Tema1: Aspecte generale privind activitatile dr sudit intern

1.1 Definirea AI
1.2 Caracteristicele activitatii de AI
1.3 Deosebiri intre AI si extern
1.1 Definirea AI
Pt definirea AI st necesare de a fi retinute urmatoarele functii specifice:
- Acordarea de consultatii conducatorilor #
- Asistenta personalului cu sarcini administrare
Prin aceste functii AI se distinge de celelalte activitati de control. Referitor la prima functie AI ofera
consultatii managerului cu privire la administrarea activitatii pt care este responsabil, deaceea AI se considera ca un
consilier care ajuta conducerea in rezolvarea problemelor economice a #.
Solutiile propuse trebuie sa contribuie la rezolvarea problemelor cu care se confrunta managerul, astfel
decizia aprobata sa garanteze pe viitor un control mai eficient al actiunilor ultimilor ale conducerii #. In calitate de
consilier AI se manifesta in primul rind prin arta si maniera de a actiona in mod profesional. ompetenta
profesionala fiind determinate de aptitudinile cu care AI aplica anumite instrumente si te!nici sub forma de sisteme
informatice, instructiuni, proceduri. Intrumentele si te!nicile de lucru ale AI are ca obiect de referinta controlul
intern, ce este incontinuu supraveg!eat si studiat.
ontrolul intern necesita permanent perfectionat cu scopul de a oferi mai mult protectia patrimoniului #. Prin
urmare controlul intern constituie obiectul activitatii AI scopul urmarit fiind imbunatatirea sistemului de control
intern. Pt realizarea acestui scop AI ofera asistenta recomandari sau aplica mijloace de perfectionare nemijlocita a
securitatii si eficacitatii controlului intern.
"rebuie de mentionat ca AI vine cu solutii dar nu cu decizii, ele fiind aprobate de conducerea #, care este
responsabila de imbunatatireacontrolului intern. AI ii revine functia de consultant contribuind cu solutii la selectarea
deciziei optimale in vederea atingerii obiectivelor controlului intern. Pt realizarea acestei functii AI are posibilitatea
de a beneficia de practica avansata in acest domeniu, descrisa de standardele profesionale intenationale. Paralelele A
ofera asistenta nu doar conducerii ci si personalului #.
Interesul fata de AI se manifesta de catre oricare angajat al entitatii in mod mai deosebit personalul este
interesat de minimizarea riscurilor aferente conformitatii cu reglamentari de baza sau legate de eficacitatea activitatii
#. #ecesitatea de asistenta este mai evidenta in cazul riscurilor legate de denaturari de fonduri, fraude, disparitie a
activitatilor. In acest conte$t AI este definit ca o activitate din cadrul # menita sa ofere solutii de perfectionare a
sistemului de management a riscurilor si de control intern.
1.2 Caracteristicele activitatii de AI
Activitatea de AI ii sunt inerente urmatoarelor caracteristici:
- universalitatea
- Independenta
- Periodicitatea
Universalitatea - se manifesta in baza ariei de aplicabilitate scopului urmarit si profesionalism AI. Aria de
aplicabilitate constituie toate # in cadrul carora e$ista activitatea de AI. In prezent AI functioneaza atit in sectorul
privat, cit si public contribuind la ameliorarea controlului intern afferent tuturor activitatilor desfasuratre in cadrul #,
inclusive si a celor de natura financiara si contabila. Scopul urmarit de AI este de a ajuta managerii sa stapineasca
mai bine activitatea #. Pt realizarea acestui scop AI trebuie sa detina posibilitatea de a audita fiecare activitate din
cadrul #. %e aceea activitatea de AI este e$ercitata de specialisti din diverse domenii profesionale. In caz daca
entitatea nu-si permite sa angajeze auditori va recurge la contractarea e$pertilor din e$terior.
Independenta presupune:
#eindeplinirea in elaborarea si implimentarea controlului intern al #
&ipsa relatiilor personale, financiare si oficiale cu persoanele auditate
Absenta intereselor politice fata de activitatea auditata
Anterior nu a fost responsabil de activitatea sectorului care urmeaza a fi auditat
!eriodicitatea este determinate de frecventa auditarii activitatii si operatiunilor entitatii AI e$ista si functioneaza
permanent in cadrul # insa anumite obiecte sunt auditate mai frecvent sau mai rar in dependenta de problemele si
riscurile cu care se confrunta. 'raficul de auditare a strcturii activitatii si operatiuni din cadrul # este stabilit in
planul strategic, planul anual si programul de audit.
1.3 Deosebiri intre AI si extern
%in cauza costurilor mari caracteristice auditului e$tern unele # au creat cabinete interne care functionau cu
c!eltuieli mai mici. Aceste c!eltuieli c!iar daca erau insotite de plati suplimentare, de certificare a situatiei
financiare de catre A( insumate nu depaseau pretul unui serviciu complet de A( al raporturilor financiare. In acest
caz AI era supervizat de A(, care nu incepea lucrarile de la ), dar se bazau pe documentatia auditorilor interni.*n
present , # cu servicii de AI sunt vizitate de auditoria e$terni cu scopul de a realiza comparatii si diverse analize, dar
nu pentru a verifica detaliat operatiunile si procesele.
Auditorul extern este solicitat de regula sa certifice rapoartele financiare, iar AI este angajat sa ofere
consultatii si propuneri pt managementul entitatii in privinta minimizarii riscurilor legate de utilizarea neeconoma a
fondurilor sau sa identifice puntele slabe in gestiunea #.
AI se afla in corelatie sau legatura cu A( fiindca obietul lor constituie controlul intern al entitatii. In acest
sens AI se asigura daca controlul intern e$ista pt fiecare activitate si operatiune realizata la # si daca controlul
institutiei e$istente functioneaza eficient. Iar in baza aprecierilor aferente eficientei controlul institutiei AI formeaza
solutii de perfectionare a controlului intern in forma de recomandari, spre e$emplu: de renuntare la unele actiuni de
control intern in favoarea dezvoltarii altora.
AI deasemenea e$amineaza functionarea controlului intern legat de contabilitate. In cest caz scopul urmarit
este de a se incredinta ca controlul intern contribuie la asigurarea contabilitatii cu informatie autentica. onstatarile,
recomnadarile AI sunt utilizate de A( pt a intelege mai bine dificultatile cu care se confrunta contabilitatea
intreprinderii si in ce masura ele pot afecta asigurarea contabilitatii cu informatie autentica.
*n continuare vom analiza aspectele caracteristice auditului intern si e$tern.
Tema 2: "eglementarea internationala a auditului intern
2.1 cerintele practicii internationale de AI
2.2 #rgani$area AI la nivel international
2.3 %tandardele profesionala ale AI
2.1 cerintele practicii internationale de AI
In plan international activitatea de AI se conduce de anumite reguli stabilite de practica general acceptata
documentate in standardele profesionale pt activitatea de AI. Standardele fiind acceptate pe plan international a
impus AI autonom sa se supuna unor cerinte comune, deoarece cultura acestei activitati difera de la o tara la alta, cu
atit mai mult la # prevederile standardelor in cauza au un caracter relativ.
In S+A in ,-., a fost fondata organizatia internationala a activitatilor de AI numita Institutul AI cu sediul in
/rlanda statul 0lorida. Actulamente la aceasta organizatie s-a afiliat circa ,)) institute si ,1)))) membri din ,21
tari inclusive AAP. +nele personae ce activeaza in acest domeniu sunt atestate cu certificate pt AI recunoscute de
tarile member ale institutiilor.
Institutul realizeaza activitatile:
- certifica auditorii interni
- elaboreaza si activeaza standardul international de A
- organizeaza conferinte si publica revista AI
($amenele de certificare st organizate anual in diverse orase ale lumii prin rotatie. In acelasi mod st petrecute
conferintile internationale cu privire la problemele cu care se confrunta activitatea de AI. +ltimele actualizari si
standarde profesionale pt AI au fost efectuate in anii 3))3 si 3)). de catre un grup de lucru, coordonat de Australia.
Actualizarea principiilor acestei activitati conform standartelor profesionale s-a bazat pe urmatoarele
concluzii:
- AI poate asigura functionalitatea controlului intern si totodata contribui la adaugarea de valoare sau profit.
- AI este orientat in prezent pt a efectua schimbari positive in #
- Profesionalismul activitatii de AI necesita a fi globalizat
- AI este apreciat datorita rolului sau preventive de a anticipa deficientile #
oncluziile in cauza au condus la elaborarea unui g&id de auditor intern structurat in 3 nivele:
I nivel 4se refera la codul etic, standardele de AI
II nivel 4 consultanta practica
III nivel 4 dezvoltarea practicii, cercetarii fundamentale, publicatii profesionale, seminare, conferinte.
I si II nivel obligatoriu pt activitatea de AI, iar al III nivel cu caracter de recomandare. 5anagerii diferitor
entitati considera ca aceste concluzii accentueaza rolul AI in cadul #. (i st deacord cu necesitatea e$tinderii
atributiilor AI, insa st ingrijorati de senzatia ca AI in viitor vor conduce #. Actualizarea standardelor profesionale e
apreciata fiindca s-a precizat cine este responsabil de erorile posibile in evaluarile realizate de AI. Aceasta
responsabilitate este atribuita managerului general, caruia ii revine sarcina implimentarii obiectivelor #.
2.2 #rgani$area AI la nivel international
AI este organizat profesional la nivel global de institutul AI din S+A, iar in (uropa de catre confederatia
europeana a intitutiilor de AI. Ambele organizatii st preocupate de mentinerea si dezvoltarea standardelor
profesionale internationale privind practica de AI. In acest scop ele sunt angajate sa monitorizeze permanent
respectarea cerintelor standardelor in cauza prin intermediul institutiile nationale afiliate la aceste organizatii.
Activitatea de AI s-a conturat pe plan international datorita obligativitatii conformitatii la cerintele
standardelor profesionale internationale care periodic st publicate de institutul AI, ultima versiune in anul 3))..
(laborarea standardelor profesionale 6SP7 a cunoscut un process indelungat cu etapele:
I etapa 4 definirea obiectivelor si domeniul de actiune a AI si redactarea in ,-88 a documentului 9%eclaratia
responsabilitatilor:
II etapa 4 elaborarea S AI in anul ,-;.
III etapa revizuirea standardelor de AI 6SAI7 in ,-<,, ,--,, ,--1, ,---
IV etapa 4 actualizarea SP in 3))3, 3)). si elaborarea 9'!idul AI: structurat in = nivele.
onform g!idului functia actuala de AI se deosebeste de cea initiala. Astfel primele standarde de AI
considera activitatea de AI ca o functie ce trebuie sa perfecteze controlul intern, inca in conformitatea cu ultimele
modificari a g!idului, functia de AI trebuie sa fie focalizata pe managementul riscului, deaceea in prezent AI se afla
mai mult timp in apropierea managerului pt al informa permanent despre riscurile care ar afecta in mod considerabil
activitatile #.
