METODA SIMPLIFICATA de altoire a pomilor Dragos Milea

Articol scris de Dragos Milea despre metoda..

ALTOIREA POMILOR-metoda simplificata
Poze proprii la adresa:
http://brusture2000.sunphoto.ro/altoire_pomi_metoda
Niste metode de altoit cu poze frumoase sint la adresa:
http://www.jardin-mundani.com/empelts/INJ ERTOS.htm
Metoda clasica de altoire in ochi cu taietura in T prezentata in carti si pe care am incercat-o si eu are dezavantajele ca
reusita depinde de dezlipirea scoartei portaltoiului, necesita un briceag sau cutit foarte ascutit, portaloiul trebuie sa aiba o
grosime minima cit a unui creion, etc.
Coaja se desprinde usor doar in anumite perioade ale anului(in functie de specie, in lunile iulie-august) si doar daca
portaltoiul a fost bine intretinut prin udare.
Mult mai usor se executa daca se foloseste o lama de ras, cu care se executa o taiere mai fina decit a oricarui briceag.
De asemenea, metoda de altoire in T este expusa in carti mai ales pentru altoirea in ochi dormind, iar cel care se
documenteaza nu intelege ca pomul trebuie retezat deasupra altoirii in primavara urmatoare.
Prin metoda pe care o aplic se transplanteaza un scutisor( o bucata de scoarta cu mugure) cu lungime mare( pina la 5
cm) astfel ca sansele sint mai mari ca undeva sa se faca contactul intre celulele de sub scoarta care asigura prinderea
altoiului( sub scoarta se afla un strat subtire de celule care asigura cresterea pomului si care fac posibila
altoirea).Contactul are loc si pe partile laterale, in zona in care scoarta e sectionata, la fel cum e contactul la altoirea in
despicatura.
De asemenea, important este ca se pot altoi pomi cu grosime mica (de la 3 mm), cam tot timpul anului, indiferent daca
scoarta se desprinde sau nu.
Din comentariile de pe internet, unii din cei care au aplicat metoda au avut reusite de 95%.
Eu pot sa afirm ca, daca altoiul si portaltoiul sint sanatosi, reusita este de 100% in cazul in care s-ar aplica in luna martie
in pepiniera (adica pe pomi crescuti din saminta, aflati pe locul lor).
In pepiniere, se seamana simburii toamna, pomii rasar primavara si pina in luna august ei trebuie sa ajunga la grosimea
de altoire, adica 8-10 mm, dupa metoda clasica.
Pentru altoit este nevoie de urmatoarele :
- 1. O jumatate de lama de ras (se recomanad ca o lam nou s fie taiat in dou cu o foarfec si nu prin rupere
pentru ca la rupere se poate produce ranirea degetelor. De asemenea, daca folosim o lama veche-ea trebuie spalat si
din nou ne putem taia la degete ).
-2.O rola asemanatoare cu cea de scotch, dar obtinuta prin taierea unei portiuni (aproximativ 2 centimetri ) din o rola de
plastic autoadeziv pentru impachetat alimente(o rola costa intre 3 si 4 lei in supermarket-din ea se taie cam 12 role) .
Se recomand s se achizitioneze role de grosimi mici, care se pot taia usor cu un cutit ascutit-operatie care trebuie
facuta cu atentie pe o masa de lucru (la iesirea din material cutitul sa nu lovesca piciorul celui care taie sau alte persoane
care nu trebuie sa fie in preajm).
Rolele de grosimi mari sint mai economice, dar se taie greu.
Dac nu dispunem de rola de plastic alimentar autoadeziv se pot tia cu foarfeca panglici din pungi din plastic (alegem
pungi din plastic care se intinde nainte de a se rupe). n acest caz avem nevoie si de un fir de ata pentru a lega panglica
dup altoire, s nu se desfac. Eu am folosit fir de lina(lina are o grosime mai mare, nu apasa prea mult pe scutisor si
acopera si de soare-dar, am observat ca nu are importanta daca soarele bate sau nu prin folie).
-3 Altoaie . Altoiul este o nuia de un an ( virful unei ramuri) luata de la un pom valoros, pe care dorim sa-l nmultim.
Se recomand ca altoaiele sa aiba grosimea portaltoiului, aproximativ grosimea unui creion si sa provin de la pomi
sanatosi, din partea insorit a acestora.
La pomii care pornesc primii in vegetatie (cires, cais, piersic) altoiul trebuie recoltat in lunile ianuarie-februarie(chiar la
inceputul lui martie -mai merge). In cazul folosirii de muguri deja plecai altoirea are anse mai mici de reuita. Mugurii
de mr i pr pornesc in vegetatie mai tirziu, se pot recolta si in aprilie( cei situati la baza lstarului) si in caz de nevoie,
se pot pune si cei care au plecat ( colt de 1-3 mm).
La pomii ai caror muguri degera usor in timpul iernii(nuc) se recomanda recoltarea altoaielor inainte de gerurile mari.
Altoaiele astfel recoltate se pastreaza in beciuri sau camere reci . In beciurile umede se pot aseza direct pe podea iar in
cele uscate se recomanda asezarea deasupra unei tavi cu apa (sau albie).
Am pastrat altoaie destul de bine la tara, in frigider nefolosit( in incapere neincalzita), pe rafturi, cu putina apa in tava de
jos a frigiderului. Se poate folosi orice cutie care retine umiditatea( in camere neincalzite.)
Nu e bine sa pastram altoaie in tava de jos a unui frigider in functiune, ele se usuca dupa o perioada destul de scurta.
Ca sa nu se usuce, trebuie sa le invelim in ziare ude si la citeva zile sa mai stropim ziarele.
Sau, le putem pune in tavi facute din sticle PET cu sectiune patrata, acoperite cu nisip umed.
Altoaiele se pot pastra pina in momentul in care mugurii pleac. In cazul unui beci rece si umed mugurii ramn buni
pna in jur de 1 Mai. Dar e bine sa nu aminati altoirea pina in mai, mult mai bine reuseste cu altoaie proaspete.
Altoiele se leaga manunchi, cu un bilet in care se scrie soiul de pom.
Mugurii de cais, prun sau piersic sint dispusi uneori pe nuia cite 3 la un loc, din care 2, din margini, sint floriferi iar cel
central este vegetativ(mai ascutit decit cei florali). Se pot folosi pentru altoire si formatiunile triple de muguri( dupa ce vom
altoi, mugurii florali vor cadea singuri si va ramine doar cel central din care va creste lastarul). Mugurii florali de la
simburoase cad uneori in timpul pastrarii altoaielor, nu e nici o problema.
Unele specii de mar au nuiele cu muguri care nu prea ies in relief, de aceea se cauta nuiele mai coapte, pe care mugurii
sint mai evidentiati. In lipsa, merge ce gasim.
In unii ani-din cauza gerului sau secetei(muguri debili), lastarii anuali au muguri neviabili si ei nu vor pleca nici daca ramin
in pomul lor, deci altoirea cu astfel de muguri nu reuseste.
Sint soiuri de pomi cu ramuri tip pleata care au pe lastar muguri laterali, dar nu pleaca decit cel din virf. Eu am intilnit un
soi de visin foarte timpuriu cu ramuri pleata si am altoit in ochi crescind, dar degeaba-mugurele nu pleca(desi coaja
transplantata se prinsese); dupa aceea am vazut ca nici in pomul de unde am luat altoiul mugurii laterali nu
plecasera.Trebuia sa altoiesc prin metodele in care se alipeste o bucata de ramura cu virf (copulatie sau despicatura).
