-a
indepllnit menia de a da voce celor fara
de voce, de a
tine
treaz, con$linla nalionala
9i
de a da reprezentativilate adevaraid
Romaniei."
(Pregedintle lon lliescu-Cotocen, 30.Xt.2001)
ACtlVlTAng lNlgf t\tD il.tTA
r
Cititi cu atenlie documentele
$i
rezovali, in
grup
de cale 4-5 elevi, urmatoarele
sarctni de lucru
l. Stabilili rnotivele carc i-au determ nat pe
mulliromanrsa abagrexilulin locul,ra u-
lu
"
comunist
ldentilicali metodele folosiie de rornanipentru a ajungein Occideni.
I\,4olvdlr d ferenlele ntre c'e'rele ra ._ o e elrlulL romanesL.
ABumentali de ce emisiun e
pasl
ui Europa Liber4 a! constituit
pentru
ioade
multiascultetoi un
,un
vels alsperante
5, Explicali de ce cfedeli ca nu a reugit on Raliu sa oblind vcto a in alegerib din
1 992, degl
program!
seu e ectora su nd astazi extrem de convinqdtor.
proeminenld
a
ex lu ui rcm6-
nesc, Ton Ratiu
(1917-2000)
a
revenrt in
la|a
lmediat ce acest
lucru a fosl po-
sibil
9i
s-a im-
pus
ca unut 0 n"
lre fi'lrnlaiilPN
T.C.D.in
1992 a fosl can-
didalul acestur parlid
la alegenle prezi,
denliale Repoducem caleva dei din
manifestul seu electoral,
,lubili
hali rcmanl,
VrBau o Romanie
pulemici
Si
prosped.
O Romenig in ca fiecarc din noi se
putem gandl
spune
9i
scrie ce vrem
9i
cum wem, in lrrnba materne.
O Romanb in carc pulem
avea lncre-
dere unl i i n al ! i .
O Romanio deschisA lumii intregi, in
care tiecare din nois: se
poald
rcaizaln
deplina liberlate.
Vau o Romanie in care tot cetileanui
s, aibd parle
nemijloct de roadele mLln-
cir lur ca, asuel, cu cat muncim mai mult
cu abl ma
pmsperd
s, fie vata de care
ne bucudrn noiqiiamiliile noastrc (...)
lsblia este
plina
de oameni care
qi-a!
dat viala penlau
aceste idealuri pe
carc
am ceutai sA le inleleg
Q
se le servesc in
tolr ani de exil. Acum, p
n sacrficiul
vosiru de sange, prin godoasa
voastre
Revolulie avern
Sansa
sd le rcalizdm.
Sd o kcam bliimprsune, spre binele
nostru al futmr'
f-
t '
l
Li l L{OnrAl
--
2.
3.
4.
Existenla romanilof din
juru
Roma-
nrei reprezinta o realitate derivatd
drn ptocesul
einogenezei.
in
peroada
Rdzboiulu Rece Occi
dentul a raspuns propagande
lari-
lor cornuniste p
n suslinerea exi-
l ul u
9i a
mi gcd l or de di sdenl d d n
aceste
ler
'
ljn rol irnporianl in
Cortinei de Fier i-au
I
de radio spriji.ile de
strd
pungerea
l
avul
postu
le
i
crA.
I
Econofiig
9i
societale ln lumea
postbslici
69
Modulul ll
?
)tiinta
?rr Nurnea
conternporani
- ,
TEHNOLoGTA
9r
VIATA COTIDIANA
Accelerarea ritmuluidescopeirilor
gtiinlifice
din ultimajumetate de secol
Si
expansiunea tehnologiei au bulversal conditiile de existenld ale oamenilor.
Omenirea nu a
progresat niciodatd at de rapid ca acum dato ta nout4ilol
tehnice
pe
care le-a cfeat.
Transferul descopefidlor
$i
inventiilor din timpul |dzboiului (radarul, avionul
cu reactie, rachetele balistice, fisiunea nucleare
9i
realizarile in domeniul
tehnologiei informa{ionale) in spatiul civil, aldturi de oQanizalea activitelii
oamenibr de
$tiintd
in instituliide cercetare, au contribuil la aparilia unor
pro-
grese
majore in dife te domenii
gtiinlifico-lehnice.
Se
pun bazele ingineriei
genetice,
se descoperd slructufa ADN-ului
$i
se
produc
aditivii alimentari. Apare teo a Big-Bang-ului, se dezvohe mdioastrcno-
mia, iar
prognozele meteofologice devin din ce ln ce mai exacte datorite
datelor furnizate de salelili
$i
radare. l\rledicina face un sall uriai prin lransplan-
tul de organe, tratafea bolilor de inichi pin dializd, scandri cu ultrasunete
(tomografie),
substituenli adificiali
pentfu piele
9i
o mare va etate de noi
vaccinud. Cercetarea mdrilor face progrese impresionante
pin
activitatea iui
Jacques Yves Cousteau.
in dorneniul tehnologiei sunt de mentionat revolutia informaticd
plodusi
de
aparitia microprocesorului, descoperirea laserului
(1960),
care deschide
per-
spective noiin chirurgia oculad, citirea discurilor compacte
$ighidalea
bombe-
lor, apoi tehnica spatiald, cu beneficii dhecte
pentru pamanbni,
9i
fisiunea
nucleare folosiu
penlru
oblinerea energiei electrice
9i
propulsia
navald. DeSi
din
punct
de vedere lehnic se considerd cd centralele nucleare
pot fi in totali"
tate stapanite, accidentele de la Three lvliles lsland (1979)
$i
Cernobal (1986)
fac dovada cd utilizarea
pasnicd
a energiei atomice nu este lipsiu de
pericole.
lmpactul cumulat al noutdlilor tehnice avea sd
produca modificdri funda-
mentale in socieiate. Populatia rurala va cunoagte un adevdrat exod indreptat
spre ma le aglomerdd urbane. Cenlrul orasului i$i modifice funcliile, ldsand loc
biroudlor, magazinelor
9i
serviciilor publice, in timp ce oldqeanulse muti spre
pe ferie. Legaturile acestuia cu centrul urban devin efemere, fiind legate d
serviciu, indeplinirea unor funclii admin istrative
9i
achizilionarea unor bunuride
consum. Produse considerate candva de lux (frigider, televizor, telefon, magine
de spdlat, automobil, detergenli sintetici) au devenit un standard de confo al
omuluiobignuit. Se
produce, de fapt, o standardizare a cadrului de existentd
colidiand, favorizat de arnploarea
publicititii
9i
imperalivelor
productieide
serie.
Astezi, omultreie$te inlf-un mediu inconjurdtor inteligent, in locuinte trans-
formate in adevarate
,,case
electronice", unde consumul energetic
$i
aparatele
casnice sunt asistate de calculator, locul sdu de muncd este inlesat cu roboli,
calculatoare
qi linii automate de asamblare, iar seryiciile sunt in marea lor
majoitate accesate electronic. La
polul
opus, modernizarea este insolita de
anumite efecte negative: degradarea unor cartiere
perifeice, locuite de cate-
gorii
defavorizate ale
populatiei,
unde inaltele tehnologii sunt folosite in mod
fraudulos, iar
,crima
ofganizatd" este la ea acasd.
Prewiara ala
ptezarlci
otrrvlui
in Cosnos
1961, 12 aprilie
-
IJRSS lanseaza
pe
orbi6 in
jurul
Pemantului
prlma
navd cos'
mica-salelitdin lume, avand un om la bord
(lui Gagain). Cu nava
"Voslok',
el a in-
conjurat o singurl dald
planela,
in 108
rninute, ia 300 kn altitudine.
-
P mul zborcu o duGl d mai mare
de o zi(Gherman lltov, cu,Voslok'2).
1962 - Pdmul zbor spalial al unui astro-
naul american (John Glenn).
- P mul zbor in
grup
a dou, nave
sovietice
("Vostok 3"
Si
,4").
1963
*
Prlma femeie in cosmos, Valentina
TercSkova, cu nava
,Vostok
6', efectueaza
48 de notalii circumterestre.
1964
-
P mul echipaj abatuit din irci
cosmonauti
pe
'Voshod
1'.
1965
-
Prlmu om care iese ln spaliu,
Alexei Leonov, cu nava
"Voshod
2", alalat
de un @rdon lunq de 5,35 m,
-
Astronaulul american Edward
white evolueaze in spaliu timp de 21 de
minute legatde,Gemenii 4".
- Prima ulilizare msmica a
pilelorde
combustie in timpuL zborului navei
'cemenii
5'. ljnul dinlre
pionierii rnondia i ai
pileor
de cornbustie este om6nul Nicolae
Vasilescu"Karpen (187G-1 964).
1968
- Primul zbor
pe
orbiti in
jurul
Lunii:
Frank Boman, James Lowell
ii
William
Anders (SIJA). Suni efecluate 10 revolutii
in
jurul
sateliiului natural al Prmanlului
9i
sunl lransmise imagini televizate ale
suprafeleiselenare.
1969, 20 iuli6
-
Omul
pe
Lund. Neil
Amstmng devine
pdmul pemaniean care
pune piciorulpe
unaltcon ceresc,
punctul
terminus al ambiliosului
progmm
amedcan
Apollo.
tr
Calculalorul
personal,
anului'
(coperla
,Tlmes',
1983)
Rcprc conologicc in
istoriA corfl
lrytcrulsi
1936
- Konrad Zusea inventat primulcal-
cuiator
prog|amabil,
numit,,Z1".
1939
-Zuse a lenninat
,Zi',
p
mulcalcu-
laior eleclro-mecanic fUnclionai
1911
-
Zuse realzeaz6 al treilea prototip
,Zi',
care a fost p
mul calculator electro"
nic cu iunclii prograrnabile.
19431945
- Pentru decodarea mesajetor
inamice, englezii
Si
americanii pun
la
puncl
pnmele
calculaloarc e ectmnice.
1946
-Zusea sc s
primulalgo
lm de lim-
baj de
programare, pe
care l-a folosit
$ipen-
lru a sc e
primul joc
de
qah pe
calculalor
1950 Apae primul
ordinalor comercial-
Remingion.
1953- LB.l,{. conslruie$te primete
odina-
toare deslinate
gestiunii
inlreprindefi
or
Anii '60
- Apar ordinatoarcle din a doua
generale,
ulilizand t|anzistorii, depegite
apoide cele din a lreia
generatie,
dolatecu
circuite integrate.
1971
-
Este comerc a izal primul
micro-
procesor
care pemile
dezvoltafea micrcin-
formaticii. Chip-ul a fdcul
posibild
c.esterea
inimaginabi16 a
pulerii
9i
accesibili6lli com-
pulerelor personale.
De asemenea, elne-a
invadat viala colidlani, contro6nd lolul de
la cuptorul cu microunde la masina de
spelal
$iautomobilul.
1.
AC'IMTATT IME?ENDENTA
Analizali cele relatale in docurnentul 1 gl
in orcnologia abturald gi
comparati
primele
calcllatoare (imaginile
d n
paglna
36) cu cele de astdzi. Redactati un scurl
eseu
pdvind
,,revolulia"
tehnologce adusd de calculatorin ultimele decenii.
Citil cu alenlie documentele 2
$i
3
9l
incercali sA va imaginali, tucrAndln grup,
cum
se desfegoare viala intr-un ora$ u tramodem. Care ar ii, dupA
pdferea
voaslfd,
avant4ele, dar
Si
dezavanlajele existenteiinh-o marc aglomerajie uband?
Pornind de ia documentul 4, argumentati necesitatea investiliilof ce se fac ln
domeniul lehnologlei infomatie .
l"qodu]|ll I
OEGRADAREA MEDIULUI INCONJURATOH,
Cenlrala nuc eara francezd
de la Cruas-Meyss
S
llenllde mare vlez, (TGV)-
so ulilehno ogice rnai pulin poluanie
dec6t cele ob
$nu
te pene atunc
,
B neface le lehnici'
vezub de un c calursl
t
Uma
li
evoluja mtjloacelor tehnice
sugerata de succesiunea celor 6
magini din grupajul de mai sus-
'Poanta"
flnab v se
parc
a avea un
sambure de adevAr?
Coment al i , i rnpreuna cu col egi i ,
p!nctele
voaslre de vedere.
o coNsEcrNTA |NEVITABTLA
A OEZVOLTARII ECONOMICE?
lJna dintre marile
pfobleme
ale societalii industrlale o constituie
poluarea
mediului, fenomen care a apdrut inca din secolul al XIX-lea ca un
produs
secundaf al cre$teii economice.
Concentrafea mare a populatiei,
amplasarea zonelof induslfiale in apro-
pierea locuinlelor,
ptecum
9i
goselele cu o circulatie intensd a mijloacelor de
transport fac din centrele ubane principalele
zone vinovate de degradafea
mediului inconju fdtor. Emanaliile industriale de gaze
ii
deseu ri solide
joacd
un
rol imporlant in otfavirea atmosferei oragelor, cu efecle importanle asupra
organismulul uman. Evacuarea apelof uzate
ii
a celof menajefe contribuie la
poluarea
cursu lor de ap6, poluare
Ja care un apo( lmportant ii revine
Si
agri-
cullurii. Folos rea in exces a pesticidelof
ii
ing rdiemlntelor chimice,
precum
Fl
devercafea dejecliilor zootehnice conlribuie de cele mai multe ori la disparilia
faunei acvati ce.
fi,,ldrile
9i
oceanele
p
mesc apele poluate provenite
de pe continent, fiin-
dule aiectate cu precddere zonele litorale. Avand posibilitali
de fegenerafe
limitate, oceanuleste ameninlatin felulaceslain rolulsAu deintrelinere a vieli
pe
Pdmanl in spatiile rnaritime inchise, cum sunt Marea lvediterana, [4area
Manecii, Marea Nordului
$i
lvlarea Balticd, fac ravagii efecteLe
poluddicu
hidro-
carburi, datorale naufragiului unor mari
petro|ere
- cum s-a intamplat cu
Torey-Canyon
(1967), Hanilton Ttade
11969),
Anoco Cadiz
11978J,
Exon vald
(1989)
-, raflnAii
pfoduselor petroliere
in instalalii aflate la
ldrmul
mdrii
Si
accidentelor de pe platiormele
de foraj marin. Aju nsd la
tdrm,'mareea
neagrd'
produce pagube
imense:
plajele
sunt
poluate, pdsAile
marine mor in numdr
impreslonant, iar flora
iifauna
acvatica sunl
profund
afeclate.
Dezvoltarea tehnologiei nucleare, insotitd de constructia de laboratoare
uzine
$i
centrale nucleafe, precum
Si
lungul
Sir
de expefienle cu arme atomice
au adus, implicit,
$i
poluarea
radioactivd. Zborul omului in cosmos a cont buit,
in cei 50 de ani de la primele
cdhtori spatiaie, la
pddslrea
in spaliul extrate-
reslru a mii de obiecte artificiale care se rotesc
pe
ofbite circurnteresire. Pentru
viltor, au fost concepule
progfame
speciale
pentru
recuperarea
$i
inldturarea
unof astfel de deseuri.
Degradafea treptau a mediulu i inconju dtor are dreptconsecinld modificdri
cllmatice care se fac tot mai pregnant
simlite. Ca urmafe a incahirii planetei,
topirea gheturilor arctice
$i
aniarctice af contribui la cregterea nivelului mdrilor,
ameninland unele dintre cele rnai populate regiuniab Pemantului. De aceea,
urmdrindu-se restabillrea echilibruluimediului, in ultimele deceni au fostelabo-
rate legl
Si
tehnologii ecologice, s-au
perfectionat
tehnicile de epurafe a apelor
uzate
$i
menajere, de reciclare a de$eurilor, iar pentru meri
$i
oceane s-au sta-
bilit convenlii internationale care
prevdd
obllgativitatea liecdrui slat in a lua
mdsuriimpotriva poludrii cu hidrocarburl. Oamenii care iubesc natura au creat
Greenpeace
(1971), o organizalie care igi propune
ca
prin
fonne nonviolente
de
protest se lupte impolriva degradbriimediului: pfotejarea pddurilor, salvafea
oceanelor, opnfea expefienlelof nucleare, eliminarea chimicalelor toxice,
pro'
tecUa faunei siflofei etc.
72
Oamenii, 6ocietatea
9i
lumoa ideilor
,,1\larcle lac Mlchigan a alins un asemenea
glad
de toxicitate, incat sceldatll devine
peiculos,
Sis-a
putut
calcula cd, dacd deversedle
poluanle
in apele luiariioprit6, ar fi
nevole de
peste
500 de ani
penlrLr
ca lacul se-9i regaseascd un echilibru satisfecebr
l,nensullac Ere esle de pe
acur
p.ad5
ureipolJdricare pur
!isimplL
"a
condarnal la
moale Apele de cara, deieunle ndustriale
$i
scLrgeile
p.ovenire
de
pe
solLdle ferti-
',zale
pesle
rasLra faL IncJrcal cu o asemenea canLitate de fosfalgi nitat ilcal elii-a
oierdut
penlu
loldeaura echi ibrLl brologic nautal.
(E Bonnelous, Onri sau nafuG?,1978)
,Apa
drnane bduturade bazdlno ce lip de alimentalie umand. Ea esle utilizata
pen-
lru idgarea cullurilor agricole
Si
hofticole: fructe, legume, cercale etc.
Seplelut
este
qi
el
deseo victima polulrii,
aluncicand se adapd cu ape nepotablle, contaminate micrubian
sau chimic. in felulacesla lnsd e ameninjate sanetatea omutuiinsugi. ln
le
b industria-
lizate, in c,uda mdsrrilor de tge1,
tide
epurare care sunl,uale. irtoxcdtii.e microbre,re
sau chimice nu lipsesc,'
lE.
Bomefo|s, Onul sao nalue?, 19Zg)
,Deseurile
ajunse in spalu ln urma numercaseloT ansdd din cadrul
programelor
spaliale americane, osegligi, mainou, eumpene,
laponeze
sau chineze au d:mensiunl
care variaz, de b cativa centimetripane la calila melri
9i
cantaresc in totatapoxlmativ
5.500 de tone, ceea ce le lransiorma int."o adevdrald ameninlare, atat
pentru
viiloarele
zboruri msmice, cal
$l
penlru
zbo r le de linie ale aviatiei comerciale."
(Raport
NASA 2004)
'Geea
e bolnavd, iar boala e e
produse
de om, Pin
(Geea),
numele anlic al zeltei
pameniuJui,
eu inleleg sistemul ecologic al
planelei.
El funclioneaza ca un
(oruanism
viu'
ca se autorcgleaza,
producand
condiliile necesa@
Fentru
continuarca vielii. Dar
prin
numeroasele agresiuni
provocale
de om, mai ales
pin
efeclulde sera,
produs
in exces,
p
n
poluafea
cu bioxd decarbon, aceastd capacilate de autorcgiarc dispare, ln momen-
lul de fale ne afldm in
plin
transfer caire o clime mult
prea
calda. Dacd temperalura medje
gbbalAcrcstecu
doar4gde, pedurile
tropicle, de
pike
ceb amazoniene, nu vof
putea
supravielui. Apa va disparea, iar zona se va tfansfofina in
pustiu.ln
merib suprainceklie
nu maicresc niciaJgele. Oceanele tmpicale vordevenindd rnoarle, in care nu va maitei
niciun
pegte.
Specia lor va disperea, dtsparand btodat?lo sursA exfem de bogate de ali-
menlalie.ln linal, apoape toate sistemele ecoloiTice vor fidistruse.'
(D]nlrun inieruiu cu James Lovelock din rcvista
,Wissenschafl und Natuf')
ACTIVIT ATI INDE?ENDENIA
Agenlia Eumpoane d6 M6diu
Decizia infiinldii acestei agenli
flle
Eurcpean Envhonnenl Agency
-
ELA)
a fostluai6 de UE in 19S0 ln 1993 a fosr
slabilltsediul de la Copenhaga (prezentat
in imaginea de nai sus) ar ln 1994 a
lncepul efectiv sd funclioneze. Sunl
membre ale EEA 3'l de state, celor 25
carc fac
parle
din UE aldfurendu-lise
Romania, Bulgaria, lslanda, Norvegia.
Liechlensiein
qi
Turcia.
EEA esie un oqaiism specializat in
furnizarca de informali independente
despre mediul Aceste infomalii, colec"
tate
Si
prelucrale
cu ajulorul specialistilo!
din cele 31 de slale, sunt
puse
la dispo-
zitia Paiamentului Euopean, ConsiliLllui
Si
Comisiei Europene, facto lor respon-
sabili din
tarile
membrg, precum
9i
publiculul
inle@sai de aceste aspecte.
Pe infonnatiile qi
aprecierile cup nse
in opoanee EEApdvind starea mediutui
Siposibilele
tendinle in acesl domenlulqi
bazeaze ecliunile toale nstiluliile euro-
pene
9i
nallonale tmplicate in dezvolta-
rea, adoplarea, implementarea
9i
evalua-
rea polilicllof
de mediu. Astfel, UE
Si
stalele membre
pot
lua declzii bine
fundamenlale in ceea ce
pfivegle
imbu-
natelirea c"lil
lii
mediulul
9i
integaa
prcblemelor
de mediu in
politicile
eco-
nomice generale.
1.
2.
4.
A0umentalide ce
poluarea
ape or
9la
aeruluipoate ameninta sdnitalea omului.
ldentificali prczenla
unor ape
poluate
sau a unor factof
poluanli
in apropierea
localiulii voastre de reqedinla. Discutall cu colegiice masu arlrebuise iie luate
Pentru
combaterca lor.
Explicali de ce deqeurib rdmase in spaliul cosmic reprczinld un
pericol.
Precizali d n ce cauze aparc efectul de sera. Care va fi, dupA opinia specialistilor,
efectul lmedial?
5. Consideli cd mesudle luale de comunilatea inlemalionaE
Si
de liecare
tard
in
pane pentru
combaterea poluerii pot
insdndto$i sau nu
,,planela
albasl*,'?
Argumentali-ve punctul
de vedere.
#r
73
D e scopefi n o il e te hnalogi i !
un slogan publicitar de aclualitat
.
Radiou, l efonul, lelevizorul, aparatul
d fotogfiat
Si
cameE ds lual vederi, inteF
netulau ajuns sd lie
prezenle ndispensabile
in viala omului inceputului de secol XXl.
Asaltali de
publcilalea iecuii atai d0 nume-
rcaselor noulali lehnologice de ultimd od,
suntem aslgural c5, ullllz6ndu'e, vom fimai
bine inlomati
9
vom puiea comunica mai
ugor. Disculalicu colegiicebva din aqumn-
tele aduse in susllnerea acestor alilmalii.
No|LE TEHNOLOGI
$IIMPUL
LIBER
ca urmare a schimberii cadrului de viald,
petrecerea timpului liber a deve-
nit o necesitate
priodtard pentru
majorilatea europenilor. Practica
plecerii in
weekend sau in concediu s-a raspendit tot mai mull,
producand modifcdri
importante. Aspectul locurilor de vilegiaturA este intr-o continue schimbare: se
construiesc case de vacantd, apar statiuni noi atat b munte, cat
$i
la
tAnnul
merii, facititeti
pentru
camping, sate de vacanld, se infiinteazd agenlii de tu-
rism etc. Creqterea numaruluide turigtieste legate de clegterea niveluluidetrai
din
ldrile
industrializate
9i
de generalizalea petrecerii vacanlelor
pe alte
meleaguri. Aceste deplasiri de pldcere antleneazd milioane de oameni anual
$i
sunt o entate sple doud directii principale: cautarea zdpezii in
larile
alpine
$i
a apei
9i
a soarelui
pe
ldrmul
merilot Astdzi, turismuljoacd un rol economic
considerabil. ln ultimii ani s-a extins
qiturismul maritim, croaziercle cu vase de
luxfiind tot maiceutate.
Si
turismul spalial
9i-a
gAsit caliva benefciari dispu$i se
pldteasca
sume imense
pentru
o
plimbare
in spaliul cosmic.
Activitali sportive
!i
recreative precum schi, iahting,
golf,
tenis, cildrie,
curce aulo, zborirlcu
parapanta, planoare
sau deltaplan,
practicate altidatd de
catego i privilegiate, devin tot mai mult
preocuperi ale unei
pdrli importante a
populaliei.
Activitdlile culturale reprezinu o ata modalitate de
pefecere
a timpului
liber Aici, exisu insa o difelenliere, care nu este impusd de cauze financiare.
Teatrele, concedele de muzicd clasice, expozitiile de
pictura qi
muzeele sunt
frecvenlate cu
pfecedere de o eli cultivau, in timp ce aproape toate lumea
beneficiazd de emisiunile miculuiecran. Fomidabilul avent al televiziunii tinde
se facd din aceasta instrumentul
pdncipal
de infomare
$i
divertisment al
populaliei. Ast zi su nt rare casele in care se nu existe un televizor, iar aparitia
televiziunii
prin
cablu
9i
prfeclionarea
satelililor de telecomunicatii, folosili
permanent in ultimii ani, contdbuie la modificarea comportamentului telespec'
tatorului fatd de evenimentele transmise
pe viu. Televiziunea contdbuie astfel
la un fenomen de omogenizare culturale, determinand uniformizalea menta-
litatilorin conformitate cu modelulcare a fost
9i
remane inca, in multe
privinle,
cel mai cdutat, cel nord-ame can.
Cinematograful,
marele divertisment al maselor din
perioada intetbelica,
traverseaze in ullimele decenii o criz6 destul de
grave.
Concurat de tele'
viziune. frecventafea lui s-a redus drastic, numeroase sali de cinema trebuind
se fie inchise. Acela$i fenomen il integistreazd
9i
presa,
altedate instrumentul
pdncipal
al infomarii. Pentru a-Si
pdstra
clientela, aceasta recurge la aspectul
,senzational"
alcontinutului, la imagini
gocante, litluri care sarin ochi, subiecte
de scandal etc. La fel se intample
9i
cu lectura cdrlilof, concurate in
preferinlele
tinerilor de calculator
qi
intemet. Acegtia se
pot
bucura in egald mdsura de
succesele muziciicompuse
pentru
ei
(rock, dance, folk) sau
pot urmdri spech-
colele ofeite de manifesteib sportive.
Descopeiea lr4ilor Lumia, c nomatogfu|, a
parcurs, incepend di'l momenlul
pdmei poieclii
comerciale
(28 decembie 1895), un drum lung
gispectacLrlos, abtin ce pdve9ie realizarea unui
lim, c3t
9i
pzentarea acestuia
pe
marele sa!
pe micul cn, In imagine: o superproduqie a
sludiouilor amedcane
prezentah inn-un dnve-t din Sall Lake Ciiy
(1957)
Cea rnaimare
Si
ma modernd nava
de croaziera din lumo,
,Fleedom
of flre Seas',
pSdsind
$antierul
unde a fosi construitd
(13 apile 2006)
<rlF
.i.:1,:it,ri.: t:i
i,'r:::
:-;, 1,')l:-,tlii.r.
,,Treile
(ln
dirccb sau doar cu un decalaj de cabva oe, numeroase evenimente lQi
inlnsifrca incercitura emolional,. Aceasta face ca fiecarc individ sa fre mai solidar cu
c8sa ae se
peirece
ln liecarc momenl ln orice
parle
a Europei, aga cum s-a
pltut
consla-
ta ln timpll dararnarii Zidului din Be in in noiembrie 1989 sau imediat dupa cederea lul
Ceaus6scr.i."
(S. Berstein, P irilza, /slonb Euopei,V,1998)
,,S-a
produs
o schimbare majod.ln 1900, bogaliiii saracli se dist|au in mod difedt.
ln limp ce bogalii 6e duceau la lealru. sdmcii me$eau la musichall, in limp ce bogalii
dedeau dineuri
penbu pdeleni,
saracii se duceau Ia cafcilmd.
Astti, difetenlele sunt ma mici. Radoul
!
flmele solore care au aprrur ln anii 20
au fosl accesibile tuturor, bogaligi seraci deopohive. R5spAndkea televiziunii, incopand
cu anii '50, a avutconsecinle
9i
mai mari. Televiziusa a ajutat mai mult decet orice ta
doborarea barierelor dintrc oameni, A devenil o sulse maior, d6 diveftismenl
penlru
toate
lumea
9i
un subiect comun de conveBalie
pentru
toji."
\J.F.
Aylefr, ln ciutarea istoiei, 2OO1)
Indhtia
ioqlrib
vid.o
"Los
Angeles a
gazduit,
in luna mai2006, celmaiimportanl svenimenl
penhu
indlsl a
jocurilor
video: Electronic Eniertainment Exposition (E3). Piala
jocurilor
video a
ajuns la labuloasa sume de 25 de miliado de dolari,
potrivit
ulUmelor rapoa.te. (...)
La
E3 2006 s-au lnregislral peste
400 de companii, reprezenland 90 de
lari.'
(0
9tne
din
"Jumalul
nalional')
, , Sal ul pl anehr' , oal i t al eai i nal ul ui de
secol XX- Cu aiutorul lelevizofului, oamenii
d nlr.o comunilate din fordullndieisunt la
curenl cu lot ceea ce so pelrece in lume
Jinmullirea
Si
succesul seialelor care
au tosl
prezenlale
de majoritatoa lolovi-
ziunilot din lume (Dallas,
Santa
qabarc,
Mike Hanmet etc.), omniprezenla
pe
posturile
dd radio a uneimLJzicide mport
sau a unor imita$i care au sorvit drcpt
mijloc de
petundere
a limbii engleze,
rolul
principal
al Stalslor Unite in cont olul
lluxului mondjal de infomalii (prin
inter
mediul marilof agenlii infomajionale),
toalc acesle aspecle scot in evidonld L]n
Prcces
do @me canizare, a cdrui im-
pofianle
nu ftbuie exagerata."
(s. Be6tein, P lt4ilza,
kbna Evopei V, 1998)
Pno vrvonu,!
ACTryI'ATE INDE?INDENTA
1. Completali documentu] 1, coment6nd cebva evenimenle recente care au ajuns in
casele voaste datorite transmisi!niior in direct ale
posturilor
de televiziune.
2. Considefali cd sedalele
ry
jocurile
video
9i
nrllte alle
,,obi$nuinte"
aduse in viata
noastre cotidiand de tehnologiile modeme sunl doar o mode hecdtoare sau vor
avea o viald mult mai lunga? Argumentall-vd punctulde
vedere.
Peste 300 000 de vizilatori la sDectacolul iocuilor video
.
Progresul lehnologic pemite
lnui
num,r tot mai marc de oameni
sa-Si organizeze timpul liber
-
excursii, concedii, vizionarea d6
spctacole.
.
Televiziunea se impune ca
p
ncipal
factof de infoma.e
Si
divertisment,
conlibuind la dezvoltarea unei cu!
turi de masa.
.
Cinematograful, presa
9i
lectura
carliil$i
pied
clienteia ca umarc a
concufenlei televiziunii.
..$flLtta$sicirqtea
75
I
mtitn\wx ms
ffiwx"vtrtrtarr,m
{\ t l
\,,! N I
DESCOPERTRi
$Tr!NTTFTCE
Figur de seamd ale
$linte
rcmenesli:
V ctor Babe$, Dan Barb lan, Ana As an
ffi, mw,trikxN\tn
r n m
mn w
w\t
N m
\wkn
De-a lungul anilor, cerceterile oamenilor de gliintd romeni s-au finalizat
prin
descoperiri gi invenlii valoroase care au atras atenlia
$i
recunoaglerea lumii
gliinlifice
internationale.
gtiinla
romaneasca e$e ilusl|atd de o pleiadA de
invalati ale ceror realizdri sunt adesea deschizdtoafe de noi orizontui.
l\,4alematica, cu diferitele ei ramuri, este unuldin domeniilein care
gendirea
9i
ingeniozitatea romaneascd au excelat. Spiru Haret este
pfimul roman cu
doctorat obtinut la Pa s cu o tezd despre mecanica cereascd; in memoia sa,
o formaliune selenafa ii poarte
numele. Gheorghe
Tileca
(1873-1939),
con-
siderat
pe plan mondial unul dinlre creatorii geomeiriei diferentiale centroafine,
ne-a l6sat suprafelele
Tileica",
precum
$i
curbele
9i
retelele care ii
poarta
numele. D. Pompeiu reu$e9te construclia unei clase de functli -
,Juncliile
Pompeiu -
Si
a introdus noliunea de distanta intre doud mullimi inchise. Poet
$i
matematician, Dan Babilian (18951961)- cunosclt ca om de lltere sub
pseudonimul lon Barbu - a introdus noi concepte denumite
,,spa1ii
Barbllian".
in studlul func{iilor de o va abild complexd, Simion Stoilow este unul dintle
creaiorii,
pe plan mondial, ai teo e topologice a funcliilor
{1931),
introducand
in acest scop notiunea de
,,transformare
interioard". Gheorghe Vranceanu s-a
ocupat de
problema
spatiilor
geometrice
in care a introdus concepte noi, cum
ar fi acela al
,,spaliiior
neolonome", adesea numite ast,zi
,,spa1ii
Vranceanu"
(1926). Descoperirile sale in domeniul ecuatiilof cu derivale pa(iale au fosl
omologate de lerminologia
gllinliflcd
internalionale
prin
introducefea
,,teofiei
lui
Vranceanu". Grigore ltloisil se afimd in logica matematicd, iaf D. Mangeron
esle descoperiloru I ecualillor
polivibrante
$i
autoru I leoriei acceleraliilor reduse
(1937),
care avea sd fie utilizale, pe plan
mondial, in
pregdtirea
zborurilor
spalrare.
Fizica are un reprezentant remarcab I in
percoana
lui George
(Gogu)
Constantinescu, descoperitorulsonicitdlii. Hoda Hulubeis-a impus ca o aulo -
tale cunoscutd in domeniul razelof X gi a fost unul dintre pincipalii organiza-
tori ai
,,Palatului
Descope filor" de la Paris
(1937);
Elie Caraloli este apreciat
pentru realizari deosebite in mecanica fluidelof,
gtefan
Procopiu a descoperit
magnetonul atomic
Si
,,efectul
Procopiu", iar Alexandru Proca a demonstrat
leoretic exislenla mezonilor (independent
de
japonezul
Yukawa)
9i
a elaborat
'ecualiile
Proca".
l\ledicina este un alt domeniu in care aportul romanilor este important,
incepand cu oculistul loan Piuaru l\,4olnarSicu Victor Babe9 in domeniulbacte-
riologiei
$i
continuand cu L Cantacuzino in imunologie, Gheorghe l[,4arinescu in
neufologie, cu C. Levaditiin inframicrobiologie
9i
D. Danielopol, un ilustru
pre-
cursor al biociberneticii.
N. Paulescu descoperd insulina ('1921)cu
un an inaintea lui F.c. Bauting
Si
J. Meheod, care aveau se
pdmeascd
Premiul Nobel
pentru
aceastd
descoperire. C.l. Parhon este intemeietorul endocrinologiei moderne
9i
desco-
peitor
al sindromului ce-i
poadd
numele. Cercelerile sale aveau se fie conli-
nuate de Ana Aslan, cunoscuti in toatd lumea
pentru
realizdrile in domeniul
getontologiei.
Se cuvine sd-l mentionam
Si
pe
George Emll Palade (n. 1912), cilolog
american de origine rornan6, care a primit Premiul Nobel
pen1ru
fezultatele
obtinute in studiefea structurii celulei.
In domeniul biologiei
9i-a
adus contribulia Gfigore Antipa, fondatorul
l\,'luzeului de lstorie Naturald din Bucure$ti, inventator al dioramei, care a revo-
lutionat expunerea muzeald
9i
esle autorul unof remarcabile studii de hidrobio-
Jogie. Emil Racovild intemeiaze biospeologia
$i
creeazd prlmul Institut de
Speologie din lume
(Cluj,
1920).
Geografia este beneliciara
primelor
lucrdri romane$ti de valoare interna-
lionala
pin
spdtarul N. [,,lilescu, cercelStor
9i
cartograf al Sibe ei spfe finalul
secolului al Xvll-lea,
9i
Dimitrie Cantemir, cu Descierca Moldovei, sctisein
limba latind (1716), urmati, peste
ani, de Simion [,4ehedinli, care a dal o fun-
damentare
itiintifica
geografiei
9i
metodelor ei de cercetare (1931).
In ceea ce
privegte
istoria, Dimilrie Cantemir este
p
mul roman de noto e-
tate europeane, cu lucrarea sa lstoria oegtetii
9i
descregteii lnpetiului Otoman,
tradusd in cinci limbi. ltlai aDroaoe de vfemurile noastre s-au afirmal multe alle
persona iteli, precum
A.D. Xenopol, teoretician al istoiei, Nicolae lorga, care a
dominai isloriografia interbelicd cu uriaga sa
personalitate,
oi Vasile Parvan, cu
contribuliide mare valoare la cunoa$erea istoiei
geto"dacilor (Getca,
'1926).
.Dupa desav:r-rs rea Lnilica'iislalrlJ' lom,n.
tica
urnarc a acesteia.
$imla
gitehli-
ca
iau
avell. (. .) In colsecinlS. se ranifesi, un ifletes spoit
pentru
dezvolta.ea rapd,
a
gtilnlei
9i
lnulamaniului. Oameni de
g
nle
9i
cadre didactice de valoarc'fucleaze ani
de-a r6roul in laooratorre sau irstttJli oe invalamant dir Ro^renie
$i
strailJBle
Si
publica
in
lara 9i
peste
hotare lucfrd d6 bazd, indeplinind
gifunclia
de
profesori
apreciati
in lnvdldmantul super or din alte state (F|anla,
de exemplu). Eidevin, de asemenea, cola,
boratori La diveGe tElale celebre de fzici, frziologie, zoologie".
(E. Nicolau,l.lV
9tgfar,
Oamenjde
S[i
e
tjhvenlatoi
tundni,1987)
ACTIVITATE INDE?EI.IDTN'A
I
Sludiali cu atenlie docurnentele
I
rezolvati urmebarele sarcini de lucrul
1. Consullali-ve cu colegiig slabiliji motive e
pentru
carcoarneniide
qUinla
fomaniau
reuQitsd se afirme mai mlltin strdinalate decatin
lara.
2. ldentificali caleva
pdo
tal rornane$ti in difeile domenii
gtiintifice.
3. Argurnentali, ink-un scurt eseu cum a
putul
influenta descoperirea lui cogu
Conslantinescu vicloria Antantei in Primulu Rezboi l\,4ondial.