+nele institutii nationale ale AI st de parerea ca AI in paralel cu activitatea de verificare ar trebui sa raporteze
detaliat despre cum activitatile din cadrul # aduc mai mult profit. Activitatea de AI deasemenea trebuie sa fie
analizata cum contribuie la formarea profitului. 5ai multe institute nationale ale AI au ajuns la concluzia ca eficienta
AI necesita a fi apreciata in baza nivelului de profesionalism a opiniei sale cu privire la aprecierea urmatoarelor 3
aspecte:
- daca riscurile majore de afaceri st gestionate in mod corespunzator
- controlul intern functioneaza eficient
2.3 %tandardele profesionala ale AI
SP ale AI st recunoscute si acceptate pe plan international si st actualizate permanent pentru a imbunatati
practica in domeniu si a minimiza conflicetele de interese. SP ale AI st prezentate in g!idul AI, elaborate de
Institutul AI din S+A. omponentele de baza ale SP de AI st urmatoarele:
a7 codul deontologic ale AI
b7 standardele de calificare numerotate cu seria ,))). St ,))) 95isiuni componente si responsabilitati:
Standardul ,,)) - 9Independenta si obiectivitate:
,3)) 4 9ompetenta si constiinta profesionala:
,=)) - 9Programul de asigurare si de imbunatatire a calitatii:
c7 standardele de functionare seria 3)))
3))) - 9'estionarea AI:
3,)) 4 9#atura activitatilor:
33)) 4 9planificarea misiunii:
3=)) 4 9realizarea misiunii:
3.)) 4 9comunicarea rezultatelor:
31)) 4 9supraveg!erea ctiunii de evolutie:
32)) - 9acceptarea riscurilor de catre firectia generala:
d7 standardele de implimentare practica 4 numerotarea lor diferita de restul prin modificarea penultimei cifre a
seriei ,)) si 3))). %easemenea se aplica literele A-P. e$emplu: standardul ,,,) 9independenta in cadrul
organizatiei:> ,,,) A, 4 9justificarea cererilor de informatii:
standardul de calificare si de functionare 6b, c7 st obligatorii, cele de implimentare 4 facultative 6d7. odul
deontologic ale AI enunta principiile pt practica auditului intern si descrie modul de aplicare a lor. !rincipiile din
cod sunt:
- integritatea
- obiectivitatea si independenta
- confidentialitatea - competent
Tema 3: 'a$a normative privind reglementarea AI in "(
3.1 %tandardele nationale de AI
3.2 )ormele metodologice pt implimentarea AI
3.3 Codul etic al AI
3.1 %tandardele nationale de AI
Standardele nationale de AI au fost elaborate de min fin si curtea de conturi in baza !otaririi <3 din
3-.,,.3)); si publicate in 5/ nr ,-<-3)3 din 3,.,3.3));. S# de AI st in vigoare din ),.),.3))< si reflecta
cerintele standardului international precum si bunele practice europene. Standardul are scop de racordare a
controlului public la cele mai avansate metodologii si standarde acceptate la nivel international. ontrolul public 4
control al veniturilor, c!eltuielilor patrimoniului si responsabilitatii publice. &a moment conceptia sistemului de
control intern si AI in sectorul public fiind descrisa in urmatoarele norme:
- !otarirea guvernului nr ,,.= din )..,).3))2, art <2 aliniatul 3 din legea privind administratia publica locala.
S# st aplicabile sectorului public si cu caracter de recomandare pt sectorul privat. S# contin anumite cerinte
cu privire la e$ercitarea unei misiuni de AI care se refera la urmatoarele etape:
I etapa 4 planificarea misiunii de AI
II etapa 4 desfasurarea AI
III etapa 4 raportarea rezultatelor obtinute
I? etapa 4 aprecierea functionarii AI
S# de AI se clasifica in mod similar ca si cele internationale ale practicii profesionale de AI dupa cum urmeaza:
- S de calificare
- S de functionare
- S de implimentare practica
#umerotarea si denumirea este analogical cu cea internationala. S de AI spre deosebire de standartul pt A(,
aplicate de societatile de audit ai audit II st prezentate ca volum in mod foarte restrins. 5ajoritatea fiind dezvaluite
prin intermediul unei singure fraze: e$emplu :
Standardul ,))) are continutul: misiunea, competentele si responsabilitatile AI st definite in regulament,
modele de efectuare a AI 6carta de AI in conformitate cu prezentele standarde si aprobate de organul caruia ii
raporteaza AI.7
3.2 )ormele metodologice pt implimentarea AI
Pt auditul intern din sectorul public au fost elaborate norme metodologice de catre 5in 0in al R5. #ormele
metodologice in cauza ofera indrumari privind aplicarea S# de audit intern. Indrumarile pot fi cu caracter
obligatoriu cit si cu caracter de recomandare. #ormele mai contin formulare tip si unele e$emple practice.
Recomandarile nu sunt obligatorii daca AI elaboreaza instructiuni proprii de aplicare a prevederilor
standartelor. &a elaborarea propriilor instructiuni este necesar sa se tina cont de specificul institutiei publice.
#ormele metodologice pt sectorul public st aplicabile tuturor unitatilor de AI. 0unctionarea # de AI este
conform prevederilor art. <2, aliniatul 3, din legea privind sistemul bugetar si procesul bugetar. # de AI elaboreaza
proceduri interne pt a instrui cerintele S# de AI 3).) 9Politici si proceduri: care prevede ca conducatorul unitatii de
AI sa stabileasca politici si proceduri de dirijare a activitatii de AI.
Instructiunile cu privire la activitatea de AI elaborarea independent de catre institutiile publice nu pot fi
aplicate daca nu sunt avizate de catre directia de armonizare a sistemului de control financiar, public, intern din
cadrul 5in 0in.
)ormele metodologice pt AI din sectorul public contin prevederi cu privire la aspectele:
,. adrul #ormativ si organizational
3. Interactiune cu alte parti implicate inclusive cu directia de armonizare, curtea de conturi precum si consultanti
specializati
=. Indrumari detaliate privind principalele concept in domeniul auditului si anume: - materiale, riscuri, probe de
audit.
.. Auditul unor activitati specializate: - Auditul unor activitati informationale computerizate
&a moment st in vigoare 33 de norme metodologice ale AI in sectorul public. #orma , se refera la Standartele
profesionale si cadrul normativ. #orma 3 contine o scurta descriere a abordarii AI.
3.3 Codul etic al AI
AI trebuie sa manifeste un anumit comportament etic, bazat pe principii si reguli de conduita. In prezent AI
din R5 se conduc de preverile codului etic al AI care a fost elaborate de 5in 0in prin ordinul nr ,,, din 32.,3.3));.
odul contine recomandarile privind aplicarea principiilor fundamentale in activitatea a AI urmarind asigurarea
performantei si profesionalismului in prestarea serviciilor.
Conform codului AI este obligat sa respecte principii fundamentale:
- Integritatea
- /biectivitatea
- ompetenta
- onfidentialitatea
Principiul integritatii prevede ca AI sa procedeze correct, onest si incoruptibil, procedind in asa mod auditorul
intern v-a oferi incredere si credibilitate serviciilor prestate precum si un anumit rationament in activitatea sa.
Integritatea presupune respectarea regulilor de conduita:
- Indeplinirea muncii cu onestitate, siguranta, impartialitate si riguritate
- Respectarea legii si e$ercitareaobligatiunii de servicii in conformitate cu cerintele profesiei
- #eimplicarea in activitati ilegale
- Protejarea intereselor publice
Principiul obligativitatii ca auditorul sa fie impartial la colectarea, evaluarea si comunicarea informatiei auditate.
In acest scop se recomanda evitarea gindirii preconcepute de e$: afirmatia ca totul funtioneaza defectuos in cadrul
entitatii auditate.
Pt asigurareaobiectivitatii se considera necesar a fi respectate ! reguli"
- ($ercitarea responsabilitatilor in mod independent fata de opiniile altor personae
- (vitarea situatiilor care afecteaza impartialitatea, inclusive interesul politic si personal
Conform principiilor competentei- auditorul intern accepta angajamentul de serviciu daca detine suficiente
cunostinte pentru a asigura prestarea serviciilor profesionale. In caz contrar se recomanda solicitarea consultatiilor
din partea specialistilor sau e$pertilor in domeniu.
Principiul confidentialitatii obliga auditorul intern sa nu divulge informatia obtinuta in procesul de audit.
AI trebuie sa evite utilizarea informatiei confidentiale in scopuri personale care ar prejudicial entitatea auditata sau
interesele publice.
T*(A +: AI in sectorul public din "(
+.1 ,unctiile AI public
+.2 Unitatile de AI public
+.1 AI public reali$ea$a 2 functii de ba$a:
- evaluarea sistemelor de control intern
- evaluarea riscurilor managementului
omparativ cu alte activitati de control de stat, AI public nu se implica in revizie si controale de stat a
activitatilor operationale ale institutiei publice.
AI - realizeaza functiilor nominalizate, auditorilor li se asigura accesul deplin la documentele si spatiile
necesare. Auditorii interni sunt in drept de a solicita informatii de la personalul institutiei publice.
&a evaluarea sistemelor de control AI apreciaza nivelul de control intern al operatiunilor si proceselor conform
legislatiei, orice institutie publica trebuie sa e$ercite control asupra gestionarii econome si eficiente a fondurilor
precum si sa ofere siguranta in raportarea financiara. In acest scop in cadrul institutiei publice trebuie sa functioneze
anumite controale interne care st studiate si apreciate de auditorul intern.
Pt realizarea functiei de evaluare a riscului managementului AI verifica daca institutia publica si-a indeplinit
obiectivele conform resurselor si timpului necesar pt realizarea lor.
&a indeplnirea obiectivelor sale institutia se conduce de reguli si procedure interne, respectarea carora garanteaza
minimizarea riscurilor posibile in activitatea institutiei publice. AI din cadrul institutiei publice trebuie sa identifice
toate riscurile legate de activitatea institutiei si sa aprecieze influienta lor asupa obiectivelor manageriale, de aceea
la realizarea lor AI se va conduce de obiectivele:
- ?erifica eficienta utilizarii mijloacelor financiare alocate institutiei publice
- onstanta 4corectitudinea aplicarii legilor si actelor normative
- ($amineaza daca raportarea financiara a fost efectuata in mod adecvat complete si la timp
- Previne gestionarea frauduoasa a patrimoniului institutiei publice
Instruirea si certificarea profesionala a auditului intern din sectorul public este in component 5in 0in al R5.
