Rezistenta electrica. Rezistoare.

Din legea lui Ohm rezulta ca in regim stationar rezistenta electrica a unei portiuni
de circuit (de conductor) fara surse de camp imprimat este raportul dintre tensiunea
electrica intre capetele circuitului, numita si tensiune la borne (Ub), si curentul care trece
prin acea portiune de circuit
Tinand seama de semnificatia acestor marimi, si , a
rezultat pentru rezistenta electrica intre sectiunile 1 si 2 ale conductorului epresia!
in care reprezinta conducti"itatea materialului, iar # sectiunea trans"ersala a
conductorului. $ceasta relatie rele"a faptul ca rezistenta electrica reprezinta un parametru
global al unui conductor, ce depinde de natura materialului (prin ) si de geometria
conductorului (prin # si l). in cazul unui conductor filiform a"and aceeasi sectiune pe
toata lungimea l intre punctele 1 si 2, se obtine pentru rezistenta electrica epresia!

%aloarea in"ersa a rezistentei electrice se numeste conductanta

Dispoziti"ele realizate in practica pentru a a"ea o anumita rezistenta electrica se
numesc rezistoare. Rezistorul este un element pasi" de circuit iar rezistenta electrica
reprezinta un parametru global (de circuit) ce caracterizeaza din punct de "edere al
conductiei electrice rezistorul. De mentionat ca in limba& curent, inclusi" in literatura de
specialitate termenul de rezistenta se foloseste de obicei atat in inteles de parametru cat si
de element de circuit.
Rezistenta electrica este liniara daca "aloarea raportului dintre u si i nu depinde de
aceste marimi fizice ci numai de natura materialului si de dimensiunile conductorului.
'aracteristica u ( f(i), numita si caracteristica tensiune)curent sau caracteristica "olt)
amper este liniara (fig. 1). *egea lui Ohm este "alabila eclusi" la circuitele de curent
continuu liniare (care contin numai rezistente liniare).
Rezistenta
electrica este
neliniara cand
marimea ei
depinde de
"aloarea tensiunii
u aplicate la borne
sau de curentul
care o strabate.
'aracteristica "olt)
amper a acestor
rezistente este
neliniara (fig. 2).
'ircuitele neliniare (care contin rezistente neliniare) nu respecta legea lui Ohm.
#imbolurile grafice
pentru rezistoare, folosite
obisnuit in schemele
electrice sunt aratate in fig.
+ (rezistoare liniare) si fig. ,
(rezistoare neliniare).
%aloarea nominala a
rezistentei electrice este
indicata pe corpul
rezistorului. %aloarea reala
poate sa difere fata de cea
nominala in limitele indicate in procente (-2./, -1./, -2./, -0/, -2/ etc). 1arcarea
rezistentei nominale si a tolerantei pe corpul rezistorului poate fi facuta in clar sau in
codul culorilor. 2n general rezistoarele de putere, de precizie, de inalta stabilitate se
marcheaza in clar, prin scrierea directa a "alorii rezistentei si a tolerantei. 2n schimb
rezistoarele chimice sunt marcate cu o serie de inele de culori diferite la unul din capetele
rezistorului. 3rimul inel reprezinta prima cifra semnificati"a a "alorii rezistentei, al doilea
inel cea de)a doua cifra, al treilea coeficientul de multiplicare, iar al patrulea toleranta.
'and toleranta este de -2./ acesta din urma lipseste.
'uloare
$rgin
tiu
$ur
iu
4eg
ru
1a
ro
Ro
su
3ortoc
aliu
5alb
en
%er
de
$lbas
tru
%iol
et
5
ri
$l
b
6ar
a
culo
are
%aloarea
(primele
doua cifre
semnifica
ti"e)
) ) . 1 2 + , 0 7 8 9 : )
1ultiplic
ator
1.
)2
1.
)1
1 1. 1.
2
1.
+
1.
,
1.
0
1.
7
1.
8
) ) )
6ig.
1 6ig. 2