4. Explicali de ce nu a
p
mit
$tefan
Prccopiu Premiul Nobel
pe
crc avea sa-l
p
meascd Niels Bohr. Cautali infonnalil despre alle cazuri asemanatoarc
- mai
vechi sau mai recente
- cand descope.irea unui om de
gtiintA
roman fu a fosl
cunoscuu
Sirecunoscuta
pesle
hotarc a$a cum arii meritat. Stabilili cauzele.
,Americanii
G. Bikhofl
I
W Gordon
de la General Moto6 au folosit cerce-
tarile lui l\,langeron pentru proiectarea
aulamaiA a tsuprcfelebr de fome oarc-
caro cum ar li caroseriile de automobil,
spre
pilda.
Cei doi savanll au cornunicat
leuqila lor, rccunoscend ca s-au folosil de
leo a ecuallilor
polivlbnle.
Pane atunci,
suprafelele de fomd oarecarc se
proiec-
tau empiic.'
(R. Balaban, Ronent celerri 1 979)
,,Astfel,spre
sfaFitul Pdmului R zboi
fi,londial, G. Conslantinescu a conceput
un sislem de cornande, bazal
pe
sonici-
tate, carc
permilea
unei milraliere, mon-
tate
pe
un avion,'sa bag6
pdnlre palee
unei elici in otalie, cea din6i arm,
per-
fect sincronizald de acest fel, carc a facul
mari seryici Angliei,
lare
a Antantei cu
care Romania em aliald,'
(E. Njcolau, l.M.
Stefan,
Oamenl de
itiintd Si
inventatoi ronani, 1987)
,,ln
1912"1913,
Stefan
Prccopiu des-
coperea teoreiic existenla magnelonului.
Va
publica,
in acest sens, o noti in re-
visla
"Analole
qliinlifice
ale Univelsit
iii
din lagi'(...),
putin
cunoscula
pesle
hota-
le. Ceva mai 6lziu (1915), Niels Bohr
ajungea la acela$i rczultai cu Procopiu
9i
va
pfimi penlru
descoperirea magne-
lonului Premiul Nobel. Astazi, dupe ce
s-a dernonstrat c, adcolul lui Procopiu
apdruse lnaintea comunic,rii lui Bohr,
mulle halale din lumea Tntreagd (...)folo-
sesc denumia de magnelonul BohF
Procopu.'
{R.
Balaban, Rorrit i celebri 1979)
Muzeul Natiollal de lstorie Nalurala
,Gfgore
Antipa
I
Racheta sasulu Con6d Haas din Sibiu
anlrcipa, in secolul XVl,
rcalizarb Fhn ce de vad aie semlu ui XX
TNVENTil TEHNTCE
Existenta unui mare numdr de inventii romanegti omologate internalional
dovedeste ingeniozitatea
gi
spkilul inventiv al conalionalilor nogtri.
Aefonautica este un domeniu in care spiitul inventiv trebula insotit
Si
de
mult curaj, domeniu in care romenii au fost mereu in
pas
cu cei mai de seama
construclori
qi
zburito din lume. Traian Vuia este constructorui
primului
avion
care s-a ridicat de la sol numaiprin fota motoruluiseu (Pais, 1906), realizand
in
premierd
mondiald intaiul zbor mecanic.Toi elconcepe
girealizeaze primele
elicoptere
(1918
ii
1921), iar Henri CoandA construiegte
$i
piloteaze p mul
avion cu reaclie din lume, expus in acela$i an la salonul aeronaulic de la Paris
(1910). De asemenea, fealizeazd pdmulavion bimotor
si
primul
avion cu elice
propulsive, montate ia extremitdlile fuselajului (1916). Descoperitor al efectului
ce-i
poartd
numele, il utilizeazd pentru
zbor,
proiedand
'aerodina
lenticulare".
AurelVlaicu realizeazd cel dintai avion de construclie metalicd
li
sisiemul de
dcire a cilindrilor molorului, ulte or larg folosit
peste
holare, fdrd recunoa$te-
tea numelui inventatorului roman.
Rachetele sunt un all domeniu in care romenii
$i
cei ce lrdiesc aldturi de ei
s-au manifestat de timputiu. Sunt de amintit sasul Conrad Saas din Sibiu, cel
ce a preconizat in secolul al XVI-lea rachetele multple cu tfei lrepte de
aprindere, iar ceva maiaproape de noi Heman Obefih
9iAl.
Ciurcu, care con-
cepe
propulsorul cu reactie, cu totii precursori qi protagonigti ai navelor cos-
mrce moderne.
Construcliile .eprezintd un domeniu in cafe inginefii romani au adiugat
experientei lor
qi
multe indrdzneald. Anghel Saligny construie$te podul peste
Dunere de la Cernavodd (1890-'1895), pe
alunci cel mai lung din Europa
(3850 m)
9i
al treilea din lume,
precum
9i
primele silozuri din beton armat
(Breila,
Galali$i Constanta). Elie Radu introduce la noibetonulin construclia
de
poduri, iar Henri Coandd realizeaza primele rezervoare de hidrocarburidin
beton armat.
Un
pionier al petrochimiei pe plan
mondial, Lazar Edeleanu, concepe
cunoscutul
procedeu
al rafindrii
petrolului
cu bioxid de sull ce-i
poartd
numele,
introdus ulteriorin toat6 lumea.lnventla sa, subforma multiplelorvaiante, este
Si
astezi un
procedeu
de bazd in fabricarea uleiuilof de calitate superioard.
N. Vasilescu Karpen
9i
l.S. Gheorghiu
pun
la noi bazele cercetdriiin domeniul
electrotehnicii, in hidfodinamicd se afirmd V Valcovici gi
9tefan
Gheorghili,
carc se ocupd de dinamica corpu lor
poroase,
apoi Elie Carafoli cu realizdrile
mentionate in domeniul mecanicii fluidelor, daf
9i
in cel al aerodinamicii.
Auguslin Maior, inventalorul lelefon iei multiple, introduce o noud funclie in teo-
ria cuantica, denumiu
,,cvasientropicd",
$tefan
odobleja este un
precursor
al
cibemeticii, iaf in agriculturd I Saidel a realizat, in premiefd mondiald, clasica
,metodd
S"
pen1ru
detenninarea
pH-uluisolului pe
cale eiectrochimice, metodi
care este
9i
azi laru aplicatd in intreaga lume.
intre alte invenlii cu largd aplicare internalionald meritd sd maifie amintite:
generatorul cu aburi (Tmian Vuia), convedizorul sonic mecanic
{C.
Conslanti-
nescu), automobilul aerodinamic fd|e diferenlial(A. Persu), analiza spectrcgra-
ici cantitativa a aliajelol (l Negrescu) qi multe altele.
Oaneniii'6acis&{aa
!i
trm6a
klilor
,Oamenii
de
gtiinle
se situeaze lntr"o
pozilie
specialar in
permanenle,
ei
lucrcazd in necunoscul, cdutaid sA
lEnsfome acest necunoscot ln ceva
cunoscul
pe
cafe omenirea il
poale
stapeni - tocmai spre binele luturcr
oamenibr Cdile
p
n care apale noul
9unt va ate. Atuncicand savantulroman
Hend Coanda
{1886-1972)a
concput
9i
rcalizal, ln anul 1910,
primul
avion cu
rcaclie din lume,
p69ea,
desiguf, in
necunoscul. Dar crcalia acesiui apaEl
nou, unictn lumeln acelmomenl, acon-
dus la obseryarea unui fenomen nou,
anume a
(efectului
Coand6), aare
consld in aderarea
jeturilo.
de tluid la
suprafejele cu carc vin in contacl.
(...)
ln domeniul
$tiinlelor
nalufii, ln medi-
clne sau biologie,
problema
se
pune
all"
fel. Fenomenele existe, bate, de multe
vfeme, dar ele alleapte ca se fie inleF
prelale,
dlpa co au fosl
puse
in evidenle.
La fel se lniampla
Qi
cu maladiile.
Diabetul e o maladie dalorata unei defr-
cienle a oEanismului, incapabil se
pro-
dlca insulina, un honon secrctat de
cslulele endodine aie
pancreasului.
lste
meritul savanlului rom8n N,C, Paulescu
(1869"1931) de a li
publicat primui
in
iume (1921) descoperirea unui hormon
pancreatrc.
Ne punem atunci intebarca fireasci:
exista ceva imposlbilin
gliinla gitehnice?"
(Edmond Nicolau,
"Cuvenl
inainle"
la Desc1peid ln
$liinlele
secolului
U
t o
Continuand frumoasele tradilii ale tehnicii romanegti,
aduc in fiecare an numeroase premii
de la expoziliile
9i
tionale
la care
participe.
inventato i de astdzi
concursurile interna-
Podul I'ii Saligny de b Cornsvodl
,Sd
nu neglijam faplul ce acest
pod
fecea
parte
dintf'un amplu complex de lucrari
inginere$i dintre Fetegisi Cernavode,
pe
o lungime de 14 km. Pe langa
podul principal
8e realizase
$i
marele
pod peste
Borcea (3 deschided de cete 140 m), viaducte
pesle
balti
9i
un inpresionanl voh m de lucrdri: 62.000 ml sepatui de lundalie, 100.000 m.
ziddde
pentru pile,
1.600 vagoane olsl, 100 km lungime
piloji,
3.000.000 mr lerasamente.
Se sepase uneo
pentru
fundarc
pane
b 30 m adancime sub ape."
(0. I\,loroianu, LI\4.
9tefan,
Maegtii ingenbzitqii rctuanelli)
,Turbopmpulsorul
lui Coanda a $am un uria9 inleres. Inginerul Gustav Eiffela fost
deosebit de imprsionat. zile de-a rendula vsnil sd sludieze apatul -
pdmul
avlon cu
reaclie din lume
*,
privindu"l
aienl
9i
observendu-l din toate unghiudb
pand
ce, in sfargii,
nomaipuandu-se st
pani,l-a
batut
prietenegte pe
uml.pe inventator
Si
ia spus:
(Pacal
baiolo, ci ls-ai ndsclt cu 30 de ani, daci nu cu 50 de ani
prea
devreme.)r"
(D. ltloroian!, l.ltl.
$teian,
Mae$tii ingenbz elii rcnenagt)
tr
C@ndt d.sptE inggni@ibloa rcmenasaa
,-
Desprc ingeniozilalea romaneasce ce
parere
aveti?
- E0 sunt unllcare a
plimbat{
depafie de loculeide origine...
-
9i
ali revenilt
-
Nicinu se
puleaaltfsll...
Sunlconvins ca existd, cumse spuno,
glasul pemantului
$dmosesc. Locll unde te ai nescol, unde
lis-a!
ndscut
pddnlii,
bunjcii, unde aicrescut
joaca
un rol mai mare dec6t se crede de obicei.
$i
nu numaiafectiv, cum
pare poate
la
piina
vedere. Omul nu e numai
produsul
eredildlii, al educaliei, al societalii in care
t'aiogte, cfeierul lui este
produsul
unor elluvii stricl locale, nalionale, sd le spunem,
$jasa
cum omulajunge
pe
Lune, darlnchis ln capslla ln care duce uive|sulsau tehnic, a9a
duce elgi
pe
Pamant, oriunde s-ar afla,
p6c6tea
loculuisdu originar Asta explice muftei
Fsihologia
diferild a
popoarelor,
aptitudinile lor variaie etc. De aceea cred in ingeniozi-
tatea romaneascdl"
ACIIVIIAIE NDflENDTNIA
,Numelo $
luCddle lli Caratoli sunt
pzente
in toate bibliotecile
$iinflico
alo
lumii. Specialigtii il ciiesc
ai
fl citeaza ca
pe
un clasic. De la ideile lui Carafoli,
numero$i cerceldlori rcmani
9i
smini au
pomit
mai dopade. Ca4ile lui au tost
traduse oriedilato diroct ln R.F.G., Uniu-
nea Sovie ce, R.P Chineze."
(R. Balaban, Ronani celebn')
Podulde la Cmavode,
o construcl e remarcabil5 lealzala de
Anghel Saligny spre sfeqitul secolului XIX
?Ro uruonn!
1 . Stabilililn ce a constat
prioritatea
zboruribr iuiTraian Vuia
QiAurelVlaicu
fald de
alti contemporani.
Z Comenlali cuvintele luiGustav Eifieladresate lliH. Coande. Argumentati adevarul
oe care il exo mA.
3 Considerali cA uftima afirmalie din intervlul luat lui H. Coande e$e indreptalit ?
Argumentali-vA opinia.
4. ldentificajisi comenhli ceteva
pdonEl
.omeneqtiin domeniul consiructiibr
5, Lucdnd impreune cu colegii incrEati sa gesili
-
in
prcsd, pe
internel etc.
-
infomal;i desprc distincliite oblinute in ultimii ani de inventatorii rcmani h mani-
festd internationale de orolll.
Traian Vuia la bordul aparalului 6au
9{iinla
fomaneascd a fost reprczen-
lal6 de o
pleiadd
de savanli cu rea-
iiz6ri remarcbile in diveFe dome-
nii: ma{ematic6, fizica, medicind,
geogralie
sau istode.
Pfioritali rom6negli in domeni!l
Ftiifllei 9i
tehnicij: descopeftea
soniciulii, a magnetonului atomic
ai
a
jnsulinei;
inlemeierea biospeolo"
giei
Si
a endoc nologiei modeme.
Romanii au avut o contribulie ma-
jord
la dozvoltarea aeronauticii, dar
au fost
9i
preclrsoi
ai navelor cos-
mrce m00eme,
Wwruwnra,
1
' 1
T(\.trr\r,
ffi fut #i{.u#I{trtlffi&
1r*r
-Lln
n{,}u, rl'ii\elmil)
!t_ i
un caz din ziar8
intr-un sat romanesc, o elevd de clasa
a Vllla a nescul o ielil6, iar aceastd
situalie risca sa arunce in aer liniglea
acelei comunilal mlnuscule din ollenia
Ceba opinii:
Mama fetlet:
,Pe
nine ne acuze cA
am nescut
Si
mi-au scazut nola (la
pudare).
Pe o iatd dn clasd au ierlal'o
chiardac, a spadtabla, ca
!ipe
un coleg
al meu carc a cam 150 de absenle.'
Direcbarca
i?colii:,ToatJ
lumea s-a
seturat, Se va malface un consliu
gise
va maidezbale o dala nola (a puararel).
E
poslbll
se i se dea 10, dar eu vA spun
cl lnci mai sunl
prclesor
care o vor
eKnat culaia.'
Preolul dln sat,Nu am
propus
exma-
lricularea, c transferafea la ala
Scoala;
ce rnare scofal6 cda
pieduldoua punct-"
la
puirare? (...)0 pdvesc
ca
pe
un cop
S
de aceea ml e rusine savorbesc cu ea
despre na9tere,
Peterea nedicului:
,0
femee carc
na$te inainle de 18 ani
poab
sa ajung,
a depresie, anxleiate
qi
sd suferc de
osleoporcze, insuficent6 hepalcb
q
afecliuni cadiovascularc, Esle mai aes
cazulfetelor care treiesc la sate,'
P ererc a so c nlag u I u i :, Comunilale a arc
ni$le nome loarle
putemice qi
ii inde-
pdrleaza
aproape autornal
pe
ce ce le
incalcr. Solula ar
putea
venide la bise
rica, de la
pot,
care ar
pulea
convrge
oarneni s-o ajlie
pe t6n6ra mame.'
Pdrerca statjsticianului:
,24
000 de @pi
au fost n6sculi In 2005 de mame minofe,
cifra find cu 470 maimare decaiin 2004'
(Dupa
,Evenimentul
z lel', 4 rnai2006)
Famllia modoma h doi limpi
,,Fl
9i
Ea au, de regul6, in
jur
de 30 de ani, c6nd se hotadsc sa fac6
pasul
Pane
alunci au fost
prca
mulle de facut dislraclli, apadament, maiine
$
- foarte important
pentru
ziua de azi-cariera. Dace arfi s, o inlrcbdm
pe
Ea,
poate
cd, mqind !$orjenald
de orooraj slabiciune de modA veche. ne-ar fi marturisit cA n-ar f zis
(Nu)
nicl mai
devrerne ... El in schimb
line
loade mu t la conceptul masculin de
(llberlater
fara sa-Si
dea seama ci dela s-a legat cu lanlu indesiructbiede Ea.,.
Asuelaparc ince un exemplu din ceea ce cd(ile de dernu t numeau
(celula
de bazd
a socielali).
9i
pentru
ca farnilia nou infir
patd
sd fie cornpleld, in scud timp va apd@a
qi
un nou membru. Ea se da de ceasulmotii, impe4it6 intre bucuriile matemilSlii
$i
d lema
(cu
cine las copilu?)
(penttu ca bunicile modeme au acum alle
joburl).
El va indura
mi$tou le
p
elenilof rcfer toare la abi igjile de a schimba
pamper9i pe
carc va fl nevo t
sA
$i
le dezvolte ca un
(tetic
modem) ce se atb, chiar dacA in sinea lui se indoie$le ca
asta arfio treaba de barbal."
(Dupe Ada Rosetli F/
9;
Ea, versiune up-date in
,
Dibma veche', 91
,
octombie 2005)
! : J
Mic discurs desp egalilale
,Daca
vofoim despre famllie trebue de asemenea sa vorb m desp@ rnunce
Sibani,
daca vorbim desprc cuplu, lrebuie sd vorbim
9i
despre formale,
profesiune
mob lilate,
accesibile in
general,
dar anirenAnd nega itdli in realilate.
Conlradiclille inlre dorinla de egalitate
-
proprie
mai degrabe
populaliei
tinere -
9i
realitatea inegalitelii, inke discurcui masculin a ceea ce esie comun
$treplierea
berbalilor
pe
vechie
poziline
arat, cA, congtient, egaliatea a
precedat
evolutia realildli.
Societatea om6neascd se al niaza tendinlelor
generaie privind
fam lia I numdrul cres-
cu1 de unid consensuale
(unluni
lbere) sau concubinaj, cu exprma tmdilionala
-
aprcape de regu6 la tineriSilolerale din cein ce rnaimull de
parinll-,
numerullol mai
cEscut de divorluri, farnillile monoparenlale
-
involuntare sau voluntare
-, numarul
cescul de
persoane
singure.'
(Aurcra Liiceanu, Mesale/e lncoercnte ale familiei,
in acelas numfu din'Dllema veche')
.
-Grmalitate
dincolo d.
proludecah
"1.
a inlrat in
prcieclul ACS S (Asoc a! a
pentru
o Comunitaie Solidard
$
lnteruenlie
Soc ale) h varsb de 1 5 ani, impeuna cu copilul ei
(Viala
mea s'a schimbat cand mi-am
dai seama ci sunt
gmvlda
NLr woiam copilul, ba rna muit, doream sa dispafa. PenA b
lun
Sio
sdptamena arn ignorai acesi lLcru pentru
ca nu vroiam se accept ideea ce voi
avea un cop I Pe 22 mai sea|a, in
jurul
oe 23, duile s-au inlelli. Am lrezit-o
pe
mama
pe
la ora 3
Sl
am rugat-o sA sune la Sa vare Am ajuns la spiialsia doua zi, la o|a 15,
s-a n,scutfulmeu. Nu-rnivenea sa cred ce acel copil minunat
putea
sd fie copilLrl meLr. t
In
prezent,
L. are 19 anl, esle angajala unei fabricide incallaminte, iar baielelul ei, in
varsta de4 ani, merge la creii '
(Dupa Stela Giurgeanu,
,Pecatul"
Cle a fi nan4
,pilena
veche', mai 2006)
t't,
Oamenli, sociotalea
ii
lumsa ideilor
O manifestalie penlru
,,libeilea
ferneilo/
in Franla afilor'70
0
Fobl6ma
d6llcaE - violonF lmFjtiva ftmollor
,Probloma
violenlei impotiva ferneilor esle conspi-
r4ia iacerii, ca|e face violenla invizibiE, ceea ce nu
inseamne ce ea nu exisE:
rFaptul
ce.estel alat de
nevazLr6 se leaga de multe fenomene
psihologice
Si
sociologlco.
De exempl!, in statisticils infradioialo din SUA so
estiinedie ce doar 2% din cazudle de;buz d minori
ii.fainilie, 670 ln afara familiei
9i
intre 5
9i
8olo din
violuri sunt rapotute
polijiei,
spre deosebire de 63%
din
jafut
Si
82% din tunuib cu spaoe . Aliiudinile
poliliei
9i
tribunalului ca blamoazA victina constiluie
o Darte din cauzele nivelului scdzut al laDortdi. De
asmenea, socializarca femeilor le determind se se
blameze.uneod
peele
insele, Oare nu este.vina loa ce
a! lost violate,.dacd au b{ul ceva, daci
purtau
o fus6
scurtl sau dacd au ilvitat !n bdrbal acasd?"
\G.
Klei\e'!'a, Ce
poate
sa aduce feninisnul Roneniei?,
in
,,Secolul
20", 7-8.9/1996)
Marlha Bibsou
(1890-1973)
I\,4ernbd marcante a
aristocraliei rcmane, scrii-
loarc de mate lalent, au-
toare a 31 de volume
pu-
blicate in Franta, din care
doar caieva au cunoscut
9i
versuni romane$ti, im-
plicata la cel rnai inalt
nivel deopotriv6 in viala
poliici
9i
culturala eurc
peanA
a mpul ui ei .
1.
Valoriff cAli-vA ctttrolti1/|telel
Citili cu atenlie micuj dosar desfasural
pe
coloana ingusta din
pagina
aleturatd
(documentul 1). Analizali pozilia fala de caz a fiecaruia dintre actorii sociali
menlionali. Depistali prejudecallle
9i
stereotipuile
prezente in unele discursuri
9i
incercali sa le explicali. Fomulali o opinie rcfe toafe la acesi caz
Si
la cel relalat
in documentul4
9i
dezvoltali-o intf-un eseu de 15-20 de nduri.
Pomind de la cei
,doi
timpi" ai familiei modeme, a9a cum au fost fomulali in do-
cumentul2, reluati laseul celor doi adulli care dorcscsdhaiascd lmpreuni
gicori-
jali-l
acolo unde crcdelicl nu se
pohivette
cu cel
pe
care vi-l imaginali
pentru
voi
ln$ivd. Stabilili-ve
pdoritdtile
- ca erd, cesnicie, familie, copii -
Si
lncefcali sd
vd conshlili
propriii
voglri timpi in viala fioderne. Pregitili
9i
suslineli un discurs
pe
aceasld ternd in fala colegibr
Disculali cu colegul (colega) de banci despre egaliiate. Dacd
partenerul
de dialog
este de alt sex
9i
nu impartagegte aceeagi opinie, incercali sa ve argumentati
pozilia.
Raspundeliin scds la c6teva inlrebad crc v-ar pulea
ajuta: Despre ce egalitale
poate
fi vorba in relalia dintrc babat
9i
femeie? Conside|ali cd sunt activitdli so-
ciale destinate exclusiv fecarui sex sau cd oidne
poale
1i orice? Cum credeli ca
se exprima egalitatea in relaliie de familie?
lmpdda9ti parerea potrivil
careia in legAtud cu violenla in familie domina con-
spkalia tacedi? Dacd subiectul af f adus la lumina zilei, cum credeli cd ar trebui
abordat? Conside|alicd un astfelde fenomen are calze economice sau sociale ori
cd este o fatalitale, cd
line
de fia omului sau de mentaliteli ancestrale? Aveli o
solulie? oace da. consruili un ese- oe 1-2
pagini pe
aceasE tera.
Alodtuili
porlretulfemeii
exemplare, asa cum v-o imaginali, ajuEndu-va
9i
de aulo-
portrelul
[4adhei Bibescu. Cornparali realist modelulcu
posibilitalile
de cafe dis-
puneti.
La ce hesdfud de caractersau calltate esentiala n-alirenunla
penlru
nimic
in lume? Comunicat|ve opifria colegiof intr-un mic discurc de cateva fraze.
-;-l
I
A[bporttul lib|r
al unoi ftrnei & e,\cedi,
"Comorib
sale vor ramane nealinse
penh!
ce b-a dobandil
pin
dgoste.
Piefzendu-ie nu va sddci niciodaB (...)
Are o celelenie, cea aleasa de ea, nu va
avea niciodate nalionalitate. Toale fideli-
Ulib vor fi imbretisate voluntar, consim.
lite
qi
@spectate. Va iubi cu o dragoste
de2lntefesate
ldrl,
lucru
,
oameni carc
se iubesc doaf
pe
ei
9i
se vor detesla fe-
ciproc, to: timpul trecend de b dzboi la
Pace $i
invers, Unora le va impune o
inc@derc iniinild: de aceea, alii o vor
Pune
merc!.r sub Semnul inhebA i,
Schismalicd, eretice, tAddloarc, seduc6-
toare,
papisiage,
foare a reulul
pericol
public,
dizidenta, renegate, finla cae-9i
asclnde
jocul,
carc *e in rezerve, se
lnconjoara de mistef, nu dd nicio expl-
calie,lmprudenta sau
prea prudenla, (...)
sk ine
pentru
liecare
9i
pentru
loli, venit
din alld
parte,
iubind in alle
parte,
fddandu-i
pe
cei care au iubit-o fere se
se irddeze
pe
sine, i5d ca cei care au
urat-o sa infime ce spun, fare ca ea se
vrea sd dovedeasca ceva.,,"
{l\rafiha
Bibescu, NimFa Europa, vol l)
Modulul |tl
O conglirl, Lcida a epoci noasle,
A. Soljef(an
Competonl specifi ce modulului
STATUL
$
POLITICA
E
|
ryrntw dw arganizare
statalfr,
ldwi mi
rwryimwri
poiitinm
MARILE DOCTRINE
Sfergitul regimurilor comunisle in Europa,
prdbu$irea
URSS, i umful SUA
famasa singure sa domine lumea, apoiatentatele teroriste din 11 septembrie
2001 au creat noi opodunitdti
9i
au asezat societalea contemporand in fala
altor
provocari.
O
privire
atentA
pe
harta lumiigl o cercetare chiar foarte
g|dbite
a ideologli-
lof care o mai conduc ne-af convinge cd ma le doctrine ale secolelor ltecute
rdman incd atotputernice.
Vom conchide c6, din perspectiva
interpretArii realitdtii,
pentru
a stabili mo.
dalitdlile care o
pot
ameliora sunt demne de a fi iuate in considerare trei ideo-
logii: conseruatoismul, liberalismul
$i
socialismul, toate celelalte fiind fie
derivate ale uneia sau alteia dinlfe aceste docline, fie combinaliiintre ele. Pe
de altd
parte,
utilizarea termenilof de,,dreapta"
$i
,,slenga"
pentru
ansamblul
vietji p!blice definegle in cel mai bun caz doud pioriuti.
Acolo unde
'dreapta"
este la putere, intervenlia statului este minimd
$i
la fel
$l
redistribuirea venitu-
lui nalional, in vreme ce preponderenla
stangii" marcheaza contrariul, un stal
care intervine masiv
pentru
a susline economia
$i
o redistribuife semnificalivd
a venituriiof
Si
in favoarea unor categorii defavorizate.
Reintofcandu-ne la rnadle doctrine, vom remarca de la inceputcA valentele
anticomunisle ale libetalismului au oferit
primele
solutii fegimufilof politice
insta-
late dupe 1989. Valori liberale clasicizate de o expenenle istoricd de doud ori
seculard au reintrat in atentia generald
dupe 1989: toleranla
$i
pluralismul,
dupa lunga noapte a
partidului
unic
ai
a terodi
politice
didjate impotriva adveF
sarilor, adevdtata separare a puterilor
in stat, libertatea individuald complele
care sA dea
greutale
9i
semnificalie libertdtii de gandire
9i
religioase, libertdlii
de asociere, dar
gide
exprlmare a
propriilof
opin ii, libertatea desAvargile a
pfe-
sei care sd consacre alat unlcitatea, cat
Si
inviolabilitatea fiecdruia dintre noi,
precum
$i
separarea netd a spatiului p
vat de spaliul
public.
Contexlul politic posfcomunista
actualizat, de asemenea, doclrina social-de-
rnocratd, la care liderii vechilor regimuri s-au acomodal imediat. Valorile cen-
trale ale social-democraliei unanim recunoscute raman libertatea, impletitd cu
solidaritalea
Sijustilia
sociald. Refuzand raspicat individualismul liberal, adeptii
acesleidoclrine se arald a fi la egald distanld alatde egoismu I concurenlei, cat
$ide
gorile puledi
de stat.
Dacd liberalismul inseamni lndividualism, privalizare gi
constilulionalism,
iar social-democfatia inseamnd planificafe, nalionalizare gi
solidarjtate, con-
servatorismul
pare
a fi lipsit de pfogfam.
Explicalia acestei std de lucruri este
foarte simple: adeptii sdi nu ambilioneazd s6 conceapi norme,
principii
sau
idealu care sd reconstruiascd societatea, ci doar sd deceleze
probleme
Si
si
incerce sA le rezolve
pe
calea unor comprcmis!i rationale.
2.2. Anaizatea instilulilor, nomelor
qi procedurilof
de
guvemarc
2.3. Folosirca stralegiior de negoci-
ere
9i
coopee civicd
3,3 Descope rea in sulsele de inlor-
mare a
peGpectiveor
diferite asupra
evenimentelof
Si
proceselor
islor ce
1.3. Compararea unof opini
$l
argu-
menle diJerte rcfertoare a o leme de
82
In line, dacd stanga
Si
dreapta
politicd
sunt relativ bine acopeite, la centru-
dreapta locul princjpalfevine
cre$tin-democratiei. Valorile eifundamentale sunt
pluralismuI
ideologic
$i
social, descentralizarea, federalismul
$i
subsid,a tatea,
cirora li se adaugd, dupd Al Doilea Rezboi Mondial,
Si
angajamenlul
pentru
pace
$ipentru
o Europd unitd (K. Adenauer, Robert Schuman
9iA.
de Gasperi,
promotod
ai integd
jeuropene,
au fecut-o din
pozilia
creqtin-democrata).
lsalah Bsdin dolpF cele douS tluri do libeftb
,,Libertatea
are doua sensuri, unul
pozitiv
9i
aliul negativ Una dinlre inlrebdi esie: Cite
po(iimi
sunt deschise? Cealalg inlrcbae esle:Cine este sapanulsau cine controleazd?
Prima lniloba atage dupd sine altele: Ce obslacole se aild ln calea mea? Ce anume
me impiedicd sa fac semenii meiln chip deliberat sau ln mod indirect
pdn
funclionarea
unor institulii? Cealale intebarc esle:Cine md
guvemeaze?
Alii ma
guverneaze
sau ma
conduc eu insumi? Daca allii me
guvemeazA,
cu ce drept o fac? Cu ce aulodtalo? Daci
dispun de un dpt Ia autonomie, oare fl
pot
$i
pierde?
Cine slabilegte legile? Cine le aplicl?
Sunl consultai ln aceasla privinl:?
Cine
guvemeazd
maiodtatea? Drmnezeu? Pa.tidul?
. .. Ambele inlrebari sunt autenlice
9i
de neevitat. lar dspunsudle
pe
care le dem delermi"
na nafura unei socieElir liberaE sau aubritad, democratice sau despotica, laici sau teo,
cralicr. ird iduarisb sau comufrtara
(lsaiah Be,lin, Paltu eseu, despre /ibertalg; dupA Cislian Preda,
Mic di$jonar de
gendire politce
libeql4
Pozi$a .ons6Mabdbr bdbnid ftld d0
pnHoml
l5rii
FCOIVOMIE - Lupta contra inflalieiva deveni
prioritara,
vom acorda atenjie reducerii
impozilului
pe veniluri, vom opri nalionalizerile
Sivom
crea un climal
popice
expansiunii
liberci conc!enle.
LEGE
9/
ORD|NE
-
Vom litAn
politia.
S/NDICATE
*
O noue bgislalie va slabiliclar dreptudle
giindalodrile
sindicatelor
9i
muncitorilor.
/M/GRAI/E
-
Politice noasra va duce tensiufile rasia'e.
EUROPA
- Singorul no6hr angaiamenl
{in
chesliunea adeddi la UE) o6te sa negociem.
(ointr-un manifest electoral alcons alodlor bdtanjcidin 1970)
Despt8 hlgbm
9i
dmoqEli
,,Gnd
spuneam ci democralia impune
ganlia
intimiti{il individului devine impliciE ideea
ca noidecidem in ce mesura
$i
cuivrem se-ifacem desEinuiri despre existenlele noashe,
Prin Pahiot lct (adoplal de Congrcsulamedcan dupa 11 sepiembde 2001), viala pd-
vatd a oamenilor devine {Ersparenl6 impol va vointei lor, deoarece
polilja
fedeE
capeld
putei
spofle: d@ptul de a
percheziliona
domiciliul
personal,
accesul la dosarole
medicale sau
gcolare,
la frgierele inireprlnde lof
9i
bibliotecilor, desfiiniand contractulde
conlidenlialitate a comunlcerlba leleionice sau electrcnice,'
,.Un liceu din Transn sta esre'lc\ s deoarece l''lba
(in
care ar do.ise invele copiii)
nu maiconvine autoriElibrdin
prcclamala
rcpubfica de
pesle
Nisltu.
PAinlii copiilor
pfotosteazA,
au loc confficle cu mililienii lransnist|eni- Se lnrcgistreazd
victime
9i
numerDase arestild. lJn
gtup
de oclnici revendici cu disperare eliberarea arcs-
talilor, se baricadeaze in
ScoaE S
schestr$za a dndul lor alle
persoane.
ln acestspatu
narcat de kstabilible accenIraa, un asi.el de u,enariu
poate
deveni orbend realilalt Esl
insd vo$a de terorism? FiQte, cnd ai d a tu or metodele manipulirii soviotce, blul osb
posibil:
vor apdrEa hrpt?ltori arabi,
jumali9i
\o. fi i4olrili se va decla|a ce osblicii au bst ucigi,
iar in cele din urme lor fi interite
pcEgati/d pretedintelui, pregeft
se apere ceutenii elc.'
lLp,
-Dilera
veche_,92. octomb e 2005)
Llderul sind calulu Solidar tala,
Lech Walesa, ui intedocltor iicomod
pe
ca autortelie po oneze nu l-au putut
gnora in anii 80
ACTI\4TAT INOT':NDT.NIA
1. Respundeli,
pe
scurt, la intrcbdrib lui
lsaiah Bedln. Abatuili un eseu in
care sa formulali,
pom
nd de la aces-
te intreberi
Si
raspunsuri, o descdere
a societelii in perspectiva liberala.
Analizali punctele
despinse din
pro-
gramul
electoral al conservatoilor
brilanici din 1970. Dlnspre ce odzont
doctinar vin mdsu le vizend slopa-
rea nalionalizdrii sau refacerca libe-
reiconcurcnle? De ce dGpturib sin-
dicale trebuie clarslabilile, iar fat6 de
intrarca ln UE nu se impune nicl un
angajament?
Carc credeli ca sunt valorile cetrte-
niei democrate incabale in SIJA
$i
Transnislia, intr-un caz
prin
Paliot
,Act, in celAlalt
prin
ignorarea unei
solicitd legitime?
incercali sd dspundeli, in grup, la
urmetoarele intreb6ri: Cat de fragile
este democralia in f4a unor amenin-
tdri
din afare? Se
poate
riposta tero-
rismllui altfel decat cu mijloace auto-
ritarc? Sewesc aceste mijloace, in
ultimd instanle, interesului general
sau doar
poftei
nestepanile de
pute-
re
qi
averc a unor lided?
gsiele
ln
83
Mtdtrlul llt
Crdeeazdulu Berlinului
1989 - o cr.oholo'ic
i'{tniii:i comw,,'te
18 oclombde
- E. Honecker
pddselte
puterea
in R.D.G.
I noiembria
-
Caderea zidulli Berlinu u.
10
noiembris-Todof Jivkov este indeper,
lal de la
putere
in Eulgaria
Decmbho
- lntalnirea Bush-Gorbaciov
de la Malla.
l}'9 decembrie
-
Consi ili European de la
Strasbourg consacre dptui de autodeter-
minare al
poporului geman.
22 decomhrio
- in Romania, N. Ceau$escu
esle indepAdat de a
putere,
29 decembrie
-
Vaclav Havel devine
prcsedinte
a Cehoslovaciei.
LUMEA DUPA 1989
Dupd 1989, schimberi esenllale s-au pfodus
cu deosebife in Europaj
ldrile
satelizate de URSS dup6 cel de Al Doilea Rdzboi l\4ondiat s-au feintors la
democtalie (Polonia, lJngada, Cehoslovacia, R.D.G., Bulgaia, Romania
Si
Albania); URSS s-a destrAmal giea,
ldsand loc RLrsiei$i Comunitalii Staletol
Independente, in decembrie'1991. in consecinte, dispadtia statului sovie{ic,
cafe,
peste
toate, a asigurat o mare stabilitate
politicd,
a deteminat putemice
convulsii, mai cu seamd nalionale,
cafe au desfdcut ulteriof lugoslavia fede-
rald
$i
au separal Cehia
9i
Slovacia. in ceteva din vechlle repubtici najionale
din Asia, astdzi state independente, vechii lideri comunisli au instalat un Duter-
nic aulodtadsm. Dincolo d fronlierele Europei, socialismul s-a mentinut in
Cuba, i n R.PD. Coreeana, i n Chi na
Si i n
Vi etnam.
Prabugirea IJRSS a consolidat pozilia
SUAin lume,
pulefea
ei economicd
Si
militarA
propulsand-o
in situalia de unic6 superputere
planetare.
De altiej,
dupd vicloria repurtatd asupra lrakului - care ocupase Kuweiiui
(1991)
-
de
o coalitie de stale sub egida ONU
$i
sub conducerca SUA,
pre$edintele
George Bush seniof a declaral ce
lara
sa
proclama
,o
noud ordine mondiale",
asigJreld kiJmful oemoc.alei
ii
a
prosperiLalii
Supremalia americand gi'a gdsii
insd incd de la inceput conteslatarii ei, cu
deosebire ln lumea islamic6. S-ar
putea
spune cd tocmai din aceastd cauzd
victoriile repurtate de democratie in Afganistan
Si
lrak rdmen ince sa fie con-
solidate, chiar dacd in cele doLr6
tdri
s-au desemnat
prin
vot
parlamentele,
au
fost aleii gefi
de stat, iar
guvernele gi
noile institutii funclioneaze in pofida
difi-
cultdlilor pe care le intampine.
ln restul Asiel, state islamice precum
lranul
9i
pakistanul
au adoptat
Conslitulii, darse afld fie sub autoritatea unul
9ef
rellgios necontestabil, fle sub
aceea a unui
general, garant
al mentinerii ordinii
!i
stabilitdlii intr-o
lare
submi-
nala de Lr islam s- m;litant. agres;v
$ixenofob
intre repLblicile aia-zis popu-
lafe din estul continentului, Coreea (de Nord) continud neabdlut constructia
socialismulul sub conducerea lui Kim Jong ll, fiul intemeietorului partidului
9i
stalului comunist, in vreme ce China gi Vietnamul au adoptat economia de
pial6,
despe4indu-se treptat de cenlfalism.
