ARGINTUL SI SARURILE SALE

Stare naturala.Obtinerea
In natura, argintul se gaseste cel mai des combinat cu sulful, mai rar cu
sulfura de argint curata, argentite, S, dulfe obicei in amestec cu alte sulfuri,
mai ales cu sulfurile de plumb, cupru, stibiu si arsen. Galena (bS!contine
mai intotdeauna sulfura de argint(pana la "#!$ la fel si minereurile de cupru.
%ai rar se gasesc, in natura, &erargirita, Ag'l, bromargirita, Ag(r, discrasita,
Sb si argintul in forma nati)a.
E*ceptand minereurile propriu+,ise de argint, se e*trage mult argint din
plumbul obtinut din galena argentifera. Un procedeu mai )ec-i
(attison,".//!se ba,ea,a pe faptul ca plumbul si argintul sunt insolubili in
stare solida. rin racirea alia0ului topit, se separa intai cristalele de b curat.
Acestea se aduna deasupra topiturii, de unde se indepartea,a continuu, pana
se supune cupelarii+unul din procedeele metalurgice cele mai )ec-i,
constand in suflarea unui curent
de aer, peste metalul topit, pana ce tot plumbul trece in litarga si ramane
argintul aproape pur(12#!.
Un alt procedeu(ar&es,".22!, singurul intrebuintat asta,i,consta in
adaugarea unei cantitati mici de ,inc("+3#! in plumbul topit. lumbul si
,incul cand sunt solubili unul intr+altul numai peste 1/2 grade.
La temperatura mai 0oasa, ,incul se separa ca o spuma, in care este continut
tot argintul sub forma de solutie solida. 4incul este apoi indepartat, din
acestalia0, prin distilare sau prin topire o*idanta la 526 grade, cand trece in
o*id.
7in minereuri continand S, se e*trage uneori argintul prin di,ol)are cu
cianura de sodiu. Argintul brut se poate rafina c-imic sau prin electroli,a.
roprietati
".Argintul este un metal alb, lucios. 7upa aur, este cel mai ductil dintre
metale.
Este mai moale decat cuprul,dar mai dur decat aurul. 7intre toate metalele,
argintul are cea mai mare conductibilitate calorica si electrica. Argintul
cristali,ea,a in retea cubica cu fete centrate.
3.Argintul nu se combina direct cu o*igenul, dar di,ol)a, in stare
topita,cantitati destul de mari de pe care il elimina, la solidificare, cu atata
)iolenta incat arunca stropi metalici. 7in cau,a aceasta, argintul curat nu se
poate turna in forme, dar se pot prelucra astfel alia0ele de argint. Argintul are
o mare afinitate pentru sulf. 8idrogenul sulfurat umed innegreste superficial
argintul, prin formare de S. 8alogenii liberi se combina incet, la temperatura
camerei, cu argintul.
7in cau,a potentialului sau de o*idare negati) si a insolubilitatii, argintul
nu se di,ol)a in solutiile diluate ale -idraci,ilor, dar se di,ol)a putin in acid
clor-idric concentrat, prin formare de ioni complecsi9Ag :. Aci,ii o*idanti,
de e*. Acidul sulfuric, concentrate si acidul a,otic, c-iar diluat, di,ol)a
argintul cu dega0are de S, respecti) N;. 8idro*i,ii alcalini topiti nu ataca
argintul. 'ianura de Na, in pre,enta aerului,di,ol)a argintul, intocmai ca si
cuprul si aurul, prin formarea unui comple*. %ai toate metalele precipita
argintul metalic din solutiile sarurilor sale. ; solutie de a,otat de argint,
agitate cu mercur, precipita Ag, care formea,a insa cu mercurul un amalgam.
'ombinatiile argintului in starea de o*idare <"
".;*idul de argint, Ag3;, se precipita brun negricios, cand se introduc ioni
8;+intr+o solutie continand ioni Ag<.