Nu este adevarat ca trebuie sa luam altoaie numai din pomii care sint pe rod. Din contra, e preferabil sa luam din pomii
altoiti in anii trecuti(deci stim ca sint valorosi) si care nu au muguri florali, pe care sa-i folosim din greseala(mai ales la
cires). Un alt motiv pentru care e bine sa luam altoaie din pomi care nu au intrat pe rod este acela ca un pom care
rodeste nu prea mai are energie sa produca toti mugurii viabili, mai ales daca a fost rod mult, an secetos si lipsa de
ingrasaminte.
Repet, la altoiele de cires trebuie avuta mare atentie sa nu se foloseasca mugurii de la baza lastarului anual, care sint
florali si nu dau lastari. Mugurii florali de cires se deosebesc prin faptul ca sint mai rotunzi si sint dispusi mai apropiati
intre ei la baza lastarului anual. La fel, mugurii de nuc sint de 2 feluri(daca nu socotim si pe cei florali, care apar mai
tirziu, in virful lastarului verde), trebuie folositi doar cei vegetativi.
La semintoase (mar, par, gutui) mugurii sint mixti si pot fi folositi toti, uneori din mugurele altoit apar mai intai un buchet
de flori iar apoi florile cad si pleaca unul sau doi lastari(se poate intimpla sa ramina si 1 fruct).
Sint unele larve care gauresc mugurii in interior(mai ales la cires) si trebuie sa studiem mugurele inainte sa-l folosim la
altoit-daca e intact(il cercetam si dupa ce am taiat scutisorul). Destul de des, dupa altoire, gindaci zburatori rod mugurii de
cires sau cais (e bine sa-i stropim cu un insecticid dupa ce am altoit).
Motivul principal pentru care uneori altoirea nu reuseste este ca mugurele transplantat nu e viabil.
-5. Portaltoaie . Portaltoaiele sint pomiorii de 1-3 ani pe care aplicam altoaiele.
In carti se recomanda ca portaltoiul sa fie de 1 an, de grosimea unui creion si in anul anterior sa fi fost bine ingrijit prin
udare astfel ca i coaja lui sa se desprinda usor si sa nu fie plantat atunci.
Prin metoda folosita de mine, se pot altoi pomi de la diametrul unui pai de griu pina la grosimea degetului mare( este bine
sa avem altoaie de dimensiuni diferite- deci vom alege pentru pastrare si altoaie subtiri, dar si groase).
Nu conteaza daca pomul a fost plantat in primavara(un pom altoit are sanse mai mari de prindere, pentru ca energia lui e
folosita de un singur mugure si pentru cresterea radacinilor) Putem sa ducem acasa orice pomisor salbatic gasit si sa-l
altoim inainte de a-l planta sau il punem, provizoriu, culcat in pamint(stratificare) pina se face vremea buna de plantat.
Cind se incalzeste, altoim acesti pomisori la masa sau pe picior dupa care ii plantam in livada, sau la scoala.
Daca facem rost de pomisori in timpul iernii(in lunile calde-ferestrele iernii), se pot altoi si pastra in beci pina la plantare,
cu nisip umed sau pamint pe radacini. Eu am altoit in februarie un snop de butasi de mar, in ochi si despicatura, i-am
pastrat in beci(nu stiam ce efect are gerul asupra unui altoi crud) si i-am plantat prin aprilie. Spre mirarea mea, altoirea a
reusit foarte bine, prin ambele metode. Uneori am altoit la inceput de martie in livada, dupa citeva zile a fost inghet, dar
altoiul s-a prins. Mugurele altoit devreme, la inceput de martie, pleaca in vegetatie cam in acelasi timp cu cei din natura.
Este mai usor sa altoim inainte de plantare, decit sa altoim dupa ce am plantat.
Regula ca altoirea se face doar cind seva circula, nu este adevarata.
Ce folosim ca portaltoaie?
Pentru a obtine cires avem nevoie de portaltoi din : visin, cires crescut din saminta , cires amar, malin( ciresul, dei e
simburos, nu merge pe corcodu ).
Deseori, sub visini sau sub ciresii altoiti pe visin sint sute de lastari de visin care pot fi altoiti pe locul unde sint ( se aleg
cei din margini, care au mai mult soare). La crestere ei sint hraniti de pomul mama dar isi dezvolta si radacinile. Ciresii
obtinuti se scot in primavara urmatoare si se planteaza in locurile dorite.
Putem de asemenea sa scoatem puietii de visin si sa-i altoim in mina, dar procentul de prindere al pomului(nu a altoirii)
este mai mic( depinde si de ingrijirea pe care o acordam, sa fie udat la timp, etc.) .La restul de pomi, altoirea inainte de
plantare da rezultate destul de bune.
Pentru cais,piersic,prun ( simburoase) avem nevoie de : corcodu, cais salbatic, prun salbatic, piersic din saminta,
porumbar (tot smburoase) . Simburoasele se pot altoi ntre ele ( de exemplu : prun pe cais sau invers, piersic pe cais
sau prun ) . Se pot aplica pe ramurile unui corcodu mai multe altoaie diferite (piersic de vara, piersic de toamna, cais
timpuriu, cais tirziu, prun).
Marul se altoieste pe marul franc(din saminta) sau pe drajoni(lastari crescuti din radacina unui mar mai batrin). Sint
portaltoaie de mar numite vegetative(majoritatea celor de pepiniera) care dau usor radacini daca un lastar este ingropat.
Din radacina lor cresc multi lastari(drajoni) care formeaza foarte usor radacini si se pot folosi la plantat chiar daca au
doar citeva mustati de radacina sau deloc, vor forma radacini mai tirziu, ca si via butasita.
Eu am altoit, ca experienta, 10 lastari portaltoi vegetativi fara radacina si i-am ingropat la scoala, 6 au facut radacini si au
devenit pomisori pina toamna.
Parul se altoiete pe par paduret ( caz in care crete mare si rodeste tirziu) sau pe gutui (caz in care are talie mica si
rodeste mai devreme). Lastarii de gutui cu radacina(drajoni) se obtin usor, ei apar din radacina unui gutui mai batrin.
Portaltoiul de par se obtine mai greu, exista portaltoi speciali vegetativi( ca la mar) care dau talie mica si care mai
lastaresc din radacina.
Parul se altoieste si pe paducel(sau gherghinar).Paducelul se gaseste din abundenta in paduri.
Nu recomand altoirea pe par paduret, pomul creste mare si nu se poate trata.
Gutuiul se altoiete pe gutui sau paducel. Seminoasele (mr, pr, gutui) se pot altoi ntre ele-eu am ramuri de mar in peri
sau par in gutui.
Gutuiul trebuie altoit cit mai devreme, la pastrare coaja altoiului de gutui se usuca repede si procentul de prindere e mai
mic
Nucul se altoieste pe nuc iesit din nuca. Nucile se planteaza de toamna, la scoala sau direct pe locul unde vrem sa avem
nucul. Exista pericolul ca ciorile sau sobolanii sa dezgroape nuca, chiar incoltita. De aceea, e preferabil sa punem nuci
mici la stratificat din toamna( le punem in ladite cu nisip umed, in beciuri fara sobolani), sau sa le tinem primavara 2-3
zile in apa de 60 grade, apoi inca 2 saptamini in nisip umed la 25 grade, inainte de plantare. Dupa plantare, e bine sa
protejam cu plasa de rabit sau o sita metalica, contra ciorilor.
La adresa: http://www.recolta.eu/producerea-materialului-saditor-la-nuc-juglans-regia/
gasiti informatii mai detaliate, eu nu am facut asta, gasesc destui puieti de nuc rasariti singuri.