S tualia
poitice
a Africii este foarte complexd. in nord, asallut furdamenta-
lismului islamic a accenluat autoritaismul
9i
a inlesnit ascensiunea spre
putere
a milltarilor (Alge
a). Libta este condusd de colonetut Gaddafi, nationaljst g
adept fervenl alunit6li mag febiene, adversar reputat al preged
inlilor america ni
Reagan
9i
Bush senior.
in sudul continentului afrlcan, cel mai slabil dinlre state fdmane Republica
Sud-Afficane. Dupd 1989 s-a dezvoltat in regiune o noue
politica
vizand
indepAdarea segregatiei rasiale (a
apartheidului)
9i
instituhea unei societeli
democratice, de altfel ratificatd printr-un
feferend!m in mai 1992,
prin
adogta-
rea unei noi Constilutii
I
alegefea lui Nelson [,4andela, in aprilie 1994
(Dentnr
un mandat de 5 ani). Dificuftalile cu care se mai confrunta R.S.A. in
prezent
n!
au destabilizal statul, care rdmane angajat pe
calea democfatiei.
Pentru restul continentulul, caracteristica principald
rdmane neputinta
asigurerii uneiguvernarieficiente
$ihaosu.
O cfe$tere demograficd explozivd
pentru
care lipsesc resursele, extinde pe
arii intinse foarnetea gi boljle.
,,l.jn
concepi care a
jucai
un rcl cen-
tra in
gandirea
opoziliei din anli '80 a fosl
celde
(societate
cjvilA). lvullioameni nu
cuno9leau conlinutul conceptului dar o
idee aveau,
ltiind
ce trebuie s, se aso-
cieze 1n organ zaliicare sa nu fre conto-
ate de
parlide
sau de partidul-stal.
Oarnenii vor lrebui sa fie
(civrlizaliD,
adice
polilico$i,
lo eranli
gi,
maip@sus de
toale, nonviolenlt, civilizali
9i
cetdlefi.
ldeea de apadenenle cetaleneascd irc-
buie sa fie luatAln sedos."
(Dupa Timothy carthon Ash,
Anul adevetulut in Evoluliile din 1989,
Pol kom, 1999)
84
Incercaib de a democratiza socieieli dominate incd de rdzboaiele tribale
Si
de
o desemnare iresponsabile a ffontierelor
ipe
dimensiunea fostelor colonii,
amestecand etniile
$i
punandu-i pe majofita in conflict cu minodutile) au
e$uat lamentabil, a$a cum anle or alte expedmente rataserd instalarea socia-
lismuluiin Etiopia, Angola sau l\4ozambic.
Este decide domeniul evidentei cd lumea democraliei s-a extins in Europa
de Rdsdril, cd in Asia
9i
in zona caraibiand (Cuba) functioneazd inca dictaturi
comunisle gicd
in haosulafrican regimurile polilice pardeocamdald
inclasabile.
DosFa d6mnltab lnlrun tlgim dldabdal
;Neputinla
in lala reuluiinarmat
poale
cea maiteribila dini umtintele la care e
supus omul. Cand sar haidamaci
Si
dau cu tine de
pdmant
egticomplet neajulol. Dar
in acelaiiimp nu weise renunli la dreptultau natumt ta demnitatej nu vei ajunge la ntci
o irle'egere cJ lclo$ii, nu vetsenna niciun argajamenl. Aluncicand Ie iaL cu.o4a dn
casi, cend daulnline cu toata
puterca
lorbru{ale, cand iliard ochiicU
gaze
lacrimogene,
cand iti sparg usa cu o nga
giilifac
lenddi
mobih, de fale iiind lnlreaga famitie, cand
in mijlocde noapte leduc la
polilie,
ca sa le laci sa semnezi, atunci instinctut 6u nonral
de autoapArare
Si
instinctul lundamenlal aldemnitAliite vor face se spui NlJ."
(Adam l\,4ichnik, De de ,u se mnez,ln S./isoi din inchisaare
9i
alte eseui,
Polom, la$i, 1997)
,Ca
era lui l\,lilogevici s-a bazat
pe
spdjinul a cel
pulin
trei
grupari:
aparatut de
padid,
secuniate
Si
armal6, inteleclualii nalionaligi,
precum
Qj
cei cu
pasiuni
egalitarist-socialisle.
Pe acesl iond
Si
cu sprijinul aceslor cercud a intemeiat un regim maliolic cu care a
jurat
se
pasteze
integ latea lugoslaviei. Msul sau a fost se lnlemeieze l\,larea Se6ie,
indiietent de costurib umane implicale in acost
proces
megaloman.
Hotia idicati la |ang de
polilicd
stataE
9i
crima impolriva umanitiilii inspkata de un
nalionalism delirant au fost dimensiunib definitorii ale caiercisale.
Nalionalismul exacerbai al lui lllilogevicinu a fost doafo expsie a
pasiuniimorbide
penlru
l\ilarea Serbie, ci
9i
un rispuns la
prcsiunile
unei colectivit4i bantuite de miturii fan-
tome
Si
himere salvalioniste.
Vina sa nu
poate
ll sepa6 de responsabilitatea clasei
politice
saioe
9ia
unei
pdii
coplesiloarc a intelectualitdjii din aceasb
lare
pentru
care tiderul, partidul hegefiionic
ai
ralunea su lnlrLnil irtr-o ecualie cahsrofid.
(V fismeneanu, Opodunlsmul Bdical al tui Stobodan Miloeevici,
in
,Cotidianul',31 ma ie 2006)
ACNVff ATT INDET'ENDENTA
1. Cillli textul lui A. [,4ichnik. Exp]lcali semniliclia pimei
fraze:
'Neputinla
ln fala
duiuiinamat ...'. DeliniJi demnitatea ca valoare geneml
umana, dar
si
ca valoare
a celeleniei intr-o diclaturd
$i
o democratie.
2. Parcurgelr documenlul 3
9i
ana zat cu multe alenlie fraza subliniata. Abdtuili un
scufteseu in care sa interprelali, d n
peGpectiva
acestei aiirmalii, cazulRomaniei
in comunism. Prccizaticend
$ic!m
s-a
guvernat
impotriva intregului popor
Si
cum
s-a dovedit ca
guvemarea
irnpoidva poporulu
nu este elemd.
3. Citili textuJ despre Milo$evici, un! d ntre ultimii dictatori din Eurcpa,
9i
comparali
conside|aliile autoruiui cu lmagnea aeturata. C6utali
9i
alte infomatii despre
lugoslavia anilor
'90
ai secolului lrecul. Definili nalionalismul
9i
stabilili relatia dio-
tre aceasti conceplie
$i
diclafud. Alcltuili Ll n eseu cu tena Slobodan Miloevici-
meriea
Si
decdderea unui dictatar.
M6duhrl tlt
T"
J
"lnla-adevdr,
tocmai pentru
ce secolul
XX.a avut o mullime de rcgimuri nemi-
loase
Si
altele carc au incercat sd impuna
prin
foda
puterca
unei minodtili asupra
majorilelii
- ca ln apadheidul din Al ca
de Sud - este limpede cd
puterea
strici
coercilivd are anumite limite. Pana
Si
cei
mai nemilo$i
9i
mai brulali guvemanli
e|au
pedecl
constienli de iaptd ca
pute
rea nelimitat?l nu
poale
inlocui
pahiie
poli{ice
$i
abilltatea unei autoritAli, senli-
mentul
public
al legilimildlii unui regim,
gradul
de sp
jin popular
actM abilitatea
de a dezbina
9i
de a conduce
- mai
ales in vremuri de crize - obedienta
binevoitoare a cetalenilor Cand, in 1988
aceasla obedienla a fost vizibil retrase
guvemelordin
Eurcpa Rese bani aces-
te regimun au abdical degiaveaulncon-
tinuare sprijinul deplin al fun4ionarilor lor
civili, al fo(elor armale
$i
al servicii of de
securilale. Pe scutl, conttat aparenlelor,
secolul XX a denonstnt ce se
poale
guvema
inpottiva unei anunite
pe4i
a
Worului
ta! tinpul, dar nu se
paate
guvema
inpottiva intregului popor
lol
(E. Hobsbawtr, Seco/u/exfremelor,
Ed tura Lide4
Decedal cu putin timp inanle de a lijudecat
de Tribunalul Natiunllor Unite
penlru ftme de Rdzbo de a Naga,
Sobodan M losevic a foslpl6ns ca un ercu
de mu
l i seb
nal ona i $t
d5
M$dulul lil
l j na di n i mag ni e semn f cat ve a e anl l u
2002:ceteva m ide oflef au fost prczenl
Ia cermoiia comemodri !i Muslafa Kema
At at i i *, padnt ee' Tur ci e moder ne
HEPUEL|CA
$r
MONARHTA
Din treculul indepdrtat al lumiianlice au ajuns
pane
la noicele doue forme
fundamentale ale statului cunoscute in istode: monarhia
$i
republica. Atena lui
Pericle a fost o republicdin care tri!mfa ofomd a democEtiei, asemeni Romei
in vremea rezboaielor punice;
in Evul Mediu, bogalele orage catolice se
constituiserd, de aserneni, in fepublici, aga cum cea dintai Republicd francezd
a lual nastere dupd areslarea fegelui Ludovic al XVI-lea. La celdlalt capdt al
pdmantului, repfezentantii celor 13 colonii americane care-qj
prcclamaserd
staiul independent
9i
Constitutla au
prefe|at
republica
prezidentiald.
O evolulie asemandtoare in limp a suferit gi monafiia. Cat de lung a fost
drumul de la despolii orientali la impdralii romani
Si
bizanlini, de la regii barba
din zofii Evului l\4ediu la monarhia centralizatd
Si
apoi absolutistd
9i,
in fine, la
regii constitulionali de astdzi, simbolurivil ale statuluiEicoeziuniinatiunii, dal
fer6 a mai exercila vreo putere politice real6, numai isto a
poate
aptecia.
Pe orice hartd
politicd
a Europei de azi, care numdrd 45 de state suverane
9i
independente, intalnim 10 monafiil - 9 dintre acestea sunt constitutionale
9i
eredilare, iar a zecea este Vaticanul
-, 5 republici federale (sau
fedefative),
toate
parlamentare,
la fel ca alte 20 de state, cdrom li se aleturd 7 fepublici
prezidenliale;
Tufcia este pur
Si
sinplu republicd, iarAndona
$i
Liechtensteinul
sunt orinciDate.
in resiul lumii, unde forma de stal republicand este cel mai des intalnitd,
mai funclioneazd ince
qi
un numdr de monarhii. O
privire
atentd asup.a ha(ii
ni le atd a$ezate cumva impreuna in cateva regiuni ale
planetei.
Dacd cele
din Europa sunt concenlraie in nord, 4 (Thailanda, l\,,lalaiezia, Brunei gi
Cam-
bodgia) ocup6 o
pade
a Asiei de Sud-Est
ii
peninsula
Indochina, alte 4
(Arabia
SauditA, Bahrain, Oman
Si
Qatar) funclioneazd in spatiul din
jurul
Golfului
Persic, Nepalulgi Butanul in zona dintfe India gi
China, cele mai
populale
slate
de
pe glob, iar Lesotho gi Swaziland in
padea
de sud a Africii.
Dacd majoritatea lor intd in categoria monarhiilor constitutionale, nu
ipsesc nici cele absolute, intfe careArabia SauditA
QiOmanul,
sau slate unde
pdn
lovituri de fo{d a fost testaural absolutismul
(cazul
Nepalului).
La inceputul unui nou mlbniu
Si
secol trebuie si acceptdm ci tdim intr-o
lume de mare complexilate, cd niciun regim
politic,
oricat de avansatar perea,
nu mai poate fi impL]s cu foqa, ce statul, ca gisocietatea,
reprezintd rezultatul
uneilungi evoluliiin cate libertatea, nu in ultimul rand cea religioasd, nu
poale
fl nesocolitd
$i
cd armonizarea lntereselor genefale
trebuie sd accepte divef-
sitatea.
La doua secole dupd Revolutia Franceza, fepublica pare
a fi cagigat in fata
monarhiei, degi de multd vreme foma de slat nu mai are nici o legdtud cu
prosperitatea
sau cu democratia. SUA
9l
Ffanta sunt tepublici
prezidentjale,
dar Anglia, Spania gi majorilatea
ldilor
nordice sunl monarhii conslitulionale.
In
glupul
statelor
pulemic
industrializate intre
$i
ltalia - republic6
parlamen-
tard -, aldturi de Japonia - un stal monarhic. Hitler
Si
Stalin au condus repu-
blici, la fel ca
$i
Saddam Hussein. Sd mentiondm
qi
faptul ce unele decizii
adoptate in stale democrarce nu ad intotdeau,ta avizul
parlamentului.
in an,
comunismului, regimul toiali{ar al lui N. Ceaugescu se ascundea in spatele
unei constitulii care garanla, in vorbe,loate drepludle
$i
libertdlile cetelene$ti
xr'!i
f
i.r1ii1r,q u
r.! i"qi
1990- Algef lbere in
lerle
din Europa
de Esi.
Reun flcarea Geman ei(3 oct.)
- l6kul nvadeazd Kuwe tul.
-
E iberarea luiNelson Mandela.
16qf- Puci irnpol va lui l4ihail Gorba-
cov la Moscova (august).
- Destamarea stahrlu federativ
ug0slavra.
-
Rdzboiu din Golf conslrange
raku sd se retragd din Kuweil.
- Destramarea URSS Demis a lui
[4. Gorbaciov
igg2
-in rlLratea comunismului in A banla.
-
incepe rdzbo ul d n Bosna-Hede,
govina.
SfaE tu regnrului comunisl in
Afganslan
1993
-
Sepanrca Cehe de Sovacia.
Acold ame cano-rus cu
prvire la
reducerca arme or shaiegice.
-
BilClinlon este ales
preged
nle al
SUA,
1E)4-in Moldova, Ln rcferendum consa
cre independenla naliona a.
- Nelson l\/landela,
pre$edinte
in
Afr ca de Sld
NATO semneaz, Paftenefatul
penlru pace
cu
ldrle
Europeide Est.
86
Eurcpa ds Edt Th r\scaE
..irtr-un discurs
public.
\,bclav Havel (p'esedinlele Rpublicli Cel"oslovacia, apoi al
ReoubliiiCenia
- 1989.1999)obsetua:{S-a dovedf ca. indifercnrc3l do diffcit6stg se
rdstorni un sistem totalilar, este ciiar mai diflc se conslruiegti din ruinele acestuia un sis-
lem mai nou
Sr
na, bLn. De c31d an int?t in lumea
politlcii
inalle, no sm realizat ln
aceasl, lume tebure s, s
lin
seama de dleritele interese, de difg tele ambilii, de echili-
bruldo
puFre
reprezentat de difeile
EUpAn
t
Havel s-a angaja{ int-o disculie
publice
eften de incordata
g
c! implictii
pol,tice
cLr
pimul
minislru Vaclav Klaus asupra concoplJldide societale civila. <,aus, urmandu-l
pe
Hayek, a sustind cA societatea civile reprezinti sfera hanzacliibr individuale. Havel, ln
schlmb, a oonslalal c, socielalea civiE ofera oamenilor spaliu soaial
penlru
a-9i asuma
partea
lo. de responsabilitale pontru
evoluliile sociale, cultive spirilul do solidddble dinlre
oameni
9i
daagostea fala de
propria
comuitale
$
face se se
poatl
tti o viala
pIna,
vanale."
{Drpd
Jeffrey C. lsac, Sen?rlfcatliie lui 1989,in Revoluliile din 1989,
.
Polirom,lagi, 1999)
Doamna li,ldd
d
6ishmul
"Doamna
Angela Me*el (aclualul cancelar al.Germaniei, ales in 2005) este
pdma
fomeie prcpulsata
Ia. cirma acestei
ldri.
lmpoltante{e ei aluuri nu
lin .doa.
de inteligenla
ei, de excelenla instinctului oeanizaloric al admini6t|aliei od de capacitatea
Si
producti-
vilalea industriei
gemane.
Testuldecisiv alguvemadi eipalo a R redlcerea
$majiluigi
r6lan6arca economici, ih condiliile in care mesajul celof cal au alos{ a tost conferili
efrcienl, treconomieide p'ale
socialer
$
pestraf
sistemul.
lnlelepliiaJlor ai Constituliei federare
postbelice prevrzusere
toste elementete nece-
sare sd facd funclionali emnomia geoand
Si
se
perpolueze pacea
socjalai La.un rapet,
sindicalo alolputernice, carc negociaserd cu
patronii, pst6
capul statutui, pensii
mai,
solide,
peeeluu
sporite, subvenlii
9i
asigur,fi iociale
garantend
o lngdjire modicala erce-
bnia; h capetul coldlalt, o structure bipohra de
parlide
al crror
joc
democratic 6,a lndlep-
lal spre centrul spectrullj
polilic.
Srlb tutela NATO
$i
a lnlegrrrli europen6, sistemul a
tu0clionat iieprogabil. Din
pacab, globalizarea
9i
ciderca zidului erlinului au schlmbat
dalolo.
poblenei.
Padidele al] lncepul sd
prolifereze,
fo& de munc! lefrind din Est,
decJinul demogfic, alienarea lransatlan{ici au resturnat toatd socoiolils. Ooarnna Me*el
$lie
ce sa facr, dar are nevoie de mentalitatea anglo-saxona
Si
de optimism
general.'
(Fi'o1
Mow. Merkel
ti
Gdpnut in
,22'.
821 . decmbrie 2005J
Saddam Hussein (fostul pre$edinte
al lkului) obiqnuia s, spun6:
,,Sunl
oameni expedmeniali
Si
oameni de
incrcdere.' Altiel spus;
pentru
birocralia
obi$nuild sunl lecesarc
peBoane
spe'
cializate, dar
pntru posturi polilice
impor-
lante 6e impun numai oameni de incre
dere. Pand ln ultinulceas alprtedi sale,
Saddam s-a spriiinit
pe
familia
9i
tribul
seu, cre @nlrolau cea mai narc pade
a
posturilor
cheie din conducerea stafului.
Cent'ul
putedi polilice
era un Consiliu ai
Comandamenlului Revoluliei, fondal in
1968 de liderul irakian.
lmpottanl, de asemenea, era
partidul
B.A.A.S., unic in
!ara.
De coloralura
nalionalisb
9i
laicA dupa 1979, cSnd
Saddam a
prcluat putea
absoluH, a
devenit o organizalie represive inserci-
natd sd cuprinde inteaga societate.
Pno ueuonn!
ACTIVITA]E INDTPE}JDENTA
f. Citili documentul 1. Deiinili socretalea civila, ln flnctie de cele doue accepliuni
suslinute de Havel
Si
Klaus. Explicatj de ce societalea civiE a avut un rol at6t de
impoftanl in
gandirea politici postcomunista?
Stabiliti relatia intre societatea civiH,
democralie
9i
cetdleni.
2. Cercetali,
privindule
fale in ial6 cunr iunclioneazi democralia germand
9i
cum a
funclionat dictatula lui Saddam ln lrak Fomu ati cateva concluzii.
3. ldentificali motivele penhu
care, indferent de nalura regimului lor
polilic,
Si
Gemania,
9i
kakultrec p
n sedoase diiic! t6!i. Adunati informatii din alte surse
$i
comparali situatia din cele dole
leri.
FormLl at o solulie
penlru
fiecare in
parte.
Alcdluitiun scurt eseu cu acest subecl
Cullul
personaftalii
unui diclalori
Saddam Hussein
.
Secolul )Ul se araiA, cel pulin
la
inceputul sau, dominat de marile
doctrine ale secolelot ante oare.
.
Democralia liberald, extinsd in
intreaga Europe
qi
in Amedca,
reprezinld rcgimul
preponderenl.
.
l\4onarhia constitulionab
9i
republi-
c sunt
9i
pe
mai depaire
principa-
lele forme de stal.
c.Tt rf\fr, iE f A'7
. t I vvrv vL L/ . 1&
Ya,
nmmnt m, dw
lm^
trs\m,trit:mrimrn
I
t t t l l
t l "\
( r \ EP\ f \ 8i
Fah
\ f f i . ml . {. JXt }t Uf f i drwp\
Ghooeho Ghoorghiu-oej
Ndscut l a 8 noi emb e 1901 a
Befbd, mod la 19 madie 1965, la
BucurcSti Studi:
patru
clase
p
rnarc,
$coaa
cornerciaH (hel clase
grmna-
ziale). Profesia de bazd - electrician.
Activlatei rnembru PC.R. din 1930;
participe
h
greva
de la G vila
(fe-
bruarie 1933); arcstat
qicondamnai
la
12 anide muncd silnicd; evadeazd din
lagarul de la Targu-Jiu (augusi 1944)l
rnembru al C. C. al PC. R. (1935-1945)
secretar
genelal
al PC R. (cu o intre-
rupere de un an, in 19451946),
preqe'
dinte a Consiliului de N.4ini$tri (1954
1955),
pregedinte
al Consiliuluide Stat
0961, 1965)
t , r l
Ll
,.Dej
efa lntadevdr vicl6an. Extem de
viclean
S
sigur ahtiat de
puterei
urcand
elvroia se nu se maiopaeasca."
,,Gheorghiu-Dej
a fost un asasin
purqi
simplu. Mentalltatea de criminal
Qi-a
for
mat-o in anii lungl de detenjie, unde a fost
implrcal in ceteva crime intre delifuli.. A
consttui o indusl e de secol XlX, depr-
9ile
chiar in momentul inaugurd i."
lDupd,,Dilerna
veche", 68, mai 2005)
TOTALITARISMUL COMUNIST
_
o sronre irucnenrRr
intr-o conjunctufd internationald dominatd de declan$afea RAzboiului Rece,
URSS gi-a consolldat dominatia in E!fopa Centrala
$i
in partea
ei rdsdrileane,
iar SUA au incefcat sd lirniteze influenla sovieticd, indiguind-o pin insta-
l area unei l i ni i geopol i tl ce di n Europa de Nofd
Si pan6
i nAsi a Rdsdri i eand gi de
Sud-Est.
in aceastd silualie, comuniglii care
pfeluaser6 practic puterea
executiva in
Romania odatd cu instalarea
guvernului
Petru Groza (6 madie 1945)$i pe cea
legislativa dupd alegeile parlameniare
din noiembrie 1946, l-au indepdrtal
pe
rege
(30
decembrle 1947)
$i
au trecut la construirea statuluitotalitar.
[,4odelul sovietic a
fost
imous in aominislralie.
jLstitie
si in invAldment.
ln
materie religioasd,
politica
comun giilor a fost mai nuantatd - bisedca
greco-
catolica a fost desfiinlatd, bise ca ododoxd supusd autorildlii statului, lar biseri-
ca romano-catolicA tolerate. fdrA a fi recunoscutd oflcial.
Nalionalizarea industriei qi,
ulterior, colectivizarea agriculturii au subordonat
economia paftidului unic, decretatfoqa polilici
conducatoafe in Constitulia din
1948
$iin
cele care aveau sd-i urmeze.
Constructia insiitulionald a statulul tolalitar s'af fi dovedit insd imposibild
ldrd reptesiune
qi propagandd.
Infiinlarea Securitatii, c! scopul de a mentine
aga-zisele cuceiri democratice
$i
de a apdra
lara
impotriva complotului
dusmanilof inlerni
Si
extetni, a recomandat de la inceput Republica Populard
Roman6 drept un stat politist.
Chlar dace a cunoscul gi unele momente de
relaxare a fotei sale optesive, cu deosebire dupa 1965, Secu tatea a
iuncllonat
pana in ultimul ceas al regimului comunisl. lmpusd de autoritdtile
sovietice, s-a dezvotatin deplind autonomle, odalS cu indepartarea treptald de
direclivele lt4oscovei. In anii lui Ceaugescu, chiar dacd mijloacele ei s-au rafi-
nat
Qi
fepresiunea brutald din an i
'50
a fost abandonate, Secufilatea a conti"
nuat sd supravegheze intreaga socielate, servindu-se atat de politia politice,
cat
qi de armata sa de infomatori, parle
din oportunism sau chiar din
pldcerea
delatiunii,
parte
obligali din varii moUve se raporteze tot ce se intampla in sfera
lor de activitate. lmplantaji in toale intreprinderile
$i
chiar
Sl
in blocurile de
locuinle,
prcducand
milloane de dosare care mai agteapte incd sd fie deschise,
slujbagii acestel institutii dovedeau o datd mai mull lipsa de legilimitate a
reginru ui. Eta, totodatd,
ptobatd
valoarea reald a .democraliei socialiste", con-
sideratd supefioare celorlalle fome de democfa{ie, cafe
permitea
luiuror sd
beneficieze de drepturi
Si
libertdti cetalene$ti, cu condilia de a nu le folosi
impolfiva reg mului politic existeni. In conqtiinta
profundd
a luturor celor cafe
i-au invr4bit
pe
semenii lor atalia ani s61d$luia teama cd, exprimatd sau mutd,
revolla impotiva fegirnu uicomunisl se va declanga mai devreme sau maitaF
ziu, cu efecte dezastruoase pentru
cei aflali la putere.
Un af t mob l zal or (1953)
Pivind in um6, lotalitarismul
a Asat o
grea
mo$tenire timpudlor viitoare: a
compromis patriotismul$ifespectulpentru
clasa
pol
ce, a fdramilatgia invr4-
bit societatea, a cullivat indoctrinarca totald
Si
a mafginalizat competentele.
,,Rekagerea
Armalei Rogiidin Romania a facd
pade
d ntr-un
prcgram
maigeneral,
p4l
care
Fruldov
(slccesorul tu Stal n la condLcerea
panioutLr
con^u tisr sovreticl inceF
ca s, sLpl.neascd conu'olL efec v "llitar pan
Tecarisne de ordin ecolomic
S
polilrc.
(...) Conducdtorul sovieUc scde in lvemorile sale
(Unul
din motjvete retragerii trupelor a
fosl polilic,
Nu voiam ca nimenr sd cread6 ca n-avem incredere ln
popoalele polonez,
ungar, roman,,, Ele construiau socialismulin
lerie
lor
penltu
c, ela interesullor s-o lacd,
nu
penku
ca aveau trupe sovietice stallonato pe
teritoriultor
(.
.)Vrciam decise tuem un
atL dir Tana
p-ooagardeio
ltrdne,r ln ce.e.ea pa4i.onanose
spJred iRomaniaa.e
grante
doar cu
ldr
socialsle...
$i
pe
urma suhtem vecinidire4i. Dacd ar trcbur, aliveni
oicend in sflijinLrl nostru.) Datodtd acestorargumenle, Romania este stngu
tad
de
unde URSS
Si-a
rctras trupele de ocupalie, cata vreme btocut sovietic a existal.
Dupe revolJlia afliconrnisE oe ia Budapesra ,.eornata de URSSJ orice spe.allj
inlr-o revolid generala
ieqise din calcul. Prioitad era atunci acomodarea societelil cu
elita comunisld
9iregimulde
dictature
$ioblinerea
uneiameliogd a condtiitorde tmidin
hteaor ca
Si
'especlaea
'ibe16tilor hdiviouale
(Dupz
S1. Tinase, E'ie
Si
socielate, Humanitas,.l9gB)
"l
,Jn
Romenia, economia de comanda a reprczenlat baza unui sistem
politrc
ienrhic,
rigid
ii
altorilaf, cu o intreaga cohort de efecte sociate aberante. Partidut
- adic,
Ceauqescu - concepea dezvoltarea socieidliiin termeni milita
,
cu frcnturi, campanii,
fancu, avangarda
9i
arlegade... Nu s,aacodatnici o atenlie roaqiiof poliUc
eale, iar
comunicarca polilica
inleleasd ca un mecanism de automrectie a fost dEstic limitata.
Datorig acestor artiiicii
propagandisiice,
Romania tuiCeau$escu e|t| o societate inchisa
caacterizaE
pdn
rcpresiunein toate domenile exislentei umaner limiiad ale dreDtutuide
propielate,
condilii
grele
de munce
Sl
sala i mici, lipsa libertdlii de mi$care, violadb drcp-
turilor minoritdtilor nalionale, disprel
pentru
crcdinlele religioase, auste lale economica
drastica, cultulfamiliei presadintelui
9l
alsau, ceoa ce a der,roralizal sociehlea.,'
{Dupe
V TismAneanu, Siarrisn pentru
eterniab,
paion.2OAS)
ACTIVIT NE INDE?INDEI.iTA
1. Comparati scudele biografri ale celor doi lider care au marcat istoia Romanieiin
anii comunismulur (Dej
Si
Ceau$escu). Slabilili, impreuna c! colegul de bance,
biografia-model a condlcdtoru ui de
parlid gi
de star otn acea weme.
ldentifcal in documenlele 1
$l
2 nfomali in egeture cu modulin care au fost
adoptale deciziipolitice de
prlma
imporlantd in anli '50
al secolului trecut. Invocand
c6teva
precedente (de
exernplu hold].a b de
partid
cu
privire
la industria zare
I
colectiviza), alcdtuiliun eseu in care sd analizali mecanismele politicein
funct!-
ne, electele
$iconsecinlele
lor asupra v eliide fiecare zia cetdleanului.
Caracterzali, cu ajutorul documenl! !i 3, societatea inchisa din vremea lui
Ceaugescu. Dezvollali formularea din texi carc define$te sistemulpolitic dreptunul
ierarhrc, rigid
9iauto
lar
Nicolae Ceautscu
Nascut la 26 ianuarie 1918, la Scor-
nicegti, Oll. Executat la 25 decembrie
1989, h Targovigte.
Fard studii reale gifdd
cultura mar
xistd pand
in momentul condamnd iql
delenliei in consecinla activitaliide mitF
tant U.T.C. l,lodelul siu
po]i
c a iost
Gheorghe Gheorghiu-Dej,
caruia i-a
datorat ascensiunea in
partid
9l
in stat.
Activilate membtu al Bircului Politic
(dln
1953), secreiaralC.C. cu
probleme
de cad, secrclar general
al PC.R.
(1965-1989), pregedinte
al Consilillui
de Stai (1967-1974), pre$edinte
al
Republicii (1974-1989).
Ceausescu insugi{rdu-Si,iehn
ca' vizite
de lucru de la cheoqhiu-Dej
Gh6orghiu'Dej
9i
Nicolae Ceaugscu
'Sprc
deosebke de electricianul venil
din fil|oldova, iiul Scomicegilor avea o
infelrsare neplacuh
Si
stangace, accen"
tuala de eforturile vizibile menile a-i drsi-
mula anxietatea funciad, sEngacia mi$-
ceribr subllniind o constilulle corpom d
nefericiu
9i
ipsa de umor. (...) Nimerit
inlr-o obscud dugheana, unde a fosl
folosit mal mull ca dndag decal ca
ucenic, n-a ajuns niciodaa muncitor...
AsemAnarca fundamenlald dintre cei
doi consla Tn nemesurala lor apetenla
pentru putere,
sprijinitd de o netegdduiE
iscusinldin dobandirea
qlexercitaroa
et '
(Dupd Pavel Cempeanu, Ceauf esar,
ani nundretoatei inverse, Paliar.:! 2A02)
89
Finalde decembrie 1989 in Bucure9ti-
Epoca Ceaugescu se lncheia
cu violenla
9i
incenitudini
LUNGA TRANZITIE SPRE STATUL DE DREPT
indepertarea regimului totalitar a fost insoli incd din
primul
sdu ceas de
un
pfoiect de reconstructie instilulionala in care la loc de frunte se afla fefa-
cerea statului de drept
gi
a societAtii civile (pluralism politic,
alegeri libere,
sepaErea
puterilor
in slat),
puncte
importante in comunicatul cAtre
tard
al
Frontului Satuarii Nalionale din 22 decembrie 1989. Dupe aprcape doi ani de
instabilitate
oi
confruntare
politice
nu de
putine
ori violente,
primul pas impor
tant sp.e statulde dreptl-a constituit adoptarea
primei Constitulii de dupd 1989,
l a 8 decembde 1991.
Alegerile din 1992 au confimat
populadtatea lui lon lliescu, care a cegtigat
pregedintia. S-a fomat atunci un guvem de coalitie (majo tar PSD) avandu-l
in frunte De Nicolae Vecdroiu
(19921996).
Anii care au urmat s-au caraclerizat
prin
reluarea contactelor cu marile
puteri
mondiale
9i
extinderea acliunilor de integrare in structurile europene
(admiterea in Consiliul Europei sau asociefea la U.E.)
Alegeile din 3 noiemb e 1996, la care s-au
prezentat peste 75% dintre
alegdtori, au dat ca$g de cauzd Convenliei Democratice. Guvemarea s-a
confruntat de la inceput cu
grave probleme
economice. Opozilia SI.JA a
impiedicat intrafea Romanieiin NATO, dar vizita la Bucure$ti a
pregedintelui
american Bill Clinton a insemnat o incurajarc
penhu politica
de relome
gi un
indemn sd continuam oe drumul De care ne afldm. Semnarea tratatului de
baza cu Ucraina ne-a adus mai aDfoaDe de U.E.
Privatizarea
Si
resiructurarea au mers inainte in 1998, dar PIB a scdzut cu
6,1%, iar fata
qomajului
a atins 10,4%. lnt-un an complical
9i
dificil
pentru
guvemanti (1999), Romania a
primit
vizila
papei loan Paul al lllea la Bucuregti
$ia
deschis negocierile
pentru
aderarea la Uniunea Europeand. Anul2000 a dat
pentru prima oafd speranle de stabilizafe economicd (reducerea impozitului
pe
proit
a deteminat o cre$tere record a exportuilor). Alege le locale, legislative
9i
pfezidentiale au read6 la cerma
tdrii
pe
lon lliescu
9i
PS.D.
Bilanlul
guvemirii conduse de
p m-ministrul Adrian Nastase a inregistrat
fealizad impodante: cregterea economica a fost menlinuld la un nivel inalt (de
la 4,9% in 2002Ia 8,2 in 2004) una dintre cele mai ma din Europa, in vreme
ce inflalia a coborat sub 10%.
Relatiile cu Occidentul au adus noi
puncte
Romaniei, care a sustinut lupta
impot va teroismului, aldturandu-se SUA in Afganistan
Si
kak,
$i
a
gezduit
vizita
presedintelui
George Bush la Bucuregti
(23
noiembrie 2002). Un an
9i
jumatate
maitarziu,
tara
noastra a intrat in NATO (2 aprilie 2004)
iia
incheiat
negocierile de aderafe la U.E.
Alege le legislative
$i
prezidentiale din decembrie 2004 au adus la con-
ducefea Romeniei
pe
Traian Besescu
9i
guvernul
Alianlei D.A.
(liberali
Si
democrati), la care s-au addugat UDIVIR
9i
Partidul Conservator, functia de
pdm-ministru
fiind incredintata lui Cdlin Popescu Tdriceanu. Cea mai impor-
tantd realizare a ullimilof ani, intrarea Romanieiin Uniunea Europeand, este
percepuu
dfept
pasul
decisiv
pentru
insc erea
ldrii
noastrc, intr-o
perspectivd
rezonabild,
pe
directia unei cre$teri economice semnificative, in consecinla
cdfeia
prosperitatea s-at insoti in mod fericit cu democralia.
1i
'Revolulia
Romana a fost declansaE
de o explozie
popubra
Si
este meritul
popolului
foman, al maselor odqenesli
mai ales, al spiritului de abnegalie al
tineretului (...); ieiiroa oamenibr de
pe
platlomele
industriale din 22 decembde
a fosl faclorul determinanl .,,
Este total faba ideea ce ar fi
putut
Ii
vorba de o lovitud de stat lealiza$ de
dtre iorte ooanizale, ba lnce
qi
cu fote
de afare. Adevarul esie cA acest Consillu
al Frcniulul Safuarii Nalionale esle ema-
nalia misceriisinu a
pecedal misrga."
(Dupd lon lllescu,
Revolulia Mita, 1995)
,,Opinia
mea desp e!nimentele
din decemb.io 1989 so lnscie in teoria
hibridrdi relollliei cu o camuflata lovi-
ture de stat urgenta6 de imprejurid,
catalizaid de un accept exlem al l\,ladlor
Pute
,
in cea din umd liind implicate
grupurj
de
tutere
alcdtuite din comunigli
anticoaugigti (cu filiere de sprijin in
Armatil
Si
Securitate), care au
ges
opor-
tunitatea de a inlodri vidul de
putere
ldsal de fuga
gicapt!lea luiCeaugscu
9i
au nogociat cu facliu.ile loiale dicla-
torului. Acegtia au
preluai
revolulia
$i
i-au modelat linaluiin stilullof, cri scu-
dle inerenle a e unor victme ln
pfus,
cu
demonrzarea fost!l!i diclator etc.'
(Rlxandra Cesereanu, Derembre 89.
De co n stru clj a une i rev ol uti i, 2004)
tr
Din Consdlulla Romrnioi din 1991
(trvizuiti
fn 2003)
"Capitol!l
Ill cuvernul
4rtlcolu/ 101. cuvemul asigurd rcalizarea
politicii
interne
qiexleme
a
leril Siexercila
conducea generaE
a adminislratie publice.
Adr'colr/ 106. Presedintele Romenleinu, poale
revoca
pe pimul
ministru.
Micolui 107. ActEle gure'nului
- hotArari
Si
ordona,rle
- se semneaze de
primul
min,slru
Sise
mnhasemneaza de mini$hi, care au obligalia execuleni br
Capilolul lV Rapolruile guvernuJui
cu Parlamentul.
Afticalul 111. Gurenul9i fiecare dinhe membdi sdi are obtigalia sa rdspundd la
intrebadb sau intepeldrile fonulate de depulalisau senatori, in mndilile
p@vdzuie
de
@gulameniele ceior doue came ale Paiameniului
Micoiul 114. Gu\e'nul
poate
adopta odonanle de urgenld in situatii extraordlnare a
ceror Bglementarc nLl
poate
Jiamenate.
