ARGUMENTAREA FAPTULUI C

OPERA LITERAR GREUCEANU ESTE UN BASM

Basmul popular este una din speciile reprezentative ale folclorului nostru si
este o opera epica, de mare intindere, in care intamplari reale se impletesc cu cele
fantastice, fiind savarsite de personaje reale sau fantastice care reprezinta fortele
binelui si ale raului si din a caror confruntare ies invingatoare fortele binelui.
Totodata, locul si timpul intamplarilor din basm nu sunt bine precizate.
Aceste trasaturi ale basmului pot fi observate si in creatia populara Praslea-cel-
Voinic si merele de aur. In primul rand, ca in orice opera epica,autorul anonim sis
axprima gandurile si sentimentele in mod indirect prin intermediul personajelor si al
intamplarilor.Intamplarile constituie subiectul operei, care poate fi reletat usor.
A fost odata un mparat care se numea Imparatul !osu. "l era ma#nit ca niste
zmei au furat soarele si luna de pe cer. A trimis oameni prin toate tarile si ravase prin
orase, ca sa dea de stire ca oricine va gasi soarele si luna, acela v-a lua de nevasta pe
fiica sa si jumatate din mp$r$%ie.
&ulti voinici au ncercat dar nici unul nu a izbutit sa o scoata la capat. In
vremea aceea se afla un viteaz pe nume 'reuceanu, care a auzit si el de fagaduinta
mparatului. Acesta si-a luat inima in dinti si a plecat la mparat sa se nvoiasca cu
slujba.
Pe drum s-a ntalnit cu doi oameni pe care slujitorii i ducea la mparat sa le
taie capul pentru c$ au fugit cu niste gadine. "i erau tristi, dar 'reuceanu i-a mangaiat
cu niste vorbe asa de dulci c$ le-a mai venit nitica inima. 'reuceanu si-a pus
nadejdea n ntamplarea asta si a zis ca daca va izbuti a-l ndupleca pe mparat sa-i
ierte se va insarcina si cu cealalta treaba, iar dac$ nu sanatate buna.
Prin cuvintele dulci spuse mparatului, 'reuceanu i-a salvat de la moarte pe
acei oameni. (amenii nu au mai putut de bucurie c)nd au auzit c$ 'reuceanu a reusit
sa-l nduplece pe mparat s$-i ierte. Aceast$ izb)nda a luat-o drept semn bun si a mers
din nou la mparat sa cear$ nvoire pentru a-si ncerca norocul si sa duc$ la bun sfarsit
sarcina pe care si-a luat-o de bun$ voie.
*mparatul i-a dat binecuv)ntarea, iar dup$ cateva zile de pregatire, 'reuceanu a
pornit la drum. In aceasta calatorie, el si-a luat si fratele cu care a mers cale lung$
p)n$ ce a ajuns la +aurul-P$m)ntului, cu care era frate de cruce.
"l s-a sf$tuit cu acesta trei zile si trei nopti, dupa care a pornit din nou la drum
mpreuna cu fratele s$u.,upa plecarea acestuia, +aurul-P$m)ntului s-a apucat si a
facut c#ipul lui 'reuceanu numai din fier si a poruncit sa arz$ cusnita, si ziua si
noaptea, tin)nd c#ipul acesta f$r$ ncetare in foc.
Ajunsi la o r$scruce de drumuri el s-a despartit de fratele s$u mpartindu-si
c)te o basma. ,ac$ basmalele erau rupte pe margini nsemna ca nc$ mai traieste, iar
daca erau rupte la mijloc nsemna ca unul din ei a pierit.
,up$ ce a umblat mai multe zile n zadar, fratele lui 'reuceanu s-a ntors la
locul de desp$rtire asteptandu-l pe acesta. 'reuceanu a mers pe o potec$ p)n$ a ajuns
la casa zmeilor unde s-a dat de trei ori peste cap f$c)ndu-se porumbel si s-a pus pe un
pom n fata caselor.