Portaltoiul poate fi un pomior care a crescut pe un loc din anul trecut i ramne pe locul lui sau poate fi un pomior pe
care l-am dezgropat din locul unde l-am gasit si il replantm.
Putem sa gasim undeva un pomisor de 1-3 ani, il dezgropam, il retezam la 30-40 cm, il ducem acasa si il altoim inainte
de a-l planta, sau il plantam si il altoim mai tirziu .
Altoirea cu replantare se face numai in perioada de repaus vegetataiv . Reusita plantarii unui pom depinde de cantitatea
de substante inmagazinate in trunchiul lui si din care se hranesc radacinile si mugurii pe care-i lasam, de aceea vom
plasa mugurele altoit cit mai sus posibil-la inaltimea la care dorim coroana. Putem pstra pe un portaltoi mai dezvoltat(2-4
ani) 3-4 ramuri bine orientate i vom aplica pe fiecare in parte cte un altoi de acelai fel sau soiuri diferite. Aceasta
metoda este buna in cazul in care infiintam o livada in locuri nepazite sau locuinte de vacanta, de unde se fura pomii
cumparati scump din piata( vom planta corcodusi, in 2-3 ani ei vor face coroana si se vor altoi sus, pe ramuri -hotii se vor
obisnui intre timp ca sint pomi salbatici si cind vor baga de seama ca sint altoiti, vor fi prea mari ca sa fie furati).
Cind se altoiete ?
Cu altoaie recoltate in ianuarie-martie si pastrate la rece se altoieste incepnd cu luna martie si pina cind mai sint bune
altoaiele(pina pleaca mugurii de pe ele, in jur de 1 mai)
Dupa 10-15 mai si pina toamna, se poate altoi din nou cu altoi luat direct din pom(un lastar care a crescut in acea
primavara pina la data altoirii, chiar daca mugurii nou formati nu sint complet dezvoltati, ei se vor dezvolta dupa altoire).
Toamna tirziu se recomanda altoirea in ochi dormind(nu se mai reteaza pomul deasupra altoirii), altfel exista pericolul ca
lastarul aparut din mugure sa degere.
Cu altoi luat din pom, dupa 10-15 mai, altoirea reuseste chiar mai bine, pentru ca mugurii noi sint sanatosi. In acest caz,
trebuie sa fortam plecarea mugurelui aplicat prin indepartarea permanenta a lastarilor crescuti din port. Repet, mugurele
aplicat va pleca mai tirziu, pentru ca nu este complet dezvoltat.
Cum se altoieste ?
Pregatirea portaltoiului
Se pregatesc materialele(lama, folie, altoaie, foarfeca de vie), se face deplasarea la portaltoi, se alege inaltimea si locul cu
scoarta curata(fara ghimpi sau lovituri) si se reteaza portaltoiul cu foarfeca( cu lama taietoare a foarfecii spre locul unde
altoim, lama de sprijin in spate).
Simburoasele se reteaz pentru altoire la o inaltime convenabil in functie de grosime, calitatea scoartei, dorinta
protectiei(daca altoim mai sus, pericolul ca un animal sau om sa calce pe altoi este mai mic). Inaltimea recomandata este
de 30-50 cm.
La simburoase, daca altoim mai sus, nu va apare diferena de grosime intre trunchiul de portaltoi si altoi (de exemplu
dac altoim cais pe corcodu la inalimea de 30-50 cm de sol se va observa peste ani trunchiul lucios al corcoduului in
partea de jos a punctului de altoire si portiunea de trunchi de deasupra cu coaja aspr caracteristica caisului, dar de
aceeai grosime).
Daca vom aplica un mugure de cire pe un viin, trebuie sa o facem cit mai aproape de sol posibil, altfel partea de trunchi
viin va rmne mai subire decit partea de sus (cire) iar pomul se va fringe la vint.
De aceea ciresul pe viin si parul pe gutui se vor altoi pe cit posibil cit mai aproape de sol.(daca aveti visini care cresc cu
talie mare, puteti experimenta altoirea mai sus-sa vedeti daca apar diferente de grosime sau nu). Pe malin sau cires din
saminta, ciresul se poate altoi mai sus.
Daca vom scoate de sub un visin un lastar cu radacina pe care vrem sa-l plantam dupa ce l-am altoit, apare urmatoarea
problema: din necesitatea de a altoi cit mai aproape de radacina, pomisorul altoit va avea putin trunchi, deci nu va
dispune decit de o mica cantitate din substantele necesare cresterii. De aceea, sansele lui de a se prinde sint mai mici
decit ale unui pom cu volum mare de lemn.
Pentru a mari reusita obtinerii unui cires din visin mutat din locul lui, se planteaza un visin cit mai timpuriu posibil. Se
aplica mai tirziu un mugure de cires cit mai aproape de sol, pastrind portiunea de visin de deasupra(ca la ochi dormind)-
energia din partea ramasa va fi folosita pentru dezvoltarea radacinilor. Se lasa in partea de sus doar 2-3 muguri de
visin(ca sa nu consume multa energie) iar cind se considera ca pomul s-a prins(s-au format lastarii de visin in partea de
sus), se cresteaza visinul deasupra altoiului-se indroduce oblic(ca sa intre mai usor in tulpina) lama cutitului pina la
maduva, la 5 cm deasupra altoiului, ca sa fortam plecarea mugurelui de cires. Dupa ce lastarul de cires aparut din
mugure are citeva frunze, se reteaza portul deasupra altoirii
Sau, mai bine, se amina altoirea in anul urmator, cind visinul e prins(nu e o pierdere de timp, la pom conteaza cit e de
dezvoltata radacina)
De asemenea, nici marul nu trebuie altoit prea sus fata de sol atunci cind se folosesc portaltoi vegetativi(pentru ca pe
portiunea de portaltoi de deasupra solului vor aparea formatiuni cu aspect de buba, care sint de fapt locuri de unde ar
vrea sa apara radacini). Totusi, eu altoiesc marul cam la 20-25 cm distanta de radacina(pentru a asigura energie de
crestere ) si ingrop pomul mai adinc, cu punctul de altoire linga sol( vor apare radacini din port, pe toata lungimea
ingropata). La fel se procedeaza si in cazul parului altoit pe gutui, din gutui apar radacini usor.
Pe internet, cineva a afirmat ca in cazul altoirii de cires pe visin, nu apar diferente de grosime daca se altoieste pe ramuri.
Am si eu un visin altoit pe ramuri, e de virsta mica, inca nu pot sa ma pronunt, diferenta de grosime se manifesta, dar nu
e prea mare.
Altoirea
Pregatim rola de plastic ca sa avem capatul disponibil( e asa de subtire ca e greu de gasit capatul si nu trebuie sa stam
cu taiturile facute pina gasim capatul ) si executam operatiile:
Se alege, dupa examinare vizuala, un mugure de pe nuiaua altoi, astfel incit sa fie intact. Se decupeaza cu lama
mugurele, cu o bucata de scoarta(decupajul obtinut se numeste scutisor-de la scut).
Scutisorul poate fi de 2 pna la 4-5 cm.( cu cit mai lung-mai bine). Chiar daca lungimea scutisorului este mica din cauza
ca am gresit la taiere il putem folosi (daca sintem in criza de altoaie)- se prinde.
Se incepe cu decupatul deasupra mugurelui la 0,5 cm si se taie pe sub mugur intre coaja si lemn, astfel incit lama sa
alunece pe sub coaja, fara s taie din lemn. Dupa taiere este ideal s se vada partea lucioas de sub coaja (stratul de
celule care asigur creterea si regenerarea lemnului). Daca nu apare luciu, nu e vina noastra, inseamna ca pomul a
suferit de lipsuri, se prinde si asa.