+.2 Unitatile de AI public
AI este parte component a controlului financiar public intern. onform legii privind sistemul bugetar si
procesul bugetar incepind cu ),.),.3),), v-a fi supus auditului intern, modul de organizare a managementului
financiar din cadrul intitutiei publice. Institutia publica, daca este organ central de specialitate al administratiei
publice v-a institui o unitate de AI.
+nitatea de AI se creeaza in cadrul institutiei oublice si functioneaza in conformitate cu prevederile actelor
normative si legislative:
- legea privind sistemul bugetar si procesul bugetar, titlul -
- conceptia sistemului de control financiar public intern ap. I?
- codul etic al AI
- arta de AI
- normele metodologice pt AI conform preverilor actelor legislative si normative din sectorul public
onducatorul institutiei publice este responsabil de constituirea unitatii de AI. Prin acest scop in cadrul
institutiei publice se instituie si se mentine o structura aparte de audit intern, denumita unitate de AI.
#r persoanelor angajate pt functionarea unitatii de AI se determina in limita statelor de personal e$istente cu
conceptul organului ierar!ic superior sau a 5in 0in. %aca unitatea de AI nu se infiinteaza in cadrul institutiei publice
auditul institutiei respective se efectueaza de catre unitatea de AI din cadrul autoritatilor publice central si locale in
subordinea carora se afla institutia.
+nitatea de AI este in subordonarea directa a conducatorului institutiei publice. ($ercita o functie distincta si
independent de activitatea institutiei publice. %easemenea nu se implica in activitatea operationala a institutiei .
AI stabileste prioritatile de auditare, realizeaza verificari in mod independent pt a formula recomandari si
concluzii pe baza propriei judecati profesionale. +nitatea de AI raporteaza conducatorului institutiei publice, daca
conducatorul institutiei nu este deacord cu concluziile unitatii de AI atunci se raporteaza unitatilor de AI din cadrul
autoritatilor publice central sau locale, in subordonarea careia se afla institutia.
Anual institutia de AI prezinta 5in 0in pina la ),.)=.raportul de activitate a unitati de AI pt anul precedent.
%easemenea fiecare unitate de AI este obligata sa prezinte 5in 0in documentele:
- arta de AI
- opia planului strategic al activitatii de AI
- opia planului anual al activitatii de AI
0unctiile unitatilor de AI st descrise la punctul ..; a conceptiei sistemului de control financiar public intern,
aprobat prin !otarirea guvernului R5 nr. ,,.= din )..,).3))2.
+.3 "egulamentul modern de efectuare a AI
onform legislatiei in R5 unitatile de AI se conduc in activitatea sa de prevederile cartei de AI. arta de AI
reprezinta un regulament de functionare al unitatilor de AI din cadrul institutiei publice. Regulamentul in cauza se
elaboreaza de catre fiecare institutie publica care si-a creat propria unitate de AI si se prezinta pt aprobare 5in 0in.
In Prezent e$ista model al cartei de AI publicat de 5in 0in conform ordinului ,,, din 32.,3.3));. %e aceea
unitatile de AI elaboreaza propria sa carta de AI.
In baza acestui ordin carta de AI defineste sfera de activitate a AI, stabileste pozitia de AI, autorizeaza
accesul auditorilor la personal, stipuleaza drepturile si obligatiile angajatilor unitatii de AI, de regula carta de AI
contine compartimentele:
- rolul si scopul AI
- prevederi ale statutului de independenta de autoritate
- atributiile unitatii de AI
- interactiunea de auditori e$terni
- cadrul normativ aplicabil auditului intern
#olul AI este de a contribui la imbunatatirea operatiunilor entitatii. In acest scop auditorul intern va oferi
servicii de asigurare si consultant. AI asigura perfectionarea sistemului de management financiar si control intern
prin oferirea recomandarilor de atenuare a riscurilor legate de conformitatea activitatilor cu prevederile normelor de
functionare a entitatii.
$a compartimentul ! este necesar sa se precizeze subordonarea conducatorului # de audit intern si asigurarile
oferite de conducatorul entitatii in raportul de AI. onform cerintelor actuale, conducatorul institutiei de AI se
subordoneaza conducatorului entitatii, iar acesta trebuie sa asigure auditul intern cu informatii, resurse si specialist,
iar in caz de necessitate cu consultatii prefesionale din afara entitatii.
$a compartimentul % carta de AI trebuie sa contina precizari referitor la functiile unitatii de AI, de e$:
- +nitatea de AI este responsabila de elaborarea cartei de AI, planurile strategice si anuale de audit, programele
misiunilor de AI, rapoartelor si altor informatii.
&rmatorul compartiment se refera la A e$tern. &a acest compartiment se indica scopul colaborarii
conducatorului, unitatii de AI cu auditorii e$terni care de obicei consta in furnizarea de informatii despre
activitatea realizata de catre unitatea de AI.
(ste necesar de indicat actele normative:
- S# de AI
- odul etic al AI
- #ormele metodologice privind activitatea de AI in sectorul public
- Instructiuni proprii de aplicare a normelor metodologice privind activitatea de AI in sectorul public.
T*(A .: "olul AI in asigurarea controlului intern public
1. Conceptul de control intern public
2. %) de control intern public
3. %arcinile AI in cadrul institutiei publice
1. Conceptul de control intern public
Pt asigurarea utilizarii eficiente a mijloacelor publice in cadrul oricarui stat functioneaza controlul financiar
public intern. onform legii privind sistemul bugetar si procesul bugetar.
ontrolul finaciar public intern reprezinta un sistem general consolidat, implimentat de guvern si institutiile
publice subordonate ce cuprind totalitatea procedurilor de management si control in sectorul public orientat spre
gestionarea bunurilor si fondurilor publice in mod economic , efectiv si eficace, intru realizarea si oportuna a
obiectivelor si sarcinilor sale.
(lementele de baza ale controlului sunt:
- Sistemul de management financiar si control intern
- Auditul intern
Sistemul de management financiar si control este un sistem de gestionare a riscurilor si de realizare a
obiectivelor institutiei publice. Pt functionarea sistemului de management se stabileste anumite reguli si proceduri,
se defineste functiile angajatilor din punct de vedere al obligatiunilor acestora in realizarea activitatilor institutiei,
e$: - pt activitatea financiara referitor la plati, managemntul stabileste si verifica procedurile de procesare a
documentelor pt efectuarea transferurilor de mijloace banesti.
In prezent institutiile publice st preocupate de perfectionarea acestui sistem in baza prevederilor S# de control
intern in sectorul public. Sc!imbarile vizeaza necesitatea stabilirii pt managerii institutiei publice a
responsabilitatilor legate de functionarea controlului intern si de prestarea serviciilor publice eficiente.
In acest conte$t sistemul de management financiar si control verifica economicitatea, eficienta, eficacitatea si
calitatea lucrarilor de prestare a serviciilor publice. &a acestea se mai adauga obiectivele unui control intern obisnuit
legate de urmatoarele 3 aspecte:
- ($aminarea sigurantei raportarii financiare
- Suparaveg!erea securitatii patrimoniului institutiei
- Asigurarea conformitatii cu legislatia si regulamentele aplicate
AI din cadrul institutiei publice are ca scop auditarea sistemului de management financiar si control. Scopul
urmarit este de a evalua eficienta si performanta structurilor functionale si implimentarea politicilor,
programelor si actiunilor de perfectionare a activitatilor institutiei publice.
AI din cadrul institute publice contribuie la :
- Administrarea mai eficienta a patrimoniului
- Asigurarea corectitudinii contabilitatii
- 0iabilitatea managementului informatic
- 'estionarea riscurilor de management
2. %) de control intern public
Actiunile actuale de implimentare a sistemului de management financiar si control in sectorul public din R5
rezulta din domeniile stabilite de S# de control intern publicate prin ordinal 5in 0in 1, din 3=.)2.3))-
S# intern 4 control intern, contin principii general acceptate prin managementul financiar si control din sectorul
public.
Principiile ofera posibitatea de perfectionare a sistemului in cauza.
Aplicarea lor este obligatorie tuturor entitatilor din sectorul public finantate integral sau partial de la bugetul
public. S# control intern st codificate si clasificate pe component principale ale controlului intern:
- 5ediul intern 6S#I 4 ,-27
- 5anagementul performantelor si al riscurilor 6S#I 4 ;, S#I -,)7
- Activitatile de control 6S#I- ,,-,=7
- Informare si comunicare S#I 4 ,., ,1
- 5onitorizarea si evaluarea S#I ,2, ,;
5ediul intern contstituie baza tuturor componentelor controlului intern prin conferirea tonului unei
entitati si prin determinearea contiintei angajatilor acesteia. (lementele caracteristice mediului intern sunt:
- omportamentul profesional si valorile etice
- Structura organizational, atributii si sarcini
- %elegarea responsabilitatilor
5anagementul intern este prezentat in urmatoarele standarte:
- S#I 4 , (tica si integritatea
- S#I 4 3 0unctii, atriburii si sarcini
- S#I- = Angajamentul fata de competenta
- S#I 4 . Abordarea si stilul de operare al conducerii
- S#I 4 1 structura organizational
- S#I 4 2 imputerniciri delegate
S#I care se refera la al 3-lea component reglementeaza modalitatea de gestionare a performantelor si a
riscurilor legate de activitatea operationala a institutiei publice. In present pt acest component sunt elaborate
urmatoarele standarte:
- S#I 4 ; stabilire obiectivelor
- S#I 4 < planificarea, monitorizarea si raportarea privind performantele
- S#I 4 - identificarea evenimentelor care pot genera riscuri si oportunitati
- S#I 4 ,) evaluarea riscurilor si managemnetul riscurilor
Activitatile de control, al =-lea control principal fiind descris de S#I- ,, 9%ocumentarea sistemelor operationale:,
S#I-,3 9%ivizarea obligatiunilor si responsabilitatilor:
- S#I- ,= 9"ipurile activitatilor de control:
- S#I 4 ,. 9Informarea:
- S#I 4 ,1 9omunicarea:
- S#I 4 ,2 95onitorizarea:
- S#I 4 ,; 9(valuarea:
Standartele ,.- ,; contin cerinta de identificare si comunicare a informatiilor intr-un mod care sa permita
fiecarei persoane angajate din cadrul institutiei sa-si poata indeplini functiile la nivelul corespunzator.