Intermediar se formea,a probabil -idro*idul de argint, Ag;8, care insa nu
se poate i,ola. 7esi insolubil in apa, o*idul de argint are, in suspensie
apoasa, reactie net ba,ica, ceea ce do)edeste,de
asemenea, pre,enta -idro*idului de argint. ;*idul(respecti) -idro*idul!de
argint este o ba,a puternica$ sarurile de argint nu sunt -idroli,ate in solutie
apoasa si au, prin urmare, reactie neutra.
Structura cristalina a o*idului de argint este aceeasi ca a o*idului cupros. La
incal,ire, o*idul de argint se descompune usor in elemente$ este un agent
o*idant puternic, de e*. fata de apa o*igenata si de unele substante organice.
3.Sulfura de argint (Ag3S! ia nastere, sub forma unui precipitat negru, prin
introducerea unui curent de 83S(-idrogen sulfurat! in solutia unei sari de
argint. Argintul metalic, e*pus un timp mai lung unei atmosfere de 83S, se
acopera cu un strat subtire, negru, de sulfura. Sulfura de argint este sarea de
argint cea mai greu solubila$ este insolubila si in aci,i minerali.
/. 'lorura( Ag'l!, bromura (Ag(r! si iodura de argint(AgI!, se disting prin
solubilitatea lor e*treme de mica in apa si in aci,ii diluati .Ele se depun, sub
forma de precipitate bran,oase, prin tratarea unei solutii continand ioni Ag<
(de e*. a,otat de argint!cu ioni 'l+, (r+ sau I+
Reactiile acestea au mare insemnatate in c-imia analitica.
'lorura de argint este alba$ bromura, alba in momentul precipitarii, de)ine
slab galbuie cand sta cat)a timp in contact cu solutia, iar iodura este galbena.
'lorura de argint se di,ol)a in solutie de amoniac, cu care formea,a
comple*ul 9Ag(N8/!3:. rin acidularea solutiei cu acid a,otic se precipita
din nou Ag'l.
La fel, dar mai greu, se di,ol)a si Ag(r, in timp ce AgI este
insolubila in amoniac. In sc-imb, AgI se di,ol)a (ca si celelalte doua
-alogenuri! intr+o solutie de cianura se sodiu. 'lorura de argint se di,ol)a
putin si in 8'l concentrate, formand comple*ul 89Ag'l3:. 7e asemenea se
di,ol)a in solutiile concentrate ale clorurilor alcaline. In mod similar se
comporta si celelalte -alogenuri ale argintului.
'u toata solubilitatea ei e*trem de mica in apa, clorura de argint, in
suspensie apoasa, este redusa de pulbere de ,inc, pana la argint metalic, care
se obtine astfel foarte pur, intr+o forma fin di)i,ata (=argint molecular>!.
?. Sulfatul de argint este o sare a argintului cu acidul
sulfuric cu formula c-imic@ Ag3S;?. Este un precipitat insolubil.
Sulfatul de argint este preparat prin reac ia dintre acidul sulfuric i a,otatul
de argintA
repararea se face sub lumin@ ro ie. 7up@ aceea, precipitatul poate fi sp@lat
cu ap@ fierbinte.
2 Nitratul de argint( AgN;/!
IndicatiiA
Substanta c-imica folosita pentru proprietatile sale antiseptice, astringente,
caustice. In concentratii de 6,2# este bacteriostatic, iar in concentratie de
"6# este bactericid. In concentratii de 6,2#, in comprese umede, se aplica
pe le,iuni cutanate ,emuinde, infectate (arsuri, ulcere, ec,eme!. In
concentratii de ?6# in solutie alcoolica, este utila in foliculitele se)ere.
'ompo,itie
Nitratul de argint are formula c-imica Ag N;/ (latina Lapis infernalis
Bpiatra iadului>! este o sare a acidului a,otic, compusa dintr+un cation de
argint Ag< si un anion de a,otat N;+/. In stare de solutie apoasa trebuie
manipulat cu multa gri0a deoarece ataca pielea si -ainele, innegrindu+le.
Nitratul de argint se mai numeste si Ba,otat de argint>.