Nu conteaza daca s-a taiat sau nu putin lemn din altoi. Merge oricum, dar ne ferim sa taiem si lemn pentru ca merge mai
greu lama.
Scutisorul se aseaza pe o suprafaa curata, s nu se murdreasca taietura, pina taiem si portaltoiul(daca putem, tinem
scutisorul in mina stinga iar taierea scoartei pe port o facem cu dreapta).
Daca culoarea sub scoarta este maronie, lastarul a inceput sa se degradeze sau a fost lovit in zona decupam alt mugure
sau alta zona din port.
Cu cit ne apropiem de 1 mai, acest fenomen(culoarea maronie sub scoarta) se observa mai des-daca nu avem lastari mai
buni folosim ce avem, mai merge.
Tot dupa taierea scutisorului, cautam urme ale unui vierme care ar fi putut minca mugurele.
Mugurii de cais sint de regula asezati pe niste umflaturi, scutisorul se taie mai greu pentru ca lama va intra in lemn-
atentie sa nu va taiati degetele. De aceea, putem incepe decuparea scutisorului invers(de jos in sus-la fel si la nuc). In
unele carti se recomanda ca taierea scutisorului sa se faca mereu de jos in sus, eu m-am obisnuit invers, trebuie facut
cum ni se pare mai usor. Motivul pentru care tai de sus in jos este ca scutisorul iese mai lat in dreptul mugurelui.
In partea de sus a portaltoiului, la 0,5-1 cm de capatul retezat, se executa cu lama un decupaj de coaja, pe cit posibil la
fel cu cel rezultat la decuparea scutisorului.
Decuparea poate fi facuta de sus in jos(eu asa m-am obisnuit) sau de jos in sus-in cazul asta putem decupa pina in
capatul portului.
In caz c nu se reuete din prima asemanarea cu decupajul din altoi(lungime, latime), se mai cioplete din portaltoi pina
se obtine lungimea si latimea dorita . In cazul cind a doua tietura(pe portaltoi) e mai lunga , nu e nici o problem,
scutisorul se va aeza in partea de jos, fara spatiu intre scoarta portului si cea a scutisorului(in partea de sus va putea
ramane deci o portiune fara scoarta)
Daca portul e mai subtire decit nuiaua altoi, decupajul din port nu va putea fi realizat in latime dintr-o singura taiere cu
lama, este necesar sa mai cioplim, mai ales in partea de sus-unde va fi mugurele(scutisorul este mai lat in dreptul
mugurelui, din cauza ca mugurele sta pe o ridicatura).
(Repet, decupajul se executa dupa ce am retezat portaltoiul deasupra unei zone alese de noi cu scoarta curata, fara spini
sau rani. Va fi mult mai usor de infasurat folia decit la metoda in ochi dormind cind ne incurca partea de deasupra a
portaltoiului.)
Daca vrem, dupa ce am decupat scoarta portului, putem realiza(suplimentar) in partea de jos a decupajului o taietura cu
lama pe sub coaja portaltoiului, cam 1 cm.
Aceasta operatie o executam ca sa realizam un fel de limba, sub care putem introduce capatul de jos al
scutisorului(scutisorul se va impana sub coaja si va fi sustinut, iar noi vom avea mainile libere sa cautam ce ne trebuie-
folia, de exemplu). De asemenea, acea taietura(limba) ne va fi de folos in reglarea lungimii decupajului-vom introduce
scutisorul sub limba atit cit este necesar ca si in partea de sus sa se acopere la fix decupajul de catre scutisor.
Daca portul e mult mai mai gros decit nuiaua altoi, cind decupam coaja portului, putem sa tinem jumatatea de lama putin
indoita spre noi(cu doua maini), astfel incit decupajul sa iasa de latime mai mica decit daca am taia cu lama dreapta.
Pentru a nu se produce rnirea degetelor cu lama este obligatoriu ca nuiaua ( altoi sau portaltoi) de pe care se
decupeaza scoara s fie inuta cu mna stng DEASUPRA locului de unde taie lama, pentru ca n cazul cnd lama iese
brusc din lemn ( de exemplu -mugurele de cais e aezat pe un clci lemnos care se taie greu) s nu se opreasc in
buricul degetului mare sting.
Se recomand sprijinirea ambelor mini pe o masa sau pulpa unui picior(cind sintem in cimp) astfel nct micarea lamei
s se faca lin , din articulatia mainii, cu miscari ca la fierastrau .
Cele doua operatii(taierea scutisoruli si decuparea portului) se pot executa si in ordine inversa, eu le fac in aceasta ordine
pentru ca dureaza mai putin sa decupez portaltoiul decit taierea scutisorului, deci una din suprafetele taiate e expusa mai
putin mediului(soare, vint).
Dupa ce am verificat daca decupajul din portaltoi este la fel de lung sau putin mai lung decit scutisorul, facem
suprapunerea scutisorului peste decupaj astfel:
1.se apuca portaltoiul cu mina stinga, sub decupaj, cu degetul mare in dreptul decupajului (decupajul spre noi),
2. cu mina dreapta se apuca scutisorul si se aseaza peste decupajul din port-se tine apoi cu degetul mare de la mina
stinga,
3. se ia rola de folie in mina dreapta intre inelar si degetul mare, bagind aratatorul in rola(capatul foliei e in afara, linga
degetul mare, ca sa se desfasoare de pe rola cind infasuram pe pom in sensul acelor de ceas),
4. se aseaza capatul foliei pe portaltoi in partea opusa scutisorului si se tine(apasa) cu aratatorul sting,
5.se infasoara folia in jurul scutisorului tragind si controlind rotirea rolei cum fac electricienii cu izolirbandul- cu primele trei
degete de la mina dreapta( se trage atit de tare cit folia sa nu se rupa); se infasoara citeva rotatii deasupra unghiei si apoi
se elibereaza baza ca sa se infasoare si partea de jos cu 3-4 straturi, dupa care se infasoara spre mugure- pina linga el.
Se trece apoi deasupra mugurelui, trecind folia prin spatele lui, fara sa-l acoperim cu plastic . La sfirsit, infasuram folia pe
capatul portului, depasind cu jumatate de banda partea de sus a portului, iar la final tragem mai tare sa se rupa folia, apoi
rasucim folia intre degete(facem un mot- ca sa nu se desfaca mai tirziu din cauza vintului )
Ne putem antrena in casa folosind un creion pe post de portaltoi si o fisie de hirtie(pe post de scutisor) de 4-5 cm pe
care desenam un mugure la 5mm de un capat.
Dac nu avem role de plastic alimentar si folosim fsii de plastic tiat din o punga, dupa ce infaurm ct de strns permite
ca s nu se rup plasticul, nfurm cu firul de lna ( s tina panglica s nu se desfac) i facem un nod.
Mugurii de cire, cais, prun sint sensibili la rupere prin lovire (snt ieii in afar ) i trebuie protejati .
Dac e cazul, dupa ce am altoit, punem o protectie impotriva ruperii mugurelui prin calcare de om sau animal (nfigem
citeva beioare ramase de la taierea portaltoiului in pmnt, pe lng mugur. Daca avem copii mici, e pericol ca acestia sa
se impiedice si sa cada cu fata in bete, e mai bine sa protejam cu fier beton subtire, indoit in forma de U intors ).
De obicei din mugurele transplantat pleac un lstar in 1-2 sptmni, n functie de vreme si perioada cind am altoit.