3. %arcinile AI in cadrul institutiei publice
Sarcinile AI la nivelul entitatilor publice rezulta din rolul, scopul si atributiile unitatii de AI, precizate in carta de
AI. In conformitate cu regulamentul model de efectuare a AI, activitatea de AI se bazeaza pe sarcinile:
-, evaluarea eficacitatea sistemului de management financiar si control intern
-2 ofera consultatii conducatorului institutiei in forma de propuneri referitor la imbunatatirea preceselor de
guvernare/ control si management al riscurilor
-, *ficacitatea sistemului de management financiar si control intern se evaluea$a conform criteriilor:
a7 cadrul legal 4 cunoscut si aplicat in mod adecvat de catre angajatii institutiei
b7 angajatii institutiei activeaza conform procedurilor, regulamentelor interne
c7 in ce masura institutia isi realizeaza obiectivele sale
d7 managerii institutiei interactioneaza in mod adecvat 6spirit de ec!ipa7
e7 riscurile legate de realizarea obiectivelor institutiei, fiind indentificate si gestionate corespunzator
f7 informatia cu care opereaza managementul este corecta, sigura si oportuna
g7 controlul intern este perfectionat permanent
!7 resursele institutiei sunt utilizate econom, eficient, si sunt in siguranta
2. AI trebuie sa fie implicat si in aprecierea noilor servicii, procese si operatiuni care apar in cadrul institutiei.
Analogic se procedeaza daca intervin unele sc!imbari in orice domeniu proces sau activitate. In baza rezultatelor de
evaluare unitatea de AI formuleaza recomandari cu privire la perfectionarea managementului riscului, precum si
solutii de imbunatire a controlului intern.
u conducatorul institutiei trebuie sa se colaboreze pe principiu de parteneriat, cu conducatorul unitatii de
AI, deoarece ambii sunt cointeresati de aceleasi obiective, care urmaresc un scop comun, adica imbunatirea
operatiunilor entitatii pt adaugarea unui plus de valoare.
%e aceea recomnadarile AI necesita a fi intelese de managemnetul institutiei, astfel incit aceasta sa-I permita
aprobarea unor decizii juste legate de gestionarea riscurilor.
T*(A 0 : AI in cadrul entotatilor din sectorul privat
1. !aralele intre AI public si AI privat
2. #rgani$area structural si functionala a serviciului de AI
3. Corelatia dintre AI si controlul intern
1.!aralele intre AI public si AI privat
/biectivele AI din cadrul entitatii private st analogice din sectorul public. Insa AI din acest sector se deosebeste
de AI public prin anumite caracteristici legate de :
- adrul normative
- Subordonarea
- Raportarea
- ertificarea
Cadrul normative. Prevederile legii privind sistemul bugetar si procesul bugetar st obligatorii doar auditului
intern public. "otodata AI privat comparative cu cel public, nu e obligat sa se conduca de cerintele normelor
metodologice pt standatele nationale de AI si carta de AI.
%ubordonarea. Iar S#AI si cadrul etic al AI fiind cu titlu de recomandare pt AI privat. onform legii privind
sistemul bugetar si procesul bugetar, AI public se creeaza si este in administrarea e$ecutorului de buget care poate
avea in subordonare mai multe institutii publice.
($: Primarul fiind e$ecutor de buget al autoritatilor publice locale este in drept sa detina in subordonarea sa o entitate de AI, insa institutiile finantate
de la primarie, scoli, spitalile neavind in subordonarea sa alte institutii nu st obligate de a opta pt o unitate de AI. Prin urmare micii conducatori acestor
institutii nu vor avea in subordonare careva activitati de AI. Iar in lipsa unei unitati proprii de AI institutiile respective vor fi verificate de unitatile de AI
din cadrul autoritatilor publice locale sau central in subordonarea carora se afla.
%aca institutia este organ central de specialitate al administratiei publice, atunci e$ecutorul de buget este in drept
sa creieze o unitate de AI care se va afla in subordonarea conducatorului institutiei in cauza. Spre e$emplu: directia
de invatamint din cadrul consiliului rational este in drept sa creieze o unitate de AI care se va supune conducerii
acestei directii.
AI din cadrul entitatii private este administrat de managerul entitatii si nu este obligat sa se subordoneze persoanelor terte. %aca
entitatea este o reprezentanta, filiala sau subdiviziune a unei corporatii, AI va fi supraveg!eat si monitorizat de catre auditul central al
corporatiei. Iar raport de auditul e$tern deasemenea nu e$ista subordonare a auditului intern, conform cerintelor S# de audit, auditorii
interni sunt incurajati sa colaboreze cu A. e$terni pe principiii profesionale.
"aportarea. AI public raporteaza conducatorului institutiei publice cit si autoritatilor publice locale sau central.
Raportul de activitate se elaboreaza anual de catre toate unitatile de AI public ce sunt prezentate pina la ,.)= de 5in
0in.
Certificarea. AI a entitatii private nu st obligati sa se supuna certificarii de stat conform legislatiei R5. Insa AI
publici conform legii privind sistemul bugetar si procesul bugetar st obligati sa participle la cursuri de pregatire
profesionala precum si sa urmeze certificare de stat.
ertificarea se va efectua incepind cu ),.),.3),), de catre 5in. 0in.
3. #rgani$area structurala si functionala a serviciului de AI
AI din cadrul entitatilor din sectorul privat este organizat conform urrmatoarelor criterii:
- %in punct de vedere structural
- In baza functiilor fiecarui AI
%tructural. AI depinde de dimensiunile entitatii. # mica si mijlocie de regula detine o structura mai simplificata
a AI fiind reprezentata de cel mult = persoane. / companie nationala sau multinational poate avea necesitatea de
citeva sute de auditori interni si poate opta pt una din structurile:
a7 AI centralizat
b7 AI descentralizat
AI centrali$at. 5odalitatea centraliata este o forma de organizare a AI considerate adecvata pt entitatile care
opteaza ca toti auditori interni sa fie atasati la sediul central al companiei, pot fi grupati intr-o singura ec!ipa sau mai
multe in functie de nr. unitatilor autonome ale companiei.
AI descentrali$at. Presupune organizarea unei ec!ipe de audit la sediul companiei si serviciului de AI in fiecare
tara. Serviciile sunt prestate de specialist in particularitatile legislatiei locale. AI poate fi organizat in baza functiei
e$ercitate de auditorul intern. In acest sens se parctica 3 posibilitati de organizare a acestei activitati:
- Separarea responsabilitatilor pe domenii de competenta
- 0ormarea ec!ipelor pe obiective de auditat
onform primei variante functiile departamentului de AI st separate pe domenii de competenta cum ar fi:
- ontabilitate
- 5ar@eting
- Informatica
- Precese te!nologice
%aca una si aceeasi functie este e$ercitata de mai multi AI se desemneaza un responsabil denumit: A+%I"/R
S+P(RI/R. /rganizarea AI necesita angajarea auditorilor specializati pt activitati ceea ce presupune selectarea
pretentioasa si costuri inalte de remunerare.
,ormarea ec&ipelor pe obiective de auditat. ($ista alte posibilitati de organizare a AI numita functionala
conform careia auditoria sunt grupati in ec!ipe care vor urmari un anumit obiectiv A auditul sistemului informational
computerizat. %eseori auditorii interni organizati astfel apeleaza la specialist e$terni cu calificari special. Astfel
ec!ipele st formate din seniori, junior, iar sefii acestora st desemnati in fuctie de obiectivul urmarit.
+. Corelatia dintre AI si controlul intern
ontrolul intern in comparativ cu AI nu este organizat ca department independent sau separate de celelalte
activitati din cadrul unei entitati. Insa se regaseste in structura oricarui compartiment, fiind procesul asigurarii
responsabilitatii angajatului.
%in punct de vedere organizational AI reprezinta o structura distincta care se afla in subordonarea conducerii
entitatii. AI este considerat o component separat a sistemului de management si control intern care are ca scop
evaluarea eficacitatii derularii activitatilor precum si aprecierea conformitatii acestuia cu regulile stabilite de
conducerea entitatii.
%upa continut AI se compara in baza criteriilor:
- onform modalitatilor de functionare
- "ipurile de rezultate
- alificarea personalului
onform modalitatilor de functionare pot fi evidentiate particularitatile:
A7 AI este e$ercitat de anumite persoane denumite auditori interni, iar controlul intern este regasit in te!nici si
instrumente de control aplicate de angajatii entitatii, e$e: recalcularea sau inventarierea
B7 ontrolul intern este reprezentat de te!nici si instrumente aplicate permanent de angajati cu scopul verificarii
realizarii calitative a angajamentelor de serviciu. AI este bazat pe asanionarea sau verificarea periodica
selective.
7 "e!nicile si instrumentele controlului intern difera de la o actiune la alta in dependent de lucrarile e$ecutate de
fiecare angajat.
AI aplica verificari comune tuturor misiunilor de audit majoritatea fiind standartizate.
Tipuri de re$ultatea. Rezultatul AI difera de cele ale controlului intern. ontrolul intern corecteaza iregularitatile
legate de realizarea corecta a angajamentelor de serviciu. AI propune solutii de perfectionare a sistemului de control
intern. Recomandarile de AI st cu caracter optional pt management sist prezentate in forma de plan de actiune sau
calendar de implimentare practica a recomnadarilor.
Calificarea personalului. %in punct de vedere al calificarii AI este persoana care detine studii superioare, iar in
timp necesita si certificare. ontrolul intern este regasit in atributiile de serviciu al fiecarui angajat si necesita a fi
implimentat prin instruirea personalului.
T*(A 1: !lanificarea activitatii
1. !lanificarea strategica a AI
2. %tabilirea activitatilor si operatiilor auditatea
3. *laborarea planului anual al AI
1. !lanificarea strategica a AI
Auditarea fiecarei activitati din cadrul entitatii se realizeaza cel putin odata la = ani. Aceasta reprezinta o
constatare a practicii AI care prevede elaborarea unui plan strategic multianual in conformitate cu norma
metodologica pentru A#AI public nr. = 9Planificarea activitatii unitatii de audit:. &a planificarea strategica
multianuala a AI se determina strategia de auditare a entitatii. (laborarea strategiei tine de competenta unitatii sau
compartimentului de AI.
Planul strategic multianual de AI se refera la categoriile de emisiune:
- 5isiuni de asigurare
- 5isiuni de consiliere
- 5isiuni de evaluare
(I%IU)*A D* A%I2U"A"* ajuta entitatea la indeplinirea obiectivelor sale, prin intermediul misiunilor de
consiliere, se refera recomandari de imbunatatire a eficacitatii managementului si controlului intern, iar misiunile de
evaluare au ca scop e$primarea opiniei independente si obiective referitor la eficacitatea managemnetului si
controlului intern. Planul strategic contine rezumatul principalelor decizii de planificare, se reprezintaa in forma
succinta, si conform normei nominalizate intruneste ,3 elemente de baza:
- /biectivele entitatii si instrumentele de realizare a lor
- Riscurile majore legate de realizarea cu success o obiectivelor entitatii
- 5odalitatea de determinare a obiectelor auditate
- 0actorii care pot influienta negative activitatea entitatii in viitor
- 5odalitatea evaluarii riscurilor
- 0recventa auditarii sistemelor
- Resurse necesare si disponibile pt realizarea planului strategic de auditat
- Impactul insuficientei de resurse pt realizarea planului strategic
- Proiectul planului anual al activitatii de audit pentru primul an al planului strategic
- alitatea si eficacitatea rezultatelor de audit disponibile
- #ecesitatea instruirii personalului implicat in AI
- 5odalitatea de respectare a cadrului normativ si a cerintelor de raportare stabilite de 5in 0in.