+ata de zmeu cea mare a iesit din cas$ si a v$zut minunea. "a si-a dat seama ca
pas$rea din pom nu era lucru curat. Atunci 'reuceanu s-a dat din nou de trei ori peste
cap si s-a facut o musca, intrand n camera zmeilor unde a ascultat la sfatul
zmeoaicelor. ,up$ ce a aflat c$ zmeii au plecat la v)nat n -odrul Verde si urma sa se
ntoarc$ unul de cu sear$, altul la miezul noptii si tartorul cel mare dinspre ziu$, el a
plecat s$-i astepte. .-a luptat 'reuceanu cu zmeul cel mic p)n$ c)nd l-a nvins si i-a
t$iat capul, dup$ care a urmat zmeul cel mijlociu iar la urm$ cu tat- al zmeilor. ,up$
o lupt$ nversunat$ cu tatal zmeilor, el a reusit sa salveze soarele si luna care erau
nc#ise ntr-o cul$ n -odrul Verde.
-)nd oamenii au v$zut soarele si luna pe cer s-au veselit. &ultumit c$ a dus la
bun sfarsit slujba, s-a ntors napoi la semnul de ntoarcere unde l-a gasit pe fratele
s$u. "i s-au mbr$tisat de bucurie si si-au cump$rat doi cai cu care au pornit la drum.
In calea lor au dat peste un p$r cu pere dar 'reuceanu nu l-a l$sat pe frate-sau sa
m$n)nce deoarece stia ce au pus la cale zmeoaicele. "l a luat sabia si a retezat p$rul
de la r$d$cina omorand-o pe una din zmeoaice.
,upa ce au pornit din nou la drum au ntalnit o gradina cu flori si cu apa
limpede si rece. ,ar 'reuceanu a tras palosul si a lovit tulpina unei flori frumoase,
apoi a mpuns si la fundul f)nt)nii, iar n loc de ap$ a nceput sa curga un s)nge
mo#or)t, si astfel terminand si cu fata cea mare de zmeu.
,upa ce au pornit din nou la drum au vazut ca n urma lor venea scorpia de
mama a zmeoaicelor cu o falca in cer si una in pamant ca sa-l ng#ita pe 'reuceanu.
Acestia au dat bice cailor si au ajuns la +aurul-P$m)ntului unde s-au nc#is in
f$uriste. /a rug$mintile zmeoaicei de face o gaur$ in perete ca sa-i vad$ c#ipul,
acesta s-a nduplecat iar +aurul-P$m)ntului a pus c#ipul lui 'reuceanu cel de fier,
care a ars in foc de s$reau sc)ntei din el. -and zmeoaica a pus gura la spartura ca sa-l
soarb$ pe 'reuceanu a ng#itit c#ipul cel de fier al lui 'reuceanu si a murit pe loc.
,upa ce au scapat de zmeoaica, 'reuceanu impreuna cu +aurul-P$m)ntului s-
au veselit trei zile si trei nopti, timp in care c$lfile i-au f$cut o caruta cu trei cai cu
totul din fier. "l si-a luat r$mas bun de la +aurul-P$m)ntului si a plecat cu frate-sau la
!osu - Imparat ca sa-si primeasca rasplata. Au mers impreuna o buna parte din drum,
dupa care 'reuceanu i-a dat un cal fratelui s$u sa se duca inainte sa vesteasca venirea
lui. &ergand el agale a trecut pe l)nga un diavol sc#iop care i-a scos cuiul din capul
osiei. ,upa ce a facut acesta isprava i-a spus lui 'reuceanu ca a ramas fara cui la osie
ca sa-i poata fura palosul. "l a pus cuiul la capul osiei fara sa stie ca a ramas fara
palos. 0nul din sfetnicii mparatului s-a fagaduit diavolului daca il va ajuta sa o ia el
pe fata mparatului de nevasta. Puterea lui 'reuceanu era in palos iar fara palos era
necunoscut. Vazand palosul mparatul l-a crezut si a nceput pregatirile de nunt$. Intre
timp a aparut fratele lui 'reuceanu cu vestea c$ 'reuceanu o sa soseasca in cur)nd.