Daca cineva a calcat pe pomul altoit si a rupt mugurul de cire transplantat, altoirea e pierdut i trebuie refacut (dac
mai avem lastari la rece). Daca nu mai avem loc in jos pe scoarta, plasam scutisorul in partea opusa primei altoiri.
Daca am altoit cais si cineva a rupt mugurele altoi, apare alt mugure din rezerva de muguri de lnga mugurele principal
(nu e nevoie de realtoire, dar pleac mai tirziu cu 2-3 saptamini).
Dupa ce am altoit urmrim pomiii i nu vom lsa sa creasca alti muguri n afara celui pe care l-am transplantat, n caz
contrar mugurele nostru nu va pleca sau va da un lastar firav, coplesit de cei slbatici.
Cind mugurele a inceput sa creasca, se inlatura folia cu care l-am legat prin desfasurare(atentie sa nu rupem lastaul
crescut din el) sau prin taiere longitudinala cu lama in partea opusa mugurelui. Se poate intirzia cu aceasta operatie 3-5
saptamini, dar nu mai mult decit termenul cind locul de altoire incepe sa fie sugrumat ca urmare a cresterii in diametru.
Daca se dezleaga prea devreme, e pericol ca vintul sa dezlipeasca lastarul crescut din mugure, de aceea in unele carti se
recomanda ca mugurele sa fie plasat in directia vintului dominant sau sa fie legat cu un betisor de restul pomului sau de
un arac. Daca uitam altoaiele nedezlegate, pomul ramine subtire in locul unde e strangulat de folie. Daca nu s-a frint,
pomul isi revine in anul urmator, e bine sa-l legam de un arac.
Cum procurm portaltoaie ? ( repet unele lucruri)
Putem avea pomi salbatici crescuti pe un loc bun si ii altoim acolo(vor avea o crestere buna din primul an).
Daca nu, cutm corcodui, zarzri, meri, gutui crescuti pe sub pomi -i dezgropm ( dac mai sint n repaus vegetativ ),
i ducem acas i altoim n mn, dup care i ngropam pe locul unde dorim s creasc pomul, sau i punem la coal.
Putem semana toamna smburi de corcodu, cais, piersic, cais (dac am strins anul trecut) la coal sau direct pe locul
unde dorim pomul ( vom altoi anul urmator-dar trebuie sa avem grija sa nu uitam de ei si sa fie sufocati de buruieni)
Putem cuta rsad de corcodu, cires sau zarzar, rsrit sub pomi batrni (cit mai devreme dupa ce au ieit din pmnt
i mai au rezerva de hrana in cotiledoane) i plantam acest rsad n un loc unde l putem ngriji(scoala de pomi) sau pe
locul unde dorim sa avem pomul, pentru a fi altoiti la anul.
Uneori se pot obtine pomi din butai- gutuiul si unele portaltoaie de mar dau radacini ca i vita de vie dac nuielele sint
ingropate i udate la timp.
Se pot altoi pomi batrini pe ramurile de sus de grosime potrivit (cit creionul si pina la grosimea degetului mare). De
exemplu se pot pune altoaie de mar in par sau invers, muguri de pr pe un gutui batrn, sau diferite soiuri de mar pe alt
mar(mar de vara pe mar de toamna). Se pot pune ramuri de cais si piersic n prun sau invers, se pot altoi pe un corcodus
o ramura de cais, una de prun i alta de piersic.
Piersicul este sensibil la boli i nu se recomanda altoirea multor pomi cu piersic pentru c nu rezist la boli. De aceea e
bine ca in fiecare an sa facem citeva craci de piersic in ceilalti pomi simburosi pe care ii avem.
Portaltoi de nuc obtinem semanind toamna nuci sau cautind nuci mici crescuti pe sub nuci batrini-vor fi mutati pe locul lor.
Unii oameni nu au incredere ca altoirea va reusi si prefera sa puna pomisorii la scoala.Transplantarea lor inseamna un
an pierdut. Deci, plantati direct pe locul lor.
Altoirea facuta primvara se numete in ochi plecnd iar cea facut n acelai mod toamna tirziu, se numete n ochi
dormind .
Dac am ratat in primvar ( din lipsa de altoaie, altoaie recoltate trziu sau ru pstrate )- altoirea se poate face dupa
10-15 mai, cind se formeaza pe lastarul crud aparut un mugure la subioara frunzei ( chiar dac mugurele nu e complet
dezvoltat, el se dezvolta dupa altoire). Uneori e nevoie de altoirea in vara daca am gasit mai tirziu un pom valoros si vrem
sa-l avem si noi.
Procedeul e acelai dar mugurele care se transplanteaz se ia impreuna cu codia frunzei la subtioara careia se afla. Din
frunza se taie cu foarfeca(sau se rupe) cea mai mare parte si se lasa o portiune ct unghia. Unii nu lasa decit o bucatica
de codita, de care apuca scutisorul cind se altoieste.
Altoiul se ia direct din pom i se altoiete cit mai repede (daca sintem in deplasare, lastarul crud se poate pastra la nevoie
1-2 zile invelit in o punga uda, dupa ce s-au lasat doar coditele frunzelor).
Altoirea din vara e reusit daca dupa 7-10 zile codia frunzei este inca verde la baza si se desprinde uor daca e
apasata in jos.Uneori, cind altoiul a prins foarte bine, frunza ramine verde si nu se desprinde.
Daca altoirea nu a reusit, codita se innegreste si nu se desprinde de portaltoi.
Din mugure va pleca un lastar care pin toamna poate ajunge pin la un metru, dac pomul este ngrijit.
Exista pomi incompatibili cu unele portaltoaie, eu am avut un soi de cires timpuriu care nu a prins pe visinii din curtea
mea, poate trebuia altoit pe malin sau altceva.
Daca un altoi nu e compatibil cu portaltoiul, se foloseste o altoire intermediara(adica eu, in situatia de mai sus, trebuia sa
altoiesc ciresul timpuriu pe un cires obtinut din visin).
Putem altoi o ramura pe un pom btrin si far s retezm ramura nainte de altoit (e mai greu de realizat, ne jeneaz la
nfurarea plasticului ) dar mugurele va rmne n stare dorminda pin anul viitor cind va trebui sa retezem(altoire in ochi
dormind- altoim aa cind nu vrem s plece mugurele-de exemplu: e toamna tirziu i lastarul care apare nu mai are timp
s se dezvolte i va degera ). Piersicul altoit toamna are tendinta sa plece, oricit ar fi de tirziu in toamna.
Altoirea nucului reuseste mai greu. Dar nu este o problema, caci altoirea se poate repeta de mai multe ori, in primul an
sau in anii urmatori.
Mugurii de nuc sint de 3 feluri.
Din unii muguri ies florile barbatesti(mitisorii). Acestia se deosebesc usor de restul, pentru ca au forma unui mic con.
Mugurii vegetativi sint ovali, mugurii florali apar mai tirziu in virful lastarului crud(nucul infloreste in jur de 23 aprilie, de
Sfintul Gheorghe).
Trebuie sa fim atenti sa folosim mugurii vegetativi si nu pe cei in forma de con.
E de preferat sa luam altoaie de la nuci care nu au rodit( de exemplu, de la un nuc altoit in anul precedent deci care e
bun), pentru ca pomul, neconsumind energia pentru cresterea nucilor, va avea muguri mai sanatosi
Cind taiem scutisorul, o putem face si in sens opus, adica vom taia cu lama de jos in sus(pentru ca, daca vom incepe de
sus in jos, lama va intra in lemn pina la maduva, din cauza denivelarii pe care e asezat mugurele si va fi greu de iesit cu
lama din lemn).