2. %tabilirea activitatilor si operatiilor auditatea
Pt elaborarea planului de AI este necesar de a fi determinate activitatile supuse AI. 0iecarei activitati trebuie
precizate operatiuni auditabile. In practica se aplica o metodologie comuna de stabilire a activitatii si operatiilor
auditabile care presupune realizarea urmatoarelor 3 etape:
I 4 precizarea activitatilor si operatiilor auditate
II 4 ierar!izarea activitatilor si operatiilor auditate
3a I et activitatile auditate sunt precizate sau identificate pe baza rezultatelor analizei riscurilor. St analizate
riscurile legate de nereguli, diferente, abateri si disfunctionalitati ca urmare a nerespectarii cadrului normative sau a
prevederilor documentelor de finantare si a contractelor inc!eiate in baza acestora.
Analiza in cauza include studierea cadrului normative si a regulamentului care reglementeaza entitatea
e$aminarea organigramelor, repartizarea functiilor, responsabilitatea intre angajati, cunoasterea deciziilor de
organizare a activitatii din entitate.
'(" pt activitatea financiar-contabila in planul anului de AI al unei institutii publice de obicei se precizeaza
urmatoarele operatiuni: elaborarea bugetului, devizul de c!eltuieli si a planului de finantare, evidenta transferurilor,
ac!izitii publice, calculul salariului, inventarierea patrimoniului, intocmirea bilantului contabil si raportarea nivelului
de e$ecutare a devizului de c!eltuieli.
La et II activitati identificate a fi supuse AI sunt ierar!izate in functie de nivelul riscului. In acest scop se
precizeaza riscurile posibile fiecarei operatiuni. In cazul activitatii financiar-contabile spre e$emplu pt operatiunea
de calcul a salariului pot e$ista urmatoarele riscuri:
- %eterminarea incorecta a indemnizatiilor pt concedii medicale
- (rori in stabilirea salariului tarifar
- Perfectarea incorecta a decumentatiei de concediere
Aprecierea nivelului de risc consta in determinarea impactului riscului asupra respectarii cadrului normativ si
regulamente interne de activitate a entitatii. #ivelul riscului se calculeaza in baza anumitor factori conform
metodologiei prezentate ca model in tabelul de mai jos:
0actori
Riscul
A
Riscul
B
Riscul

,. Activitatea cadrului normativ .1C ,)C ,1C <C

3. Aprecierea controlului intern =1C =)C 3C 3C
($perienta personalului 3)C 1C .C ,C
"otal .1C 3,C ,C
Prin urmare riscul legat de calculul salariului constituie ;;C. %aca riscul celorlalte operatiuni vor fi mai mari
atunci aceasta operatiune se va plasa pe locul I in lista de ierar!izare a operatiunilor auditat si se va acorda o atentie
sporita de AI. In mod analogic se procedeaza si in cazul ierar!izarii activitatii auditate.
3. *laborarea planului anual al AI
S#AI 3),) 9Planificarea: prevede definirea prioritatii unitatii de AI. %efinirea in cauza se documenteaza prin
elaborarea planului activitatii de AI. Procesul propriu zis de planificare a AI pt institutii publice este descries de
norma metodologica pentru implimentarea AI in sectorul public nr = 9Planificarea activitatii unitatii de AI:. Aceasta
norma prezinta motodologia elaborate unui plan strategic multianual si anual al activitatii de AI. Planurile anuale ale
AI se elaboreaza in baza planului strategic multianual.
%e regula planul anual au .-1 misiuni de AI, mai frecvent o misiune de asigurare, 3 3 consiliere, 3 evaluare. &a
elaborarea planului anual se tine cont de informatia:
a7 %eficient constatate in cadrul auditelor anterioare
b7 ?erificarile solicitate de unitatile de A subordinate
c7 Riscurile identificate aferente activitati functiilor, operatiunilor si structurilor entitatii
d7 "ipul misiunii de AI pt fiecare structura a entitatii sau unitatii de A subordinate
&a elaborarea planului anual al activitatii de AI pt institutiile publice se va tine cont de punctele b si d . %aca prin
subordonarea lor sunt institutii publice ce detin unitati de AI. #orma metodologica nr = stabileste anumite actiuni
necesare de a fi realizate la elaborarea planului anual de AI.:
- Alocarea personalului si altor resurse pt intreaga perioada de planificare
- Selectarea misiunilor de A din planul strategic multianual
- Stabilirea nr. %e zile pt fiecare misiune de A
- Planificarea pe saptamini a misiunii de AI
- Identificarea perioadelor mai favorabile pt realizarea anumitor misiuni de A
- ompararea performantelor reale cu cele planificate ale activitatii de AI
Planul anual de AI are < elemente de baza:
,. Scopul actiunilor de auditare
3. /biectele actiunii de auditare
=. /peratiunile supuse de AI
.. Structurile organizatorice la care se desfasoara actiunea de auditare
1. %urata activitatii de audit
2. Perioada supusa auditului
;. AI antrenati in activitatea de audit
<. Precizarea cunostintelor de specialitate, e$pertii straini care necesita a fi implicate in AI
In planul analizei de AI se ane$eaza nota e$plicative in care se justifica miciuni selectate su incluse in plan.
T*(A 4: Conceptul misiunii de AI
1. %copul si obietivele unei misiuni de AI
2. *tapele derularii misiunii de AI
3. "olul misiunii de AI in prevenirea detectarea si investigarea fraudelor
1. %copul si obietivele unei misiuni de AI
%epartamentul sau unitatea de AI in activitatea sa realizeaza misiuni de apreciere a sistemului de management
financiar si control. Scopul urmarit de majoritatea misiunilor de AI public, este verificarea respectarii cadrului legal
si normative al entitatii. 5isiunea de AI din cadrul entitatilor private au ca scop principal identificarea
disfunctionalitatilor si functionarea sistemului de management financiar si control. ($ista 3 obiective de baza ale
misiuniii de AI:
,. Aprecierea sistemului de control intern
3. (valuarea riscurilor de management si control
Aprecierea sistemului de control intern urmareste e$aminarea tututror activitatilor de control, e$: autocontrol,
control ierar!ic, control partenerial, control financiar, c. contabil, inventarierea patrimoniului. Aceste activitati nu se
organizeaza in compartimente independente, ele st atasate functiilor curente si se e$ercita la fiecare nivel de
responsabilitate sau post de lucru. "otalitatea activitatilor de control intern formeaza sistemul de control intern.
Aprecierea sistemului in cauza de catre auditorul intern consta in stabilirea urmatoarelor disfunctionalitati:
- Ine$istentei activitatilor de control intern
- InaptabilitateaD neactualizarea sistemica a activitatilor de control intern
- #eimplimentarea recomandarilor de perfectionare a sistemului de control intern
*valuarea riscurilor de management si control constutie al 3-lea obiectiv al unei misiuni de AI. Riscurile de
management si control reprezinta eventualele deficient in gestionarea activitatilor, functiilor, programelor si
proiectelor entitatii. (valuarea este bazata pe cunoasterea planului strategic al entitatii, functiilor si
responsabilitatilor, regulamentelor interne. &a evaluarea riscurilor practica international recomanda sa se tina cont de
factorii:
a7 onstatarile anterioare ale auditului
b7 Sensibilitatea sistemului de control intern
c7 5ediul de control
d7 Increderea in managemntul operational
e7 Sc!imbarile de personal sau de sisteme
Constatarile anterioare ale auditului reprezinta probleme sau deficient semnificative ale controlului intern. Se
considera semnificative daca constatarile sint intr-un nr mai mare decit ar fi normal. orectarea constatarilor denota
perfectionarea controlului.
%ensibilitatea sistemului de control inter reactia sistemului la eventualele nereguli in viitor care ar conduce la
pierderi de active, erori nedetectabile, datorii nerecunoscute si neinregistrate in contabilitate.
(ediul de control se compune din proceduri, reguli, masuri de protective a activelor, persoane angajate, in
acest scop se completeaza cu lucrari de documentare a activitatilor de control intern, actiuni de constatare si
corectarea a erorilor.
2.*tapele derularii misiunii de AI
%erularea misiunii de AI include . etape:
- Initierea misiunii de AI
- &ucrul in teren
- (laborarea raportului misiunii de AI
- 5onitorizarea recomandarilor
Initierea misiunii de AI prevede activitati de AI:
a7 (miterea ordinului de efectuare a misiunii 6conducatorul institutiei7
b7 Intocmirea declaratiei de independent de catre fiecare auditor care va participa la misiune
c7 #otificarea structurii sau deartamentului care urmeaza a fi auditate
d7 Stabilirea listei obiectelor suditabile
e7 Intocmirea programului misiunii de AI
3ucru in teren 4 are ca scop colectarea probelor de constatare a iregularitatilor precum si documentarea lor.
&a colectarea probelor se documenteaza sistemele analizate, testele de conformitate si substantiale. St intocmite
notite ale interviurilor si sedintelor precum si lista constatarilor pt determinarea prioritatii acestora.
*laborarea raportului misiuniii de AI 4 la etapa de intocmire a raportului misiunii de AI se urmareste
informarea conducerii entitatii cu privire la faptul ca sistemele manageriale si de control intern functioneaza sau nu
adecvat precum si formularea recomandarilor corespunzatoare pt imbunatatirea acestora. Raportul de AI are ca scop
sa incurajeze conducerea entitatii sa aprobe actiuni corective sau de implimentare a recomnadarilor
(onitori$area recomandarilor 4 etapa de monitorizare include 3 activitati principale de AI
- +rmarirea recomandarilor
- Supervizarea
Urmarirea recomandarilor 4 este o activitate a AI care asigura faptul ca recomandarile vor fi implimentate
intocmai si la termenii stabilit, iar managemnetul este constient de riscul neimplimentarii
%upervi$area 4 verifica realizarea in termen a recomandarilor precum si studiaza modalitatile de implimentare a
lor.
3. "olul misiunii de AI in prevenirea detectarea si investigarea fraudelor
0raudele se refera la iregularitatile si disfunctionalitati. Iregularitatea inseamna orice abatere de la norma legala
sau de nerespectare a prevederilor conditiilor de finantare stabilite in acorduri, contracte si manual de implimentare.