6ig.
+ 6ig. ,
Toleranta -2./ -0/ -2/ -2./
De eemplu, pe baza codului culorilor, un rezistor a"and culorile! rosu, "iolet si
galben are rezistenta electrica de 28 1.
,
( 28. ; cu o toleranta de 2./.
Datorita rolurilor "ariate pe care le au in tehnica eista o mare di"ersitate
constructi"a a rezistoarelor electrice. $cestea pot fi clasificate in doua mari categorii!
) rezistoare fie, la care rezistenta electrica are o "aloare constanta, ce nu poate
fi modificata,
) rezistoare "ariabile, la care se poate modifica "aloarea rezistentei electrice.
6iecare categorie cuprinde la randul ei rezistoare
bobinate, rezistoare nebobinate sau chimice si rezistoare
lichide.
Unele forme constructi"e ale rezistoarelor fie sunt
prezentate in figura 0.
Rezistoarele "ariabile se compun dintr)un element
rezisti", un cursor mobil care face contact permanent cu
elementul rezisti" si un a sau maner prin intermediul
caruia cursorul este actionat mecanic. <lementul rezisti" si
cursorul se introduc intr)o carcasa pentru a fi prote&ate
impotri"a prafului, umiditatii sau a deteriorarii mecanice.
Rezistoarele "ariabile au trei borne, la doua sunt conectate
capetele elementului rezisti" iar la al treilea este conectat
cursorul. 'and se conecteaza in circuit borna cursorului,
rezistenta electrica a rezistorului se modifica prin deplasarea cursorului. Dupa modul cum
sunt conectate in circuit rezistoarele pot fi potentiometre (fig. 7), folosite la modificarea
tensiunii sau reostate folosite la modificarea curentului (fig. 8).
3otentiometrele pot fi chimice sau bobinate, iar "ariatia rezistentei poate fi liniara,
logaritmica sau eponentiala. *a rezistoarele bobinate pe langa "aloarea rezistentei mai
este indicata si "aloarea maima a curentului ce poate sa treaca prin firul rezistorului.
6ig. 0
6ig.
7 6ig. 8
Deci sectiunea firului este determinata de curentul maim pentru care este construit
rezistorul iar lungimea firului determina rezistenta electrica. 3entru ca lungimea sa fie cat
mai mica se aleg metale sau alia&e cu o rezisti"itate ridicata, dar pentru a rezulta o buna
stabilitate este necesar sa aiba un coeficient termic cat mai mic. $ceste conditii sunt
satisfacute in principal de urmatoarele alia&e! manganina, constantanul, nichelina,
cromnichelul s.a. *a rezistoarele chimice in locul curentului nominal se marcheaza
puterea alaturi de "aloarea rezistentei. 6olosirea rezistoarelor la curenti sau puteri mai
mari decat cele nominale duce la distrugerea acestora, datorita supraincalzirii.
2n laboratoare se intalnesc rezistoare
"ariabile cu doua coloane (fig. 9) precum si cutii de
rezistente in decade, a"and "alori de la 1.
)1
pana la
1.
0
.
Desi rezistoarele se realizeaza intr)o gama
larga de "alori tipizate ale rezistentei electrice, in
practica inter"in adesea situatii in care sunt necesare
rezistente de "alori diferite de cele tipizate. 2n aceste
cazuri se impune gruparea rezistoarelor astfel incat sa rezulte rezistenta dorita.
5ruparea rezistoarelor. Rezistenta echi"alenta.
6ie
schema
electrica a
unei grupari
oarecare de
rezistoare.
Daca
intereseaza
comportarea
globala a
gruparii fata
de doua borne
de acces $ si = in legatura cu eteriorul, se defineste fata de aceste borne o rezistenta
echi"alenta Re prin catul dintre tensiunea la borne aplicata ubsi curentul i
Rezistenta echi"alenta ar corespunde unui rezistor care daca ar fi conectat la
bornele $ si = in locul gruparii reale de rezistoare, s)ar stabili acelasi curent i ca in cazul
gruparii reale. problema obisnuita este eprimarea rezistentei echi"alente in functie de
rezistentele componente.
6ig.
9
a) Rezistoare conectate in serie
Doua sau mai multe rezistoare se considera conectate in serie daca sunt parcurse
de acelasi curent.
ub ( i R1 - i
R2 ( i (R1 -
R2)
ub ( i Re
rezulta Re (
R1 - R2
3entru n rezistoare conectate in serie rezulta ,
rezistenta echi"alenta este mai mare decat cea mai mare dintre rezistentele coneiunii.
b) Rezistoare conectate in paralel
Doua sau mai multe rezistoare sunt conectate in paralel daca au aceeasi tensiune
la borne.
i ( i1 - i2
3entru n rezistoare conectate in paralel
rezulta
2n acest caz rezistenta echi"alenta este mai mica decat cea mai mica dintre rezistentele
componente conectate in paralel.
c) Conectarea mixta (serie si paralel)
'alculul rezistentei electrice echi"alente se face din aproape in aproape pe baza
epresiilor stabilite pentru cele doua coneiuni de baza.
d) Transfigurarea triunghi-stea
Orice retea cu n laturi cuprinse intre n noduri de acces si un nod central (adica
orice stea) cu laturile de rezistente R; (; ( 1, 2, >, n) se poate transfigura intr)o retea
poligonala completa, cu n laturi, legand intre bornele i, &, rezistentele Ri& date de relatiile!
, unde
6ie cazul particular n ( +. Transfigurarea este echi"alenta daca pentru orice
tensiune la borne, rezulta aceeasi curenti in conductoarele de legatura la ambele
coneiuni. 3entru a stabili legatura dintre "alorile rezistentelor celor doua coneiuni
consideram cazul particular cand se aplica tensiunea la doua borne, cealalta fiind in gol.
consideram ca se aplica tensiune intre bornele 1 si 2 (+ fiind libera)
R12 ?? (R2+ - R+1) ( R1 - R2
analog! R2+ ?? (R+1 - R12) ( R2 - R+
R+1 ?? (R12 - R2+) ( R+ - R1

Daca rezistentele sunt egale R1 ( R2 ( R+ ( R@ si R12 ( R2+ ( R+1 ( R

rezulta +R@ ( R