"Cred
ce se lnlelege unde bal: nu inventdm noi roata, deoarece de la anUci
gtim
cd
modelul educalionalcorecl esle cel al a elor libelale, cu compoienta foamativa dal6 nu
de sludiul unei meserilsau alleia, ci alcorputui canonic alcivilizaliei occidentale de care
apa4inem.In Eurupa de Vesi se cautd gcolile
elilisie carc ofere ceea celgidofesc pdrinlili
disciplinA
Si
supraveghere, inclusiv unifome, maternaticd
si
literatud fecute serios side
multe oi lirDiclasce il enioefonare. depirderea de a i lrc ordorats fanliariz;rea
cu marea t?dilie cullunH a occidenlului slnl mai imporianle
9i
mnslittrie baza
pe
cafe
maitaeiu liecare poate
conshui singur dace vrea sd Jie inginer, polilician
sau manager,
\5.
lonile, We don't need
your
educarbn, in
,
22", 81 9, noiemb e 20051
Aaademioianul Sobmon Maqls .espunzend b lnlllba|ga
"Ce
vom fi Tn U,E.?'
,Nu
ne aqleptim se ne conlopim ldla iden|tate ln acest vast spaliu economic
Si
polilic,
Trebuie sd recunoa$em ce aici se afl, punclul
care a lomal obsesia mai luluDr
inteleclualiJof romani ln ullimii zece anit ce se intemplA dacb intram in l.lniunea
Eurcpeane ne dezbrecem de hainele noastre romanegti pentru
a
prelua
alte haine? Or,
mie mise
parc
cd aiciesle esenla prcblemeitdacd
vom conllnua se vedem rclalia dintre
idenlitate gieuropenizare
cao relatio conflictuab, nu suniem pe
calea cea bune,Inlmrea
in EuDpa l.ebuie inleleasa ca o componentd oanicA a
gtobatizdrii
ta toate niveludle.
Europonitalea nu numai .a nu infie in confrict cu identilalea natjonat,. dar o si
imbogalegte. Trcbuie se injelegern acest lucru
Si
sd dezvolgm acest lip de iderlltafe
dtqamice,
pe
carc s-o adeugdm la vechea perceplieasupra
idenftetiica
,p6strea unei
tradiJii". Exisie o mare rczstenl, in unele medliculturale fald de aceaste schimbare."
AClt\'lTATt t',hlDEr![N0:NrA
Cornparali documentele 1
$
2 rferloare a caacterul revolutiel din 1989. Explicali
fomularib carc diferenjiaza opif e ce or doi autorii
,,exploz
e
populara" gi,hib
da,
rca rcvolutiei
p
nlr-o camufatd ovitlre de slat"
Stabilili, pe
baza articolelor d n Constrtu!e cum funclioneaza guvernul
Romaniei
cum se defineste relalia sa cu Pararnentu
$
cu administmlia plblicd.
Citili documentul 4. FormLr a! o opin e despre
$coala
romaneascd de azi Consi-
derali cd modelul de mai sus vi salsface? Dezvoitali intr,un eseu de l-2
pagin
acesl subiect,
Discutali, in
grupuri
de cate 4-5, id ie Drnc
pa
e drn documentele b-6. Fonnulati
un cornenta u in care sd vd exp mat oo n e Cesore v torul Romanieiin U.E
6
Economisful Danigl odianu dspunde
aceleia$i Tnlrebiri:
,Nu
ne puiem
insd
agtepta la rczuLtate spectaculoase, e o
tanlezie sd credem ce vom avea afte
Romanie incepend cu 1 ianuarie 2007.
Nu e sulicientS creglerea econornica,
pentru
a avea un sislern politicsenebs
Sl
siab lilate sociaa, Dace aimanagei care
ca$ige anual milioane de euro
Si
perfor-
nanle e companiei siagneazS, n-aifacut
nimrc. Aud
!i
a noi discursul unor dun-
damenlal$li) care spun ca economja
esle amorala, ea urmdrgte doar
proliiul.
Dar economia face pade
din soctetale,
nu pulem
Judeca
sepa|ai,
q
cred ca in
Eurcpa asistem a sfa$rtul unu ciclu al
neolibe|a ismului, care a adus o anume
vgoare
penlru
o
perioade,
dar a
g
egual
pe
anumile
planur
lronia isio ei face
insa ca, in momentul care lrebuie s, se
ocupe de
problemele
sociale,
pentru
a
echiibra societatea
-
prcsrunile
econo-
mlce
globae,
de ordin concurenJial, pun
guvernele
din Europa Occideniali dargi
vitoaree guverne
din Romania, in fata
uneidilme aparenl de nerezolval: pe
de
o
parte,
lebuie stimLllalb efrcacitatea,
pe
de altd
pade
lrebuie
gdsile
solulli
penku
suslirea protecle
soctale, asfel
inc6t sA nu apad o annata intreagb de
nemultumiJi."
,
?ii* :"{tt{Jlili-t
-*"
I
*
Tolalilarsmul a dezvollat in Romania I
un sislem
po
tic ierarhic auloriiar
9i
l
rigid
9
o socelate inchisd.
:
i e
Sf art i t ul t ranzi l i ei depnde
9i
de
I
capaciialea de a crea noi elile care
I
se va o fice gansa
inkdni in lJ.E. in
l
i direclia democratiei
$i
a economiel :
il_ll!l_
_ ___ l
91
4.
t .
M lng oanzatde CNSLR Fr6tia
(ma]2006)
O magine din centru capitaei,
a incepul de secol (1913)
I
i i - r
Cebbrnd in Romania anului 1913,
americanul Fredefck l\,loorc constaa c,
solu negru, bogat al campiei dinlre munji
qiMarca
Neagra afacutdin aceastd
hrd
una dinlrecele ma ma
producdloarede
gdne
din lume. Vlnul excelent fecea ca
gatu sd lie al 5- ea exporlator ewopean,
I\,lunlii erau acoperil de
peste
3,5 milioane
de heclare de
pedure,
conseruate c0 dec
seblte
grije
"cdci
regele este un mar
iubiior a
pddurilor'.
,Rarco Fmni
carc sa'91
pe$rcze
porlul
nalional
precum
cei din Romania.
Taranll
romanl se Gasaloresc foade
devme
9i
ceremonile legate de nunta
lddneascd
paslreazd
incl iradilia furatu"
lui mirese. (..)
Taranul
roman e
plin
de
famec
Si
inlelepciune. lvandru
;i
patnol,
este
pe
cat de harnic,
pe
atatde modest.'
\Ranania
in alniva NG.in
,Nalianal
Geogphic Romania', ianuaie 2006)
"Teff're
si dezbateri
parlamentmre
in RnmAnia anului
1$00
pABLAMENTUL
RouAma u irucrput DE sEcor-
La sfarcitul secolului al Xlxlea, Romania conta
p
ntfe cele mai prospere
tdri
din
partea de sud-est a Europei. Productia ei de cereale, lemnul, vinul
9i,
nu in ullimul rand,
pekolul
erau bine cotate
pe
continent
gi
in lume. Tarifele
vamale
proteclioniste
9i
o legislatie stimulative meriserd semnificativ numdrul
intreprinderilot industiale.
Viala
polilice
era dominale de
parlidul
conservalor
(al marilor proprjetarl
funciafi)9ide
padidulliberal (al burgheziei). Constitulia din 1866, in esenld un
document liberal, stabilea
prerogativele
domnitorului in limitele de
putere ale
unuimonaft constitutional
9i
intdrea principiulsepardriipute lot. Rolul
pfepon'
derent ln stat revenea totuii puteii
legislative, exercitate de Repfezenlanta
Nalionali
(un parlament bicameral ales
prin
vot cenzilar), care impe(ea cu
monarhul inilialiva legilor, cu drept de interpelafe la adresa miniitrilor
$i
chiaf
de anchete atuncicand erau depistate abuzuri. Guvernul reprezentativ respon-
sabiliza minigtrii
pentru
toate aclele lor. Dreptul la
propielate
era considerat
sacru
$i
inviolabil
(atat pentru madi proprietari, cet
$i
pentru
tdranii
impro-
prietdriti la 1864). Cetdlenia romend era condilionatd de credinla creglin-orto-
doxd; ulte or, au fost acceptali gi
credincio$ii altor confesiuni, cu condilia
naluralizerii individuale.
Romenia
participase la rizboiul ruso-turc din anii 1877-1878, iar indepen-
denla
!6
i
rusese
recunoscuta de marile putel europene. in consecinla. caliva
ani maitarziu, Parlamentul
proclamase
fegatul, Carol |
!i
Elisabeta fiind incoro-
nati la 10 mai 1881. Libemlii, sub guvernarea cdrora Romania s-a aflat 12 ani
neintrerupti
(1876"1888)qiin
vremea cerora s-a declansat modemizarea
terii,
au cedat
puterea pe
fondul unei
puternice
infruntdri sociale din care nu a lipsil
Sio
riscoald
terdneascS.
Suveranul a inleles ce stabilitata
politicd
esle mal
presus
de orice simpatie regald gi
a introdus rotativa guvernamenlale, after-
nand la capdtul a 4 ani legislativi cele doud mari
partide
la conducerea
ledi.
Sistemul era relativ simplu: la o datd dinainte stabilila, regele incredinla manda-
tulde
p m-ministru liderului
paftidului
din opozitie, acesla organiza alege le
pe
care, evident, le ca$tiga
liiliconstituia
astfel majodtatea
padamentard de care
avea nevoie
pentru
a
putea guvema.
Parlamentul i9i desfdgura activitatea in sesiuni cafe dufau cinci luni, cu
incepere de la 15 oclomb e;la deschiderea camerelorera citit mesajulsuvela-
nului axat
pe problemele
slfingente ale momenlului, ceruia i se rdspundea ros-
tindu-se discu|suri nu de putine oi memorabile. Parlamentarii puleau acuza
oice functionar de stal, indiferent de rang, erau inviolabili
pe
durata mandatu-
lui,
p
meau o indemnizatie
9i
o diurnS. Nu
puteau
cumula insd calitatea de
deputatcu funclii
publice,
afara de acelea de
prim
minjstru, ministru sau
primar
al Capi tal ei .
,,Suferinlele
leranior
s-au agravat
infiun moment in ca agdculluG cu-
noasie o expanslune fdd
precedoni- (...)
Tolu9i, reco tele erau
preluiindeni reduse
deoarece majoritaiea
Fmnilof
nu culti-
vau
pdmantul
in mod regulal
S
foloseau
incd
pugul pimitiv
ln 1900, 40% din
gospodarib
Jddneqt
nu avea! animale
de
povad.
Conditiile d6 loc0ire, imbrace-
m nlea
qi
alimenlalia nu erau mrcspun-
zatoare. Numerul cazurilor de
pelagra
a
crescut de I ori. Proasia alimentalie
9i
slaba ocrolire a sdndtAtii explce b
inaltd a modalltetii infaniile.'
(Dupa Kelth Hitch ns, Romiin,a -
1866-/942 Humanitas, 1996)
92
Dn.olo oe aoa drFd e.eselot tdriordte s"
"1a
alle iftefese. ln lebruari 1901 cand guvernul
Carp
drl5erre
p
e
pd.
SlL.oza p Fr
oo>t,r de p in r'-
r sru
ri
rir slrL oe
'lanle idr
.on pdr,a ge,-rla
dl ord6 L| rprumLrde 5% Amerrdn, ' e)pnS
-. n
leaze
o compane forrna Dmano-american,.
Alle
jo(
r pol
Le a I a\dnt
!
a nFlter/J pole-
riui
-r.e
I berdli
r'
l
olselalor t\al.o1a,iSt sJsl r cJ
i
ar re L/ dr pe
a-e . df l per!
i , d i i sJ5! r
pF
e/ . e.
PentrLr linanlele germane
a intervenil chiar rcgete.,
ID"pd
Ccrl'e.re DL..,rot1 tsLotia
rcrneIrot
-ct , l rJt
FL. opea1. t a>i . 19q8)
Palrcllrl., desen de Francsc
9rato
! L, bi cal i n Cron ca (1915)
, i ' , "' ,
t )
. .
Spiru Haret
Nascut i n 1851 l a t a$i .
l ncl st udef l i n an! al )l eal al z
cd-matematicd,
obline catedra de spe-
cialitate la sern nar!lcenlraid n la$i.
ln 1875igiia icenlain maiernaticA q
fizice la Paris, unde obline
$i
doclo
rat ul i n 1877. Di n 1B7B
9t
pan:
i n 1910
este
profesor
la Fac! tatea de
gtiinle
din Bucuregti.
In 1879 inlra in Academia Romane.
CaStgA simpalla lui D.A. Studza, in
guvernele
ceruia va fi, in trei randuri,
mi nst ru al nst rucl i l nj publ i ce
(1897-
1899 1901-1904,
1907-1910)
l\,4oare in 1912.
.in
actvitatea
sa de ministru, Spiru
Harel a inlrelinul o bogala corcsporden-
ta,
dspunzand personal
luturor ceor
care se adresau, lncepea cu
(domnuie
invelatoD
9i
se incheia cu
(a
dufitat
devolab.
Intr-o nlervenlle in cameri tn 1903,
elaliffrnat(ELl cred cl mtnslru orice mi-
nistru, esle datof sa fe in cea mai dea-
proape
alngere cu toli cei
pe
care esle
chemat sd-i administreze Sa le dea
indemnuri, sfalui invaldrninte sd-i cede
atuncicand gresesc.
Eu aga iac.r'
(Dupd I B! e
Atunci cend veacul se nA1tea
Ed. Erninescu, 1990)
93
' ' , , "
, , , .
y, ' , ,
ln.
Constilulia din 1866
,
Tmd 11. Desprc drepturite ronenilor proctamd
dreplLrr te
$
tibenalile rcmen lor care
se bucure d ibertaiea
congtiinlei, tbedatea invetamantujut (afr.5)
Tol roman sunl
declaral egal in fata legiifdd deosebife de clasd (ad. 10) Libedalea ndividuatd
este
garantata
(art. 13), domicillu inviolabl. Prcp etatea esle dectalatJ sacra
9i
invotabib
(arl. 19). Liberlatea tuturor cutetor caTe nu aduc aiingerc ordinii pubice
sau bunetor
moravun este garantat:
(art. 21). Dreptul de asociere este recunoscul
{art.
28).
Titlullll. Despre puterile
statu/ui Pulerea executva este sepamt, de cea tegistaiivJ
$r ludcaloreascd Q
este exercltatd de domn prin
iitemediul m niski or numil
$irevocali.
lDupe
Enciclopedia de istoie a Ronanjej, Mercnia Bu6uresti, 2001)
til
O afucorc cu mios de
pehol
'Legea
asupra m nelor din 1895 era favomb la rnvesiitorlor de orce nationaltate s
incula investillile padenerlor
stdini. Sigu.anla adusa de ege slmueazb marie com,
panir
Se lanseaza o compane germanb
Siuna
arnerican: Arnbele grupur
vn cL
propu-
neride cumpbrare de terenuri pelro
iere de la stat$ clrconstruclta uniconducle Bacau
Constanla Aceste propuneri
cad inlr-ui moment de
gmva
crze financard. Guv-"rnu
Pelre Can accepg propunerea
arnerican, in ioamna 1900
pentru
a obtine ban I
pe
care
companra s-a angajal sd-i ve$e, Libera ii ii atacb
pe
conservato din opozitle
p
motv
ci aL vardut
l drd dner' kr' o' A-] e rd
e a a^1rcar, l or LL opd a; L. oo^nl oa
qonana
d ror,rro
"
sp11" D.A. Sl-.d.,r
1.
_.'ri'i'lJii1.l-i-l
i,.,.'11:ii
:.
Stabllilr, cu ajutorul documenie n' aafe e|au
punctele
lode
$i
carc efau
punciele
slabe ale agricultu iq socreldi xrfe e
romaneQl
a 1900 Abatuitt !n seu in care
s, exp tcali evolut ile ute oare ir :.esi tonen u
pand
la zi
(vezi
$
studiu de caz
anteror oespre economia ru.a A s :e: Lrrbanal
Carc sunt valorle celdleniei denoa:::: .3.e ifanspar din exarnlnarea drepturior
s
libenal,lor cer)lene$j o'era
-re
:
'
806 D,n
-.orndlib
p" .are
;
det neji. precizali
curn funct ona :..::- .
ir.zirrrd
staiuat incd a 1e64
St abi l l i cum a acl i onal l egea rn
f e. -
: : . ^ a. i n domeni u
pei rot i er).
cast i n
rFxl - docume-rJl ui 4 1o ree pr' ' .
, . . . o. r
p. e, errl i
a. el ci n .
apoi gerrnanii.
Cal de real, credel :: :-: a:;:.,.a a.?stor aranlamenle cu intere
se e nal ronal e? Dezvol t al i acesl
sub: : :
-:
, - : : ! .
j e
65 70 de cuvi nl e.
S'ratele ln
perioada
contemDorane
I
ttt
L-jJ
'Aspeciul
omgelor
pulea sa fie
incanlab lntrc zi insoitd, vizihte doar
ln centrul lor
$i
de un ceEbr
grabit.
Dar
(...)in 1905, va|a, cigmelele nu au culs
in BucurcSti decet de doue od
po
zi. Nori
de
pl lnececios acopercau ora9ul.
Canaliza|ea nu era deloc sistematizaL,
Pavajeb edu
puline. in colentina lipseau
9i
canalizarea,
9i
pavajele.
Casele eraLr
mai
jos
decat
goseaua
$i
primdvara se
umplea! de apl
9i
epidbmia de febr,
tffoide era
gata.
Scadalina, difleria,
Odpa
faceau ravaOii. Incendiile continuau s6 te
la ordinea.zilei: in capitab erauilocuite
peste
9000 de locuinle insalubre. l\Iulie
din btut?liinu au decit o singud camed
sau doua cel mull
$i
lucrttorii dorm
pe
mesele
pe
ca fdrnanu
painea."
(DuP, l. Bulei,
Atunci 6nd veac se nditea,
Ed. Eminescu, Blcurc$i, 1990)
pupa
M.
9i
D. Murcqan, /storla economrbi
Ed Economicd,2003)
94
PRINCIPALELE TEME DE DEZBATERE
Marile teme de dezbatere in cele 4
pa
amenie
(2 liberale
$i
2 conseNa-
toare)din anii 1895-1907 au fost problema agrarS, foarte stringentd
9i
datorite
peiodicelor rdzvfetiri
tdrdnegti,
induskia, legislalia sociald
$i
ciza financiatd,
cdrora lis-au addugat administratia,
justitia giinvdtamantul.
Chesliunea loma-
nilor transitueneni
9i
atitudinea fald de monarhia dualistd austro-unga a con-
stituit cel mai consistent subiecl de
politici externd
pe
agenda
parlameniara.
Pentru acei ani, efa eviden
preocupafea
de a se ameliora situalia
lidnimii
multingreunatd de divizalea
pementuluiintre generatii,
de anii repe-
t4i de secetd de la sfer$itul secolului al XIX-lea, de absenla unei relatii con-
tfactuale cu
proprietarii
funciad sau de
prezenta copleiitoare, mai cu seamd in
nordul Moldovei, a truslurilor arenddse$ti. Astfel,
proieclul libeml de instituire a
Casei rurale, care ar lifacilitat, sub
proteclia
statului, achizilia de
pdmant din
mosiile scoase la v6nzafe, a tecut de Camed, dar s-a impotmolit Ia Senat.
Mai mult succes a avut
proiectul
bdncilor
populare initiat de Spiru Haret
9i
adoptat la inceputul anului 1903. Condamnarea trusturilor arenddgegtia rdmas
fdre ecou. Este ce( cA dezbaierile
parlamentale
9i
ansamblul legislativ rezul-
tat n-au
putul preintampina
declangatea marilor rdscoale din 1907.
Dupa indelungi disculii
9i
controverse inlre liberali
giconservatori, in care a
fost
pusein
discutie
gichestiunea capilaluilor straine, era acceptat un nou tarif
vamal
proleclionisl
imartie
1904). ln timpul scurtei
guverndri a cabinetului
Petre S. Aurelian
('1896-1897)
a fost adoptati legea repausului duminical, de
care benefciau funclionarii
$i
lucratorii din sectotul comercial
9i
muncitorii din
lnlreprinderile
particulare. Peste caliva ani, sub
presiunea grevelol din 1906,
era dezbdtut un
proiect de lege privind protectia muncii femeilor
9i
copiilor din
agezdmintele industriale.
ln sesiunea 1897-1898, Spiru Halet a adus in disculie
proiectul modificerii
invetdmantului secundar
$i
superior. Se crea astfel o singure
gcoald
sdteasci
cu 5 clase. liceul era divizat
pe
doud cicluri, intre care cel de-al doilea avea
seclii reale, moderne
giclasice,
9i
se mentinea
$coala
separatd
pe
sexe.
Anii 1895-1907 au fost marcati de o mafe crize financiard, rezolvatd in cele
din urmd orintr-un imDrumut de 175 milioane lei conlfactat la mai multe bdnci
din Germania
9i
Franla, rambursabilin 5 ani. in fapt, suma era destulde mice
9i
abia dace
puba acoperi o
parte
din deficitul buglar Dificultdtile
guvemdii
s-au complicat cu afacerea Hallier, un anlreprenor francez angajat sa extindd
portul Constanla
$i
care a abandonat reoede lucrarea. in oofida faptului ca nL
a dus la capat contractul, bancherii francezi cafe contribuised la imprumul
l-au suslinut
pe Hallier sd ceare statului roman,
printr-un
tribunal arbitral,0
mare sume de bani. Deliopozitia liberalS a
protestat vehement, de$io comisie
senatoriald a cercetat legdtura dintre cele doue afaceri
$i
a constatat ca anu'
mile documente nu
puteau fi incd ficub cunoscute opiniei
publice, tribunalul
arbitfal a fost acceptat
9i
Romania obligatd sd
pliteascd, dintl-un buget
9i
aia
insuficient, 6 200 000 lei unof escroci.
Redresarea situatiei financiare a
ld
i avea se revind
guvernului libera
D.A. Sturdza
(1901-1904), pfintr-o politice drastica de feduceri de cheltuieli
(micAoErea salariilor mari, suprimarea alocaliilor
pentru diurnein ministere etc
)
l\ra probleme
a cfeat
paflamentului
Romaniei gi
chestiunea nalionald.
Agitatia starnita de D.A. Slurdza, liderut liberalilor, aflat in opozilie in vremea
procesului
memorandigtilor (1894),
a mers at de departe incat guvemanlii
conservatoriau fosl asimilaliin aceasi6 chestiune aulodlAlibr maghiare.Ajuns
ins, la putefe,
un an mairziu, el a dezamegit pe
toatd lumea, dezminlind
vehementele atacuri la adresa Austro-Ungariei. Din spaliul intfunirilor,
proble-
ma nalionale a ajuns
giin
dezbaterea parlamentad,
o lungd pefioadd
de timp
acordandu-se atenlie qcolilor
romaneili din Bra$ov, intrelinute
pand
atunci
dintr-o subvenlie a
guvemului
roman, acum anulatd de guvemul
D.A. Sturdza,
care a reusit astfel sa-i ralieze impolfiva sain aceastd chestiune atat pe
colegii
sdi liberali, cat
Si
pe
conservatori. Chestiunea a fosi rezotvald abia in 1900.
l. Cornparali ceie dold fi$e biogllce d n aceste pagini-
Spiru flarcl
9i
pp
Carp.
Stabilili asemdndd
Qideosebii.
Alcitu!i biogralia modela omuluipoiitic ta inceputul
secolului XX, gladul
de compelenle atesiat p
n studii
9i
expe enld in serviciul
public,
atagamentulfate
de o docl|nd.
patr
otismul
Si
spifitul civic, calitelile oratorice.
Alegeliun om
poliiicdeazia
ciruib oraiie vd este maibine cunoscutd. Evalualijin
f uncf e oe c l eri l e mai sus ne-(ot are.
2, Cum apfeciali
gestul
lui Spiru Haret de a raspunde
personal
luturor cofespon-
denlilor sdi?
& Analizali cu atenlie dezbaterea parlarnentara
rc atata rnai sus. ldenfficati
persona-
jele (1rinigri
Si
oarlame.tari). Slaoli! ! .l errutoezoateri. Ce dorcstesa
jemonsfe-
ze cu at6ta sphil Petre P Carp? Ce valon Janspar d n vorbele omului
politic
Sicum
se regrsesc ele in activitatea sa
padanier?fa?
D scltali sub ectul in grup.
0 ddllatlotl padamenhre
h 1906
..DiveEenla
oehanend lnue cele doua gtupa'i
corservaloare (una condus6 de
Gheorghe Grigoro Canlacuzino
qjcealafte
de PetrO P Carp) l-a f6cut
po
ge sd incredin-
leze
randalul constitt/irii guvemu,ui
c6lei dlrtai, care odroa mai
puterlica.
Inedial. iiberalii
s-au unitln opozilie, iarPet'e
p,
Ca'p tis-a alaural Personakatea
cea "taiproemirenta
a noului gJvem,
Tache.lonescu,
d organizal alegenle ca au as,gurat conservatoilor o
najorihle confortabil5. lr acea$J situalie. Petre P Cae. acum
:1opozl,e
laia de
partidul
sau, s6 adresa Parlamentdlli inhebend ce rol au
tucaL
milisteriabilt ca sd
,Lsl,lice
p_
zenla
p6
banca
guvemului:
fulinistrul do dzboi introrupe Splnand ca in lrecut a iosl
presedrntele
Camerei, Cap riposteazi:r'Arr
o
rJgami4le:c
inlrcr.jpr le s6 fe oe spidt,.
0 voce din sald fl.apostrofoazdt
(Numai
dumneavoastd aveti monoDolul. sliritutui.,
Pelre
p
Caro rc2is6
aDl
Tacle lonescu man.festa oaomkalie adtde /gomobase penw
nine cd me
jena g
aiaca cL nvequlare pe
Las$r Calerg u (.ideru' de atrrci a conserva_
lorilod. pand
cand d. Fil;pescu i o'eit ur srflet m$etuato'htr-un pololo
iu ministeral,.
ln numele Cabinetului i se rAspunde: dceasla este ohiarolnlrdrupere de spirit.r Carp
contlnui impertudabil:
(Din
vreme ln weme nise face un miccadou, cebodate ni se d6
un p, alte dale un suflet . . La moiea lui Lascer Cataoill nu eram ln chlbul conservator,
nu emm membau acolo,
nu am niciun dleptdecritcA
asupE libereihotArai aacestuia).
O explicalie a dat
9i
dl. Tache lonesc! care a spus ca se slabilise un fel de rapod lilial
lntre dumneasa
9i
Catargi. Sunl convins ce lri sferele seniie in care se afla, iata0i a
allat cd dupe rnoade a devenit tatdl lui Tache. Dl. prim-ministru
spune cd a fost indicat
drcpl su@esorulsau gimaispune
cd viala sa a fost.tare ca un
poclde
cistat. O fil Dar
oare nu vodem.aga ugorpin acest
pocl penlru
ca esb
gol?),
\DLpa
o.P.
Cee. D;s&rsuri partanentarc)
ACIIV'TATE
INDE?NDTNTA
,,Cer
aproape ireizeci de ani (intre
proclamarea
regatului
$i
Primul Rezboi
l',4ondial) s-au scuIs in confrunEri sie le
9i
marunte, generate
de setea de
pulerc
$i
merire a
partidelor...
Ceea ce sup nde in viala polifte
h
acasll perioadd
esle discepanta dintre
valoarea
peGonaa
a oamedbr politicrgi
micimea mizei, reduclibild in esontd ta
exercitarea
puteni
nu
pentru
aindeplini un
progm
cipenttu a se capdtuipatru ani."
(Fl.
Corciant niu, O rbionb slrced a
popo-
ru/d,?miin, lJniveB Enciclopedic, 1997)
Pno vsuonn!
P. P. CaA (1837-1919)
Ndscul in 29 iunie 1837,la laqi.
Studiiliceale
9i
universilare la Berlin
$i
Bonn (Facultatea
de Drept
$i
giiinle
Polilice). Reinlors la lagi (1862),
fon-
deaz6 imprcuna cu fitu l\,laior$cu,
lacob Negruzzl, Vasile Pogor
9l
Th.
Rosetli societatea,Junimea'.
Activitdli dip omatice la Paris, Roma
$i
Viena. Padamenlar
$i
minislru din
1870. Pfim-min stru in 19001901
$i
1914-1912.
il slsline
pe
regele Carol I in Consi-
liul de coroana dif algusi 1914.
I\,,loare a 19 iunie 1919.
.
Viala
paramentard
la inceputul
seco ului XX exprimA fidel nivelui de
cornpetenl6
$i
intercs penhu
tard
al
clasei
politice.
.
orto a
plne
de spiri a ascuns
uneori indiferenta fale de chestiu-
nib
terii
sau orgolii nemdsuEte in
lupta
pentru putere.
Wi n
.Slstemu
electoral
gi
dinanniea
partidelnl'
n
t l Homfinia Tn anii
1S1E-l938 pnliti*e
i
lon LC. Bdtianu
l r
Panidul Nalional Liberal
Partidul Nalional Liberal a fosl condur
ln
pefoada
inierbelicd de lon 1.C.
Bretianu (1908-1927), Vintie Bre anu
119271930),
LG. Drca (1930-1933)
9i
Constanlin-Dinu Bretianu (19331947).
A ca$igat aegerile
parlameniafe din
1922,1927, 1933
9{a
oblinut cel mai mare
numdrde votu in 1937.
A format
guveme prezidate
de LC.
&dtianu (1922'1926, 192&1927), Vin$e
Bratianu (1927-1928)
ii
Gh. Tetercscu
(19341937).
in timpu
guvemerilor
libele au fost
adoptate Constitulia din 1923
$l
un an-
samblu legislaliv care a consfinlit
9i
con'
soidat l\,{area uni din
'1918i
legea cu
privire
la oqanizarea armatei
9i
legea
penhu invelamantul
primar
al statulul
(1924), legea
pentru
o$anizarea bisericii
9i
legea adminisiliel
(1925), legea
SISTEMUL ELECTORAL
Participafea Romanieila PrimulRdzboi Mondial
9i
vicloiile Antantei in vara
9i
toamna anulur 1918 au decis noua configuralie a
larii.
ln contextul dezlnte-
grd
i lmperiului Rus
9i,
ulterior, a lmperiului Austro-l.Jngat, maiintai Basarabia,
apoi Bucovina
$i
Transilvania s-au aldturat,
prin voinla unor adundd laru
reprezentative, slatului roman.
Totodate, s-a afirmat
puternic
atat in vata decisive din 1917, cat
gi
in
rezolutiile adunadlor unioniste de la Chi$indu, Cemeuti
giAlba lulia. Astfel, cu
un an lnaintea incheie i razboiului, Padamentul de la la9i a stabilit
principiul
votului universal, egal, direct
Si
obligato u, cu scrutin
pe bazd de lisu
li
p
baza repfezentdii
propo(ionale
a minoritdliilor. La 16/29 noiembrie 1918 era
publicat
decretul-lege
prin
cafe se configura noul regim electoral din Romania.
in apdlie'1920,
printr-un all decrellege, se stabilea ca un deputat urma sd fie
ales de 50 000 de ceteteni, iar un senator de 100 000.
Constitulia din 1923 confirma cele doud reglemenleri de mai sus, legife-
dnd votul universal masculin (femeile il vol
p mi abia in 1946). O noua lege
electorald, adoptatd in'1926, a inttodus sislemul
primei majoritale, car
impd(ea voturile in doua categorli* cele atribuile
partidului cale obtinea cel
putin
40% din sufragiile electolalului echivalau aceastd situalie cuiumatate din
numdrul mandalelol, la care se adauga
giun coeficientdin
jumatatea
cealaltd,
impd(ita cu toate
partidele participante la alegeti. Evident, scopul
pentru cate
s-a adopiat noua lege era sd permite consiituirea unei majodtati
parlamentare
consistente, menita sA asigure stabilitate
9i
spfijin
guvemului in functie -
premisd esenliale a unui regim democratic
putemic
consolidat.
ln
perioada
inte$elicd s-au desfe$urat 10 aleged
parlamentate, la cale au
participat numeroase
partide gigtupd politice,
cu bazd electomld considerabil
sgoritd
p
n voiul univercal
(ceea
ce a facut ca de la circa 100 000 de alegdtorl
in 1912 sa se ajunge la peste 4 500 000 in 1937). Este, totuqi, de remarcat cd
$i
dupd rdzboi s-a menlinut o siluatie
paradoxald. DeSi Constitulia afirnra
supremalia
puterii legislative asupm celei executive, in
practicd
lucrurile
stdteau invers. Regele chema un
partid
la
putere, acesta organiza alegerie
9i-Si
constituia majo tatea necesari
guvemerii. Rapodurile dintre cele doud
puteri
erau astfel modificate:
pe
de o
parte, legea
p
mei majo tate lua in con'
siderare exclusiv vointa celor ce votasera cu
partidele
mafi, nesocotind testul
electoratului, iar
pe de aita,
parlamentul
devenea
'emanatia"
executivului.
ambele situatii constituind bune ocazii in timp pentru a institui autofitaismu
9i
dictatura.
eleciotalS
(1926)
96
.
T;--l
Ll l
Pbgramul P.N.L.
{1922)
.
Vom uma o
politic,
economicS, care
sA ingdduie sporiea
podu4iei
Si
se hles-
ne?9cd erporlul ei, aducand aslfel
prcpe-
$rea
lntregii econom i nalionale
$l
ieftini"
rca taaiului.
.
Vom desdvaql
pentru
leraniaplica-
rea refomei agrare
gi
vom veOhea la
imbunetefiea sEdi lor maledale, cultulale
9i
molale.
.
Ne vom Biddui sd imbunatetim soar
la mlnctto lor de ,a orage.
.
Vom face o
politid
de drcptate socia-
ld, asigurand democratic limita necesad
.pentru
a fruciifica madee dobandlte
prin
SufiaEiLrluniversal.
PAsEmul P.N"T. (1926)
q
Se va umerisporiioa
producliell6di
p
n Fomalizarca condiliilor do lun4ic
nare a.vielii e@nomice a$ezaie
pe
leme-
iurile einalule.
.
Produ4ia
U
ncipala a
laii
iiind agri-
cultura, iiteresele
popa9irii
acesleia nu
vof li slplse unui
industialismJo4at
Si
arlificial.
.
Recunoagterea sinced a sindicate-
lor, inveslirea
Jor cu
personalitale jLr
dica
Sirdecrglerca
lor ca oruane de millocife
intre. munca
S.captal.
. .
.
Penlru atragerea capilalului stdin
se cere ordine inteme constitutidnale
Si
!n regim de legislalie desavaqit
l. Slabilili asemandri
9i
deosebiri intre
prcgramele
PN.L.9iPN.T. N4otrvajidin
perspecliva
aceslor
prcgrame
activitatea legislativd
a majoritelilor
parlameniare,
constitlile de aceste grupud politice.
Flxati- e in spectrul
pollic gi
explicati,va opinia intrin eseu
argumenlat_
2 Analizali tabelul de mai sus. Fomulali o rcmarcd refe toare la succesiunea ca$ligatorilor de alegeri din 1919 pane
in 1937.
Expllcaii molivele pentru
cre, dupa i.iumiLr din 1 928, PN.T. a obllnut in 1931 doar 15% d n votud. Cdutali qi
alte siiuatii asema-
ndtoare. Alcdtuili lista padldelor
care in 10 alegeri succesive au Gugil s6 se situeze in
primele
3
pozitii.
ui u Mani u
L:l
tczulurtob mrcgistrdb d
partidete potilice
ta alogd ln
pedoada
191$.1937
PART DUL NAT ONAL ROMAN
I
PARIIDUTNATONI
33%
|
,'lll
;
PART D L NAT]OML L BEMI 62%
PARl rou MIaNAT LEEMLbi e%
PART DUL NAT ONAL
TARTNESC
'
76%
--UB;ft
-----r---ffir6i.-
AL I NAI CML TNR,A.
l NEscks%
fuRIIOUL MION{L8EfuLA91
, t I
e0vr ow
I F' D- o- -
ACIIVI' ATE INDEPENDTNTA
Partdul Naflod
Tednsc
A fosl infiintai
pe
10 octombde 1926,
pdn
fuziuea Partidliu Nalional Roman
din Transilvania cu Padidul
Terenesc.
Pregedlnll: lullu fi4aniu (19261933),
Alexandru Vaida Voievod
{mainoiembrie
1933), lon l,4ihalache
i1933"1937),
luliu
[,4aniu (1937"1947). A cagtigat alegodle
paramenhre
din 1928
Si
1932.
A format
guveane
conduse de luliu
l\4aniu (noiembrie 1928
- 7 iunie 1930,
13 iunie
-
I oclombrie 1930, ociornb e
1932
-
ianuarle 1933
),
ch. Llironescu
(7'8 iunle 1 930, octomb e 1 930 - 4 apd-
lie 1931),Alexandru Vaida Voievod (iunie-
augusl
9i
august{ctornbrie 1932, ianua-
e-noiembrie 1933).
'Padamentele
cu majo late
lafenistd
au adoptat Legea l,lihaiache prin
care
s-a
permis
vanzarea. micilor
proprietili
pnmite
la imprcprelarire, L6gea penku
slabilizarca monebre, Legea
p6ntu
oF
ganizarea
coopemliei, Legea
p
vind
contractele de munce (1929),
noua lege
a conversiunii datorilor agrlcole (1932)
legea penlru
rcglemenlarca datodilor
agricole.
Staloletu
pedoada
cdntonporan!
97
I
ln viziunea Litoiioad a
prcpagandid padid,
PC.R. a fost lnlilnlat lnlr-o almosfer6
de mafe enluziasmi a ribuna,
unul din liderii partidului,
Gh. Cistescu
Fom4iuni
poiitico
d6 E&Ea
.
Partidul Comunist Roman a fosl
inliinlal la I mai 1 921 .
Au indeplinit funclia de secrelar,
secrelar
gonoral, prim
sectelai Gh- Ctis-
tesar
11922-1924),
El6k Kdblos (1924-
1928), Boris
9lefanov
(1931-1940).
PC.R. a tosl scos in afara legii in 1924.
'Congrcsul
al Vlea (al PC.R. din
decembde 1931) dA lnia
jusld
ti
5 lo'
zinci fundamenlaler contE dictatuii fas-
cisle, ziua (de lucru) de 8 ore,
pament
lAfanlloi
autodelerminare (penlru prcvin.
ciile istodce) pene
b despddire, apdra-
rca URSS. Acoste lozinci lbuio se ne
ctliuzeasca in fupta
p6nfu proluaroa
putedi."