Disfunctionalitati 4 actiuni comise intentionat de a insela sau de a falsifica documente si rapoarte. #otiunea de
frauda este definita in mod diferit, de la o tara la alta, mai detaliat fiind prezentata in raportul privind frauda comisiei
juridice a parlamentului 5arii Britanii din iulie 3))3 astfel:
Frauda- reprezinta fapta savirsita cu scopul de ai e$pune pe altii la risc prin intermediul urmatoarelor modalitati:
, nefurnizarea de informatii unei persoane terte contrar obligativitatii legale
3.efectuarea declaratiilor false
=.abuz de pozitie in detrimentul intereselor financiare ale tertilor
Rolul misiunii de AI in raport cu frauda ridica problema gradului de implicare in investigarea fraudei astfel
incit sa poata fi pastrata independent si obiectivitatea auditorilor interni. In virtutea acestui rol auditorul intern
realizeaza functia de consultant dar nu de investigator.
AI in calitatea de consultant se asigura ca riscurile cu care se confrunta conducerea entitatii st integral
identificate si daca in raport cu acesta, st implimentate masuri adecvate si suficiente pt solutionarea lor.
Investigatorii insa comparativ cu auditoria interni st specialist calificati in domeniul legislative si in te!nici de
investigare. Acestea st cunoscatori buni ai instrumnetelor civile si penale de investigare a fraudelor.
Prin urmare rolul auditului intern in privinta fraudei nu costa in investigarea ei cu toate ca multi manageri se
asteapta a$act la aceasta.
"olul principal al AI este de a prezenta propuneri privind imbunatatirea procesului de gestionare a riscului de
frauda. In acest scop AI trebuie sa aplice urmatoarele lucrari:
- Sa faca cunostinta cu mecanismele aplicate de entitate pt prevenirea si detectarea fraudei> e$: prelucrarea
unor functii gestionarului pe o anumita perioada de catre alta persoana
- Propunerea instrumentelor de control suplimentarea pt imbunatatirea proceselor de detectare a fraudelor cum
ar fi: inventarierea mai frecventa a activelor supuse riscurilor de frauda.
- Participarea la investigare cauzelor de frauda sis a recomande solutii de prevernire a acestora in viitor
T*(A 5: *laborarea programului misiunii de AI
1. 3ucrari preliminare/ initierii misiunii de AI
2. Identificarea obiectivelor auditabile
3. Intocmirea programului misiunii de AI
1.3ucrari preliminare initierii misiunii de AI
In baza planului anual de AI se elaboreaza programul misiunii de AI, preliminar elaborarii programului st
realizate urmatoarele lucrari:
I 4 emiterea dispozitiei sau autorizatiei privind efectuarea misiunii de AI
II 4 prezentarea declaratiei de independent al fiecarui membru al ec!ipei de AI
III 4 instiintarea persoanei care urmeaza a fi auditate
I 4 %ispozitia privind efectuarea misiunii de AI este emisa de conducccatorul unitatii sau compartimentului de AI in
baza planului anual de AI. %ispozitia se aproba de conducatorul intreprinderii, acest document contine . elemente:
,. Persoana de e$ecutare a misiunii de AI
3. Scopul misiunii de AI
=. %omeniile auditabile
.. 5embrii ec!ipei de AI
II 4 de regula pentru fiecare misiune se formeaza ec!ipa de Audit, iar conducatorul ec!ipei coordoneaza misiunea cu
conducatorul unitatii sau compartimentului de AI. 5embrii ec!ipei misiunii de AI sunt obligati sa efectueze
declaratii de independenta.
%eclararea independentei presupune verificarea incompatibititatii personale, in derularea misiunii respective,
fiecare auditor intocmeste declaratiile de independent in forma scrisa. %ocumentul emis reprezinta o asigurare ca
auditorul nu se afla in situatii de incompatibilitate, prin urmare pe parcursul derularii misiunii vor putea fi obiectivi.
In procesul derularii misiunii de AI daca apare o situatie de incompatibilitate reala sau presupusa, auditorul este
obligat sa informeze conducerea despre aceasta situatie. %e considera incompatibile urmatoarele situatii:
,. Auditorul a avut functii sau a fost implicat in ultimii = ani intr-un alt mod in activitatea auditabila
3. Auditorul a fost implicat la elaborarea si implimentarea sistemelor de conducator al actelor auditabile
=. Auditorl este in rudenie
.. Auditorul este in relatie financiara sau personala cu persoana responsabila de activitatile auditate
Structura sau identitatea care urmeaza a fi auditata este instiiintata de catre seful unitatii sau compartimentului de
AI cu citeva zile de regula ,1 zile calendaristice inainte de data prevazuta in planul anual de AI.
III 4 Instiintarea - este efectuata in baza notei de informare care contine . elemente:
,. Scopuri misiunii de AI
3. Perioada e$ecutarii misiunii
=. /biectivele misiunii
.. Interventiile al caror program a fi stabilit ulterior
2. Identificarea obiectivelor auditabile
Pt elaborarea programului misiunii de AI st determinate obiectele auditabile sau obiectivele care urmeaza a fi
suditate interen. /biectul auditabil il reprezinta activitatea sau operatia aferenta unui anumit domeniu cum ar fi
operatiuni financiare comerciale de ac!izitii.
%omeniul este definit ca operatiuni cu caracteristici omogene. Auditarea obiectului consta in studierea realitatii
practice de realizare a activitatii sau operatiuni si compararea cu cerintele cadrului normativ.
#u st auditate toate activitatile sau operatiunile aferente domeniului planificat printr-un audit. In teren vor fi
auditate doar obiectele care sunt supuse riscurile avazate.
Riscul constitutie orice situatie actiune sau eveniment cu influienta nefavorabila asupra capacitatii entitatii de asi
realiza obiectivele. ele mai frecvente riscuri constatate in practica se refera la:
- %ocumentarea insuficienta a operatiunii
- /rganizarea muncii personalului
- Ar!ivarea necorespunzatoare a documentelor
- #edetectarea operatiunilor cu risc financiar
- #erecunoasterea sc!imbarilor legislative.
Pt indentificarea riscurilor la aceasta etapa st studiate urmatoarele surse de informatii:
,. Actele normative si legislative aferente domeniului auditat
3. %ocumentatia de constituire a entitatii si informatia despre atributiile personalului de conducere
responsabilitatile si functiile angajatilor conform prevederilor de organizare.
=. %osarele auditelor anterioare inclusive programele misiunii de audit, nota de informare, liste de recomandari,
foi de lucru, rapoarte de audit.
In scopul facilizarii identificarii riscurilor, auditorii interni discuta obiectivele misiunii cu conducerea entitatii si
cu responsabilii compartimentului auditat. AI se vor deplasa in teren pt a intelege mai bine activitatile indicate in
planul de audit si pt a se familiza cu personalul care va fi auditat.
/biectivele auditabile influientate de anumite riscuri st incluse in fisa centralizatoare a obiectelor auditabile. %e
e$emplu: in cadrul misiunii de auditabile al activitatilor de conducere st frecvent auditate cel putin urmatoarele
obiecte:
- %efinirea atributiilor si responsabilitatilor
- Reglementarea raporturilor de serviciu dintre compartimente
- Stabilirea conditiilor de ocupare a costului
- /rganizarea recutarii si selectiei de personal
- ontrolul sistemelor informationale de management
- /rganizarea activitatilor de conducere
+. Intocmirea programului misiunii de AI
Programul misiunii de AI constituie un document intern de lucru denumit g!id sau indrumat care contine ordinea
de parcurgere a lucrarilor misiunii de AI. %ocumentul in cauza este considerat indrumat pt AI fiindca desfasurarea
misiunii conform prevederilor programului confera siguranta ca nici un aspect important al domeniului auditului nu
a fost admis.
Prin urmare programul de audit reprezinta un plan detaliat al activitatilor necesare realizarii misiunii de audit.
Aceste activitati st clasificate in programul de audit pe etape si obiecte ale misiunii de audit precum sip e fiecare
persoana implicate in e$ercitarea auditului precezindu-se totodata si locul desfasurarii lucrarilor de audit.
%e asemenea la documentarea programului de AI este necesar sa fie concretizata si urmatoarea informative:
a7 (ntitatea in cadrul careia este relaizata misiunea
b7 %omeniul suditat
c7 Perioada auditata
d7 Persoanele care au inlocuit si a vizat programul
e7 %urata in ore a fiecarei activitati din cadrul misiunii de AI
#atura activitatilor de AI precezate in programul de AI difera de la un domeniu la altul. %epinde de etapa misiunii
de AI si obiectul auditat. In sectorul public mai frecvent st auditate domeniile legate de conducere ac!izitii si plati.
Iar in sectorul privat AI este preocupat in mod mai deosebit de riscurile continuitatii activitatii intreprinderii.
Tema 10 Exercitarea lucrarilormisiunii de AI
10.1 Obtinerea dovezilor de AI
10.2 Constatarea si investigarea iregularitatilor
10.3 Documentarea lucrarilor de AI
10.1 Obtinerea dovezilor de AI
Procesul de obtinere a dovezilor de audit se regaseste la fecare etapa a misiunii de AI, in
special la exercitarea lucrarilor la fata locului sau pe teren. Dovezile de Ai denumirea si
probe de audit, constituie informatia de orice natura, fnanciara, contabila, juridiciara,
tehnica, informatica, aplicata de AI pt a argumenta opinia sa. Informatia poate f obtinuta
din interiorul sau exteriorul entitatii. De la misiunile de auditul precedent precum si din alte
surse aplicabile.
Pt a ajunge la constatari si concluzii temeinice.
Deseori AI acorda atentie informatiei care se contine in urmatoarele surse:
- confrmari de la terti: furnizori, banci, organe de stat
- date din domenii inrudite: statistica, medicina, stiinta
- cadrul normativ care reglementeaza activitatile entitatii
- instructiunile si regulamentele interne
- sistemul informational managerial
- contabilitatea si explicatia oferite de angajati
Informatia care cuprinde de a f considerata dovada de audit este studiata si verifcata
cel putin o sursa de date. e practica confruntarea informatiei cu cea detinuta de personalul
cu care se discuta si cu cea confrmata de terti. Iar operatiunile economice si lucrarile
efectuate de angajatii entitatii st verifcate cu prevederileactelor normative si legislative,
instructiunile si regulamentele interne.
!ai temeinice st considerate dovezile care se obtin in documentele:
" facturi
" #xtrase bancare
" registre contabile
" declaratii fscale
" rapoarte fnanciare
" dari de seama ale gestionarilor
Din considerente ca AI auditeaza diverse domenii, nu doar cele legate de fnante si
contabilitate, frecvent se practica obtinerea dovezilor prin intermediul declaratiilor
personalului realizat in baza interviurilor si afrmatiilor.