Au fost ani in care altoirea de primavara la nuc nu mi-a reusit deloc. Uitindu-ma prin nucii de unde am luat altoaie, am
aflat una din cauze: mugurii laterali de pe lastari nu au fost viabili, pentru ca nu au dat lastari nici in pomul de unde i-am
recoltat(au plecat doar 1-2 muguri din virf-probabil din cauza secetei si gerului)
Deci, e important sa luam mai multe altoaie si sa folosim doar mugurele din virf sau cel imediat de linga el. Este bine, la
nuc, sa luam altoaie la inceputul iernii, inainte de gerurile mari si sa le pastram in nisip umed.
Din experienta, la altoirea nucului(ca si la lamai) apare urmatoarea problema: desi scutisorul se prinde, atunci cind e
aplicat in partea de sus a unui port retezat, mugurele altoi nu pleaca, aparind lastari din partea de jos a portului, deci
nucul(ca si lamaiul) se comporta diferit decit restul pomilor, unde nu apare acest fenomen.
Un material video cu altoirea unui nuc vara este aici: http://www.youtube.com/watch?v=7lrdWQEO9aU
Din film se vede ca este cel putin luna iunie, scutisorul a fost aplicat in partea de jos a portaltoiului(metoda chip sau
simplificata), iar mai tirziu(dupa ce altoiul s-a prins-se vede dupa cum s-a desprins codita), se forteaza cresterea
mugurelui facind cu un cutit o incizie in port, la 5-6 cm deasupra mugurelui, pina la maduva; Este pericol ca vintul sa
indoaie si mai mult lastarul portaltoi si sa-l despice, trebuie deci sa legam portul de un arac, (putin inclinat, ca sa nu se
sudeze taietura la loc)
Metoda 2-Copulatie simpla: La nuc reuseste bine in faz de lastari cruzi(in luna iunie).
Se iau ca altoaie citiva lastari cruzi de la un nuc altoit sau laudat . Pe lastari se lasa doar codita frunzelor. Pe un mic nuc
plantat in primavara sau in anul precedent se executa taierea oblica(cu o lungime de 3-5 cm) a virfului crud, in zona de
grosime cit a unui creion.
Acelasi lucru se face la baza lastarului altoi, ales la grosime apropiata. Dupa ce se suprapun zonele taiate, se infasoara
cu folie si se leaga cu sfoara de cinepa. Altoiul aplicat e de preferat sa fie un virf de pe care s-au inlaturat frunzele.
Altoirea in copulatie simpla se face poate face la toate speciile pomicole atit primavara (martie-aprile) cu altoi pastrat la
rece, cit si mai tirziu in faza de lastar luat din pom. Se poate aplica si la vita de vie, primavara, sau dupa 1 iunie-cu lastari
cruzi.
Daca nu avem lastari altoi cu diametru egal cu al portului, se poate face o copulatie si daca diametrul nuielei altoi este
mai mic decit cel al portului, taind mai putin din port.
Daca altoim in copulatie, putem face si o altoire in ochi, in partea de jos; daca nu s-a prins in virf copulatia, stimulam
plecarea mugurelui de jos ca in filmul de mai sus.
La nuc se mai foloseste si altoirea in Oculatia inelara.(eu nu am incercat)-metoda e prezentata pe net.
O metoda de altoire la nuc pe care am vazut-o pe net(dar nu am salvat adresa) era urmatoarea:
Un port de nuc era retezat la inaltimea de 1 m si grosimea unui deget. Dupa ce se cresta in cruce scoarta in partea de
sus, se efectua decojirea cojii(asa cum se decojeste o banana), pe o lungime de 7-8 cm. Se taia o bucata de 5 cm din
virful decojit(coaja decojita atirna in jos). Din o bucata de ramura altoi de aceeasi grosime, se inlatura la baza coaja(prin
cioplire la sectiune patrata) pe o lungime de 6 cm, se aseza in capatul portului si se invelea cu coaja decojita de pe port.
Se lega apoi cu panglica de folie. Era curios faptul ca bucata de altoi se cioplea in sectiune patrata in zona unde era
decojit, inainte de a fi introdus in locul miezului taiat din portaltoi si faptul ca raminea o portiune decojita de scoarta lata de
1 cm pe bucata de altoi, intre altoi si portaltoi.
Daca o sa practic aceasta metoda, o sa las altoiul doar decojit, nu cioplit patrat, pentru ca teoria spune ca prinderea
altoiului e asigurata de celulele de sub scoarta. Iar zona neinvelita in scoarta o sa o fac cit pot de mica sau nula. In film,
altoirea era facuta prin vara, frunzele nucului erau complet dezvoltate.
O alta metoda de altoire la nuc este la adresa : http://www.youtube.com/watch?v=8M6KTOXwFpA&NR=1.
Este asemanatoare cu oculatia inelara, dar mai simplu de executat. Cred ca retezarea deasupra se face citeva saptamini
mai tirziu, sau anul urmator. Cel care altoieste este la al doilea mugur prevelat din altoi, de aceea portiunea decojita de
pe nuiaua altoi este asa de lunga.
De asemenea, altoirea in oculatie inelara se recomanda la trandafir, pentru ca mugurele de trandafir e lat si la taierea cu
lama se poate leza( scutisorul scos de lama e mai ingust decit mugurele).
Pentru lamai va recomand metoda Chip , sint poze la adresa http://pumosu.sunphoto.ro/lamai_altoit_prin_metoda_Chip.
Eu nu am aplicat-o. In poze se vede ca portul s-a retezat cind lastarul era destul de dezvoltat. Daca altoiti un lamai,
important e sa nu retezati portul atunci, ci numai dupa ce a aparut lastarul din mugurele aplicat(repet-ca mugurele altoit
sa plece-trebuie stimulat prin ciupirea lastarilor de deasupra sau crestarea portului deasupra altoiului ).
Eu am altoit citiva lamai cu retezare deasupra, operatia a reusit dar pacientul a murit-adica scutisoarele s-au prins, au
ramas verzi citeva saptamini, dar mugurii nu au plecat si s-au uscat virfurile cu tot cu altoaie, dupa ce au plecat alti lastari
mai jos. De aceea, cred ca nu trebuie retezat portul decit dupa ce pleaca mugurele transplantat. Poate ca si perioada de
altoire e importanta, se pare ca e mai bine in luna mai. Metoda Chip consider ca este putin mai greu de executat, in plus,
se micsoreaza suprafata de contact a stratului de cambiu, deci e de preferat sa o inlocuiti cu metoda simplificata.
Altoirea in despicatura(ma refer la alte specii pomicole-nu stiu daca merge la nuc sau lamai) utila atunci cind portaltoiul
este prea gros de altoit in ochi. Metoda e descrisa in carti, dar eu nu folosesc ceara de altoit, ci imbrac in folie de plastic
zona altoita. Eu am aplicat-o din februarie si pina in mai, cu altoaie pastrate la rece(nu merge tot timpul anului).
Reusitele sint mari, dar e mai mult de munca.
Elemente de finete la altoirea in despicatura:
- daca retezam portul cu foarfeca vom executa crapatura la 90 grade fata de locurile in care foarfeca a strivit coaja la
intrarea lamei si in partea de sprijin din spate(cel mai mult se striveste in spate).
-la despicarea tulpinii, nu vom folosi o lama de cutit groasa pentru ca portaltoiul va crapa (inainte de a fi taiat ) pe o
directie serpuita si contactul cu altoiul nu va fi bun. De aceea, eu folosesc la despicare un cutter iar despicarea o fac prin
apasare cu inclinare alternativa in cele doua parti ( lama cutterului sa taie drept coaja pe ambele laterale, inainte ca portul
sa crape). Atentie-lama se poate rupe-pericol de accident. Ca sa nu se rupa lama, putem apasa pe ea cu un lemn, la
capete, fara sa fortam de miner. De asemenea, vom folosi un cutter si la taierea in pana a lastarului(iese o taietura mai
dreapta decit cu lama).