.
Padidul Social-Democrat din Roma-
nia a fosl lntiinlat la 7 mai 1 927.
Preiedinler Gheorghe Grigorovici
(1936-1938).
Din
programul
PS.D.R.|
,ln opunersa la doct na
ti
tactica
comunismului, PS.D.R. stA fem
p6 plal-
forma socialismului demoffatic, mnside
6nd ca lupla de emancipare a clasei
munciloare se
poale pregetiin
modul cel
mai efrcienl
gi
siguf
pe
calsa democialiei."
DINAMICA PARTIDELOR AFLATE LA PUTERE
Viala
politice
a acestei
perioade
a fost dominatd in
prima
ei
parte
de libe-
rali, care in lunga
,decadd
bratienistd" au consolidat legislativ l\,4area Unire,
Si
ullerior de Partidul National
Tdrdnesc,
cafe a ca$tigat t umfal alegerile
parla-
mentare din 1928. Descenlralizarea
9i
intdrirea administraliei locale, consoli-
darea micii
gospodarii
leranegti 9i
egalitatea de lratamenta capitalului strdin cu
cel autohton s-au aflat in centrul programului
lor politic.
Criza economicd din anii 1929-1933
9i
complicatiile iscate de resiauratia
carlistd, al cerui
pfomotor
dorea sd
guvemeze peste
capul
partidelor,
explicd in
parte
egecul carc a urmat.
Trecut la cama
jocului
dupd
'1930,
regele Carol al lllea a manevrat
par-
tidele
$i
liderii lorin interesul intronarii unui regim autoritar, ceea ce avea si ii
reuqeasc6 abia dup6
gapte
a1i de intrig6
ii
lupte de culise. in acest nou con-
text, democratia a continuat sa funclioneze, au avut loc alegeri
padamentare,
dar suvetanul a incredinlat
guvemarea
fie unof
perconalitdli
de anvergura lui
lorga, lipsite insa de experienla conducerii unui cabinet, fie pur
9i
simplu unor
,oameni
ai regelui", aga cum a fost numit in cei 4 ani cal i-a fost
prim-ministru
Gheorghe Tetdrdscu.
Tendintele autorita ste ale suveranului erau incurajale de un climai politic
intemational tensionat, in cafe mentinerea sistemului de la Versailles era din
ce in ce mai diicild.
Tdrile
mici
ii
mijlocii igi vedeau ameninlatd suveEnitatea
9i
integrilatea de
pretentiile
naziste, intr-o vreme in care repetatele divergente
anglo-franceze
9i
politica intelegerii vinovate cu agresorul german
spte a-l
indreDta sore fasdril erau tot mai evidente.
Pe fondul eroddrii marilor partide
care conduseserd Romania dup6 fazboi,
acum copleqite de neputinta de a gesi
solutii viabile
pentru
noua situatie,
migcd le de extrema dreapte, antidemocratice
Si
antisemite, cagtigau tot mai
multteren. Este ceea ce agtepta de ateta vfeme regele Carolal ll-lea. Alegerile
pa
amentare din decembrie 1937, organizate de guvemul liberal condus de
Gheorghe Tdtdtdscu, s-au incheiat cu un rezultal surprinzdtor nici unul dintre
partide
nu a obtinut nici mdcar 40olo din voluri, niciunulnu s-a
putut
asigura de
pdma
majoritad, nici unul nu gi-a putul
construi majoritalea necesafe in
pa
a-
ment
pentru
a conduce
tara.
Dupd o scudd
guvernare
Goga-Cuza (ambii reprezentand o
grupare
care
obtinuse cu
pulin pesle
9% din sufragii)
Siinainle
de convocarea noului parla-
ment, regele a instituit un regjm autodtar, sustinut de toti cei nemultumiti de
ascensiunea legionarjlor
9i
de amenintarea frontietelor, convin$i fiind cd un
regim de mand forte este mai potrivit
lmprejurdrilor decat vechea democratie.
Monarhia auto tare a lui Carol al lllea nu a reusit sd rezolve niciuna din
maile probleme
ale Romaniei acelor timpuri. Este drepl ce
qi
intr-o conjunc-
turA internationald defavorabild, marcale de
preponderenta pe plan
european
a statelor lotalitare sovietic
Ai
nazist in fatalul an 1940, regle
$i
elita condu-
cdtoare a statului au cedat resemnati Basarabia,
partea
nord-vesticd a
Transilvaniei
9i
sudul Dobrogei (Cadrilaterul). Zece anide carlism seincheie cu
o catastrofd nationald din care avea sa se nascd !n alt regim antidemocratic,
iar institulia monahice,
grav
discreditati, nu avea sd-qi maj revind niciodatd.
L!i
GEors Gafencu ln campanis elecbtEl6ln Dohlgsa (193t)
,Am
gust?t,
cateva zlle, tot tannecul induiogatol at O entutui.
Siapoia
vefiil cealalie
infellsare a Orentuluit maigrozavd decet navafrea btadtor sau invazia hcustelor, a venit
21Ua de aleger de alegei cum sunl inlelese
9i
pGcticate
de romeni, de adminishatia
romeni, de a.mata romani, de magistralii romani.
A Iosl o imagine absurd6
Si
barbara dezlrnluitl de sus ln
jos peste
o
populalle pa9-
nice
9i
lni9fiii ... S'au aslal delegalii
Si
candidatii, s-a! iurat urnele
gice4ib
de aleg6-
lor, s-au baful mai a es, s,au schingiuil
ii
snopit sub tovitu de ciomege sute
$i
mii de
abgalori ingrcztd, populalia
se ascundea in padufe.
Ca ln limpuj rdzboiului, maplimbarn
cu revolverulla mne inconjurat de un
gtup
de
prieteni
credincio$i.'
(Constanlln Gr gore
cafencu
,
insenndi politice,
Edilwa Humanilas, 1 991)
A!6bianu do6FB lidsdi uno.
padido polltr4,
Tn conbdut atog6dlor din i933
'Duminba
24 decembde. Ajun de Crdciun tdd veselie. Rezultatul atoggritor a intrecut
cele mai pesimiste
socoleli
pentu
noi. Duca (pdmut rninistru liberal) a deztAnluit toa6
urgia administratva impotriva mea
- dend asffet o noue dovad, de falsiiatea
9i
de
nernemicia sa sufleteasca , , Doctorul Lupu, caD s-a
prezental
in alege cu un
pogram
cenu era decal falsilicarea paogramuluimeu,
a avLrt de doud orimairnuJte volurica mine,
Inofenslvin poli
ce
gicaraghios,
iutis.au lSsal loate voturile ca se iase inainta ma
9i
se me umileascl. Acelagiplan machiavelic a favorizat
g pe
coga, un alt conlralecetor al
progmului qi
ideilor mele.'
(C. Ageloiano, Memodi 1932-1934, Editura Machiave i, 1997)
; I
Rozultatul al6qedlor
Dadamsnbro din 20 decombde 1937
P.N.L P.N.T. Padidti Tqtjt pontu
tad
p.N.
@in
35.920,0 20.400.a 15,800;
9.150/0
ACTIMTA
r{ li! *{ t {f []J
r,1
L Comparalr
programele parlidelor politice
carc au funclionatin
pe
oada interbelice.
Dacd am da timpu inapoi
$i
v-a1i afla in fala alegerilor, cdruia dintre ele i-ali acor-
da votul? l\,4olivali va alegerea
$iconfruniali-o
cu a Lrnuicoleg.
2. Descnelr reaclia autort,! or la aegeri din
perspectiva
unui obseruator neutru.
Abaluilr un raport, stabilnd ce valor ale celdteniei democrate emu astlelinceicate
9rce
anume favoriza incSlcara or.
Caracteizal modul in care C Argetoianu inlelege s5-!i moltveze infrengerea
in
alegeri. Explicali cum se face ca in multe imprejud aie vielii este mai ia inde-
mane sd denunldm
,teorra
conspiralie' decat sd ne recunoa$tern
propriile
erorl.
Cdutali informalii despre c. Dlca
S
octavan Goga. Alcdluilt-le
portretul poltic.
Se
justificd
apreciedle lurArgeto anu?
Analizali rczlltatele aleger or
pafan
entare d n 1937, inscrise in tabelul 4. Moti-
veazA alegerea fecut6 de Caro al - ea Denr!
poslu
de
pnm-ministru?
[4ai erau
9i
alte solulii in sp
jinul
democralie ? A *t! : un scud eseu cu acesi subiect.
M&Juhrl l!l
5
Li
Fomaliuni politice
d6 draph
.liga Ape.adi National-Crc9tine
(L.A N.C.) lnnintala h 4 madie 1923 ta
Eqr.
Plegedinte: A.C. Cuza. A fuzlonat in
1935 cu Panidul Nalional Agrar
.
Legi unea Arhanghel ul ! i Mi hai l ,
lnliinlaii la 24 unie 1927 ta la9i.
Comandanl Corneliu Zelea Codreanu
(19271938),
Horia Sima (1938-1941).
.ln 1930 s-au pus
bazel o$anizaliei
Gada de fer, dizolvatd iormalln 1931
Si
1932, scoasd din viala publica
in 1933.
Revine sub numele de TotLl pentru
lar6,
in 1935. La 21 februarie 1938, Corneliu
Zelea Codrean! anunle inceiarca acti-
vffiliipardduld.
!)ii,) n.lf t,c,,rli:Al
I
(
in
primii
ani ai Rom6niel l,lari a iost
i
adoptatd o legislatle care arli
putul
i
consolida democralia.
:
"
Coruplia,
proasla guvernare gilole-
rarea inleresald a exceselof
parti-
i
rdca l]resala a excesetof
pant-
i
delor de dreapla a! netezil drumul
i
spfe inslaiarea unor fegmu auto-
L
":l:,
!l1iT_
Come ru Zelea Codreanu
$atols ln
godoada
conlomDoran{
oo
I
Crorologia
L-urnsa de
m&ine
I ianuario -
Este autorizata funclionarea
primului partid postdecernbrist
in Romania,
PN
T.C
D. (Partidul Nalional
Tarinesc
Crcqlin-Democrat).
15 ianuarie -
iS reia activitatea Partidul
Nal i onal Li bera.
23lrnlads Frontul Salvarii Na{ionale se
transiome tn
parlid
9i
i9i anunld
partici-
paa la alegeri.
I februarie - Se consiituie Consiliul
Provizoriu de lJniune Nalonald (c.Pu.N.),
organ
povizodu
alputeriide slal.
22 apdli6-15 iunie - Se desfegoara marca
demonstralie din Piala UniverciHlii. Este
elaborald o Declaralie care
prela punclulS
al Prcclanat ei de la Tini1oan
\11
madte).
1$20marlie - Grave incidente
produse
in
contextui anive|sdrii volul e rnaghiare de
la 1848.
20 mai -
Primele alege
parlamentare
9i
prezidenlale
dn isto a
posicomunista
a
t,rii.
iw
4{ apdlie -
PrcSedinlii lon lliescu
9i
Mihail Gorbaciov
,arafeaza,
b i/oscova,
nabtul de colabonre, buna vecinebb
9i
anicilb inte URSS
gi
Ronania.
18"19 aprilie -
Preqedintele Franlei,
Fran9ois l'/ilterrand, esle
prlrnul gei
de slal
occidental care v zileaza Romania dupd
1989.
30 iunie-1 iulie -
Este desliinlat CAER
9i
19i lnceleaze vabbilitaiea Tztaful de la
Varyovia.
1&20 noiembde - Prcledintii lliescu
qi
Mitterand semneaza raiatul franco-ror?en.
21 noiembris -
Parlameniul voleaza
proiectul
de constilul e al Romeniei.
I dsc6mbri6 - Un rcfendum
popular
aprobe const tulia a9a cum a fosi votatd de
Padament.
25 decmbde -
ltlihail Gorbaciov anunld
sfalsifu | Uniuni Sovietice.
rtBei;
7 februade 12 state ale C.E.E. sem-
neaz6 talalu de la lvlaasiricht Comuni-
tatea Economice Eurcpeand se lransfome
in Uniunea Euopeand.
(Txllo fac
parte
din cada
de interviui a publicistuluilon Bibefi
$
au fosl publicate r'n 1945 sub litlll
m
L]
. D6 un 6cditt, G6org0 Cdlinoscu (189Si965)
'Lumoa
de maine o vad inlemeial,
pe
interesul acul de unanildti, de un cosmopo"
litism de tip
grec,
a$a cum a exisial
pinte
oamenii Rena$tod
Q
a
perioadei
Voltaire-
Goethe,
pe
un displ total de
padicular
Acum toatS sheduinla noasm iinde de a iace
dreptate mullimii, de a lndeplini condillile materiale
juste,
fara de care lermenii inainlali ai
progresul ui nusunt posi bi l i . Unui l arani nf omet at Sl bol navnu-i ardedecal edral e. I ns6, l n
cele din umd,linta eiot spiritul. Decel sa manancauncd inlr-o
lad
iiri slalui,
pfeler
sA
md hdnesc cu mesline
peAcopole.' (George Cdlinescu, Lunea de neine,1945)
. Do un
judd
Pte PaMrca
(1901-1988)
,,...evolulia
pa9nic,
Si
sinietizarea contradilor o
primd
ipotezd
plauzibil
A doua
ipobze: ciclul revolulionar cacteristic epocilor
postbelice,
in toab
larl6
capitaliste va
izbucnicu furie cund.Am mulle indiciicd lumea de rnelne se va desfesura ln cadrulcelei
d6.a doua ipoteze. Speclacolul va ii cingmatogmiic, nilelug sangeros (sangele esie fer
mentul cre$te lor oqanice), cu febrd |evolulionare
{revolulia
este locomotiva lstoriei).
lpoteza nr 2 va dum mai mu te decenii
9i
va lio epoca bund
pentru
oarnenii
polilici (acesti
scllptor de mase umane),
penlru
sociologi,
penhu jumaligt qi prea putin propice peniru
adigi.' (Petre Pandrea, lunea de neine,1945)
. D6 un sociolog, Dimibie Gusli (188G1955)
,O
implelire in ma
9i
indisolubila inhe
qtilnla
Si
viala nallunii; un line@l alisl9i ide-
alisi in
plina
vigoare; un
liran
luminat, celelean
Sivrednic
gospodar producdtof;
un sat,
un oraq
9i
o regiune dezvoltate maximal din
punct
de vodefe social, economic
ai
cultulal,
lncadrate dirccl, solidar
gisintetic
?n Nal:ufle;o naliune
giun
slal fecand
paie
acliv
$
cu
demnitato din organ zarca intemalionab a lum ipe care o
pregaleqte lupta emicA a ma-
lor Naliuni Unite -
ial6 lumea de maine."
(Dimitdo
Gusii, Lunea de naine,1945)
O constuclie dln
,
micul Parls' clddta parca
pentru
loale limpuile
anticipmt&
in trffi&ffi
ryi
mz
Lum66 do r0lns antidpaE ln i945
. D6 un fh6of, Tudor Vianu
(1897-190{)
,Vom
avea nevoie,ln
laIa
noastre, de muncitoi oneqU, consacral cu austeritaie
9i
competenle unot domeni in care facuitdlile lor
perconae
se se
poate
exerciia crealot
Avem nevoie de omul trebii lui, de exemplarul uman lehnic. Sd denunldm tipul atat de
curenl in viala noastra socialS,
pe
omul de vorbe, de foi ule, de avenfuri nereflectate,
Aceqti oamenj bagatelizeaza locrufile cele mai
gravo,
le demonetizeaza. Ei aduc cu e
sufrul demoElizant
Si
lransformd lotul in neinsemnabb
9i
farsa De aceea, subliniez incA
o data nevoia oamonilor consacraliuneilehniclcreatoaae, odcare arfiea;de aceea, am
pus
loldeauna, chiar
Si
in eslefua, accentul
pe
factorul rational, activ, al
potedeelor
9i
tehniciLlii.'
Fudof
Vtanu, lurrea de meine, 1945)
: .
:
. : . . . 1".
lv
L: J
$i a,
lde e.
-e
s ird
-'-"*
uri nfit lecsrt din
"Dibma
veche'
(nr.
180 din
19-25 illie 2--r:-
.
Un Ht ooftftS
L* rftn
,Pesle 23 * ?'t- @rsrn Ytrffiir'nf,o administElie mai coerenld, in tocaliteli cu o
infmstructura Jnag
9
vd f inrClal deja ca
prima
lor dato e este se se descurce slngu .
Genelalia nEtra
9i
cee 6nera de atunci vor folosl ca timb6
prcfesionab
mai ates en-
gle4.
Limbe deaab|:
perru
descfioea lor sore pialaoeroouriva
fi maiales chineza.
Vor fr
generalii
aare
yo.
deprinde
gustul
concurenlei
gtobale, gustul
luptei de contracare
a acapardri puleri
de case na e coroo?lii, vor redescoperi nevoia asocieriicivice.
. lJn scono(ist DdtE Dgianu
'Dace
von menlir un dilellial de cre$terc econom cl de 3-406 anua
.ata
de "1edia
u.E.. am
putea
ajunge
la
apotimativ 600/0 dn nedia Uniunii(tuand in calcutsiaDre..erea
,eului) in crca un deceflu. Fd? deraoale rajore pe pa.curs,
am or,tea a;lngi li un venn
pe locuilor
de c rca 75% din "1eoia lJ. E. in
iurul
aru u: 2025. Abruri de nvestilii Tasrve ln
educalie
ii.Jnfrastructu?,
Lcbute sa rezolvam/alenLem c eva ma probleme
de oroin
struc{ural, lnbe care sislemul de
pensii,
asistenla madicald, dezechilibrul demografic.
Migralia va conlinua, ceea ce va ac@ntua o djnamice dem6grafca nefavorabjla
Si
anomii
socae. Avem revoi oe o
polibci
de asistare a famJiei carc sa ;ncolineasca scaderea
populaliei,
de o maibune integrarea cel6lenilor rcm, Vor aperea
presiunide
irnigrare pe
fondul imbdtanirii populaliei
9i
al delicitutui de fode de munc,. Va trebui sa
gdstionem
adAncirea unor decalaje ntre regiun
VAloliff c.ti-vt cutl o sti$lalal
l. Alegeji, din cronologia aEfurai5, evenimenlele care au dal substanle luDtei Dentru
ahn'rarea democraliei
posldecerbriste.
Atcatuili Jn comeata u scrls de t5-20 oe
randuri cu acesl subiect.
2. Citili cu atenlie textele de la
pagina
100. Stabititi domeniile asupra cirora se
dstrange prciecjia
asup societetii romanegli a secolului hecut. Comparali gan-
durile despre viiior ale acestor intelectuali cu realizarile regimului mmunist care a
ufinat. Cale dinhe ele s-au dovedit utopice, cate s-au implinit? Abetuitl un comen-
tariu
pe
acest subieci.
3. organizali-ve in 4-5 grupe.
Alegeli unul din textete de la
paginib
100-jO1
Sifor-
mulali, dupd modelul penlru
care ali opiat, cateva idei
generale
care sa infdligeze
viitorul in viziunea voash6. Discutali-le pe grupe.
Conshuili apoi,
pe
baza conch-
ziilor, mai multe formuldri cu ajutorul cdrora sA pafticipaji
impreuna cu intreaga
clasa b o dezbatere pe
lema
'Cum
va arAta Romania pesle
20 de ani?,'.
.
Polfivit prograrnei qcolare pentru
ciclul superior al liceulu, studiul dtsciplinet /stor'e
].
,, umereqte
,,focalizarea"
pe
fomarea unor compelenle
geneaale, precum
$ia
unorcom-
pelenle
soecilice pentru
lecare oomeriL de conlnut. comoetenle menltolJle. de adel,
ii
'n
pagiflle
acesrri Tar$1.
ProoLnendu-ne sd va slimLla^r
si sa va ofer n oosonilalea de a verifica voi
,rstva
I
mesu|ain care acesle cornpelenle lncep se secontLl@ze, am adoptat o afta rnodalilale
]
'
decal aceea folosila in manualele noastre anleroarc
penttu
lixarea cunogtinlelor, pen_
lrJ recaoilrlared g
eva LareJ
'0.
sediutB.c.R din Buzau,
o consruclie penlru
secolul XXI
Cronologia
Crcdem ce
p6nd
acum all avui posibiitatea
sd constatali cj diferitele surse docu-
menbre- complementare
9i,
uneo
,
chlar contadiclorii care lnsolesc
prezenlarea
9r,
u cu/r, !rrar uulrauLu r uarts rrsoteso prezenErea
.
conlinuturilor, prccum
Qiactvitallle
independente pe
ca vd invltem se
je
rca izali, indi-
vi dLa saL' r orLp cl coegi , va aj JU sa va aprcpi al i cL na nut nl e, es oe evel i _
:
rnentele
Si
perconalilatile
isto eicontemporane, se inlelegeti adevArud care nu se ase
:
totdeauna usor descifrale,
Sordescilrale
3 madie
- lnceputul conflictutui care ii
opune
pe
liderii sepati$ti de a Tiraspol
aulorjtetilo. din Repub ica l,loldova.
2527 apdlie
-
Arc loc vizila in Romania a
fosiului suveran l',4ihai l, aclarnal de mii de
simpatizanli.
27 septembde
- Alegeri parlamentarc
$i
prezidenliae.
F.D.S.N obline 27,7%
9ivafi
obligal s, constiluie ulterior o majoritate
parlamenlara
cu PU.N R. siPR.M.
19$
ffi mai
-
Prima grcve genemld
dupe
caderea rcgimului comun sl.
21 seplembrie
-
La Bruxelles, mlnlstrul
romAn de externe se pronunld pentru
inie-
grarea
tA
inoastrc in NATO.
28 septembrie
- La sesiunea de ta Slras-
bourg, Romenia este
primila
in Consiiul
Eurcpei.
2 noiefibde SUA acorde Romanei
clauza naliunii ce ei mai tavorizale.
l$i{:
26 ianuarie
-
l',linistru de exteme sem-
neazA, a 8ruxeles, declalia-cadru pr,
vind padrciparea
Rornaniei la Parlener?tul
I mai Rornania primeQte
slatutLll de aso-
ciai a LJniunii Europene.
21-n iu.ie Vaclav Havel, prc$edinlele
Cehle, intreprnde o vizttd in Romania.
9-10 decsmbrie La Essen, ton ttiescu
subliniazd holadEa Rom6niei de a nlta
c5l mai repede i n U. E
1995
21 mad;s
- Este adoptata legea pentru
acceleErea priva
zerii.
11 noiembri
- i,4oariea lur Corneliu
Coposu, pregedintele
PN.T.C.D.
Un aR9 de
prcpaganda
nazist
din anil
premeEato izbucnkil dzboiului
ffdiascd
Gemania)
9i
un afi9 al alialilor
lNalunile
Unite luple pentu libedaE)
Rezotvarea
conf
lictelor
in lumea
contemporand
^
cooPERARE
$TCONFLTCT
IN PRIMA JUMATATE A SECOLULUI XX
Secolul al Xxlea se caractedzeazd
prjn
intensilicarea relatiilor interna-
tionale.
ln acest secol au avut loc doud rdzboaie mondiale gi nenumdrate
rdzboaie regionale sau locale. lnceputul secolului al Xx]ea se definegte
prin
apogeul epocii
,,imperialiste".
Termenulse refere la o
perioade
detimpcuprinsd
intre 1870
!i
1914, in care
puterile
europene au dezvoltat cele mai mari impedi
coloniale.
Terile
europene detineau aproximativ 20% din suprafala
globului.
inceputul secolului trecut a fost marcat de competitie, rivalitate
politic:
9i
eco-
nomica deosebil de agresive inlre marile
pute
.
lnceputul sQolului al Xx-lea semnaleazd aparilia unor noi centre de
putere
in afara continentului european: Japonia gi Statele Unite. Din punct
de vedere
politic
ai
militar, Eurcpa ra impdditd in doua aliante miliare
Si
politice: Anfanta
9i
Ttipla Alia\e. Anlanla a fost semnau, la 8 aprilie 1904, de Marea Bfitanie
9i
FEnta. l!y'ai taziu, Antantei i s-a aleturat
Si
Rusia. TriplaAliantd afostsemnate,
la 20 mai 1882, de Gennania, Austro-Ungaria
gi
ltalia.
La inceputul secolului al Xx]ea, Gernania a
promovat
o
politicd
agresivd
9i
a optat
pentru
alianta cu Austro-Ungaria. ln fala acestei situatii, vecinii
Germaniei de la est
9i
de la vest, Franta gi Rusia, au semnat o alianli de
ap6rare comund. in 1898, Gemania a iniliat un plan de organizare a uneifote
moderne. Marea Britanie s-a simlit ameninta
gi
s-a aleturat alianlei.
In august 1914 s-a declaniat cel mai mare rezboi
pe
care ilvdzu6 istoria
pane
atunci,
,,[,,larele
Rdzboi", razboiul despre care se credea c6 va rezolva
toate Droblemele. R6zboiul a durat Dend Tn 11 noiembrie 1918. ln acest rezboi
au fost ucigi mai mult de I milioane de oameni
pe
campul de luptd gi mai mulli
in spatele frontuilor din cauza lipsurilor Rdzboiul s-a purtat cu o tehnologie
avansatd
pentru
acele iimpuri: avionul (bombardamente
ae ene), tehnici de
comunicatie moderne (telegraful,
mdioul, telefonul), ame
performante (tancul,
submarinul).
Sistemul de
pace
de la Versailles
(1919)
nu a rezolvat tensiunile care au
dus la izbucnirea razboiului. Acesta a l6satTn urna luitraume
gifrustrdri.
Llulli
$i-au
gdsit
refugiul in doctdne nationaliste, intemalionaliste
gi
solutii politice
nedemocratice. Una din cfealiile Primului Rdzboi Mondial a fost Liga Naliunilor.
Obiectivele sale erau dezarmarea
qi
construirea unui sistem de secudtate
colectivd. Cu toate acestea, Liga Natiunilor nu a reusit sa impiedice declan$a-
rea celui de Al Doilea Rdzboi Nrlondial.
Un moment al cooperarii intemalionale l"a reprezentat semnarea tratatului
Bdand-Kellogg, la 27 august 1928. Tratatulid
propunea
evitarea de noirez-
boaie
Si
consolidarea increde i reciproce in relatiile intre state.
Cel de Al Doilea Rdzboi l,4ondial a avut loc intre anii 1939
Si
1945
ii
a
depdgit,
prin participare
9i
consecinle, pdma
conflagEtie mondiaE.
ln limpul rdzboiului au mufit aproximativ 60 de milioane de oameni, militari
$i
civili, aproximativ 3% din
populajia globului
de la acea dat6. Pacea de la
Versailles ldsase Gemaniei un
puternic
sentiment de frustrare
$i
de nedrep-
late. La acesta s-au addugat l\,larea Cizd Economicd, cregterea fasismului
Si
a nationalismu uiin fomele sale exlreme.
Tn preajma giin
timpul rdzboiului s-a desfd$ulat Ho'ocaustul, cea mai mare
cim6 impotriva umanilatii. in cermania
$i
in
lddle
aflate sub dominalia ei au
fost omorali6 milioane de evrei, fdfd niciun motivin afara aceluia cd erau evrei.
Rdzboiuls-a dat intre PuterileAliate (Marea
Brilanie, Statele Unite, Franta,
Uniunea Sovieticd)
9i
Puterile Axei
(cermania,
ltalia, Japonia), cu alialii lor,
Si
s-a teminat in 1945 cu infrangerea acestofa din urmd.
f;'
Dodaralb de dzboi a AustcungadEi adesaE Sorbii
(28
iuli 1914)
,Guvemul
rcgal serb n! a rdspuns de o maniere satsbciba la nota din 23 iulie
1914
prezenlata
de ministrul aushGungar la Belgrad,
guvernele
impedat
9i
rcgal suni ele
insele holale in a-$ivedea aperate interesele gidrepturile,
Si,
in acest scop, se rccue
la foda armelor. ln consecinla, Auslro'lJngaria se considere de aiciinainte in starc de
rtboi cu Serb,a.
lnllg6Ea membdlor Anhnleid6 a nu'lndlh
pace
soparatt
(1
spbmbdo lS14)
Urmdloarea declaralie a fosl semnald in aceastd dimjneale de Ministetut de Exte,ne
Brilanic la Lond
'Subsemnalii,
special autorizalide
guvemele
lof penlru
aceasta, decbra urmatoarele:
Guvemele britanic, ffancez gi rus de comun acord se angajeaze sa nu incheie
pace
sepa-
rat6 ln iimpul acesluirazboi.
Cele lrei
guveme
sunl de acod ca ailnci cead va fr vorba de discutafea lemenilor
pecii
niciunul dintre aliatinu va cere termenii
p6ciifdre
acorduliiecaruia dintre aliali."
lnfiinlarca Soci66tii
(Ligil)
Naliunilor
,lnaltele
p54i
coniractate, considednd c5,
penlru
a dezvolta cooperalea
9i
penltu
a
le
garanla pacea
9i
srguranla, este necesar sa se accepte anumite obligalii, de a nu
recurge la dzboi, se se lnlrellnb ia lumina zilei relaliuni inlemajionale bazale
pejustilje
Si
onoarc, se se obserue dguros
presciplunile
drepiuiui internalional, recunoscut de acica
reguE de conduce@ efectiv, a
guvernelor,
sd se hca sa domneasce droplalea
$i
sd se
rcspecte cu sfrnlenie toate oblgaliile tratatelof in dporturile mutuale dinte
popoarcte
oanizate, adopte
prezentul pact,
care lnslituie Socielalea Naliunilor (...). Art. 7. Sediul
SocieiAlii Naliunilor este stabllil la Geneva (...). Arl. 10. [,{embrii Socieietiiili iau indato-
rirea sA respecle gisa
mentine in conka oricarei agrcsiuniexieme integrilalea leritoriaE
Siindependenta
polilicd
exislenti a tuluror memb lorSocieialii."
lTralalti
de la Vesai es,1919-192Q1
ACTIY'T NE INDE?END'N'A
Analizali documentul 3. Cornenlal
pfncipitle
care au slal ia baza creerii Ligii Natiunilor
Explicaji de ce nu au u$il mecan sfitele nlernationale sd evite izbucnirea lnui
nou conflict mondial.
Comentati cauzele care au dus a declansarea aceslui rdzboi.
Cduiali infomalii suplimentare cu
prrvire
a
pierdedle
de vieti omene$ti din anii
Holocaustului. Argumentali de ce astfel de atroclit nu
pot
fi uitate saLr ignorate
1.
2.
3.
Mddulul lV
O cronologic a eeior boui
cor{licle sonbiale
1914, 28 iurie
-
Asasrnarea lui Franlz
Ferdinand la Saraievo.
3 argust-Germania declare rAzbo lvladi
Brianii
$
invadeaza Belgla.
26 algult
-
infr6ngerea arrnatelor rusegti
a Tannenburg
1915, 19 iairuafie
-
Are loc primul
raid
ae an in Marea Brilanie cu un zepelin,
7 firai
-
Torpibrca transallanlicului
"Lusi-
tana" de citre un sLbmain geman.
19 decenrbne Relfagerea aliatilor de la
Gallipoli.
1916,2'1 februarie
- lncepulirl bdtdliei de
1 iuli6 Balela de pe
Somme.
1917, 6 apnte SIJA declar, razboi
Germaniei.
I decmb e -Cucerirea lerusalimululde
cefe englezi.
1918, i madie
-
Pacea de la Bresl-L to\,sk
lntre Geman a
9iRlsia.
11 noiembde - Semnarea almisltliului
inlre aliatigiGeman a.
1919" 28 lunie
- Semnarea Tralalului de
pace
de la VeIsailles.
1939, 1 teptemhrie
- Germania invadeaza
Polonla.
i940, Augusl
-
Bdglia Angliei.
1941, 22 iunie Gemania ahca Unlu,
nea Sovieiica.
7 deeembrc
- Japonia atace Statele
Unite la Pead Halbor.
1 2, noiembtle Bdldiia de la Stallngrad.
1919, 6 iunie Debarcarea alialilor in
Normandia
Competenle specillce rnodulu u
RELAT]ILE NTERNATONALE
3.3 Descoperirea in surse e de infor,
mare a
perspectivelor
mulliple asupE
evenimntelor isiorice.
4.2. Folosirca mijloacelor
9i
a tehno-
logi lor de lnfonnale gicomunicare pen-
tru Invesligarea unur eveniment sau a
unuiproces slorc.
.1,4,
Suslkerea aryunenlab a unui
punct
de vedere inta dbculie / intr'un
rcfehl
pe
tene de istarie.
Cooporars
9i
conflict
'103
, o
Mosaj al bi Churchll cetg Sblln
,Nu
esie deloc incujatof sd imagi-
ndm un viilor in cafe dumneavoasld
ii
l6dle
pe
care le dominati, impreun6 cu
padidele
comuniste din numercase alle
stale, veliii a$ezati de o
parte,
i loli cei
care se raliazd naliunilofde limbe engle-
zd, asocialii
9i
dominioanele lor, se vor
afla de cealaltd
parte.'
(28 apri{ie 1945)
104
cooPERARE
$TCONFL|CT
itrt I ooul.lulvrArnre R sEcoLULUt xx
SfaEilulceluide AlDoiba Rdzboi l\4ondial nu a adus
pacea pe
care o a$tepla
toate lumea. Europa
$i
lumea au fost impd{ite in doud sfere de influentd.
Tdrile
din Europa vesticd, cu regimuri democratice, au incepul un
plan
de
reconstruclie, Planul ltlarshall, coordonat de Statele Unite, iar
ldrile
din Europa
esticd au intrai sub influenta politicd,
economicd
9i
milita a Uniunii Sovietice.
Aceasta a impus
tei|o|
aflate sub influenta ei
propriul
sislem
politic
comunist
lotalitar
Planui Ma$hall a fost lansatin 1947 pentru
a teconstruieconomia Europei
distrusd de rdzboi. Programu a fost un succes
$ia
durat panA in 1952, de el
beneficiind 18
lrri
vesleuropene. Planula constatin credite, subvenlii neram-
bursabile
qiajutoare
maleriale sau alimentare. Pentru a nu rdmane mai
prejos,
Uniunea Sovieticd a impus
tdrilor
sale satelile, in 1949, un organism economic
denumit Consiliul de Ajulor Economic Reciproc (CAER).
Acesta nu se baza
pe
tealitdli economice, ci
pe
interese ideologice, gi de aceea a fost un egec.
in 1947, odatd cu separarea lumiiin doud blocuri
politice
rivale, s-a declan-
qat
un nou tip de rdzboi, numit de la inceput
,,Rdzboiul
Rece". De o
parte
a
,,cortinei
de fier" se gdseau
ldfile
occidentale, bloc militar compus din SUA
$i
aliatiilof
grupaliin
NATO
(organizalie
internalionald pentru
colaborafea defen-
sivd infiintatd pdn Tfatalui Atlanticului de Nord, semnat la Washington
pe
4 apdlie 1949), iaf de cealalld pade
se
gaseau
URSS
Fi
aliatii ei, organizali
in Tratatul de la Vargovia (Tratalul
de
prietenie,
cooperare
$i
asistenld mutuald).
Acest Tratat afosio aliantd mllitad atdilofdin Europa Cenlrald
gide
Est aflate
sub influenla URSS, infiinlate la 14 mai 1955 (desfiinlat, la Praga, pe 1 iulie
1991)
9i
care declafa cd are drept scop aperafea impotriva amenintdrii NATO.
Tratatul de la Varcovia a fost initiat de cdtre Nikita Hru$dov in 1955,
Si
a fosl
semnat la Vargovia
pe
14 mai 1955. Pactul
$i-a
incelat existenta
pe
3 martie
1991. Rezboiul Rece s-a terrfinat, de asemenea, in 1991, odatd cu destema-
rea URSS.
In 1945 s-a infiinlat Organizalia Natiuniof Ljnite (ONU),
organizatie a tutu-
ror slatelor lumii care are ca obieclive pfomovarea pdeleniei
inire state, apli-
carea legilor internationale, asigurafea securitdtii internalionale, incufajarea
dezvoltarii economice. ONU este continuatoarea Ligii Naliunilor infiinlaie
i n 1919.
Un alt organism de cooperare a Europei occidentale a fosl Comunitatea
Europeand, al cdrei rcl a maifost menlional in
paginile
acestui manual. Ea a
fost infiiniatd la Roma sub numele de Comunitatea Economicd Eufopeand
{CEE). la data de 25 marlie 1957.
Tdrile
fondatoare au fost Belgia, Germania, Franla, ltalia, Luxemburg,
olanda. Concomitenl cu CE s-a conslituit
$i
Comunitatea Eufopeand a A1o-
mului (CEA, astdzi EUMTOM). Au apdrut atunci trei comunitdli, numite
$i
Comunitalile Europene. Pdn Tratatul de fuziune au fost puse
bazele unor orga-
ne comune de conducere,
printre
acestea numdrandu-se Comisia Europeand
si
Consiliul European.
Planul l4arshall
,ln
consecinld, Europa afe nevoie de un ajutor suplimentar imporlant, dace vrem sd
eviam
gvele probleme
economice, sociale
$irolilice
ce vor suaveni. Penlru a le rcme
dia, lreb0ie sA inlrerupem cercul vicios
gi
s, rcskurdm incredeea popoareloa
eurcpene
in viitorul economic al
prcp
ilor
lari Si
in Europa in
general.
Esle logic ca Statele lJnite ale Americi se faca tot ceea ce le stl ln
putere pentu
a
ajula lumea s5-9i regdseasce sanetaba economica nomale fad de care aceasta nu
poale
dobandi nici stabilitale
polifice,
nici
pace
aslguraH. Acliunea noastra nu esle ind.epb6 nicl
impotrva uneia dintre
lad,
niciunei doctrine, cilmpotdva loamelei, sArdciei, dispeddisr
haosulu, Scopul nositu lrebure si lie rcnaslerea unel economii mondiale sindloase
pen-
itu a
permile
slabili|ea de condiliipolitice gisociale prcpice
inslituliilor libere."