Procesul de obtinere a dovezilor la fata locului este realizat in urmatoarea
consecutivitate. Auditorul intern efectueaza testari, interviuri, confrmari si alte activitati de
audit prevazute de programul de audit. Apoi se apreciaza daca dovezile obtinute pentru
fecare activitate de audit intern sunt adecvate si sufciente.
Dupa efectuarea tuturor activitatilor stabilite in programul de audit intern, se
colecteaza documentele misiunii de audit intern pentru a f etichetate si numerotate.
$rmeaza identifcarea si analiza problemelor constatate, care sunt comunicate
conducatorului unitatii de audit intern. %otodata testele de obtinere a dovezilor efectuate de
membrii echipei misiunii de audit intern sunt verifcate &i aprobate de supervizor.
Pentru institutiile publice supervizorul este desemnat de conducatorul unitatii de audit
intern, iar in cadrul entitatilor din sectorul privat aceasta functie este realizata de un expert
extern.
10.2 Constatarea si investigarea iregularitatilor
Iregularitatile, din cauza gravitatii lor li se acorda ' atentie deosebita din partea
auditorului intern. Acestea sunt investigate de conducerea entitatii in momentul constatarii
lor pentru stoparea rapida a eventualelor efecte negative pe care le pot produce. De
exemplu iregularitatea se constata in urmtoarele cazuri:
sunt premise de nerespectare a normelor de poluare a mediului inconjurator(
expirarea termenului de valabilitate a licentei(
neprelungirea termenului de utiiizare a brevetelor, marcilor comerciale,
drepturilor de autor si a altor drepturi a caror utilizare necesita contractare(
noile activitati nu sunt aprobate integral de catre toate instantele autorizate(
confscarea gajului de catre creditor ca urmare a nerespectarii conditiilor de
imprumut(
neactualizarea sistemului de impozitare conform recentelor ajustari ale legislatiei
fscale.
Daca auditorii interni ajung la concluzia, ca s"a constatat ' iregularitate sau sunt
premise de aparitie in mod inevitabil a acesteia, vor solicita de la conducerea entitatii
investigarea ei. In acest scop se practica documentarea iregularitatilor, care sunt
inregistrate in )*urnalul de constatare si raportare a iregularitatilor+.
Din momentul constatarii iregularitatii cel mai tirziu a doua zi se comunica
conducatorului unitatii de audit intern, iar in absenta acestuia nemijlocit conducatorului
entitatii. De asemenea, auditorul intern pentru a f absolvit de responsabilitate trebuie sa
solicite de la persoana in&tiintata sa semneze in )*urnalul de constatare si raportare a
iregularitatilor+.
,a rindul sau, conducatorul unitatii de audit intern va solicita in termen de - zile de la
conducatorul entitatii sa fe initiata procedura de investigare a iregularitatii.
Investigarea este realizata de un specialist in domeniu sau expert din exterior. In cazul
institutiilor publice investigarea este realizata de structura de control abilitata in domeniul
respectiv. De exemplu, daca iregularitatea tine de legislatia fscala, institutia publica va
solicita investigarea din partea Inspectoratului .iscal Principal de tat.
10.3 Documentarea lucrarilor de AI
Documentarea lucrarilor de audit este un proces continuu si poate crea probleme daca
nu sunt aplicate anumite reguli de constituire si de indosariere a documentelor.
/onstituirea documentelor reprezinta perfectarea documentara propriu"zisa a oricarei
lucrari de audit la fecare etapa de exercitare a auditului intern, iar indosarierea include
sistematizarea documentelor pe fecare misiune si etapa de realizare a ei. ,ucrarile de audit
sunt perfectate documentar in baza formularelor elaborate de unitatea de audit intern
pentru fecare tip de activitate. #laborarea unor formulare se bazeaza pe formularele"model
prevazute de normele metodologice de implementare a standardelor de audit intern. De
exemplu, normele in cauza recomanda utilizarea modelului ordinului cu privire la efectuarea
misiunii de audit intern, programului de lucru al misiunii de audit, modele de teste si
chestionare.
,a colectarea informatiilor necesare pentru a justifca constatarile de audit, auditorii
interni
efectueaza copii, solicita extrase, intocmesc tabele si recalcului care sunt documentate atit
pe suport de hirtie, cit si in format electronic. Aceste informatii sunt perfectate documentar
si sunt anexate la formularele de lucru eliberate fecarui auditor pentru realizarea
activitatilor de audit prevazute de programul misiunii de audit intern.
e documenteaza de asemenea si orice informatie obtinuta in mod verbal prin
intermediul intilnirilor, interviurilor, inclusiv &i a conversatiilor telefonice. Pentru intilnirile
ofciale se practica documentarea sub forma de procese"verbale, in care se dezvaluie
informatia despre scopul, subiectele discutate si concluziile intilnirii. Documentarea probelor
obtinute sub forma verbala se efectueaza nemijlocit dupa discutie.
.iecare document de lucru se pastreaza in anumite dosare. e practica intocmirea
dosarului pentru fecare misiune de audit, iar in cadrul acesteia pe fecare etapa de
exercitare. De exemplu, primele documente de lucru care se a0a in dosarul unei misiuni de
audit intern se refera la:
- dispozitia de efectuare a misiunii de audit intern(
- declaratia de independenta a fecarui auditor care realizeaza misiunea(
" programul misiunii de audit inten.
Dosarele sunt codifcate prin atribuirea de litere si cifre pentru fecare misiune de audit
intern. e codifca si documentele de lucru in concordanta cu codul dosarului si respectiv a
misiunii de audit in cadrul careia se perfecteaza. .iecare document inclus in dosar este
inregistrat in *urnalul de evidenta a documentelor de lucru pentru dosarul respectiv.
Tema11 !a"ortarea rezultatelor misiunii de AI
11.1 Intocmirea "roiectului ra"ortului de AI
11.2 #inisarea ra"ortului de AI
11.3 $rezentarea ra"ortului de AI
11.1 Intocmirea "roiectului ra"ortului de AI
,a intocmirea proiectului raportului de audit intern se parcurg 1 etape:
- formularea constatarilor si recomandarilor(
- revizuirea constatarilor si recomandarilor.
,a prima etapa se intocmeste lista constatarilor si a recomandarilor. /onstatarea
trebuie sa descrie ce nu a mers bine si de ce s"a intimplat asa, precizeaza in baza caror
standarde sau criterii s"a ajuns la aceasta concluzie, indica ce efect a avut constatarea. De
exemplu, ca urmare a exercitarii auditului activitatii de conducere s"a constatat ca
majoritatea deciziilor sunt luate intr" un interval de timp prea indelungat din motivul
necesitatii acumularii informatiei la diverse departamente, care la rindul lor au nevoie de
timp pentru cautare si verifcare.
2ecomandarile indica ce trebuie sa se faca pentru solutionarea problemei sau riscului
constatat. copul recomandarilor de audit este de a prezenta schimbarile posibile, care vor
apropia situatia constatata de situatia dorita. Pentru exemplul precedent, situatia dorita ar
f ca informatia sa fe oferita conducerii in mod operativ prin intermediul unui program
informational, astfel incit deciziile sa fe aprobate de conducerea entitatii in scurt timp si
daca este posibil in regim de timp real.
,a etapa a doua constatarile si recomandarile sunt revizuite de catre supervizor pentru
a formula propuneri de modifcare a lor si pentru a stabili care din acestea urmeaza sa fe
transmise la departamentul juridic pentru avizare. 2evizuirea constatarii urmareste justetea
formularii celor 3 elemente de baza ale constatarii: situatia, criteriile, efectul, cauza.
ituatia se refera la natura si dimensiunea constatarii si raspunde la intrebarea )/e nu a
mers bine4+ al doilea element stabileste legitimitatea constatarii prin identifcarea criteriilor
de evaluare si raspunde la intrebarea )In baza caror standarde s"a ajuns la aceasta
constatare4+. #fectul descrie impactul real sau potential al situatiei, adica )ce efect a
avut4+. Iar cel de"al 3"lea element cauza, precizeaza motivele ce stau la baza constatarilor
si raspunde la intrebarea )De ce s"a intimplat asa4+.
2evizuirea constatarii formulate in exemplul precedent poate f prezentata in modul
urmator:
Tabel
2evizuirea recomandarilor are ca scop de a verifca daca schimbarile propuse de
auditorul intern vor apropia situafa constatata de situatia dorita. In acest scop supervizorul
va studia raspunsurile la intrebarile din tabelul de mai jos:
Tabelul
11.2 #inisarea ra"ortului de AI
!odifcarile propuse de supervizor trebuie sa asigure prezentarea la un nivel inalt a
constatarilor si recomandarilor in raportul de audit intern. Astfel incit aceasta sa ramina ca
baza defnitiva pentru realizarea urmatoarelor 1 activitati de fnisare a raportului de audit
intern:
- " informarea structurii auditate cu privire la constatarile si recomandarile
auditorului intern(
etodologia de revizuirc a constatarilor
( l e m e
n t e l e
I n t r e b a r i l e
s u p e r v i z o r u l u i
R a s p u n s u r i l e
a u d i t o r u l u i i n t e r n
,. Situatia e nu a mers bineE %eciziile sunt luate cu mtirziere.
3.
riteriile
In baza citor standarde s-a ajuns
la aceasta constatareE
%urata medie de luare a deciziei constituie 3)
zile calendaristice, iar altei entitati din acest
domeniu - 1 zile.
=. (fectul e efect a avutE Aprobarea deciziilor intr-un interval indelungat
de timp poate conduce la reactii intirziate de
solutionare a problemelor si la eventuale litigii
cu tertii
.. auza %e ce s-a intimplat asaF Informatiile oferite conducerii de catre
departamentele entitatii necesita a fi identificate
si verificate, ceea ce presupune lucru si timp
suplimentar de implicare a personalului.
5etodologia revizuirii recomandarilor
6conform unui e$emplul conventional7
I n t r e b a r i l e
s u p e r v i z o r u l u i
! a s p u n s u r i l e
a u d i t o r u l u i i n t e r n
,. (ste oare recomandarea realizabilaE Recomandarea este realizabila daca la
conceperea sistemului informational automat se
va tine cont de cerintele conducerii de a fi
informata in mod operativ.
3. e resurse sunt necesare pentru a obtine
situatia dorita in limita posibilitatilor curenteE
Se propune angajarea unui programist care sa
elaboreze programe aplicative pentru
automatizarea sistemului informational
managerial.