Daca portaltoiul este mult mai gros decit altoiul(deci scoarta lui este mai groasa), alinierea altoiului cu portaltoiul se va
face nu la exteriorul scoartelor, ci se vor alinia pe circumferinta lemnului fara scoarta(deci nuiaua altoi va fi putin mai
inauntru scoartei portaltoiului)-acest lucru e necesar pentru a se pune in contact tesutul de celule de sub scoarte, care
asigura prinderea si cresterea pomilor(cambiu).
Ca sa putem fasona altoiul in forma de pana, vom apuca lastarul de virf si vom taia cu cutterul la baza, in lateralele unui
ochi sanatos. Pana va avea o lungime de 3-4 cm, lungime aleasa tinind cont ca unghiul penei sa fie egal cu acela format
de despicatura portaltoiului(in timp ce cioplim altoiul, portaltoiul se tine despicat cu o surubelnita, ca sa putem compara
unghiurile).
Dupa ce am cioplit pana si am verificat daca se potriveste cu unghiul crapaturii din port, atunci taiem din lastar partea de
jos cu 2-3 muguri.
Cu cit lungimea penei e mai mare, cu atit sint mai mari sansele ca undeva sa se realizeze un contact intim intre celulele
de crestere de sub coaja.
Pana nu se face simetrica, partea fara taietura care se aseaza in afara, este putin mai lata, astfel incit atunci cind altoiul
este strins in crapatura, sprijinul(deci contactul intre scoarta portaltoi si altoi) sa se faca in zona din afara, pe scoarte.
Daca pomul e gros, e pericol ca forta mare de presare sa striveasca pana, deci diferenta de latime intre lateralele penei
va fi mica si nu se recomanda stringerea puternica cu folie sau sfoara.
Se aseaza altoiul in crapatura astfel incit straturile de cambiu sa fie in contact iar capatul penei din altoi sa fie cu 2-3 mm
mai sus decit capatul portului(se pare ca asa se imbraca mai bine cu tesut rana) . Se infasoara cu folia de plastic incepind
de la o distanta de 2-3 cm. sub capatul crapaturii. Se dau mai multe straturi ca sa nu fie nevoie de legare cu sfoara. In
partea de sus se inveleste capatul bine cu folie. Rupem din folie bucati pe care le punem ca un capac pe taitura portului,
astfel incit sa nu ramina nici un spatiu pe linga altoi. Dupa ce am pus capace, mai infasuram din nou pe capat, ca sa
fixam folia pusa capac. Se poate picura pe taietura de sus si putina ceara de la o luminare aprinsa(dupa ce am altoit,
inainte sa punem capace), nu e chiar asa greu de facut, dar eu nu am folosit.
Folia folosita pentru invelire la altoirea in despicatura va fi mai lata
Pentru altoirea in despicatura, cind taiem rola de plastic autoadeziv cumparata din supermarket, vom face si 1-2 role mai
late ( latime de 4-5 cm.)
De obicei, daca diametrul portului e mare, se pun doua altoaie, cite unul pe fiecare parte a crapaturii, astfel incit se
echilibreaza la stringere iar sansele sint mai mari. Daca diametrul portului e mic(pina la 2 cm) se pune un singur altoi, dar
atunci mai bine altoim in ochi( in ochi se poate altoi si la grosimi de 3 cm)
Dezlegarea foliei se face citeva luni mai tirziu, dupa dezlegare e bine sa vopsim capatul daca grosimea e mare.
Daca am pus 2 altoaie in despicatura si s-au prins amindoua, unii specialisti recomanda sa fie lasat doar un lastar, pentru
ca e pericol ca mai tirziu, cind ramurile ajung mari, sa se despice portul. Daca altoim in despicatura pe ramurile unui port
mai batrin, in functie de directia in care despicam ramura altoiului, daca se prind ambii altoi, unul va creste spre exterior,
altul spre interiorul coroanei. Ca sa evitam acest lucru, despicam ramura din port pe o directie tangentiala coroanei vas,
iar altoiele vor forma o ramificatie in afara coroanei. In acest scop, putem potrivi si pozitia mugurilor, alegind convenabil
locul unde executam pana pe altoi
24 comentarii...
Coment ar i i , mesaj e pent r u ac est al bum:
Nume:
Mesaj :

1.Se t ai e sc ut i sor ul di n al t oi 2.se dec upeaza di n por t 3.S-a supr apus sc ut i sor ul pe por t
4.Se i nf asoar a c u f ol i e 5.Est e gat a
Raporteaz
Acesta este un comentariu public care va fi afiat pe aceast pagin. Pentru a trimite un mesaj privat, folosete funcia "Trimite Mesaj"
din partea de sus a paginii.

24 c oment ar i i
yany (ac um 1 sapt amana)
Rspunde
ai spus i n par agr af ul de mai sus c a se poat e ef ec t ua al t oi r ea l a nuc i n c opul at i e si mpl a
c u l ast ar i ver zi ....pot i sa det al i ezi put i n ? Ms
soc i u i osi f (ac um 2 sapt amani )
Rspunde
dac a at i desc r i e al t oi r ea i n despi c at ur a a vi t ei de vi e f ar a c a seva sa i npedi c e c al usar ea
i ar mast i c ul c ar e i nt r a i n despi c at ur a sa nu c ont r i bui e si el l a r at ar ea al t oi r i i va-si f i
f oar t e r ec unasc at or
Si l vi u Baba (ac um 2 l uni )
Rspunde
Far a bat ai e de c ap... c u o i nvest i t i e mi ni ma put et i c ul ege f r uc t e di n gr adi na pr opr i e
...pomi al t oi t i i n pepi ni er a pr opr i e 10 l ei f i r ul 0744606385si c onsul t ant a c a sa r eusi t i .
hval i (ac um 3 sapt amani )
Rspunde
poat e , dar nu ai ac eeasi sat i sf ac t i e , sau pot i vedea l a c i neva un pom c ar e t i -ar
pl ac e dar el nu st i e soi ul , dac a st i sa al t oi est i ai si t u c e ar e el , mar ea maj or i t at e
dac a i i i nt r ebi i -t i spun am 3 pr uni , 2 mer i et c dar habar nu au c e f el de pomi au de
f apt
ynf ynyt y (ac um 3 sapt amani )
Rspunde
Pr of und de ac or d c u c e spui ..Spr e ex empl u azi di n i nt ampl ar e am gasi t l a un
ami c un soi de nec t ar i n c e t ar e mul t mi -a pl ac ut (ar e o f or ma i nt er esant a a
f r uc t el or si c ul oar e..et c //c um am o mar e sl abac i une pt t ot c e t i ne de c api t ol ul
nec t ar i n..i mi j uc au oc hi i i n c ap de sat i f ac t i e :))..si ni st e pr uni nobi l i ..si ni st e
mer i ..t ot i al t oi t i ..Omul habar nu avea c e neam sunt ,i -a c umpar at ...pl ant at ..si i at a
pomul !St i u sa al t oi esc bi ni sor ..dec i ..t ot c e ar e el i mi ' c ar ' l a mi ne i n l i vada..i ar
apoi ma buc ur si eu de c e sa buc ur a el ..l ogi c nu :) ?Bi net el es t oat a t r eaba ast a
f ar a sa ma c ost e ni c i -un sf ant ..doar c eva t i mp..i nvest i t c u pl ac er e di n par t ea
mea.,c a doar e o pasi une pur a..nu j oac a c u de-a si l a!!!