(Din
discursul secretarului de slal
la Unive6ilalea Harvad. iunie 1947)
T|lhtul Aiantculuide Nod (4 apdlio 1949)
,Adlcolu/
yi
P6'tile convin ca un alac amal impol va uneia sau mai multora dinhs
ele, in Eurcpa sau in America de Nord, va li considerat un atac impohiva lulu@r
Qi,
in
consecinta, sunt de acord cA, daci are loc un asemenea atac amat, iiecaro dinlrc ele, in
exercilaa dreplu u ,a adloaparare inoivio rrl) saL Loleclive recunosol pr
n Arlicolul Sl
din Carta Natiunilor Unite, va sp.ijin Pariea sau Pe4ib alacate
prin
efectuarea imediaia,
individualsau de comun acord cu celelalte Pe
,
a orici|eiacliuni
pe
care o considere
necesa6, inclusiv folosirca lo4ei armale,
pentru
restabilirea
Si
menlinelea secu ldlii
zonei nod-atlanlice,'
Dcla|Elia Sdum.n
(9
mal 1950)
'Pacea
mondiala nu
poale
ti in siguranla E|e efoduri crcaloa@
pe
mesua amenin-
ladlor
la care este expus5. Contributia unel Europe oqanizato (...) este indispensabila
penttu
menlinerca unof relatii
pa$nice.
Europa nu se va face deodald, confom unui singur
plan.
Ea va ii construitl
pdn
masu concrcte care mai intai vor crea o solida tale concreta, Adunaaea naliunilor
Europeicerc ellminarea valildlii seculare franco.gemane.0 ce mdsurd luate kebuie se
p
veasca in
primul
rend acesie doud
ldri."
ACN!1TATE'NDEPENDENTA
l\,4otivali ingfijorarea exprimate in sc soarca lui W Churchill cetre Stalin.
Comparati
S
stabilli egatura intre valorile promovate
de Liga Naliunilor (docu-
menlul3 din
paginib
anterioarc)c! cee ale 0NlJ (documentul2).
Anallzali,
pe grupe,
structura
Si
obiectivele celor doua
progEme
econornice
-
CAERSiPlanu l\,4arshall-
$i
stabi ili cauzele care au dus la succesul, respecliv la
Prczentalicond
liie
in care se aplicl ad mlulV al Tmtatului Allanticului de Nod.
Redactali un scurt eseu in care se descrieli atriosfera internationald ln timpLl
,,Rdzboiului Rece'.
6. ldentificali, in documentu 5. valo;re ce care s-a conslruit
prciectul
unilalii
europene.
1.
2.
4.
5.
de a Roma (1957)
Intldicro ia Cali6 lt4iuni|o. Unib
;,N;j,
popoarc,e
naliuirilor.unite, !un-
lem hoEdlii
-st safuemgene|aliile viitoare dd oo-
fib dzboiului;
-
sd reaiimam crcdinla in dfeptufile
fundamentale ale omllui, in demnitalea
$i
valoarea fl inlei umane;
-ad slab im condilii ln caie se aclio-
neze
Jostilia 9i
respectul fale ds obliOaliile
care decurg din tralite'e internalionalej
-
se
promovdm pmgresul
social
gilm-
buneElirea nivelului de ti
$i
a libeftalii."
(26 iunie 1945)
Cronologic
1945, tubruado
-
Conferinla de la lalta.
Inceputul Rezboiulul Rece.
Martio
- W Churchill folosegte lenrenul
,Cortina
de fle/.
1947, iuni Anunlarea Planului |arshall.
1948, iunie- Blocada Be lnului.
1949, iulie
- Tnfinlarea NATo.
12 mai- la sfargit blocada Be inului.
195G1953
-
Rdzboiul din Coreea.
1954, madio
-
inf intarea KGB.
f955, mai
- infiintarea Paclului de la
va6ovra.
1956, oc{ombrie
- Revolulia din ungaria.
1961
,
augusl
- Construirea Zidu ui Be i-
nul ut ,
1982, oc{ombdo
-
C za tachetelor din
Cuba.
1965, aprilie
- Trlmite|ea a 150 000 de
soldali americani in Vietnam.
1968, august
-
"P
mdvara de la Praga'
esle infranla de lrupele sovietice.
1979, decembria
-
Trupele sovtetice
invadeazd Afganislanul.
1985, narlie
-
I\,1. corbaciov devine lidef
al URSS.
1989, noiombrie
- Caderea Zidului
Be inului.
1991, apdlie
-
Dizolvafea Pactului de la
August
- Deslrrrnarca Uniunil Sovietice.
Reuniunea
lar|ot
fondatoare ale CEE
Acordul de la Day,ton (1995)
Si-a
propus
sa so uloneze
conflictul din fosla lugoslavie
cooPERARE
$TCONFLTCT
iru r-uueR courruponRruA
Procesul de constructie a unitAlii europene s-a accelerat in anii
'90,
astfel
ci in prim-plan, pe
continentul nostru, se situeaze aspectle cate definesc
cooperarea
Si
mai
pulin
cele care ar
putea genera
conflicte. Dupd cum se
gtie,
pe 1 noiembrie 1993 a luat naiterc Uniunea Europeane, confom tratatului de la
l\4aastidt. Procesul de extindere a Uniunii a cunoscul
gi
el un ritm accleral.
Instituliile UniuniiEuropene sunt ConsiliulEuropean
$iPre$edifltele
Consiliului
European, Parlamentul European, care feprezinta cetetenii
tarilor
Uniunii
Eurcpene,
Si
care este ales
prin
vot direct de cdtre acegtia, Consiliul Uniunii
Eurcpene
\Consiliul
de MinlSfo, care reprezintd fiecafe sht membru, Comisia
Europeand, cu cei 17 comisari care reprezinta interesele generale
ale UE,
Curtea de Justitie Europeand, care se ingriiesle de respectarea legilof, Curtea
Europeand de Contud, care verifica fnanlarea activitetilor UE.
Colaborarea
9i
confl ictul in lumea contemporane cunosc o evolutie speciald
pdn
fenomenul
.globalizdrii.
Globalizarea insamnd schimbdri importante in
cadrul societetilor traditionale ca rezultat al comerlului iniernational ridicat, al
creiterii investiliilor
9i
al schimburilor cultumle intre state. Globalizarea este de
mai multe tipuri: economici
Si
tehnologicd.
Prima etape istoice a
globalizdrii poate
fi identificatd in perioada
jnterbe-
lice, odatd cu renuntarea la acoperirea in etalonul-aur a economiilor
9i
la
acceptarea
ptoducliei
de mdrfud, a investitiilor,
precum
9i
a capitalului ca
etaloane ale dezvoltdrii economice. Dupa celdeAl Doilea Rdzboi Mondial,
glo"
balizarea a fost coordonatd de Organizatia l!y'ondiale
pentru
Ta fe
Si
Comerl.
Globalizarea este un fenomen complex, Tn mi$care, cu consecinteb caruia
omul contemDoran se confrunte la tot Dasul. Unii considerd cd cel mai mare
pedcol pe
carelpoate implicq globalizarea
esle rdcirea relatiilor dintre oameni.
ln lumea conlemporane, cultura kadilionald a societelilof este in transforma.e
Si
preschimbare in spectacol
9i
marfa. Cultura umaniste a cdzut
pe planul
doi,
in favoarea culturii tehnico-ltiifllifice. Globalizarea contemporane are dezavan-
hjulce omul mondial
globalizat
devine tot maiinteresatde economie
gitrdie$te
numai pentru productie gi
consum.
Un alt fenomen caracteristic al lumii contemporane este terorismul. Acesta
reprezintd o tactice de lupte bazatd
pe
acte de violenle, sabotaj sau amenin-
lare,
executate impotriva unui stat, unei organizalii, unei categorii sociale sau
impotriva unuigrup de
persoane
civile. Terorismul este folosil pentru
atingerea
unor scopu st ct
politice gi
are ca scop p.ecis producerea
unui efect
psiholo-
gic generalizat
de frica
9i
intimidare. Principalele elemente de defnife a terois'
mului sunl: mijloacele (adiuni violente), meiodele (inducerea
fricii
pentru
cela-
leni), tintele
(civili), scopurile (producerea
unei schamberi
politice
majore)
qi
actorii
(indivizi sau
grupuri
nestatale). Cauzele tefodsmului sunt dorinla de a
rispandj un mesaj, dorinta de rezbunare gi pedepsire,
fanatismul religios, sub-
minarea auto tdtii de stal sau lupta
pentru
oblinerca unor drepturi
politice.
Terorismul iii
poate
atinge scopul
pa4ial, poale prelungi
violenla,
poate
declanqa un rizboi,
poate
duce la instaurarea unei dictaturi sau
poate
avea
efecte economice colale|ale.
,Cdslile
a baslrc' ln misiune
Definilia
globalzirii
&6 do F.M.l,
,,Globalizarea
|eprezinta creqterea ln nierdependenta economica a
laribr
din inlrea-
ga
lume
prin
creglerea volumulu!
9i
a vaieialii tranza4iilor de bunur
9i
servicii
peste
granile,
fluxul de capital intemalional mult mai liber
Si
mai rapid, dar
!i
o difuziune mai
b0a a tehnologiei.'
Deffni$a
globafizedideg
d Bence li4ondiaE
,,Libertatea
9i
capacitatea indivizilor
Sl
a llrmelor de a inilia tranzaqii economice vo-
lunlare 6u rezidenli aiallor
led."
L- l
Dofnilia lmdsmulul contom Ligll N4lunib
(1937)
"Toate
acteie ciminale indptale impolfva unui stat sau iAcuie o
planificate penttu
a crea o starc de tercare ln mintea anumitor
pe|soane,
a lnui
grup
de
persoane
sau a
public!lui
larg."
Dofnilh tomdsmulul contom Codului Fodoral al SUA
"Folosia
ilegald a forlei
si
violenlei impot iva unor
peBoane
sau
propdeiali, pentru
inlimidarea sau
pedepsirca
unuiguvem, a
populaliei
civile sau a lnu segmentde
popu-
lalie, fecuia in scopul atingerii onof obiective
polilice
sau sociale.'
D6fn[h tsmdsmllul contom l)opatunentului Apdfddi al SUA
"Folosiea
calcubla a violentei ilegale
penlru
a inslaura frica, in vederca intimidarli
sau
pedepsirii glvemelor
sau socielalilor,
penttu
atinggrea unor scopuriln
geneElpol-
lice, religioase sau ideologice.'
Dsfnlh torcrlsmulul contom teqll Patiot
-
SUA
,Acle
periculoase penlru
viata umane care se
prcduc
cu incllcarea codului
penalal
Statelor Unite a{e Amedciisau alo cdruislal (din componenja SUA).'
Corv6nlh EuropsaM
pnfu
|Epdmatr trmrismulul
(Sfa6bou,
27 lanuado 19f4
"Afticolul
1
Pentru cednlele exiradeiihhe statele contactante, nici o iniractiune menlionaE mai
jos
nu va ii consideGia ca o infracliune
politica,
ca o infracliune conexa b o infra4iune
politica
sau ca o infracliune inspiratd de scopuri
politice:
ldentificali, dlscut;r:
-:--:
rs:rInerle
9idiferentelein
deiinirea
globalizdril.
Real i zal i un eseu
l
: z' : : : , _a ; ?1 ef ecl e e
gl obal i zddi .
Clasiiicall
$i
inleDfe": :::
-::
: : :j3:lele tero smului asupE lumii coniemporane
Cons'deral: cJ u--r
'-
r': ::
- -:_o:
De caea cea oure sau nJ? Ce lesuri
credeli cd ;r rcbui s: ' ,::: :.
_
:: s.-.s; Argumentati-ve
punctulde
vedere.
11 seplemhe 2001
-
World Ttade Cenler h ll6c,ri
Cronologic
1.
2.
4
1993, 1 noiembde
-
Inhd tn vigoarc
Tratatul asupra Uniunli Europene.
1997. 16 iulie
- Este adoptate
,Agenda
2000 -
penlru
o Europa mai
pulemice
$i
maiextinse', ca hateazd rcfoma instilu-
lionala
a UE,
prezinte
viziunea asupra
extinderii Uniuni
9i
opiniile Comisiei cu
pivire
la cererile de aderare la UE ale celor
zece
lA
cenhaleurcpene,
19S9, 1 iRnLlaie
-
Lansa@a monedei unice
euDpene in cele 11 siate eurcpene @Je au
indeplinil crileriile de convergenla (Franta,
Germania, Olanda, Belgia Luxemburg,
Auslda, ltalia, Spania, Porlugalia, Finlanda,
klanda).
1999, 1 mai- lntra in vigoare Traiaiulde
2001
,
26 iebrua e
- Tratatul de la Nlsa a
fosl adoplal de cit
guvernee
statelor
membre. Tfalalui va inila in vigoarc dupd
ratilicarca sa de catrc toale
padamenlele
nalDnaE,
Fno uEu".nir!
Pdma
jurndtate
a secolului )(X a fosl
poate
cea mai sangeroasa epocd
din istoria omenirii. S-au desfdguEl
doue rezboaie mondiale
9i
nenu-
merate confficte rcgionale care s-au
soldat cu rnilioane de victime.
ln a doua
jumdtate
a secolului am
asistat la constiluirea unor stucturi
de stabilitaie
$i
de cooperare inter-
nalonal6. Spre linalul secolului,
cele mai imporlante construclii de
acst
gen
s-au dovedit a Ii NATo
Si
Uniunea EuropeanA.
a) infGcliunile clprinse in cempulde aplicare a Convenliei
penlru repdmaa captu-
|erii ilicite de aeronave semnaie b Haga la 16 decernbie 1970; b) inffaclionile cupdnse
ln campul de apllca a Convenliei
pentru
reprimarea de acie ilicite indreptate contra
siguranlei avial ei civile, semnaa b lvontrealla 23 sepiembrie 1971;c)infracliunile
grave
constend intr-un atac impotiva vielii, integ.itltii coeorale sau libertalil
pe.soanelor
care
se bucud de
prclectie ntemalional,, inclusiv a agenlilor diplomaiici; d) inft'acliunile care
au ca obiect rApirea, llafer ca ostatici sau secheslrarca ilega6; e) infcliunile care au
ca obiect iolos rea de boobe.
grcnade,
Iacheie, arme de foc automale ori scisori sau
colele-bombd, in maslra i. care aceasle folosirc
prczinu
un
pericolpenlru pelsoane;
t
tenlafivA b s,vaQie nhaclunilor precizate
ori
parliciparea
in calilate de coautor sau
de complice al unei
prsca.e
% savArge$e o incearci sA sdvaeeasci o asifel de
infracliune.'
ACTIVITATE 1I.!DIi\}'\T\
107
W,rsmilnim
fii
c,r,ntl
nt r^l n
ULWI W
'tn
m*f;*klN
Y,M
ROMANIA
SI
RMBOAIELE REGIONALE
rwffiNffinffilffi
Regele Carol a Peeq, in ani cand Roman a
se impunea ca o
pulere
bacanica
Cronolo5ic
1912-19'i3
-
Romania nu a
pade
la
pdmul
rezboi ba canic.
lunie 1913
- Rornania avertzeaze
Bulgara cd nu va dmane neutra in cazul
unui nou dzboi bal can c.
lulie 1913
-
Mobilizarca amatei rcmane.
7 i ul i e 1913 Romana decara dzboi
Bulgarei.
lulie 1913
-
Romania este de acord cu
armisiilu cu Eulga a
30 iuliel0 augusi Are loc, a Bucuregt,
conferinla de
paceacelulde
al flea rdzboi
10 august 1gl3
- Se incheie Ttalalul de
pace
de la Bucurc$. Bu
gara pierde sudul
Dobrcge in favoarea Romanie
Decemb.ir) 1913- Regele Caro I tilogeF
man, reclno9te c5 nu poale garanta
ci
RornAnia iqi va indeplini ob galia
dn
cauza secrctd dn lmtatul cu Auslria in
cond
liile
in care opinia
publica
Tncina spre
a ianla cu Rusia
Decembrie 1913
- Esle incheiat un
pact
grem-mmAno-sarb
indreplat dirct impolri
va Austm-LJ ngariei
qi
Gerrnaniei.
27 madie 1914 Prinlul rnostenitor Ferdi
nand vzteaza St Pelersburu, irnbunata-
find
re alile ruso-romane.
14 iunie
,1914
-
Tarul
Ruse, Nicolae al
l-lea, insotii de minislru de exteme
Sazonov, v ziteaza Romania.
24 iunie
- M nslrulde exlerne a Rus e,
Sazonov, ii scrie
larului
cd in evenluali-
tatea izbucn unu rezboi, Rornania se va
ai a cu cel ma
put erni c
IN SECOLUL XX
La inceputul secolul al Xx-lea, Romania a reu$it sd se impund ca
putere
balcanicd, ceea ce ii
permitea
sa medieze conflicte din aceasld zone a
Eufopei. Astfel, la 10 august 1913, s-a incheiat la Bucufegli pacea
care
punea
capet celui de al ll-lea ldzboi balcanic- Prin aceastd pace,
Romania a reusit
sd-Fi consolideze
pozilia pe
scena politicd eufopeana
$isd
obline sudul Dobrc-
gei (Cadrilater),
cu otagele Silislra, Turtucaia, Balcic.
Prin sistemul de
pace
de la Versailles, care a incheiat Primul Rbzboi l\,,lon-
dial, Romania a reu$it sd-$i atingd obiectivele privind realizarea statului
nalional. Pe oada interbeLicd nu a insemnal insd o felaxafe a relatiilordin cen-
trul
si
sud-estul Europei, ci dim pot
vd. Statele care au
pierd
ut in Pim ul Rdzboi
lvlondialgi care au suferit
pierderi
teitoriale nu s-au impdcat cu aceastd situatie
$i
au continut sa exercite pfesiuni, pe plan
european,
pentru
revizuirea acestei
silualii. Romania s-a confruntat cu astfel de atitudini din
partea
Bulgaiei, a
URSS
i i a
ungari ei .
Pentru a
pfeveni
0lanurile
aceslor state, Romania a incercat sd constru-
iascd sisteme de alian{e la nivel european, cu l\,4area Britanie
Si
Franla, dar
9i
la lvel regional. cu Poloria. lugoslavia. Cehoslovacia, Grecia
$i
Turcia. ln
1921. Roman,a a fost membra fondatoare a l\,,licii Antante (lvica inlelegere).
alianlA defensivd cu lugoslavia gi Cehoslovacia, iat in 1934 rcalizeaza
inlelegefea Balcanica, cu Grecia, Turcia
$i
lugoslavia. Cele doud alianle au fost
concepute ca instrumente de colaborare
politicd,
militard gi economicd
Si
au
rdspuns nevoli de colaborare la nivel regional. Din pecate, astfelde alianle nu
au facul fatd
provocarilor politice
din anii'30
Sinu
au pututimpiedica implicafea
Romaniei intr-un nou fdzboi mondial.
Dupd incheierea conflictului (1945),
lerile
din centrul
ii
estul Europei au
ajuns in siera de influenlA a URSS,
9i
astfel conflicleie regionale in cadrul
blocului socialist erau excluse. Au existat, 1otu9i, doud momente tensioante
intre
lddle
socialiste. In 1956, in timpul revoluliei din Ungana,
$iin
'1968,
in lim-
pLl
' Pri mbveri
de l a Praga. Romani a a avut doue
pozi l i i
di feri re. i n 1956.
conducefea comunistd de la Bucufesti a condamnat revolulia
9i
a suslinut
intervenlia sovieticd, dar in 1 968 Romania a condam nal intervenlia sovieticd
9l
a optat pentru dreptul fiecdrei
tdd
de a conslrui socialismul in ritmul
9i
cu
mjjloacee
propri.
Aceasla nu a insemnal, a$a cum au crezul mulli atunci, o
indepadare a Romaniei de sislemul politic comunist
$i
de URSS, ci dimpotivd.
Nicolae Ceauqescu a
tinut
celebtul discurs dln Piala Palatului nu cu intentia de
a apdrd
lara,
cicu intentia de a-$i
proteja propriul
sisiem dictatorial.
108 Relatiileinternalionai
Mica lnlelegere
.
Converrtia de alladn d.fomtua lntg Rgalul Romenioi
$
tupublice C6holovacd
(22
apdli, 1921)
,,Bine
hot,dti a
pesta pacea
dobendild cu
prelul
atabr sacrifrcii
$i
prevazula prin
pactulSocietali
Naliunilor,
precum
9
ordinea stabilih
pdn
Tralafulincheiat la Trianon,la
4lunie 1929, de
pulerile
aliate
S
asociate, de o
parle,
9i
Ungada, de alla,
preqediniele
Republicii Cehoslovace
$i
l',4aieslalea Sa gele Romaniei s-au
pus
de acord
pentru
a
inchia o convenlie defenslva
9i
au desemnai in acest scop
pe plenipotenliarii
lor, ca
dupe schimbul deplinelor lor
pulerigisiteln
buna
gicuvenila
iorme, s-au inleles in
privin-
la
urmatoarelor siipulaliuni:
hlicolul 1:1n cawl unui alac, neprovocai, din
paftea
Unga ei conira uneia din [na[
teb PArti Conhactante, ceala A
pado
se oblig, a veniin ajutorul
pe4ii
alacale in chipul
hobrel
prln
invoiala
prevdzuta
b artcolul 2 al
prezenteiconvenlii. (...)
Arilcolu/ 3r N ci una din inaltele Pddi Contractante nu va
putea
incheia weo aliante
cu o teda
puterefara
avizul
prealabil
al celeilalte.'
.
Convoi||ia do alianla defnsive ht Rogauil Romanbi
$
Rogstd SedGcloElc
Sloven (7 iunie 1921)
,Adicolu/
11 ln cazul unui alac, neprovocat, din
partea
ljngariei
ii
Bulga ei conka
uneia dinlnaliee Pa4i Contractante, cealafta
paie
se oblige a veniin ajulorul
pa(i]
ala-
caie in chipul hot,rat p n invoiala
p@vizutd
in adicolul 2 al
prezentei
convenlii. (...)
,Arllcolu/ 3i Nici una din Inaltele Pdii Contractante nu va
puiea
incheia vreo alanla
cu o le4a
pulee
fa avzulprearabi alceeila\e. (...)
Arlicolul S Corverlia aceasta va'ivalabila mpde doiani.
irceperd
din.,ira schim-
buluide |aliflcari. La expirarca acestuitemen, fiecare dinlre
pd4iva pulea
denunla coa-
ventia de fale Ea va ramane in vigoa
qase luni dupa data denun16fii."
Pactullntelegedi Balcanice (9 februane 1934)
,Artcolu/
tj Grecia, Romania, Turcia
S
lugoslavia i$i
gaEnteaze
mulual siguranla
frunla ilor lor balcanice
/Arrbolu/ Z lnalteb Parli Contraclante se obiga sd se sfdiuiascd asupra masu lor de
luat in fala unor impreiurdi ce al
pulea
atrnge nlesele lor aqa cum sunt definile
p
n
Drezentulacod.
Ele se obliga se nu inheprinde nicio acliune
politice
fale de oice
lad
balcanice,
nesemnatad a
prezentu
ur acord, fard avizul mulual
prealabil,
$isd
nu ia nicio obligalie
polilicd, iati de o ce alid
tad
balcanicd, fdd consimlemantul celo alle
p54i
mntraclanle."
ACTIVIT ATE INDE?ENDENIA
l. Folosind cronoogia d n
pagina
alaturate
9i,
eventual, o istorie a Romaniei, identili-
cali
$i
comentali cauze e
giefectele
apropierii diplomauce a acesteia deAnlanti
Si
Rusia,
precum
9l
ale indepeder de Puterlle Cent.ale in anii
premerc6tod
Primului
Rezboi [,londiaL.
2. Analizali documentele
$isiab t
obieclvele
pe
careqile-a
propus
d iplomalia roma-
nA in
perioada
interbe ca.
3. Pornind de la discursull!rN.o2e ]-ri!lesc!,
precizalicare
era rolul Llgii Natiunilor
in ooinia acestu a
4. Comentati fragmentul din c s.:'s:
;
nLrt de Nicolae Ceau$escu la millngul din 21
august 1968, reprodus in nz^ i
-
.aena 23. De ce cdel ca Romania a avul
atuncio aftA aiitudife de.6l ar: :::=- 'al3 d e even mentele din 1956 din Ungaia?
Disdrrsul
$nut
de Nidao ftulGdr, lh
calihb rh
pEledinb
alcl6i dFa 12
666lunl odlnarc a Adunadl Gqloralo a
Sod66li N4iunibr
(GnevE,
7 s6@nbd6
{931)
,0
muncd eficienta, o munca ce
poale
li apreciala nu dupa eforturi, ci dupd
rezultate, esle mai mull ca niciodau
lndisponsabil, in cadrul Socieldlii
Naliunilor
O cumplile nelncrede a cup ns
lumea, incepand cu domeniul linanciar
9i
fiscand chiarsA se exiindd asup celor-
lalto domsnii. in timp ce de
proititindoni
ne
parvin glii
ce iacara incr6d6 i abia
paFeie gata
se se stinga, ar insefina c,
nu ne-am indeplinil dato a dace noi toli
ceiinlrunili aici nnm dovedi
popoalelor,
pin
acliuni concrcle vizibile
9i
pide,
ci focul sacru de la Geneva nu este in
percol
sa se stingd
5i
ca, dace nu este
inca deslui de
puternic,
ca se inceF
zeasce lumea, poale
totu9i s{ lurnineze
Qi
s-o cele0z6asc5.
$i,
lnh-adevdr, o
lumineaza
9i
o caEuze$te. Societatea
Naliuriilor
pare
numai la
prima
vedere o
inttunirc de oamenl care delibereaze in
Adunarc, ln Consillu, in diferite comisii.'
Manileslale antifascista in Bucu9li
(mai , 1936)
din aiiicand Roman a incerca sa facd faF
provoc6r lor politice
ale vrem i
{09
I
Osla$i fomaniinlr-o misiune de aplanare
a unui conflicl regional
BOMANTA
9r
CONFLTCTELE REGTONALE
CONTEMPORANE
Dupa
pribugirea
sistemului comunist in 1989 au izbucnil o sede de con-
flicte regionale din cauza anumitor tensiuni, in special etnice,
pe
care
regimurile totalitare b lesaserd nerezolvate.
Primulconflict, in ordine cronologicd, a fost cel d in Transnistria. Romania nu
a avut in acest caz decat o contdbulie diplomaticd, in sensul cd a suslinut
integritatea Republicii l\,4oldova in fata tentalivelor separatiste ale raioanetordin
stanga Nistrului. La recensementul din
'1989,
in Transnistda locuiau 39,9%
moldoveni (romani), 28,3% ucraineni,25,4% ru9igi 1,9% bulgari. Razboiut s-a
purtatinlre
auto tdlile Republicii [,loldova
$i
separatiltii de la llfaspol, suslinuli
de atmala a 14-a a Federaliei Ruse. La 21 iulie
'1
992 a fost semnat un acord
de incetare a focului.
in timpul desfdqurAdi lui, rdzboiul din Transnistria a fost
prezental
opiniei
publice
de
presa
din Romania, care a acuzat amata rusd dislocate cA a lual
paftea
separati$tilor in rdzboiul impotriva aulorildtilor legitime ale Republicii
l\4oldova. De cealaltd parte, presa
ruseascd gi
chiar unele autorilali de la
ChiginAu au acuzat Romania cA a interyenit in conflict de
partea
Republicii
l\roldova in rezboiul dus impotriva Transnistfiei. Cu tirnpul, Rom6nia a fost
excluse din
pozilia
de mediator in favoarea Rusiei
Qi
Ucfainei. Conflictul a
dmas inghetd pana
asuzi. Rolul de mediato il au Rusia, Ucfaina
Si
OSCE.
Dupd 2005, noua administratie de la Bucuregti a militat peniru
modificarea for-
maluluide negocied prin includerea Romaniei prinlre
mediatori_
in calitatea sa de membra a Padeneriatului pentru pace (1994)$i,
utteior
de membrd NATo (2002),
Ronania a
parlicipat
la aplanarea unor conflicte
apdrute in Balcani dupd destrimarea lugoslaviei. Un
gest
de mare responsa-
bilitate a fost fecut de
presedintele
Romaniei, Emil Constantinescu, in anul
1999, cand
9i-a
respeciat angajamentele luate fald de aliatii occidentati
9i
a
permis
folosirea spaliului aerian romanesc de c6tre avioanele NATO in timpul
loviturilor aeriene aplicale deAliantd lugoslaviei. Acest lucru a dus la scdderea
dfamaticd a
popularitdlii
sale in
tafd,
dar
pentru
Romania a fost un
gest
deci-
siv, care a contdbuil in mare mdsurd la aderarea
ldrii
la Alianta nord-atlanticd.
Pentru a dezamorsa conflictele potenliale
din regiune, Romenia a incheiat
tratale bilaterale de colaborare cu toli vecinii sdi. Cele mai sensibile au fosl
lralatul cu Ungaria gicel cu Ucraina. Acesta din ume avea de rezolvat
probleme
vechi, pe
care ultimii 50 de ani nu le rezolvaserd, daf
9i
dispute noi. Diplomatia
de la Bucuregli a avut teria sd incheie aceste documente gi
sd alinieze
lara
la
realitdtile contemporane, iaropinia publicd
intelepciunea se le accepte, de$iau
suscitat mulle discutii.
in calitatea sa de membrd UE, NATO, OSCE
Si
ONU, Romanieiii va reveni
in viitor un fol foarle impo(ant in stabilizarea regiunii Balcanice
9i
a Mdri
Negre. As$el,
printre
obiectivele Romaniei, ca stat membru al NATO, se numd-
rd consolidarea parteneriatului
NATO cu statele din Balcani, Europa de Esi,
Caucaz
9i
Asia Cenirald, in spdjinul stabilitdlii
ii
dezvoltdrii lor democratice
$i
asigurarea succesului procesului
de transformare a NATO
9i
a misiunilor
Alianlei.
[
. ,
,
tr
Dod.Ets s lul lll llagd)
(e5
apdll 206$)
,Tn
1992, nu a fost Lr'n confict militar lntre TEnsflistria
9i
Moldova, ci rin dzboi ad+
veid; coj dpl, nedecbrat,lnto Rusia
9l
Moldova. Federalia Ruse a sdvaqit atunci un
act ds agrosiun asup.a Bnarului stat Republica Moldova,
planilicand
h Moscova acest
.6zbo
cu Ln s,ngur scop: de a menline aceste leribrii de
pena la Prut sub influnla
.
Rusiei, cu instalerea la conducerea Moldovei doar a fodelor
prcmoscovile.
'
Aslful, se urmerca irnpiedicarea rclnfegidicu
Tala
(Romania),
(peficol,
crc la acea
wgmq era foade mars
pontru
[4osco-va
gi
interesele e].(...)
Aga-zisul
(caz
llagcu) estd l6t o
(unea(er
de urnilirc a to4elor
palriotice
nalionale
din Basarabia, de dmplantare, in constiinla lor cA suntem slabi, dezbinaligicu idealudle
false;
(dace
nici
pe
un depulat nu slnleli ln 6lie dg a-l eliberar.
9i
acesle
pEsiuni psiho-
logice 6e
prcducz.ln'c.
de vroo 10 ani.
(...)
'Eu
ram fost mobilizat legal la lu e contra unilililor
parniliiaro separatiste de c:tre
I\,ISN in trupele speciale. Am luplal,CeSicum,
pulsliafla
do la
(prietenii,
Fshd de la
Tr.bl cu
plMtr
h |Bb$lle d6 buna
,/dnahb
9l
ooopraF litB Romania
$
UorirE
(Conrhnla, 2 iunid 1so4
,Artimiul2
2. Pedib conhactante vor inchoia un
tk( sepacl
plivind
regimul fonliotoi
dintle celo doui stato
Si
vor solr4iona
prcblema delimitarii
platoului
lor conti-
nantal
9i
a zonelor economice exclusive
in Marea Neagd,
pe
baza
pdncjplilor
convenite
pdnh-un
schimb de scisod
inte minigtdi afacerilo{ exteme, fctuat
odau c! semnarea
prczenlului
llatat,'
?no uruonn!
I!4SN al RM. Am fcsl tradali de clhe @ndlcgrea d6 atunci a fuloldovei
(M. Snegu.
giA
Plugatu)
gidali pe
tipsi6.rugilor,ientru a
se refui cu noigi
ca
(malsriab pentru
scnafiiJo din timp abatuibla l\,{oscova. Am fost hidali
ldinronsiderente
politice,
avand, ca mefiibru.al FPM, vhilni unionisle clarc.
.
I\Ie socot
9i
sunt
prizonier
de razboi al Fedelalie; Ruse."
ACNYTAIE INDEPNDENTA
1. Comentati cauzele, desfa$lrarea
giefecteb
dzboiului din Transnislda,
pornind
de
la cele rclalate de lie lla$ql
ico.lmentul 3)
9i
de la declaratiile celor doi
pre9edinti
(documentul4).
2. Apfeciali
gradul
de imp ca a R7*nieiin conflictul din Transnistfia.
& Analizali, in
grupe de cAe
t5
ae,' :s,.edde
pozitive
sau negalive ale tratatelor de
bunA vecindtale
pe
care b- iFie.: Roman a in anii 90.
lntelni Basscu-Voonin
(2005)
Romania s-a impus ca o
pulere
regionald in Rdzboaiele Balcnice
de la incpulul secoiului al Xx-lea
9i
a reu$it, in
pe
oada inlebelica,
sd conslruiasca un sislem de
alianle regionale carc sej asigure
secuilatea,
in timpulregimului comunist, ln anii
'60-70, Romania a reusil sd-li
menlind un rol important in regiune.
Dupd anul 1989, Romania s"a
aldtu|al NATo
9i
parficipa la deza-
moFarea conflictelor din fosta
lugoslavie
9i
din alte zone,,fiebinli"
ale lumii.
I r -
I
Dlapelele
larlor
soca hle stvesc imper a-
ismu simbo izai de dolaru amercan
{coperla
revste
,Krokod
'd
n octombrie 1949)
Cror.rol ogic
9 mai 1945
- Sfargitul celui de Al Doilea
Rezboi l',,londial.
4 apdlio 1949 iniiinlaea NATO (Orga-
nizatia Tratalu u At anl culuide Nod).
14 mai 1955
- lnfinlarea
,,Tratalului
de
pietenle,
cooperarc
S
asistenl muluaE'
(Tratatul de la Var$ovia).
4 noiembie 1956 lnteruenlia in fo4a a
amatei sovietice in Ungara.
20 augusl 1968
- Intervenla trupeor
Tratatuluj de la Vaeovia in Cehoslovacia.
31 martie 1991 D zolvarea
,
Tralatu u de
prelenie,
coopera
9i
asistenle mutuaa'
(Tralalul
de la Vaqovta).
.ffimmmNtm
tn Trn\m\wl
ffim
tn Vmnsnwim
BLOCUL MILITAR
SOCIALIST INAINTE DE 1964
Tratatul sau Pactul de la Var$ovia, denumit oficial
9i
Tntatul de
pietenie,
coopenrc
ti
asistenld nufuald, a lost o alianld polltico-militard
a statelorsocia-
liste aflate in sfera de influen{d a Uniunii Sovietice. Dupd cum gtiti, in timpul
Rdzboiului Rece au activat doua aliante militare rivale: NATO (Norfh
Atlantlc
Trcaty Oryanisation I Otganizalia Tratatului Atlanticului de Nord), condus6 de
Slatele Unite,
$iTratatulde
la Vargovia, condus de URSS.
Tratalul de la VaEovia a functional aproape
patru
decenii, intre 14 mai
1955
Si
25 februa e/1 iulie 1991.Initiativa creerii tratatului a apadinul URSS,
reprezentatd de N.S. Hrugciov conducdtorul PC.l.J.S., ca reaclie la integrarea
Germaniei de Vest in NATO.
Din Tratalul de la Varsovia au fecut parte
inilial Uniunea Sovieticd, Polonia,
lJngaria, Cehoslovacia, Bulgaria, Gemania de Est, Albania
Si
Romania.
Alianla nu s-a bazat
pe
o solidaitate reald
$i
pe interese comune ale
ldrilof
semnatare, ci
pe vointa Uniunii Sovietice de a-gi mentine influenla in Europa
Centrald
Si
de Est. Tratatul de la Vargovia a fost un instrument la dispozilia
Iidedlor sovietici, in acord cu liderii comunisti din
ldrile
socialiste, de a impune
$i
mentine, in sfera de influenld sovielicd, un sistem de valoricat maiapropiat
de cel exislenl in URSS.
Romania a fost membru fondator al blocului militar socialist, dar dupd
1964. a avut o
pozilie
distinctd. in relaliile dln interiorul Traratului au existaigl
momente tensionate, provocale
de doinla unor membri de a pdrisi
alianla
(Albania)
sau de a o reforma. Au exislat
gi
momerte de c zd, cum au fosi cele
pfovocate de evenimente din Ungaria (1956),
Cehoslovacia
(1968)
sau
Pol oni a (1980-1981).
Dupa semnarea actului de infiinlafe,
pe
14 mai 1955, Romania s-a dovedit
a fi unul dinlte cei maifideli aliali ai URSS in cadrul Tratatului de la Vargovia.
Conducerea comunistd de la Bucufegti a avut ocazia sd-$i demonstreze
aceastA fidelitate chiar in anul umAtof. ch. Gheofghiu-Dej a fost
pdmut
lider
stfain care a vizital Budapesta dupe invazia sovietice
9i
tol in opinia
Bucu.eitiului inte"venlia sovieticd a fost..necesare gi
corectd.
La sfargitul anilor'60 a avut loc o relaxare in relatiile internalionale, iaf
Uniunea Sovieticd a holeret micgorarea num6ruluitrupelor sovietice stalionate
in Europa de Centrald
9i
de Esl. Asezarea
geograficd
a Romaniei, inconjuratd
de
16fi
membre ale Tratatului de la Vargovia, fAcea ca retragerea trupelor sovi"
etice de pe teritoriui ei sd nu implice nici un fel de risc. Astfel, in anul 1958 -
invocandu"se capacitatea amaiei romane de a rdspunde
'provocadlor
capita-
lisle" gi de a apdfa
,,cuceirile
socialisle ale poporului
-, trupele sovietice au
fost retrase din Romania, iar aceaste acliune a avut un mare efect asupra
felaliilor regimului de la Bucuregti cu alialii sdi din bloculsovietic.
N.S. Hrugc ov, prim-secetar
al Cc. al P. C. U. S i n ani 1953-1364,
de numee cdruia se eagd Inliintarea
9ifimuldeceniu
de ex stenld
a Pactuluide la VarFvla
i ,
Adul d6 tifinjErc a TraEtulul do la Varyovia
.Tai
semnatare: Albania, Bulga a, Ungafia, Germania Democrata Romania,
ljnilnea Sovietici Cehoslovacia.