-um a auzit sfetnicul de una ca aceasta a mers la mparat ca sa-l nc#ida pe
fratele lui 'reuceanu si sa faca nunta mai repede. Intre timp a sosit 'reuceanu si s-a
nfatisat la mparat atunci si-a dat seama ca i lipseste palosul si l-a rugat pe mparat
sa-i faca dreptate. "l s-a ntors la stana de piatra, acolo unde i-a scos necuratul cuiul
de la osie si i-a cerut acestuia palosul dar acesta nici nu se clinti. Atunci 'reuceanu s-
a dat de trei ori peste cap si s-a facut un buzdugan de otel care a nceput sa loveasc$
n stan$ p)n$ a cazut. ,upa ce a sfar)mat stana de piatra, el si-a gasit palosul cu care
a mers la mparat si a cerut sa-l aduca pe sfetnicul nerusinat..fetnicul a fost alungat
din mparatie iar fratele lui 'reuceanu a fost eliberat din nc#isoare si s-a facut o
nunt$ mpar$teasc$ care a tinut trei zile si trei nopti.
-a in orice opera epica, intamplarile sun plasate intr-un anumit timp si spatiu,
dar fiind vorba de un basm, acestea nu sunt bine precizate. Astfel, intamplarile narate
s-au petrecut candva, damult12A fost odata ca niciodata34, pe taramuri diferite5 pe
taramul acesta si pe taramul celelalt, un tinut fabulos, plin de mister, nucunoscut,
taramul zmeilor. ,e aceea si intamplarile narate sunt reale si fantastice. !eale pot fi5
porunca imparatului.Intamplarile fabuloase domina insa, deoarece inca de la inceput
aaflam de existenta zmeilor. Tot fabuloase sunt si lupta cu zmeii.
+aptele sunt savarsite, in majoritatea lor, de Praslea, care este un personaj cu
puteri supranaturale. ,in aceeasi categorie cu Praslea fac parte5 zmeiii, balaurul,
corbul, zgripturoaica si puii ei, toate inzestrate cu insusiri iesite din comun1forta,
capacitate de metamorfozare etc.4 ,in categoria personajelor reale fac parte5
imparatul, fii cei mari si mesterul argintar.
Indiferent ca sunt personaje reale sau fantastice, acestea reprezinta modele
morale opuse, 'rupandu-le in forte ale binelui si forte ale raului, pentru ca orice
basm este structurat pe opozitia dintre dine si rau.
+ortele binelui sunt constituite din imparat, Praslea, cele trei fete, corb,
zgripturoaica si puii ei, mesterul argintar, carora li se opune cealalta tabara, a fortelor
raului, din care fac parte5 fratii cei mari, zmeii, balaurul. ,in confruntarea lor ies
invingatoare fortele binelui, prin dorinta autorului anonim de a contrabalansa astfel
nedreptatea care marc#eaza lumea reala. -and ec#ilibrul se clatina in defavoarea
binelui, intervin ajutoarele din randul personajelor animaliere care aduc obtinerea
victoriei de partea binelui.
-a in orice basm vom observa prezentarea unor formule narative specifice.
Astfel formula de inceput are rolul de a introduce cititorul in lumea basmului,
anticipand fabulosul intamplarilor, ia formula de final marc#eaza sfarsitul
intamplarilor fantastice si revenirea la lumea reala.
In planul constructiei epice se observa preferinta pentru cifra trei, careia i se alatura
cifra doi, acestea fiind considerate cifre magice.
-a orice alta creatie populara si opera literera 'reuceanu are aceleasi
caractreistici5 caracter anonim, intrucat nu i se cunoaste autorul, caracter colectiv,
transmis pe cale orala din generati in generatie. Toate aceste argumente sprijina ideea
ca ptera literara 'reuceanu este ilustrarea deosebita a speciei basmului.
.ebastian +elea