bobi na6 (ac um 2 l uni )
Rspunde
Am ex per i ment at c i r es i n mal i n (c hi p si c op.si mpl a)dej a mugur i i s-au dubl at c a
mar i me!Ci nd t ai r af i a? Mer si ant i c i pat !
ynf ynyt y (ac um 2 l uni )
Rspunde
La c hi p si si mpl i f i c at a se sc oat e f ol i a i n c l i pa i n c ar e al t oi ul ui i i pl eac a c at eva f r unze
ser i oase si zona al t oi t a se ' sugr uma' (i n pl i na var a c am dupa 3,max i m 4 sapt se
r enunt a l a f ol i e)..l a c opul at i e t r ebui e ur mar i t mai at ent ..r enunt ar ea pr ea di n t i mp
poat e dul c e l a dezbi nar e,despr i nder e..i deea de baza..i n c l i pa i n c ar e se obser va o
c r est er e ' sugr umat a' de r af i e,banda de l egat se r enunt a l a ea..
Dr agos (ac um 2 l uni )
Rspunde
Si eu am al t oi t pe 13 mar t i e ni st e c ai si i n pr uni si c at i va mer i , am vazut c a nu au pat i t
ni mi c pana ac um pl us c a am vaz l a uni i se vad mugur i i umf l at i bi ne,dec i sa sper am c a nu
o sa f i e o pr obl ema val ul ast a de i nghet .
Trimite comentariu
l unguni c (ac um 2 l uni )
Rspunde
l a noapt e l a mi ne o sa f i e mi nus 8 c r ade oar e o sami af ec t eze mugur i l a c ea si mpi f i c at a
ynf ynyt y (ac um 2 l uni )
Rspunde
NU..am al t oi t ni st e mer i i n i anuar i e..am dat f ol i a j os zi l el e ast ea si ar at a
i mpec abi l !Val ul ast a de f r i g a c azut c a nai ba!Pe mi ne m-a opr i t di n t r eaba...de
apr oape 3 sapt al t oi esc i n dusmani e!!Legat de mer i i pe c ar e i -am ' mest er i t ' i n pl i na
i ar na..a f ost i nghet put er ni c l a 2..3 zi l e dupa si nu au pat i t absol ut ni mi c !Ac um
r amane de vazut dac a o sa af ec t eze spec i i mai put i n r ezi st ent e l a f r i g!!Ai c i ma r ef er
l a c ai s,pi er si c ..nec t ar i n..i n ni c i un c az mar ..par ..pr un..
l unguni c (ac um 2 l uni )
Rspunde
azi am ex per i ent at o si eu pr uni si c at i va vi si ni c u c i r es nam mai avut r abdar e sa se mai
i nc al zesc a am al t oi t vr eo 50 de al t oi r i t ot c e gaseam pe l anga gar d dec i am f ac ut al t oi r i
de pr oba sapt amana vi i t oar e ma apuc l a c el e di n sc oal a de pomi
ynf ynyt y (ac um 2 l uni )
Rspunde
Foar t e bi ne..E i mpor t ant sa-t i f or mezi mai i nt ai mana pe c eva ' sur c el e' si apoi sa
t r ec i l a l uc r ur i ser i oase..suc c es!!
l unguni c (ac um 2 l uni )
Rspunde
dac ami r eusest e mac ar 50%di n c e am i nc er c at pana ac um f ar a ex per i et a mul t a
o sa devi n depedent de ea
ynf ynyt y (ac um 2 l uni )
Rspunde
Dependent a e pr ovoc at a de si mpl i t at a,r api di t at ea f ar a de mar gi ni a
met odei ? :)Zi c a nu-i asa?Pr ec um am pr opovadui t c a un dr ept apost ol anul
t r ec ut c ei c e o vor i nc er c a nu se vor mai ui t a l a al t e met ode!!
ynf ynyt y (ac um 2 l uni )
Rspunde
Mai mul t a i nc r eder e st i mabi l e..Met oda mer ge c u r ezul t at e de pest e 90-95%
c hi ar si l egat l a oc hi ,beat r anga si nedor mi t vr sapt amana!! :) O sa vezi !!
l unguni c (ac um 2 l uni )
Rspunde
nu pr ea am avut al t oai e gr oase l eam l uat di nt r un pr un gr as c am ne
c ur at i r si pe j umat at e usc at al t oi l e c el ma gr os avea 5 mi l i met r i
l unguni c (ac um 2 l uni )
Rspunde
am 3 c i r esi pl ant at i ac um o sapt amana oar e sa i nc er c pe i ei sau sai l as
pent r u var a ?
ynf ynyt y (ac um 2 l uni )
La c i r es l a mi ne dej a au au pl ec at mugur i i l a c ei di n pomi !Cei di n
bec i nu au r ezi st at mai mul t de 4 sapt ..al t oi i de c i r es sunt c ei mai
per i sabi l i !Dac a mai ai al t oi de c i r es c e nu au pl ec at i i al t oi est i ac um
f ar a pr obl i nsa nu t ai deasupr a!Lasi sa t r eac a vr l una si i n c l i pa i n
c ar e vezi c a s-a pr i ns si da sa pl ec e despi c i deasupr a por t ul pt
f or t ar ea pl ec ar i i mugur el ui al t oi t !!O sa post ez i n zi l el e ur mat oar e
mul t e ex empl e de c um sa f ac i o al t oi r e i n si mpl i f i c at a pr i mvar a
devr eme!!Dec i ..2,al t oi r i supr apuse i n baza por t ul ui si nu t ai
deasupr a..ast a pt c a por t al t oi ul nu e pr i ns c um t r ebui e si ar e nevoi e
de r ezer vel e c umul at e i n t r unc hi pt pr i nder ea r adac i ni i !!Eu asa am
f ac ut l a t ot i c i er esi i si pomi i pe c ar e i -am pl ant at i n t oamna si
Rspunde
pr i mavar a!!
l unguni c (ac um 2 l uni )
Rspunde
au 2 r ami f i c at i i c am l a un met r u as i nc er c a ac ol o
ynf ynyt y (ac um 2 l uni )
Rspunde
Cu c at al t oi est i mai sus un pom c u at at c ar ac t er i st i c i l e
por t al t oi ul sal bat i c ,ma r ef er l a vi goar e se vor ' i mpr i ma' mai
odi os i n r ezul t at ul f i nal !Eu i t i r ec omand sa-i al t oi est i c at mai j os
c u put i nt a!!Ast a dac a nu vr ei sa obt i i un c i r es c at un bl oc c u 4
et aj e!!
l unguni c (ac um 2 l uni )
Rspunde
o sa vad pest e vr eo 2 sapt amani dac a am c eva r eusi t e pent r u i nc eput
Geodezul (ac um 4 l uni )
Rspunde
Asdor i un r aspuns de l a d-l Mi l ea r ef er i t or l a c ar ac t er i st i c i l e par ul ui al t oi t pe
paduc el .Cum pot i nt r a i n l egat ur a c u dansul ? Ma poat e aj ut a c i neva? Mul t umesc !
ynf ynyt y (ac um 4 l uni )
Rspunde
ht t p://br ust ur e2000.sunphot o.r o/ ..adr esa l ui pe sun se gasest e i n pr i mel e r andur i al e
ar t i c ol ul ui de mai sus!!!
ynf ynyt y (ac um 10 l uni )
Rspunde
de depar t e c ea mai ef i c i ent a si si mpl a met oda de al t oi t !!