Pe{ib contraclante,
Reafirmandu-$i dorinta de a oeaniza un sistern de secu tate coleclivd ln Europa, la
care sd
padrclpe
loate
lerib
eurclpene indifeni de sistemul lor social
9i
polilic,
care se
facd
posibile
comb narea efofturilor lor in inieresul
paci
S
secudtalii ln Ewopa,
Luand in consideratie situalia apdrula in Europa in urma tifica i acodului de la
Pais, care a asigurat formarca de noi blocuri militarc sub forma
(Uniunii
Europei
Occidenlale) impreuni cu o GemaniedeVesl mililaizala
gipeniru
inlegmroa acesteia
in blocul Atlanticulu de Nord care spo@gle arneninlarea unui nou dzboi
9i
cleeaza o
aneninla|e la securilalea nalionaE a
Frilofiubiloare
de
pace..
,4rtlcolu/ 4, ln eventualitatea unui atac afinal in Eu.opa asopra unuia sau mai multor
state semnatare ale trataiuu de catre odce stat sau
gfllp
de state, fiecare slal cire este
oarte a acestuilratat va tebui, confom deptului individual sau colecliv la auioaperare ln
concordantA cu anicolulSl al Cafiei O$anizatiei Naliunilor ljnite, sA acorde statuluisau
statelor alacale asistenta imediata,in mod individual, in inlelegerc cu alle slate care sunl
parli
ale acestui kaiat,
prin
toale miloacele considerate necesare, inclusiv forta amaE."
(lntocmit la Var9ovia,
pe
14 mai 1955)
Scd6oaEa lul N.S. Hn$iov tn bgdfuin dl |Etag|ra tuplo{ sdistao
do
pe
bdbdul Ron6nisi, adlssag C.C. al P.qR, h 17 aprili6 1s68
,,oragilovadgi,
Comitetul Central al PC. U.S. ar vrea sd v6 consullein bgeturd cu viitoarea slalionare
a trupelor sovietice
pete
loriul Republicii Populare Rom6ne.
Jn
prezent
situatia s-a schimbat radical. Poltica de
pace
a
laibr
aparlinand bgdrului
socialisl a fdcul
posibil,
o sigura ameliore a tensiunii rnlomalionale. Republic Populara
Romane a oblinutmad succese in consttuclia socralismului
Si
in consolidarea sistemului
democr4iei
populare.
Romania are acum fo(e amate de incedere, capabile sd raspun-
da
prcvoceribr
impe,ialiste, sl aperc cuceddle socialisle ale
poporului
roman
$i
se_Si
aduc, contdbulia la calza aparedi inteleselol comune lagrrului socialist.
Pdn ufinare, in opinia noastra, sialionarea trupelor sovietice
pe ledtoriol Republicii
Populare Romane nu mai este necesad.
Reiragerea trupelor sovieiice de
pe
t6fitodu1 Republicii Popularc Romane va li o noua
dovada
palpabiE q
convingdtoa a
politicii
iubitoare de
pace a ljniunii Sovietice, a
Republici Popularc Rornane
$ia
intregului hgar socialist. lJn astfelde
gesl va lipsicer-
cudle imperialist de unuldlnire aqumenlele lorcele maiimporiantein
iavoafa
politicii
lor de
pregitire
milibra
9i
va contribui la unia fo(elor care se
pronunld pentrr
menli-
nefea
qiconsoldaea p,cii, pentru
coexistenla
pa9nica
a lr,u.t.Sllojtrori
**rni",".
Pim secrctaralC.C alPC.U.S., N. Hruaciov;
ACT1VJTATI ]hTEIi\I'XTA
dentiiicali motvele r?: .
;
re e declaGie ale iniiinterii Tratalllui de la Var$ovia.
Comeniali reaclia :J:..j; .- rr'.:n fat, de evenlmentele de la Budapesia din
1956
9i
modulin c?fe s. :':::- z:.2, rnenlinerca ordiniiin inteiorul
larii.
Analizat
$
cornen::: :-:i :. ::r.urgeli documentul 3 - cauzele rcale ale
reraoe. i l .
roel o' sc, : -- : : : -
Ro_; ri ei .
1.
2.
?
Pllbcolul Bircului Comilolului Cenllal
al P.M.R h ca|r sau ado@t unele rl*rri
manita Ee a6igure odinea ln unna 6venl
monHor din Ungada
(30
ocbmbdo 1956)
,in
conditiile inrAutiliri situatiei din
R.P Ungad (...) umdtoareb mesuri sunl
Activitaiea
politica
la nivelul clasei
munciloare ar irebui inlensilicala
pentru
lntdrjrea spirilului de combalivitate impo-
t iva
planurilor
dulmanilor de clase.
O alentie speciaE lrebuie acordate
activiidtii
poliiice
ln 6ndul tineretului, al
intelectualiof
Siin
mod specialln randul
studenlilor, o catego e foade sensibiHin
a fiinlluenlati de elemenlele ostile.
Trebuie luate mdsufi
pentru
a inieri
apdlarca oruanizaliilor regionale
9i
muni-
cipale de
partid, precum gisediile
Consi-
liilor Populare."
r : l
un rapod al ainabi ameican6
privird
capacihba d6lupu a URSS
Sia
ali4ilor oi
(1960)
Prccizarea aclivitalilor militare ale
URSS
9iale
alialior eiin Europa in anul
1 960, in diferite impjul.
,
de rdzbo
pe
lemen scurl sau ung,
9icele
mai
proba
bile acliuni ostile sovieiice.
in limp ce URSS continua se vadA
coniliclulinlre lumea comunist6
si
lumea
libela ca fiind inevitabil, obiectivele actu-
alilor lide soviellci sunt sd realizeze o
inclinarc ireptaia a balanlei
puledi in
favoarea lor.
ln aceasla
perloada,
declanga@a unu
6zboi
general
sau ocal in Eumpa din
inilialiva sovieticd este improbabila.
Sov elicii vor continua sa-$i imbuneta-
leasca
capacltalib lor ofensive
pin lntrc-
ducerea unor sisterne de afinament mo'
dem in dotarea lrupelorde uscat."
113 Coopelalg
qi
conllic't
I
Tarcurile soviet ce au asiguml
restab lirca ordinila Budapesla (1956)
gila Prasa (1s68)
noMANrA
$TTRATATUL
DUPA 1964
In'1964 a avut loc o schimbare in
politica
exlernA a Romaniei. Noua sa oi-
entare a fost exprjmatd in Declaratia
cu
ptivire
la
pozilia
Paftidului Muncitorcsc
Ramen in problenele
ni\ceii comuniste
,i
muncitoregti intemationate,
publi-
catd in ziarul
'Scanteia"
pe 23 ap lie 1964. Declaralia din apritie a condamnat
pretentiile
PC.U.S. de a domina migcarea comuniste internationald sub
pre-
textul internationalismului proletar.
Declaralia a marcal incepulul oficial al
politicil
independente a Romaniei in cadrul
'lagdrului
comunist".
,,Declaralia
din ap lie" este ins6 un mit. ln realitate, ea nu a insemnat
dobendirea independentei pentru
a urma o cale nalionald, ci un refuz al elitei
comuniste romanesti de a se integra in noua realitate
politicd poststaliniste.
A
fost astfel o manevrd de izolare cate se o fereascd de inlluenle reformatoare.
Itlotivul care a influenlat schimbarea relatiilor Romaniei cu URSS a fost
planul
lui N.S. Hru$ciov, prezentat
la Moscova pe
3-5 august 196'1,
prin
care
dorea sa Ergeascd atributele CAER (Consiliul
de Ajutor Economic Reciproc)
9i
sd dea acestuia un rol supranational. Romania ar fi fost transformatd intr-o
fumizoare de materie
primd gi
ar fi fost obligald sd abandoneze planul
de
industrializare raoide.
Schimbarea majod in atitudinea Romaniei fald de Tralatul de ta Va|govia
s-a
produs
in 1968, o daie cu invadarea Cehoslovacieide cdtre armatele celor-
lalte cinci state ale Tmtatului (URSS, Polonia, R.D.c., Ungaria qi
Bulgada).
Conducerea comuniste de la Bucuregti gi-a
exprimat public
dezacordulfald de
aceastd acliune. In realitate, conducerea
de la Bucure$ti se temea ca Roma-
nia sd nu aibd aceiasi soadd cu cea a Cehoslovaciei. in acest scop, a fost ela,
boratd o noud doctrind militar6, intemeiatA pe
,,fazboiul
intregului popor".
In anul 1967, Romania a fost prima
IarA
din bloculsovietic care a stabitit
relalii diplomatice cu R.F.G.
Si
nu a intrefupt relaliile diptomatice cu lsraelul
dupe'Rdzboiul de 6 zile". In 1971, Romania s-a aleturat Organizaliei [,tondiale
pentru
Tarife
FiCome4,
in 1972 a stabilit relaliicu Fondul l\,,lonetar Internalional
ii
cu Banca ltlondiald, iar in 1973 a cdpatat un statut
preferentialin
relaliile
economice cu Piala Comund Europeand.
In ciuda
'independenlei"
lddi,
modelul sovietic de dezvoltare inlerne a
devenit tot mai putemic in Romania, mult mai
puternic
chiar decat in celelalte
lerisociallste
membre ale Tralatuluide la Vargovia.
In anii '70, Romania a continual politica
sa relinute fald de
propune
le
URSS in cadrulTralatului gide
condamnare a socialismului internaljonalist. ln
acelagilimp, Romania a dezvoltat relatiii economice
9i
politice
stranse cu
ldi
di n-vesl ul Europei .
In 1979, N. Ceaugescu a condamnal invazia sovieticd in Afganistan, in
1981, a recomandat precautie
in ceea ce
priveSle
rdspltnsul Tratatului de la
Vargovia fald de c za din Polonia, iar in
'1984,
Romania a fost singura
lar6
comunistd care a participal la Jocurile Olimpice de la LosAngeles.
Situalia s-a schimbat radical incepand din martie 1985, cand Mihail
Gorbaciov a devenit lider al PC.IJ.S- in timp ce acesta propunea
reforme
9i
deschidere
fglaflosi Si
pereslro,ika),
Ceaugescu se dovedea acela$i neosta-
linist si se oounea schimbefii.
Spre sfarsitul anilor'80, in momentulin carc Uniunea Sovieticd nu a mai
l6sat impresia ce va folosi forla
pentru
a controla
ldrile
membre ale Tratatului
de la Var$ovla, in Europa Centrald
9i
de Est au inceput sA apa.d o serie de
schimbi rapide. Noile
guveme
din
ldrile
membre au inceput sd fie din ce Tn
ce mai
putin
interesate de menlinerea Tratatului, iar in ianuarie 1991,
Cehoslovacia,
ljngaria gi
Polonia au anunlat cd se vor retrage din organizalia
militare
pand
la 1 iu{ie 1991. Tratatul de la Var$ovia a fost ln mod oficial dizol-
vat in data de 31 martie 1991.
,Dcla|ala'
dln rprllle 1964
'Succesele
oblinuie de R. P Romene, ca
9i
celelalte
i6.i
socialisle, arate c5 solllio
narca.cu succ! a sarcinilor dezvolgrii economiei derinds Tn
primd
aand de folosirea
tuturor
posibihlelilor
ilterne ale liecarei
!ari,
prin mobili2arca intensa a
propriilor
fo4e
9i
DaE liind diversilatea condiliilor do conslruclie soiliste ni existd
Si
nu
pol
exsh tpae
sau elele unice, nimeni nu
poale
holef ce este
Jusr $
ce nu
pentru alte
lari
sau
panid6.
Elaborarca, alegersa sau schimbarea formelor
9i
metodelol@nstru4iei socialisteconsti
lui6 un atdblt alfiecerui oartid marxistleninist. un deoi suvsmn aliiecarui stalsocialist.'
t 3
PROTOCOL
prMnd
tncbE vElab iBlii acordudbr fidlltatE ?nchoiab lh cadrul
TEftilul d6 la Vargovi
9i
littdata oamlol
$
stutludk|. mlllb|r al6 io6stuia
'Pomind
do la lnlelegerea realizata la consfdtukea de la l\,loscova djn 7 iunie 1990 a
Comitelului Politic Consultativ alTralalului de la VaDovia,
guvemele
Romanidj, Bulgadei,
Cehieifl Slovac,ei. Poloniei, URSS
9i
LJngane' prezentate la oonsfatuir4 exlraordinara
a Comitetului.Polilic Consllhliv de la Budapesta de minigtrii afacetjlol extsme
9imini$rii.
ap6'lriiau convenilasupra celor ce urmeazr:
1. incepend cu 31 madie 1991 iii inceteaza vabbilihtea umdtoarcle documenlel
.
Pfolomlul
privind
crearea Comandamenfului Uniicat al Fo4elorArmate ale slatelor
participante
la Tlaiaiul de
p
etenie, colabolare
!i
asistehld mutualt din i4 mai 1955.
ln conlormilale cu cele de inai sus, lncopand eu 31 maftie 1991 Sd liahideaza toale
organele
ii
skuct! le militarc crcate in cadrul Trahtului de la VaQovia:l
.Comiletu|
Trligtri o. apAradi
.
Comandamentul Unilical al Forlelor Amale Unile
.
Statul L{ajor
5i
Comitetul tehnic al Fodelor Annate Unile
2 ln corrom lare cu
p irclul
1.
incepend din 31 rnartie 1991 incetea?e adivilatea mi-
litadlor armalelo' naliona e h oganele de conducere ale Fo4elor Armalo lJnite
$
plah
conldbulii,o' llna loa.e la coraldarnentul undical.
lncheia(la Budaiosla, la 25lebruade 1991,
intr-un exemplffifl limbile mmenr, bulgare, ceha,
polone,'rlls5
9i
ungare"
ACTIYIT ATE ]ND'PTNDEN'A
maxima vabrmcare a rcsu'selor ei naturale.
1. ldentificati
9i
conen_nll
prinopiile
enunlate in
"Declaralia'
publicaia in
"Scenleia"
din 23 aorilie 19& .. .."cucerea P l!1.R..
2. Comenlal at1tu.:e; R.o6.e iale de invazia hupelor Tratalului de la Vargovia in
Cehoslovacia
{'3:
-:i,:-C
Cr ce aceaste atitudine a fost indreptdtitA.
3. Argumenlat ce.e .-:i :5: ''p'ea Pactulu de la Va$ovia, Romania s-a abturat
in mod firesc
t,_..
_:-:re
2 \A-O
Proh.olul liblnidi Cofiibfirlui E)(E-
qniv
alC.C. alP.C.R. de6Fo 8itu4h dln
cshclovada
(2,|
august 1968)
'Comitetul
Executiv al C.C. al PC.R.
ho6re$e umebarcle:
'
Guvomul Rep0blicii Socialiste Roma-
nia va adEsa o nota cebr cinciF so-
cialisle ale cdrcr trupe au ocupat Cehos-
lovacia
p
n carc i$ expdmd ing
jorarca
Si
dezapobatea aceslei acliuni.
ln acela$i limp, PC.R. considera ca
intetuenlia militare din Cehoslovacia este
o incrlcarc flagrante a suveraniElii
Si
independenlei nalionale a
lddlor
socia-
lisle
pfietene.
Va fi convocate o sesiune
exlEodinard a Mafii Aduneri Nalionale
ln 22 augusl 1968
pentru
a discuta
situalia creata in urma intervenliei mi-
litare in Cehoslovacia,
penttu
a adopta o
declajie in logdturd cu
pdncipiile polili'
cii exteme a Romeniei.'
Pn.r uruonrn!
lJna dinte ullimele indlnii ale conducetorior
!6rror
mernbre a e Tlataru ui(1983)
Tratatul de la Vargovia a fost o
alianlS
polilica gi militara cu ajutorul
cdreia URSS.
$
impus dominatia
in Europa Centrala
Side
Estin tim'
pul
Rdzboiului Rece.
Romania a fecut
parte
din aceastd
aiianld, daf, incepend cu anul1964,
ainceput sd aibd o atitudine diferite
fata de a celo alte
l6ri
membre.
Acea$e aftudine diferiti nu a apa-
rut din doinla de a conlesta comu-
nism!|, ci din teama lide lor comu-
nisti de la Bucuregt ca ar
putea
p|erce puBrea
D
\eNi ui e
sr rnpdel ,ni tmte
FUNDAMENTALISMUL RELIGIOS
Progresul economic, insotit de modificafea condiliilof de viala, a
produs
lEnsformari importante in societdtile europene, curenlele modernisle cfeand in
inleriorul diverselor biserici adevdrale confiu nuri cu adepjii coniinudril trad iliilot.
Termenulde fundamenialism este iolosit
pentru
a descrie un fenomen exis-
tenl in marea majoritate a religiilor, axandu-se
pe trdsalud comu ne: intoarcerea
la valorile traditionale, nevoia consoliddrii identitdtii religioase
!i
pracuci dis-
criminatorii la adresa femeii. in general,
fundamentaligtii cred in adevdrul con-
linut
in cirlile lor sacre, refuzand s, le interpreteze. Ei considerd
practicile
tradilionale
9i
doct nele eiern valabile. Confruntarea cu modernitatea determi-
ne reaclii dife te,
poifivit tradiliilor fiecdrei religii. Fundarnentaliitii pot fi ostili
sau nu fald de alte religii, dar cea mai mare nemultumire a lor este indreptatd
impotriva acelora care incearcd modificarea unor aspecle ale religiei
proprii.
Cre$tinismulepocii modeme cunoagte manifestAile integrismului la protes-
tantii americani
(bap1i9ti
9i
peniicostali),
mafcate de intoarcerea la stldiul lile"
ml al Bibliei, o viatd comunitard intensa
ii
o evanghellzare mililanld. Patrun-
zand in Europa Occidentald
postbelice,
aceste mi$cari au afectat puternic
Bisedcile
ptotestante
istoice
{luierane,
refomatd),
pfecum
Si
pe cea calolicd.
Sunt respinse slructurile instilutionale prea pulernice, preferandu-se
exprima-
rea in
grupui restranse de rugdciune gi
de misiune evanghelizatoafe, in care
sunl aperab ideile bazate
pe
o lectufd fundamentalisld a Bibliei.
ln ce
prjve$te
Biserica catolic6, cearta modemistdintre curentul liberal
9i
cel
integ st a apdrut in legdturd cu locul Bisericii in stat, superio tatea papei
Si
a
magisterului. Ultimii ii acuzd
pe,,modernigti"
ce sunt groparii Bisedcii, cd se
opun modilicdrilor cu continut dogmatic ale catolicismului,
precum gi in ce
privegte
morala
9i
disciplina ecleziaslicd. Pentru ei, autortalea Sfantului Scaun
este de necontestat. Aceslia sunt cei care, intr-un numar restrens, au creat o
disidentd condusd de monseniorul Lefebvre, contestand actiunile refomatoare
ale Conciliului Vatican Il {1962-1965).
lslamul cunoagte o adevaratd rena$tere ce a urmat dupa lungul declin al
lmperiului Otoman
$i
al expansiurii co'oriae europene. il ultima vreme.
migcerile radicale, care cel intoarcerea la valorile tradilionale, au devenit tot
mai active in
lddle
arabe. lluzia ratatd, la sfaEitul ceior doud rdzboaie mondia"
le, de constituire a unui mare stat anb, urmatd de falimentul
pefspectivei
laice
panarabe (l\,4ubarak, Sadat, Saddam Hussein) au condus la avenlul migcerilor
islamice. Declangate in toatd lumea arabd, aceste miqcA au reu$it instalarea
unof regi m uri fundamental i ste i n Li bl a (1969)gi l ran (1980), i ari nAl ge a, Egi pt
$i
Turcia au intral in conflict deschis cu
guvernele autoitare
9i
prooccidentale.
Problemele
polilice
din Orientul ltlijlociu, cumulate cu expansiunea feligioasd
din
tdrile
Europei
9iAmefica,
ca urmare a migrdrii fotei de muncd ambe, fac
ca Droblema islamicd sd ocupe un loc centralin ultimele decenii.
Plclud mural, reprezenEndu-
pe
ayatol ahul Khome iy
RellCla
$i
vl6a rcligioasa
116
In ldasm, curentul ortodox considerd cd Torah (Legea) poate
face fale
noilor exigenle ale epocii, fera a se
pune problema
actualizd
j
ei. Spre deose-
bire de acegtia, curentul liberal doregte a trdi gi gandi iudaismul intr-un spirit
modern.
Confruntarea cu civilizatia occidentala, mediate de coionialismul b tanic,
dezvoltd la hinduismul indian o atitudine misionard care se manifestd
pdn
acliuni de
prozelitism
in
tarile
anglo-saxone
$i
atentate extremiste indreptate
impotriva musulmanilor O dinamicd asemdndtoare cunoagte
qi
budismulin ce
pri veqte
mi sonarsmul .
tr
,,ln ciuda dimensiunilor sale modesle, schisma lefebvrisla esb tipica
penttu
acesl
caiolicism integist care nu suporte nici un alt adevaf decat
pe
al sdu, care se cram-
poneaza
de o conceplie falsi desprc lraditia catolce - carc esie o tradilie vie, nu fixate
o dala
penlru
totdeauna
-
9i
se compomile aldluri de curente
polilice
exhemiste, inlole-
nte, ce folosesc metode violenle,ln numele unoiastlelde conceplii denatuEle despre
adevdrulcre9tin, celiva fatecilj, revendic3ndu-se din traditionalismul lsfebvrisl, au dat foc,
1n 1990, unuicinemaiognf din Cariierul Latin care
programase
filmul lui Martin Smlsese
Ultina tenl4ie a lui Histos.'
(J. Delu.r,eau, Religiib luniil
"Pe
acesl teren favorabil
progreseaza
miliianli islamigti care lncearce sa se inlillreze
ln societatea civiE
ii
sa cucereasce
pozilii
de fote cu ajutorul unor |elele de
predicatori,
al unor cadre supedoarc musulmane, al unor asocialji
pietiste,
al unor socieEii de educa-
re
9i
de inlrajutorare, moscheile de caiier fiind adesea centrul acestor elele
pentru
ce
acolo se
preda gtafeta
initiativelor'
(J. Delumeau, Rerbiile /umi,
Bi9edca Orhdoxe Roman, La canonizat
la 14 odombie 2005
p3
Dosof,i
(mibopolit
al Moldovi)
,,Evidenliat de tener
prin
mintea sa
sclipitoare
9i
ffica de Durnnezeu, s-a
calugerit la 25 de anl. Dupe studiiin
ta|6
$iin
stdindtate,la Lvoy ljcraina, alnde'
plinit
funclii irnportanle in conducerea
Bisericli: Episcop de Hu$iSide Roman
I
milropolit al l4oldovei (1671-1674; 1675-
1686), ulUmii an de viald
9i
i-a petecul in
exilin Polonia, unde a
Simurit.
Dosolieia
fost consideral ce dlntairnare
poet (pen
lru o
psaltire
in versur, 1673), celdintai
mare
prozator (penttu
,,\'ia!a
ii
petrece-
a sfinllof,4 vol., 16821686) qi
cel
dintei traducetor din marea litetud uni
ve6ala.
(Dupa,,Jurnalul nalional",
6 iulie 2006)
Compobnlo spcif ce modulului
REL GIA
$LVIATA
RELIGIOASA
3.4. Anaiiza dive6 tJliisociale, cu tu-
rale
Slde
civilizalieln istoie pornind de
la sucele istorice,
'1.4. Sus nerca aryumentaE a unui
punct
de vetlete inta dEculie / int-un
117
L:_l
,Seful
Colegiului panindian
de legi musulmane a editat un nou decret
penlru
femeile
musulmane din lndia,
p
n care le intezice sa luqeze ca telefoniste
Si
sa viziteze locuri
unde s-ar
pulea
lntalni cu babali nocunoscuti.
{...)
Dupa legile pe
care aceast, lnstitulie
le emite se
ghideaza
toate moscheile din lndia. ForLrmul lemeilor musulmane din India
S1'a
expdrnat indignarea fata de noua lege
(in
Comn sau ln Shariat nu exista nlciun fel
de interdicli in ceea ce pdve9le
comunicarca femeilor cu barball necunosculi. Mai mult
decat alal, una dintfe sollile prcietului
i,lahomed era femeie de afaced. Colegiula.trcbul
se
prveasd
inlr.un rnod rnai realist
qi
mai tolerant la lumea modeme), a declaEt o
membd a foflrmulu
'
(Di n, , Lumea", an Xl l l , nr 3, 2006)
Ai]tvITAI' iND!i'\IJiNTA
.
Cititicu atei!e a..!-:_:e.
9
rezoval ufindtoarcle sarcinide lucru:
1. Ce sernniiicale ::.:.; :.-..::rie afirmaliia uiAndr6 lllakaux:
,,Secolul/;\l
va li
religios sau nLr t6
_3
"
2. ldentillcati$iccne_:::
-_
:,:- -?.: recent pelrecut
in lumea creqtind, rnusulma-
na sau hindLrst
3. I \ , l ol i val cano t : : . 1
-
-. : r.
.
-
: : -, ra' Dosoi e. Caract e"zal i di n aceast d
a.t**tti,,!t&itt{
::...
:
-'.
:::,:.,..a::t"
Dosofte (1624-1693)
Rollgla in lumea clntomporane
Modutul V
,De
peste
o suE de ani durcaza con,
structia unei biserici din Barcelona. Este
uria96. ianlastici
$:
imposibil de terminat,
visul unui arhitect a c5rui imaginalie a
zbulat inaintea vremii. Catedrala La Sa-
grada
Famrla
- Sfanta Familie
*
este o
cEdirc ca nici o alta, in care si6lpii se
indine
Siau
ramu asemenea @pacibr,
iar in lala naosului
gol
stau t?lcute u a$e
lumuri perfo|ale,
Afosl descrise ca opfa
unui
geniu,
dar
9i
ca
produsul
unei
jma-
ginalii
bolnave:
puline
cEdiri au slamit
emoliialal de
putemice
$i
de conltare."
(N. Hawkes, Mari conslructir, 2000)
ARHITECTURA RELIGIOASA
De-a lungul ultimei
jumetdli
a secolului al XIX]ea, construcliile religioase
au cunoscut o reluare
9i
o imbinare a stilurilor mai vechi, rezunand a$a-zisele
tendinle'neo"
{neogotic,
neoclasic, neobizantin e{c.)care au conferit bisericilor
apusene planuri
9i
stiluri arhitecturale dintre ceie mai variale. Dar evolutia
tehnologicd a
permis
in scurt timp ptoiectarea
unor constructii indreznete prin
folosirea structu lor metalice
$i
a materialelor noi de construclie
{ciment,
beton
amat, slicd elc.). in acest fel, Noua Add
fA,.t
nouveau, Modem Styte)s-a ma-
nifestat p
ntr-o feinnoire arhitecturala care a facut ca bise cib sa capete
aspecle bizare. nemaisem6nand cu cele vechi.
Repfezentativd, in acest sens, este caledrala Sagrada Fanilia din Bat@-
lona (Spania)creale deAntonio Gaudi, care
prin
verva imaginafa avea sd
pro-
ducd o defule totala. Utalizand betonul armat cu funclie decorativd, la vedere,
A. Perret construieite biserica Notre Dame din Raincy
{Franla),
asemenea
unui turn
piramidal
foaie inalt, iaf in Staiele Unite, biserica protestanu
din
New York, avend I etaje, este ridicatd asemenea zgarie-no lor americani.
Dupd Al Doilea Rezboi Mondial, arhilectura modernd se extinde in lumea
occidentaE printr-un nou stil (lntenational
Style), care se remarcd prin spalii
luminoase, standardizate, fdrd infloiluri. Se folosesc mate ale moderne (otel,
sticle, beton) care necsitd tehnici industriale pulin
coslisitoare. ln domeniul
religios se fac remarcate construcliile elvellanului Le Cobusier: capela Notre
Dane du Haut din Ronchamp
9i
manistirea Sainfe Matie de la ToweUe
(Franla)
9i
interesanta formd hexagonald a bisericii
protestant
din Berlin. Dar,
cea mai mafe inilialivd a secolului al Xx-lea in domeniul arhitecturii religioase
avea sd fie construifea in Coasta de Filde$ (Africa)a
celei mai mafi biserici din
lume, basilica Notre Dane de /a Palx Inspiratd dupd celebra catedralS
Sl Petru din Roma, ea a fost construite doar in 3 ani (1987-1989),
in timp ce
pentru
catedrala Sl Paul din Londra au fost necesari 35 de ani, iar
pentru
Sf Petru din Rona 109 ani. De remarcat cd numaio micd
parte
din populalia
larii
(15%) este catolice, restul conservand religiile traditionale.
In ce p vefte arhitectura noastrd bisericeascd, sfargitul secolului al XIX-lea
Si
inceputul secolului al Xx]ea aduce rena$terea stilului bizantino-ronanesc.
Este epoca in care au fost restaurate in formele lor o
ginale
moflumente de
prel precum
Cudea de Arge$, Snagon [.lihai Vode
$i
Curtea Veche din
Bucufeqli, ca
9i
o mare
parte
dintre bisedcile lui
$tefan
cel l\y'are din l\,4oldova.
in
paralel
sunt construite bise ci
parchiale
monumentale, care revin la formele
clasice bizantine, cum sunt cele de la Tg. Mureg, Constanta o catedrala mitro-
politand
din Sibiu. Dupd fdu rea Romaniei l\y'ari, se conslruiesc Caledrala
incoronedi de la Alba lulia (1924),
urmata de biserici ortodoxe de dimesiuni
monumentale la Satu l\rate (1930),
Cluj (1935)
$ilimigoafa
(1935).
In zilele noastre, opera de restaurare
Si
conservare a vechilof noasfe mo-
numenle de arte bisericeasce a fost intensificatd, concomitent cu conslruirea
unor lacaguri noi, multe avend fdsefu b unei arhitecturi modeme, dar de
inspiratie autohtone (Predeal,
Bra$ov, Bucurelti elc.). De asemenea, in multe
locuri au fost conslruile bisefici de lemn, un simbol al vechilor noastre tradilii,
construite de megteri
ldfani,
cafe igi transmit megtegugul
9i
priceperea
din tatd
in fiu. cu orocdee tehnice Destmte dintr-o adancd vechime.
Ka ser-W lhelm-Gedechtn skirche
se dislinge in peisajul arhitectonlc
a Eerllnu uiprii forma eihexagonaLa
Rollgia
$
vhh lgfglo$d
Modutul V
Cara.iad8ddle i4nl,b0|'u
,Padicularjlalea
acesfui stil inlemalional o conslituie linia sinuoase, de.lip vegolal,
carclgipune amprcnla
pe
orice obiect bijuterii,
piese
de mobib, balustrade, vilralii, chiar
Sisilueteb
exiodoare ale caaebr O and optiune importanti.o reprczinE folosid mateiia"
lelor de tip industrial
precum
lierul, ion{a, majolica. Orice relidre la stiftiile dihiteclonice
esle inlenisa, shclura edificiilor identificandu-se cu ftcor4ial.'
([.4. Bussagli, Sd inlelegem arhlteclura, 2006)
TJ
. r l
CabdEla din Yamoussoukn
{Coasb
do Fldet]
.Domul
bazilicii este. cu tact. ceva maijos decet al bisericiidin Roma, dar cupola
ti
crucca aufitd din ved o inalla h 158 de melri, facind.o cir 21 de metri mai inallul decet
originalul. Esld hnge de 192 de melri
{cu
6 melri mai mult decat a.e San Pietro), cupola
esle de treiori mai lae, dscel cea a ctedalei St Pauldin Londrs, iar Note Dame din
Paris ar incepea in interiorul ei de cabva oa. Acopedm6nbl de bronz do doasupra
sltarului este ina[ cat o dedire cu noua ebj6. L inloriof,.bazilica a|e 7000 de locurisi
spatiu in care alte 11 000 de
percoane pot
sla ln
picioarc.
in extedor, suprafala de 14 000
de met
pehati
de mamurd pe
carc esle amplaslii
pemib
a|lor 32
.0
000 de oameni s,
paftope ta stujbe, degizlua fn carc se vainGmpta aiias;:;i::,ri,*ffi:ff;
r*,
ACNVITA'E NDTPNDINTA
,,Paralel
cu afi ileclura neorcmaneascd
9i
c{i cea de influenl ,4rt Nolyeau, dal
lngustrndule acestora lerenul de afirma-
re
9i
lnloclindu-le ln cele din urme blal,
intE cele doue razboaie mondiale se
dezvolld in Romania
9iariilectum
bazaE
po
materjale de constru4ie noi,
puse
la
{tispozlio de iehnica modema. Arhiteclii
folosesc
pe
scarS laQd belonul amal,
inspirandu-se din
pmctica
mordiald de
conslru4ii
ii
recurgandu-se la forme expfl
'male
laconic, fere ornamenle de
pfisos,
ln idphilul stilului inlemalional,
promo
'val,
printr
atii, ds Bauhaus-Lrl geman-'
\ArIa
rcneneasce, vol. ll, 1982)
L Dupa ce ctil
I
analizali documenlele, comenlali hesAturib caracleristice ale mai-
lor monumente indltate in secolul /iX.
a) Sesizali deoseb flle prin
care noile consiructiise deosebesc de cele vechi.
b) Ce impresie va iace
-Sagrada
Familia"?
2. Analizali documenui 3.
preclm
$i
imaginea bazilicii de la Yamoussoukro qi
rezol
valiu ndtoarcle srcrlr:
a) Apreciali volumLr ae munc:. trmpul realizarii
9i
dimensiunile obiectivului afhitec-
tonic constru t in C5?s6 ce Fildeg
b) Comparali co.s,.!4. cJ alte monLrrnente asembnaloare din Europa gifom!-
laliln sc s condLz b
r,r.:,ai
selrsLr acestei conslrudii.
3. Comentali, cu coleg- :
-r'c:
loiruldintre tfadilie
Siinovalie
in arhitectuE rcli-
gioasd
romaneasaz a- :,4;:-
:_ielolici.
Catedlala hcorona idin Aba lulla
Caledrala orlodoxb din Tlmiqoara
119
Modu'ul V
Zidd Plengeri cel ma irnportant loc
de pelerinaj penlru evrei
Sc,ldandu-se if apele cange ui,
hlndu$iise spald de pacate (Benares)
i r I
Psalmul 121
O centarc a lreplelor
1. lmi ridic ochii sp|e munli... De unde-mi
va veniajutorul?
2. Ajuto.ulimivine de la Domnul, cale
a lacut cerudle
Sipemanlul.
3. Da, El nu va ingiduise
li
se clatine
piciorul
Celce te
pdzeste
nu va domita.
4. lata ce nu dormileazd, nici nu
doame Cel ce
pdzegle pe
lsrael.
5. Domnul estg Pdzitorul tau, Domnul
este umbra ta
pe
mana b cea dreapte.
6, De aceea nu te va bate soale ziua,
nici luna noaptea,
7. Domnul {e va
pazi
de oice reu, iliva
pezi
sulletul.
8. Domnul te va
pezl
b
plecare
9i
la
venirc, de acum
$ipana
in veac.
\B
ib li a. V ec h iu I Tesh n ent, P salnii)
*
pruRtruetut
Pele najuleste un fenomen religios ale cdruioriginise
pierd
in timp, avand
o extindere geogEficd aproape planetard.
Plecarea in pelerinaj,
acl important
in viala fiecerui credincios, conslituie unul dintre
principalele
mijJoace de
apropiere
gi inlarire a credinlei in Dumnezeu. Drumul esle ritmat de cilirea din
ce{ile de rugdciuni, vizitarea locurilorde cultintalnite in cale, tot atatea indem-
nu spre rugdciune, iar frumuselile pe care le vede
$i
admid
pelerinul
il
aotooie de Dunnezeu.
in zilele noastre, atat in lumea calolice, cat
giin
cea oftodoxd, dar
qiin
isla-
mism, budism
9i
hinduism, credinciogii merg in pelerinaj la locurile sfinte
pen-
tru a obline binecuvanlare
9i
vindecare sufleteascd
9i
trupeascd pentru unii,
dat, maiales,
pentru
a trdio schimbare interioard, a cAruiscop este a merge
pe
urmele lui lisus Hristos, l\,4ohamed, Buddha etc. Odatd sositintr-un loc sfent,
pelerinul cautd se materializeze intr-un fel amintirea limpului
petrecut
in aces-
te locuri, luand cu el
pentru
cei de acasd difedte obiecte: iconite, slatuete,
mdtdnii, ape sfintitd, medalii etc.
Pelerinajele ih Orientul cregtin se fdceau incd din
primele
secole Ia locuri
biblice, morminte ale marti lor
9i
sfintilor, locuri de regedinld a unor ceiugari
celebri.Asldzi,
pincipalele puncte
de
pelerinaj pentru
cregtinii ortodocAi reman
lerusalim, l\,1untele Alhos
9i
Constantinopol. lerusalim, cetatea
pdcii
lui
Dumnezeu, reprezintd de doue milenii
punctul
central al pelerinajului
cre$tin.
De-a lungul timpului, aici au fost ridicate numeroase conslructii
pe
locurile
legate de istoria mantuirii, dintre care Bise ca Sfantului l\4onnant bcul unde a
fosl ingropat
Si
unde a inviat lisus, este centrul credinlei crelline din intreaga
lume. Alte obiective sunt lvluntele l\.4dslinilor, Gredina chelsimani, Momanlul
Maicii Domnului, apoi localitali ca Nazaret (casa
luilisus
pand
la 30 de ani),
Bethleem (Biserica Na$terii Domnului, lerihon
gi
altele). [.luntele Athos, o micj
peninsulS
in l\,,lafea Egee, cuprinde un ieritoriu stancos unde foarte greu
se
poate cultiva ceva. Este cunoscut ca
$coala
cea mai inaltd a ortodoxiei,
adepostind cel mai mafe tezaur de spi tualilate, artd
qi
cullufa veche din
intreaga lume cregtine.
Pentru Occidentul crestin, celebre sunt locurile sfinte de la lvluntele Sain!
l\,4ichel, Lourdes gi
Santiago de Compostella, vizilate de-a lungul secolelor de
papi qi
cardinali, regi
9i
pregedinli,
artigli
9i
oameni de lilefe. Santiago de
Compostella
(Spania),
devenit cel mai important loc de
pelerinaj
catolic dupe
Roma
9i
lerusalim,
pdstreazd
ince celebrele rute de
pelerinaj
medievale, unele
frecventate
9j
astdzi. De asemenea, apariliile Fecioarei Maria la Lourdes
(1858), Fatima (1917)9i Medjugorie (1981)au kansfomat aceste locu
,
fiind
frecventate de mlloane de
pelednianual.
Pelerinajul nu este un acl eminamente creglin. Evreiiau gi
ei locui conside-
rate sfinle:
pegtefa
[4akpala (Hebron),
unde se afld Avram, Silo, Sichen,
$i
lerusalim, centul lor spiritual. l\,4usulmanii care spera sd scape de
judecata
lui
Allah trebuie sd Tndeplineascd obJigaliile celor Cinci Stalpi ai Credintei, unul
dintre acestea fiind pelerinajul (Hadj)
la l\/lecca, cetatea sfantd, cel
putin
o datd
in viald. El duleazd cinci zile
Si
reprezintd cea mai mare reuniune a credin-
ciogilor musulmani din intreaga lume. Alte pelerinaje
ale musulmanilor se
pot
lace la l\4edina sau la moscheea AlAqsa din lerusalim.
120
Pentru hindu$i, marile centre de pelednaj
sunt Haduar
$i
mai ales Benares
(oraiullui
Shiva) de pe
malulfluviului sfent canga (Gange),
unde milioane de
pelerinivin
sa se
pu
ficein apele lui. Pelerinajele budisteatrag pedodic
mullimi
de credinciogi in locudle unde a treit Buddha: Kapilavaslfu, locul nagtedi,
Bodgaya, unde a
primit
iluminarea, Benares, unde a predicat pima
oad,
Si
Kasinara, unde a murit. Acolo, in numeroase lemple,
pelerinii
vin sd se roage
$i
sd se proslerneze
in fata imaginilor lui Buddha.
,Dupe
lrlormantul Domnului
Si Tara
SfeniA, cel mai sfant
9i
important loc
pentru
lumea
cre$tina, indeosebi ortodoxa, esie SlSntul Munle Athos din nord-eslul c.eciei, care se afrA
pemanent
sub acoperemanlul Pasfiniei Nasdtoafe de Dumnezeu.
I\,lunlele Athos este o adeverata minune a lumii crelline care a |ezistat de
peste
o mie
de ani tulumr eresurilor, pdmejdiilor
9i
|,zboaielor. lvuntele Athos,
prin
cele 20 de
mdnes&imari, 30 de schifuri
$ipeste
200 de
palaclise,
esle lauda
Si
cununa Ortodoxioi,
ln fala cdruia loti se uimesc, se inchine
9i
recunosc cd tdfia d.eptei credinte consta h
rugaciune
$itrake
vie cu Hristos, iar nu in putefe qi
mandde tumeascd.'
(Arhimandrit l. 8abn, Peienh4 la Muntate Akos,2005)
De-a lungui seco elor, domn tori roffeni au avui un rcl imporlant in suslinrca aFzamintetor
de a MunleleAlhos tapl
pe
depln recunoscltde isloriogralia greaca,
cat$ide cea savd.
In imagine, rnandslrea ronraneasca Prodromu
Arf1yff {fi. tltDr"NDrNTA
Peler ni rugandu-se la statuia
Fecioarei l\,4aia din apropierea b seicii
ridicale in cinslea ei a Medjugorie
Crcdkla de
piald:
Golnlizarea trans-
formd supersliliile unora ln supelslilii ale
luluron mme4ul cu
produse
,religioase"
pDduce
miliarde de doiari.
,,Banii
nu curu
gada
insd doar in ogra-
de intep nzatorilof creglini din SUA
La l!4gdjugorje (localitate din Bosnia, cu
3000 locuitod, unde 6 tinei au avul vizi-
uniale FecioarciMaria in anii'80),
pele
,
najul religios a
prcdus
un boom econo,
mic extEodinar
Botrivh
unof evalui.i rs
cenle, venzarea de suvenirud rcligioase,
reslauraniele
Qi
barurile din mica locali-
late absorb anual 70 milioane dolaride la
turi$liicre9tini."
(Din'Saptenana Financiare',
13 mafie 2006)
1. Cititi Psalnul 121 . c6nla rea bucu e
pe
erinilod' care sosesc in lerusalim,
Si
iden-
tificali elemente definltorii
pelerinalulL
.
Analizati docume.tll 2
Si
prezenial pdfcpalele
irdsdluri ca fac din l\,4untele
Athos,,o minune a llrnii cr$:ne'. C,utaji infonnalii cu
privlre
la contribllja roma,
nilor la sus!nerea a$ezdmintelor Ce la Sf. ilunte.
Pomind de la doclnrentu 3 ifce.cal s, aflali
9i
alle exemple de folosjre a cle-
dinlei in scopuri foarte u.xesi. Pre.,zli daci atl intalnit asemenea situalii in
locurile
pe
care le-al vzli
sr
-.r:n5l
-le
.
Transform,rile sociale
Si
progresul
tehnic deterrnind, in majoritatea re-
ligiilor, aparilia, co rcactie fireasca,
a ideilor fundamenlaliste care cer
lnloarcerea Ia valorile haditionale.
c
Modemizafea lehnologicd are drept
consecinld, in aftilecturu religioa-
sd, aparilia unor constructii bizare
carc nu maiseamdne cu celevechi,
tradilionale.
.
Pelerinajul, speciiic Evului [,4ediu,
se
practicd
Si
aslazi, dar cu mijloace
modeme.
Rligia ln
I
maglnide la Pulna,
ctitoria lui
$tefan
cel lvae
(secolulXV)
Divmrsitatea
reliqioasd Tn Romfin
Dupa 1989, cultele religioase din Romania
Si-au
tedobandit o rcald auto-
nomie. Astdzi sunl recunoscule oficial 15 culte, care sunt egale in fata legii, a
autorjtdlilor
publice giin
raporturile dinire ele.
inci din vremea spankii romane, cre$tinismul a cunoscut o mare dezvol-
tare la sfimoQii nogtti. Raspandit in randurile
populatiei sdrace din mediul
u$an
qi
al marilor agezdri, el s-a manifestat inlens
pe
intreg spatiul actualei
Romanii. Dovezile arheologice numeroase, marele numar al martirilor daco-
romani,
precum
Si
teminologia cregtina din limba rcmana
probeazi existenla
unei vieli bisericeiti dezvoltate, cu laca9uli de rugeciune, episcopi,
preoli qi
numefoqi credinciogi. Datoritd acestor argumente se
poate
afirma ce, atunci
cend
poporulroman
a apdrutin istotie, elera deja crestin, credintd
pe care
$i-a
pdstrafo pand
astdzi, find singurul
popor latin de credintd cre$tin ortodoxe.
Prin urmafe, Biserica Oftodoxe Ronen are cel mai mare numdr de cre-
dinciod, fiind situate
pe locul doiintre bisericile orlodoxe, dupd Biserica Ruse,
9ia
avut de-a lungul istoriei cea maiimportan contfibulie la mentinerea fiintei
nationale a
poporului roman. Este autocefali din 1855, iar din 1925 a fost ridi-
cati la rang de
patriarhie, cu litulatura de Patriarhia Romani, fiind organizatd
in
gase
mitropoliiin
lale,
h care 6e adauga Mitropolia Basarabiei (reactivata
din 1992)
Si
l!y'itropolia Romand a Gemaniei
9i
Europei Centrale. Biserica
Ortodoxa RomAnd intretine relalii cu aproape toate bisericile crestine din lume,
esle membrd in Consiliul lrondial al Bisericilor
9i
in Conferinta Bise cilor
Europene.
Caiolicismul i$i face aparitia
pe
tedtoriile locuite de romani odaid cu
p mii
cdlugeri misionad, consolidandu-$i apoi apa
tia
pin
cucerirea Transilvanbi de
cdtre Regatul l\,,laghiar. Colonizarea unguilor
Sia
germanilor catolici, concomi-
tent cu dezvoltafea
procesului de atragere la catolicism a romenibr, a determi-
nat organizarea episcopiilor catolice de la Cenad, Oradea
SiAlba
lulia. DupA o
perioadd d regfes datoratd Reformei, catolicismuliqi reia dezvoltarea sub
pro-
teclia lmperiului Habsburgic. Astdzi, dupd ce a cunoscut o
perioadd
dificile in
vremea comunismului, silualia Biseicii Ronano-Catollce s-a normalizat, ea
tunctionand in cele 6 dioceze (Bucuregli, Alba lulia, laSi, Timigoara, Otadea
qi
Satu Mare).
Dupd alungarea turcilol din Ungaria
Si
inglobarea Transilvaniei la lmperiul
Habsburgic, se
ploduce unirea cu Biserica Catolicd a unei
pe4i
a romanibr
ortodoc$i. luand fin? Biseica Ronena Unih cu Roma (1697). ln
perioada
interbelica devine unul dintre cultele imporiante din
lard,
dar odate cu instau-
rarea dictatu i comunisle, Biserica Unild este scoasd in afara legii (1948), pa-
kimoniul seu fiind
preluat
de stat
9i
Biserica ortodoxd. Dupe 1989
gi"a
reluat
activitatea. AslSzi se confrunu cu dificultdti in recuperarea bunurilor, unele
parohii
desfesurand activitatea de cult in spatii improvizate.
Cultul mozaic este
praclicat
de minoritatea evrciasca din Romania cate
este condusa de Federalia Conun etilot Eweiegti, cu sediul in Bucureqtl.
1n
I
Activitatea de cu t se desfdgoard in numeroase temple
9i
sinagogi, unele fiind
monumente islorce protejate
de lege: Templul Coral
$i
Sinagoga l\,4are din
Bucuresli
Si
ia$, Templul din Timigoara
9i
Templul Vechi din Botosani. Mdrturii
despre organiza rea p rimelor comunild!i evreiegti pe
leritoiul romanesc se intal-
nescincepend d n secolul al XVI-lea, iaf emancipafea lor,
promise
la Revolutia
din 1848. se vd rea za abia
prin
Constitulia d n 1923.
Cultul islamic
$l
praciica
luiin Romenia sunt legate de stabilkea
pe
teritori-
ul
l6rii
noastre a unor grupuri
de populalie
turco-tetare (1241)
$j
de colonizrrile
cu turc,selgiucizi
din zona Babadag (Dobrogea)
fdcute de bizantini. Cultulse
practicd
in mosche
{Conslanta) 9i
geamii,
dintre cafe unele sunt monumente
istoice: Constanla, l\langalia, lvledgidia, Hargova
$i
Tulcea.
tt l
Populalia Romanii, dupa relEie, ta rccensemanu din 7 ianuario 1992
'
:_1
iJat
populafie,
Oin caro:
22.0i0.035
100%
tdnd!;i!i
1l
ffi
.
ortodoc$
19 802 389 I
.
romano"catottcl
.
refomali
19 802 389 86,8%
1 161942
5,00/"
O manlfesta sugestvd peftru
divefstlatea
@ligioasa din Romana
I
peniru
diatogrl
dintre re igii vzila papei
loan Pau at ftea
ta Bucuregli(1S99)
t
L1 r
"Ridicarea
Biserlci Ododoxe Rornane
la ngul de
palriarhie
a iosi unarea pe
plan
re{igios a desdvaEirii unitdtiistatae
de la 1 Decemb e 1918, pecum qio
itus-
Irare lircascA a roluluijucal
de Bisercd in
rsloia poporului
roman
(..) Prirnee cd(i in limba omana au
fost tpeite in cadrul asezamintetor blse-
ice9ti; pimele
Scoli
.omaneqti au fosl
cele oanizate in cadrul agezamrnlelor
bise cegti'.
(ch. Anghelescu,
gt
Ionild,
Viata rcligbase in Ron'nia)
t ; r
"Sinodul
de la Alba iulia, convocat in
anul 1697 de catre mitrcpolltui orlodox
Atanasie Anghel, a accepial cele
pairu
principii
obligato ale uniri cu Roma:
recunoa$erea suprcmaliet papale,
exis
tenla
pueaioriului,
imp,rtdgania
cu az-
rna
SiFilioque.
Prln primirca
aceslorcon-
dilii se
garanla
rcmani|ol unili paslrarca
ritualu ur tradilional, spectarca sarbato-
rilor ododoxe, alegerca episcopilor de
crt re si nod. . . '
(Gh.
AnghelescL,
St.
lonil5,
Viala rcligioase in Romanial
.
greco'carolici
223 327 1 .0vo
8024U
3,5y"
t ana 39119
0, 2y"
21221
A, 1yo
io ios ;;t;
. a 1r 1
t vechi
28141 O,1o/o
109 462 0.50/"
71546
0.3V,
// 54b V,3%
220B24 1.0./d
.
atei
.
f6d religie
.
rcligie nedeclarau
1D!oa Conr sia NalionalS
Actlvtldrt t
^!!trtllD
gNl4
49 963 0,2yo
I 670
55 928 0,2Vo
56 011 0,2%
32228 0, 1%
2 023
10 331
24314
0,1y0
8139
de Staiislicd, Aruarul Slalistic al Roneniej 1993)
1.
3.
RsUgia ln lumea contgmporane
1
r : ,
r - l , t
, ,
I
Moscheea din Eabadag (sec. XVll)
I
hveEfu |a dllblor nooprotg5bnb
Jn
ceea ce
p vesle conceplia despre
Dumnezeu, ideile seclelor sunt a|al de
ciudaie,lncat acestea au ajuns se spund
ce Dumnezeu nu este rcalitale
pelsc
nald cl dmpE idee, ca H stos e un sinl-
plu
om, iar Duhul SfAnt ba esle, ba nu
este iiinld
pelsonald;
l\Iaica Domnuluinu
numai ce nu e veneIatzi, dar este chiar
injuriata; mantuirea subiecuva esle
ga-
Entate numai de intrarea in spectiva
secta.
N.
R'duca, Ghidul cregtinului oftodoxJ
Catedrala evanghelcd dn Sebes
(sec. Xlll-XV)
Cultele
proteslante reprezintd confesiuni cregtine desprinse din catolicism
in urma Reformei, care au simplificat ritualul: a fost suprimat cullul Fecioarei
Maria
$i
al sfintilor, s-a inlaturat veneratea icoanelor,
postul, iar tainele au fost
reduse la doud
(botez, imperteganie). organizatoric au inldtutat
primatulpapal,
ierarhia rradilionala. celibatul
preolilor
9i
monah ismu L in Romania, confesiunea
protestantd
este reprezentatd
p n cultele reformat, evanghelic
9i
unitarian.
Biseica Refomate
\Calvine)
a fdcut adepli in fandul catolicilor maghiari gi
a fost recunoscute oficial de pincipele T.ansilvaniei loan Sigismund (1564).
Este organizate in doud epathii (Cluj, Oradea), avand ca olgan de conducere
sinodul, iar activitdlile de cult se desfd$oafa in lirnba maternd a credincio$ilot
Biserica Evanghelicd
(Luteran4 are la bazd invdldturile luiLulher, iniliatorul
refomei religioase,
9i
s-a rispendit in randul
populatiei germane din Transilva-
nia. Bragoveanul Johannes Honterus a fost organizatorul noii Biserici; aceasta
este condusd de o episcopie care a functionat la Biertan, iardin 1867 la Sibiu.
Asi6zi, in urma evenimentelor
politice ce au urmat celui de-Al Doilea Rdzboi
lrondial,
precum
9i
a emigrdrilot din ultimele decenii, numdrul eno alilor a
scdzut intr-o oarecale masura.
Biseica Unitaianeiti exprimd credinta inlr-un Dumnezeu unic
aiindivizibil.
Nu este admisd dogma Sf. Treimi, iar lisus este considerat om. Cultuligi are
sediulcenlfal la Cluj, iar olganul de conducere este consistoriul.
Cultele neoprotestante
(evanghelice)
au aperut dupa cele
protestante
9i
propagd principii
Si
conceptii teologice specifice cregtinismului. Ele se disting
prin
tualu ri
9i
practici de cult simplificate, ugor accesibile fieceru i credincios. In
Romania,
grupdfile neoprotestante au apirut la mijlocul secolului al XIX-lea
$i
inceputul secolului al Xxlea.
Biseica Cregtine Baptis6 a aparut maiinteiin Transilvania,
prin
interme-
diul etnicilor
germani
$i
maghiai. Aceglia au dus o activitate misionare
Fi
in
restul
terii,
cagigand adepti mai ales dupa Primul Rdzboi l\rondial, cand se
constituie Uniunea Baptistd din Romania. Se disling
prin
credinta lorce botezul
nu irebuie administrat copiilor mici, iarfiecare individ trebuie sa decidd liber ce
credinld adopti. Nu au o ietarhie conducdtoare, bise cile locale sunt autono-
me, iar
pregatirea pastorilor
se face in cadrul institutelor teologice de la
Bucurcgti
9i
Oradea.
Cultul Penticostaligi ate inceputu le in Romenia la A|ad (1922), de unde
s-a extins treplatin maimulte reg iun i ale
ldrii
(Moldova, Banal, C
Sana).
O
paF
ticuladtate este reprezentald de afirmalia cd, in timpu I adunedbr de cult, Duhul
Sfant se coboara
pesle credinciogi, acegtia devenind vorbilori in limbi
precum
apostol;i. Cultul are o conducere colectivd centmld, Consiliul biseficesc, iar
pregetirea pastorilor
se face la nivel universitar; legdtura cu Bisericile Penti-
coslale din Europa se mentine in cadrul Conferinlei Penticostale Europene.
inceputurile Blseicili Cregtine Adventisg de Zua a
$apfea
in Romenia sunt
legate de vizita
pastorului polonez (fost preot catolic) [.,1. Czechowski
(1870).
AdventiQtii cred cd a doua venire a lui lisus este singura solutie
pentru proble"
mele omenirji
9i
considerd trupul omului ca Templul Duhului Sfanl, motiv
pen-
tru care trebuie
pdstrat
in deplind sdndtate, in armonie cu legile naturii. Organul
central esle Uniunea de Conferinle, care are in subordine 6 unitdli, numiie
Conferinle
(l\y'untenia, lvloldova, Oltenia, Transilvania Sud
qi Transilvania Nord,
Banat)Sidispune de un post de radio,
,,Vocea
Sperantei".
124
Cons{tulid Romenii desprc libeiatoa rlEtoasn
4ri. 4 12) - Romenra esle oar'a comLni
$i
indivizibila a tutum. ceralenitor sai.
{er,
deosebirc de rasa, de nalionalitate, de origine etniod, de limba, de rcligjo, de sex, de
opinie, de apadenenld
poliUcS,
de avee sau de o.igine socidE.
Ari. 6 (1)
- Staill rccunoaqte
$
garanteaza peBoanetor
apa|linand mlnoritalibr
nallonale dreplul la
pdstrarea,
la dezvoliafea
Sila
exprimarca identildlii lor elnjce, culfu-
ra e. ingvisrice
!i.e Eioase.
An 29 (1)
- Libertatea
gandidi
9i
a opiniilor,
prccum
9j
liberlalea credinllor rcli-
gioase
nu
poi
ilingddlie sub nici o fomd.. Nimeni nu
poate
fi constdis sa adopteoopinie
ofi sd adere la o credinlS rcligioase mntrard convingerilof sale_
(2)
- Liberllea c{ngtiinlei esle
garantatd,
ea irebuie se se manifsste in spiril de ii}
branla
gide
spect reciproc.
(3)
-
Culteie rcligioase sunt libere
Si
se ofganizeaze potrivit
sdtutelof
pmp
i, in
condiliile Iegii.
(4)
-
i; relaliile dilre culte sJrr'nlezse oriLe bme. mijtoace. acte sau acliJnide
invrejbire llgioasa.
(5)
- Cullele Gligioase sunt autonome fald de stat
$i
se bucura de sprijinul acesiu-
ia nclLs v orin In esnrea asistenloi religioase ir armat , in sp|Iale, in
penilenciaro,
in
azile si in orfehnate
(6)-
par'nli
sau tutlriiau drcptulde a asigLra, pot,ivtt popdibrconvingeri,
educalia
crpi;lor minoi a c,ror raspJndere le rev ne.
Codr.rl Penal dBp|E libedaba |Eligloasd
Ad. 247
-
ingrtditea de ceto !n tunclionar a folosintei sau a exefciliului drepturilor
weunui celetean ofi crearca
pentru
acesta a unof situalii de inferio.itale
pe
lemgi de
nalionalitate, rase, sex sau ligie se
pedepse$le
Cu inchisoarca de la 6lunila S ani.
Art 31d
-
lmpiedicarea sau lulburarea libedalii de exercitare a weunui cult rcligios,
cae este organizal gifunclloneazA polrivit
legii, se
pedepseste
cu inchisoarca de ta o lun6
l a 6l uni sau cu amendd.
CLr aceeali pedeapsd
se sanqionea?d fap{a de a obliga o
pg|soane, p.in
constngere,
sd
pa4icioe la
se.\
ici
p
rel:gioase ale v.eunl
culi sau s,
indeplinea6cj
Jn act religios
de
exerc:tare 6 JrJicL L
At7 3fg
-
Pftta.'atea
Win
arice mijloace a unui momenti a unui monumont sau a unei
ume runelare. a unuldavru se
pedepse$e
cu inchisoarc de a 3lun la 3 ani,
ACTIVITATZ INDTPENDENTA
CultulCrettin dupe Evanghelle este organizat in comuniteticonduse de doi
pane
b cinci
,,frali
bdtrani" (prezbite
),
care sunt
Si
,,vestitoriai
Evanghetiei" in
comunitatea respeclivd. Editeazd revista
,Calea
credin!ei"
9i
se manifestd pdn
evanghelizdri qi
acliuni de caritate.
l. Analzalicu al,r;;g acc!rnentele
9l
rczolvali urmdloarcle sarcinide lucru:
a) Prccrzali i. c se"s :u fost fdcute simpliiicarlle de cult aduse de Reforrna.
b) Slabililidrigrg-:s s :,i:n a.an inlre cultele neoprctestanle_
2. Retlectat aslr = . :. a:caie rcproduse din Conslitulia Romaniei giincercali
sd rdsplnde! :
--a::e
_.i4b6ri
a) Considerali cd este corect s, existe o
egalitale a aria.aa a l= = :aa!:e si existe tolenld
Sr
respect reciproc lntre
praolicanlii
die'.:-:_ :L::- :
_
:e ..nstt spijinulslalului fald de culte?
$ Comentali
pr,e-_:-
:::: ::_: :_::: a7. cllte e rc igioase in Romania.
Liniile arhitecion cs inddznele caracteizeazi
9iune
e edificiionodoxe rccenl conslruile,
cum suntcele de la Bra9ov$iPredeal
Pno usuonlq!
Biserica Ortodoxd Romana are 6el
mai mare numaf de crcdinciogi din
lad,liind
dln acest
punctde
vedere
a doua in lume lnhe bisericile orlo-
doxe, dup, Bise ca Rusr.
Caiolicismul apare
pe pdmAnlurile
romanegti odata cu cucerirea Tran-
silvaniei. Preiuand la un momenl
dat un anumit numer de cregtini
ortodoc$i, catolicismul reuqegte sd
fomeze o nouA confesiune, Bised-
ca Unite.
Aiai
protestantii,
cat
Si
neoproies"
lanlii-
prezenli
Si
ei ln Romania-
au adus simpllficefi importante
cultului ligios.
Relk ia ln lumsa
1
I
RT"{Afi|TVIANI
/
ALVARf
fINAI-A
Fe drumul
inteurflrii #urCIoen*
v
! l
Cel mai mare lstoric al rom6nibr a
ldsat
posteildlii
o opera de
propo4ii
imprcsionante, ln care cercelarea
istorica,
prioritad,
lasd loc
ai
gazetd"
riei,
prozei, versului
gi
chiar drama-
turgiei. Profesor unive|silaf
9i
acade-
mician. Om
politic,
a iniiinlat Padidul
Nalional Democrat (1908), a ciruicon-
ducerea
phstrafo
vreme de 30 deani.
Pregedinte al Senalllui,
p
m-minis-
tru
(1931-1932). Ant asoist convlns, a
fost ucis de legionari in noaptea de
27 noiembrle 1940.
ln clddirea
pe
care i-a ddruilo slatul
rcman spre a-iservide locuinld
(1939)
funclioneaza astezi Institutul de lstoie
carc li
poade numele.
EuFpa lrbdcdln Vzluno lui loqE
,Jmpdratul
roman Augostus a impus ideea occidentald euopeana odenlului, lnvins de
doud ori in coalitiile fomate in
jurul
lui Pompei
$i
[,|arc Antoniu: siml
praclic
de
ldtan,
muncl disciplinald, capacitale de
progfes,
darlidalofia do a se adapta vielii(...)Siin fine
drepiul individubi de a se impune oricarei
pjudgclti
$i
oricarei autorildli, singurul lucru
poate
mai mult
grecesc
decat mman,
pe
carc Roma a dorit sd il
pdsl.ez6.
(...)Cu
dezvollaa unuiEv lllediu
plinde
migcare, de agilalii, de tulbureri, Occidenlul
a roalizat ce efonul elanuluj seu valora mai mull dec6t fencirea exislentei, venitul obtinut
pdn
munca fiind
pr4uii
maimull decal conlemplalia crc se mmdace in
propdajsA|ecie,
linand
ochii indreptali spre lucru le eterne ce n! se schimb6.
Ei bine, toliacei carc au acost habilus splritual sunt europeni. Ceilalli, lumea
pasiv,
care supofid, accepli, se sacilicd aventurierilor, forlelor cucen i sau doctrinelor egali-
tadsle,ln supunerea fate de despotism odcare i-ar ti numele
gifoma,
nu sunt europeni.'
(N.lorya, Ce inseanne Europa, conferinld
fnute
la Roma in noiembfie 1932)
t , ,
L1
$
un
gand pontu
vlhorul EuDpol
"Ei
bino, de ce se nu ne gandim la Eoopa rotunjita, ba mai mult, la Europa in care
partea
dinamice
si
cleatoarc se-$ vade accentele mulale mull mai la esl? Daca bt vor-
bim despre
(scenariir,
ca
pe
o
planete pfuralisE, Eurcpa de Est, ca
9i
bazinul
pacifrc,
lumea mahomsdana, civilizatia lalino-americani, ar
putea
sa se afime ca unjucalor de
seama
pe egichierul mondial. Mdie@a ar
putea
li destinul Europei Occidentale, dar c61
mai
polivii
9i
mai abil ar
putea
lijucat acest rol de Europa de Est. InlegraE in structu le
gemenoi vesiice, ea
pd6treaze
ats,ganente comunicalive cu naturalul
gi
cu spiritJalul dk
dum6a a lre,a). Comunismul le-a reprimat, darin acelaqi timp, ca un
ghelar paloolilic,
l+a
pdsiEt intacte. laii deci ci toate condiliile
pentru
vocalia medierii
petsista
cu dep[ne
si anarhice viblitaie.
lV.
Neratanu, Ewopa, iei, azi, rDa;re, in
,,Secolul
20', 1-2-312000)
il
"S,at
tntt"U"t a"
afla
granila linald a
meu este ca hana
eurcpenilor.'
mulle o unde se
Europei. Raspunsul
Europei e in minjile
(Olli Rehn,
comisar eufopean
pentu
Extindele)
V,{,lrificAti-11i
c1,fl oilr111el. !
1. Cilili cu atentie lextul lui Nicolae lorga. Argumentele sale feferitoare la caliidiile
eurcpenibr fac irimitere la Antichilate
qi
Evul [,lediu. Folosindu-vd cuno9linlele,
completali cu refe rc
precise qi
b alle epoci ale istoriei
podrclul
de mai sus.
Alcituili un eseu arcumentallv cu acesl subiect de 15-20 de randuri.
Cu ajutorul texlului luiV Nemoianu, caraclerizati eu.openismul dintr-o alld
pels-
pectivi
- sud'est eurcpean6
9l
ododox6 -,
dezvo and sugesliile din flaza sub-
liniatd. in care dinhe cele doue demeFuri
(lorga sau Nemoianu) vd regAsiti mai
u$or? Sau vd considerali molivat
pa4ial
in ambele descderi? Abaluili
propiul
voslru
poftet
de european. Discutaji-l ln
grup impreund cu colegii. Construili o
sintezd de 8-10 enunjuri
9i
comunicali-o ln clasa.
Analizali cele doue bxie apadinand unor inalli funclionad eurcpeni, referitoare la
aderarca Romeniei la UE. Care ar li aceie intercse ale
t6
i noastrc concordante cu
politicile
organizaliei irlemalionale? Cum alipuiea explica afinnalia luioliRehn cd
,,haria
Europei e in minlile oamenilo/?
ts
> b
"Romania
va ii un stat membru cu
toate &eplunle
Si
obligaliile de la 1 ianua-
e 2007.
9i
Romania are nevoie de o
idee foaire clarl
privind ce wea se face
din aceasla
pozilie de stat membru. (...)
Romenia se va kansiorma dinir-o
lad
candidatd intr-un stat membru carc are
propriuldptdea se asigura d
politicile
uE se dezvofte intr-un mod carc reflede
9i
interesele sale.'
(J. Scheele,
geful
Delegaliei Comisiei
Eurcpene la Bucureqti)
Nicolao lorua
(1870-1940)
126
n
Un
gand pios
P6ntru
coi ce ne{u ap{ml viibrul
'Despre
acegli erci hebuie spus
macar o dal5
Si
limpedet n! au fosl lutr
ldtori anlicomuni$ti, a$a cum le
place
mntempolanjlor se-i denumeascd, in-
mmpiet. Oameni blanzi, cu credinta lui
Dumnezeu, ei nu suporlau funciarmenle
(fdul,
in varalele sale chipuri. Respin-
geau
organrc inechitalea social6,lipsa de
domnilale, abuzudle oicuiSide o ce fel.
De acesi soi raf de oameni af kebui se
se team6
polticieni
findcd eiexlsta."
(N. Dddmu9, Crucea
$i
g/onJul
ln
,colidianuf,
7 mai2006)
loan Gavdld ogoranu
uliimirlgei al unuigrup de luptatori
anticomu nigti din munli
Erou a demnitdlii nationale,
parlci-
pant
la
greva
studenleascA de la Cluj
din 1946; a consUtuil in 1948
,Grupul
Camatin de Rez sienJd Armate" care a
luptal cu Securilalea comunistA pend
i n 1955.
Condamnat la moade in 1959, s-a
ascuns in comlna Gallu din Aba,
unde a fost
prins
in 1976.
Afosl eliberat dupe 6 luni a cererea
exprcsa a lui Richard Nixon. A scrs
povestea
vielii saie in
,,Brazii
se fdng,
dar nu se i ndoai e' .
A muf t l a 1 mai 2006.
Cum
pnsp
gfudnll
Uniunea Eurcpand?
Co ve ahge d nvi nultk bgdhtd dJ kte$aM Ron:|,tici k uni|1/,ea Enwane?
Rdspunsuri:
1.
piata
deschisa a bcuilor de munclt 2. laptul ca se vor schimba mutle, mai cu
seama in econornie; 3. libedalea de circulali a
persoaneior
!i
a bunurilor; 4, cregterea
niveluluide trai; 5. o mai bune funcllonarc a democralte in Rom6nia; 6. o schimbare de
mentalilate; 7, aecunoaqierea Romaniei ca slat europeant L renunla@a Ia slrucluri ana-
cronice;
g.
maimulle qaflse pentru
ceitineriin ceea ce
privegle
fofinarca unei cariere
gi
dobandkea unei exDeriente
C6 ue tgijdead cd nai tuft at
pfui'9
la ktagrate?
1. necompalibilitaiea mullor aspecie ale situaliei romanegi cu slandadete uE;
2. piederea
individualitelli ca sial;3. t@cerea la sislemuteuro, carc irnpic6 eforluri susli,
nule iT economre:4 nflalra, cre$lerea
p'elrFlor
nivelulde lraiir sc3de.e. I
pri^li
dnt.
5.
piederea
idenftelii nallonale; 6. iriigfarea forlei de muncd; 7. se vor destiinta mufte
fiflne romane$ti; 8,
prelui
europene, veniluti rcmane9ti, 9.
Socul
suporlat in momenlul
integrii; 10. riscul de a nu face fale concurenlei economlce, sociale,
juridice
in cadrut
Uniunii Europene.
AM lhtoha/r, alt t*orrns
Inlrerarej,,Pe buna dreptate, oameniisunt
preocupali
de chestiunile concrele, cote,
rcglementeri, taxe, costuri. Dar vdzuh de la indlltme, iniegmrea e mal ales o
probleme
(culturaEr,
de schimba.e a menlalielibr"
Rdspursr,Nu exisd un siandad dupd care sa
pulem
mdsura aceasle dimensiune,
Dar
pulem
aproxima. E clar ci noi ne confruntdm cu o
pmbtema
de menlalitate. Nu ne
consideram inc, ceHleniaii.JE laraceasla nu se reflecE numaila nivelulomu uiobisnuil,
ciin loate sferele socielii. chiar
gi
ta v5d
Disculiile noaste se desfe$oard a$a, canalizandu,se exclusiv
pe
ieme ca:
(sunlem
sau nu
pregdtili?r, (ne-o
iau bulgarii lnainte sau nu?r,
(n+am
fdcul temele sau nu?r.
Or un celdlean UE nu
gendeQte
a9a. El se
gSndegte
ce trebule se lace UE ca sd-ifie tui
bine, nu <ce hebuie sa facd elr, ca roman, ca sd fieacceplal,'
(Dupa
"Dibma
veche', 53, 27 ianla e 2005)
1'3]r1litic"ri.{-\"j cflilsiiitrcl.l
4. Grupalu deo-.n dema sus ve ajula se intelegeli carc este orizontul de asteptare
9i
care sira: ^e ir
Sl e legate de inlegrarea RomAnieiin UE ale unor lineri care au
depe9l .!
:!:
.
,ifsta loastrd. Acdtuili un tabel in care se e
puneli
fata in faE,
dupe n.:: , ::.iierea nive llui de lrai (inlr-o perspective
mai lndellngate),
cre9tere: :-.
-_
:
_
3f mi 3-5 anl. Alegeli 2-3 perechi
astfel construite
9i
inceF
cal i sl : : : -: _ i
: : . . rual
propri a
voast rA opl ni e, semnal end
punct el e
t arl si
puncl ee! ; , : . .
_: : :
ar l n! E
i nf i un scl r l eseu,
5. Dsc! ; a: : . : :
_,
: _: ' . : e ma cunoscul i rni l i t anl i ai rezi st enl ei ant i comunj st e
d n l , l ur:
: :
-.
: :
-, '
: l a-' ! 551 aduce i n at enl i a
generaE
cal i l al l e de excepl i e
aeuna' :
_-.
: -: a-a -' -t . . Ex5rrnat ! n
punct
de vedere rei eri t or l a
pro-
ces! aa-_
_
:
-
: . ::-_^ :?r.?a sa in prezent
considemJi cd demascarea
t ar eor , : : :
_
: : : : ' : : _i : ; , . i asemeneaact i l net r ebui esdl i edoar
i ncep. r : - : - . : - . : : :
-
: _: : : . i nt ?t e?Acr t ul t
! n di scur s de 10- 15
127
{U?RtrN 5
r. PoPoARE
9l
SPATII ISTORICE
Eur opa cont empor and. . .
. . . . . . . . 4
*Eur opa
$i spat i i l e
de ci vi l i zat i e ext aeur opene . . . . . . . . . . . . . . 10
Studi u de.az: Cul l va rcmaneascd - cul turd europeani .... .. ..' 16
Studiu de cazi Romania in competitia europeand . . . . . ... . 20
studlu de cazi
*G
gore Gafencu
9i
unitalea eulopean' . . . 24
Studiu de caz:
*lmaginea
Romaniei in
presa internationalS dupe 1989 . . 28
RECAPITULARE / EVALUARE Anlecedente ale integrdrii eulopene . 32
. OAMENII, SOCTETATEA
Sl
LUMEA IDEILOR
Ocupalii
9i
statute
profesionale . . . . . . . . . . . . . . . .
Mi gr at i i i n l umea cont empor ana. .
. . . . . . . . . . . . .
Viala publice
Siviala
p vaie . . . . . . . . . . . . . . . . .
*Cur ent e
9i
i dei economi ce- . . . . . . . . . . . . . . . . .
Sfudiu de cazl Economie rurald - economie urband in Romania . . . .
Studiu de caz:'Diaspota
9i
exilul romanesc
$tiinla
in lumea contemoorand . . . . . . . . . . . . . . . .
Sludru de cazi Cont bulii romanegli la dezvoltarea
gtiinlei
9i
tehnicii .
RECAP ITU LARE / EVALUARE :
Femeia. familia
!i
societatea intr-un nou mileniu . .
t. STATUL
9l
POLITICA
Forme de organizare
statald. ldei
gi
regimu
politice
Sludiu de cazi Romania, de la totalita sm la statul de drept. .
Slud/u de cazr
*Teme
9i
dezbateri
padamentare
in Romania anului 1900 .
Sfudu de caz:
*Sistemul
electoral
9i
dinamica
partdelof politice
in Romania in anii 1918-1938 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 96
RECAPITULARE / EVALUARE :
Lumea de mai ne ant i ci pat i i n 19459i azi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. 100
IV. RELATIILE INTERNATIONALE
Rezolvarea conflictelor in lumea contemporana. . . . . . . . . . . .. . 102
Sfudiu de cazr Romania
gi conflictele regionale in secolul XX. . . . . . . 108
Sfudiu de cazr
*Romania
in Tratatul de la Var9ovia . . . . . . . . . . . . . . 112
v. REL|G|A
glV|ATA
RELIGIO SA
Rel i gi e
$i
moder ni i at e . . . . . . . . . . . . . . 116
Studxr de cazr Di versi tatea rel i gi oasd i n Romani a. ............. . 122
RECAPITULARE
/ EVALLIARE FINAU:
Pe dr umuf i nt egt dr i i eur opene
-
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 126
34
40
50
56
62
66
70
76
80
82
88
92
h,.l
Alexandru Barnea
(coordonator)
Vasile Manea
Eugen Palade
Florin Petrescu
Bogdan Teodorescu
tori e
Manual
pentru
cl asa a Xl -a
Pentru toate filierele
Se aplicd
9i
la clasa a XlFa
-
filiera tehnologice, ruta
progresiva de
cal i fi care
pri n
$coal a
de ade
gi meseri i + anul de compl etare.
ORINT
ISBN: 978J73"135.362"3
JillililLLtt[||[ilil
I
?5' 00