=. (ste posibil obtinerea situatiei doritc prin
utilizarea mai eticienta a resurselor e$istenteE
#u este posibil, fiindca entitatea nu dispune de
un specialist cu calificarea necesara pentru
implementarea recomandarilor.
.. Sunt necesare resurse
suplimentareE
%a, deoarece elaborarea si implementarea
sistemului informational managerial automatizat
necesita implicarea specialistului, precum si
instruirea personalului entitatii.
- " elaborarea planului de actiuni pentru implementarea recomandarilor.
Informarea structurii auditate are ca scop de a oferi posibilitatea acesteia sa formuleze
un punct de vedere propriu asupra constatarilor si recomandarilor auditorilor interni,
prezentate in proiectul raportului de audit intern. tructura auditata analizeaza proiectul si
in caz de necesitate va solicita ' sedinta cu auditorii interni. Punctul de vedere al structurii
auditate se prezinta in termen de 56 zile de la primirea proiectului si se anexeaza la
dosarul misiunii. Daca este cazul, punctul de vedere al structurii auditate se include intr"un
compartiment separat al raportului de audit intern.
#laborarea planului de actiuni pentru implementarea recomandarilor consta in
stabilirea actiunilor care vor f implementate de catre structura auditata, de asemenea
fxarea termenilor si persoanelor responsabile. Aceste acfuni trebuie acceptate de
conducerea entitatii si documentate in modul urmator: la intocmirea planului de actiuni
pentru implementarea recomandarilor se formuleaza pentru fecare recomandare, precum
si 3"7 actiuni de implementare, termenul limita de realizare a acfunilor persoana
responsabila de implementare. De exemplu, pentru recomandarea prezentata la intrebarea
precedents sunt formulate urmatoarele aciuni de implementare:
- 8umirea comisiei de selectare a specialistului in sisteme informafonale automatizate
de management.
- #laborarea schematica a proiectului sistemului informational automatizat de
management.
- Intocmirea programelor aplicative automatizate pentru implementarea sistemului.
- %estarea sistemului.
- Instruirea personalului care va opera cu acest sistem.
11.3 $rezentarea ra"ortului de AI
Raportul de audit intern se rezinta in format si structura standards si este compus din trei capitole:
- Introducere
- onstatari si recomandari
- oncluzii
apitolul introductiv cuprinde principalele date de identificare ale misiunii:
-titlul GRaport de audit internF>
- structura auditata si durata actiunii de auditare>
- componenta ec!ipei de auditare>
- numarul ordinului de efectuare a misiunii de audit intern>
- baza actiunii de auditare, de e$emplu, planul strategic, planul anual, S#A, #ormele metodologice, normele
proprii de e$ercitare a auditului intern>
- obiectele si perioada supusa auditarii>
- tipul misiunii de audit: asigurare, consiliere, evaluare>
- documentele de lucru intocmite la realizarea misiunii.
apitolul II al raportului de audit intern contine constatarile si recomandarile misiunii prezentate pe fiecare
obiect auditat, adica pe fiecare activitate si operatiune auditata. Prezentarea constatarilor si recomandari lor trebuie
efectuata in mod complet, e$act, obiectiv si clar. Aspectul complet presupune descrierea tuturor informafiilor pentru
intelegerea corecta a constatarilor si recomandarilor. Prezentarea e$acta prevede ca constatarile si recomandarile sa
fie descrise cu precizie conform informatiei din documentele de lucru. /biectivitatea consta in referire la dovezi
adevarate si nepartinitoare sau imparfiale. Iar claritatea cere utilizarea unui limbaj cit mai uzual si un stil de
e$primare corecta, adica evitarea e$presiilor de tipul: se pare, in general, uneori, evident etc.
apitolul III e$prima H apreciere generala privind constatarile si recomandarile prezentate. oncluziile sunt
formulate cu scopul de a prezenta constatarile intr-un conte$t mai larg si de a oferi recomandari de nivel inalt pentru
conducerea entitafii. &a acest capitol se mentioneaza ca constatarile auditului intern se bazeaza pe probe obtinute la
auditare si care au fost aduse la cunostinta conducerii entitatii. %e asemenea, in concluzie se subliniaza faptul ca
constatarile au fost revizuite de supervizor si discutate cu structura auditata, astfel incit aceasta constituie H
asigurare, ca recomandarile sunt concrete si real de implementat. %e asemenea, la acest capitol se afirma si despre
actiunile ulterioare ale unitatii de audit intern, care se va implica in monitorizarea implementarii recomandarilor
acceptate de conducerea entitatii.
Tema 12 %onitorizarea im"limentarii rezultatelor misiunii de AI
12.1 &rmarirea recomandarilor AI
12.2 %upervi$area misiunii de AI
12.3 *valuarea interna si externa a misiunii de AI
12.1 Urmarirea recomandarilor AI
Auditorul intern urmareste daca recomandarile sunt implementate intocmai si la termenele stabilite. %e
asemenea, auditorul intern verifica daca conducerea entitatii a evaluat riscul de neaplicare a recomandarilor.
Procesul de urmarire a recomandarilor consta din = etape:
stabilirea auditorului responsabil de urmarirea recomandarilor>
e$aminarea situatiei reale comparativ cu cea aIteptata>
raportarea progreselor inregistrate la implementarea recomandarilor.
La selectarea auditorului responsabil de urmarirea recomandarilor se va tine cont de incompatibilitatea si
cunostintele acestuia fata de domeniul supraveg!eat. #umirea se efectueaza prin ordinul conducatorului unitatii de
audit insotit de declaratia de independenta. In ordin se precizeaza perioada de supraveg!ere, numarul raportului de
audit a caror recomandari urmeaza a fi urmarite. &a ordin se ane$eaza planul de actiuni pentru implementarea
recomandarilor.
La etapa a doua, auditorul intern responsabil de urmarire va studia recomandarile descrise in raportul de audit
intern si in planul de actiuni pentru implementarea recomandarilor. In baza informatiei din aceste documente
auditorul intern va e$amina minutios actiunile realizate de colaboratorii structurii auditate. Aceasta va permite
determinarea datei de implementare a recomandarilor si nivelul de implementare in procesul de urmarire se
precizeaza atit data de implementare, cit si data planificata conform informatiei din planul de actiuni pentru
implementarea recomandarilor.
#ivelul de implementare a recomandarilor se apreciaza in baza urmatoarelor = calificative: implementat, partial
implementat, neimplementat.
Se considera implementat daca toate actiunile stabilite in planul de actiuni pentru implementarea
recomandarilor au fost implementate intocmai de colaboratorii structurii auditate. In cazul realizarii a mai mult de
.)C se considera partial implementat si neimplementat in celelalte cazuri.
La etapa III de urmarire a recomandarilor sunt raportate progresele realizate de structure auditata. Raportarea
este efectuata de insasi structura auditata precum si de catre auditorul intern responsabil de urmarire. Structura
auditata raporteaza la termenele stabilite in baza unei note de informare, stadiul de implementare a recomandarilor
prevazute de raportul de audit intern.
Auditorul intern verifica obiectivitatea informatiei din nota de informare deplasindu-se la fata locului pentru a
se convinge de nivelul realizarii fiecarei actiuni de implementare a recomandarilor. Aceasta informatie este
documentata in 0isa de urmarire a recomandarilor.
0isa in cauza prevede aprecierea nivelului de realizare a fiecarei actiuni de implementare a recomandarii
conform celor = calificative 6implementat, partial implementat, neimplementat7, precum si data implementarii
aciunii, totodata indicindu-se prin bara pentru comparatie Ii data planificata conform planului de actiuni pentru
implementarea recomandarilor.
12.2 %upervi$area misiunii de AI
5isiunea de audit intern este permanent supervizata de conducatorul unitatii sau compartimentului de audit
intern. %aca insasi conducatorul este implicat in realizarea misiunii, atunci functia de supervizor este atribuita unui
auditor intern cu cea mai mare e$perienta desemnat de conducatorul unitatii, iar in lipsa acestuia este antrenat un
e$pert din e$terior.
Supervizarea reprezinta activitatile de indrumare, consiliere, supraveg!ere si verificare a lucrarilor efectuate de
membrii ec!ipei misiunii de audit. Activitatea de indrumare realizata de supervizor este de a oferi instructiuni
necesare sau adecvate derularii misiunii de audit intern. onsilierea supervizorului consta in acordarea consultatiilor
membrilor ec!ipei misiunii de audit intern, iar activitatea supervizorului de supraveg!ere rezulta in urmarirea
e$ecutarii corecte a programului misiunii si a e$istentei elementelor probante.
Supervizorul se regaseste si in activitatea de verificare a documentelor ca dovada fund semnate de acesta, cum
ar fi, de e$emplu, programul misiunii de audit, fisa de identificare si analiza a recomandarilor, planul de aciuni
pentru implementarea recomandarilor, raportul de audit intern.
Supervizarea are ca scop principal de a da asigurari ca obiectivele misiunii de audit intern au fost realizate
calitativ Ii au fost e$ecutate in termen. in acest scop se aplica procedura de supervizare. Procedura prevede
elaborarea listei de supervizare a documentelor. onform acestei proceduri, supervizorul e$amineaza fiecare
document de lucru Ii propune auditorului intern modificari de imbunatatire a continutului documentului de lucru.
%e e$emplu, la verificarea declaratiei de independents supervizorul va discuta cu auditorul intern care a emis acest
document referitor la e$istenta sau lipsa de incompatibilitate. %aca supervizorul va fi de acord cu continutul
documentului in cauza, declaratia va fi avizata de acesta. In scopul tinerii evidentei documentelor avizate Ii a
raspunsurilor auditorilor interni referitor la propunerile supervizorului de a imbunataji continutul documentelor
verificate se fac notiJele respective in lista de supervizare a documentelor. "inind cnt de aceste cerinte, lista in
cauza trebuie sa contina notifele supervizorului referitor la fiecare lucrare e$ercitata de membrii ec!ipei misiunii de
audit intern. Astfel pentru fiecare lucrare de audit verificatS. de supervizor in lista se va concretiza documentul
avizat, propunerea supervizorului ca urmare a revizuirii documentului, raspunsul auditorului Ii acordul sau
dezacordul supervizorului.
*n continuare este prezentat ca model un e$emplu de formular a listei in cauza:
12.3 *valuarea interna si externa a misiunii de AI
(valuarea misiunii de audit consta in efectuarea de controale a calitafii lucrarilor e$ercitate de membrii
ec!ipei misiunii intern. ontroalele in cauza realizate de insasi conducatorul uritatii de audit intern alcatuiesc Si
definesc evaluarea interna. Iar cele realizate de catre autoritatile ierar!ic superioare sunt numite evaluari e$terne.
*n cadrul evaluarii interne cit si e$terne se e$amineaza respectarea normelor de audit intern si a procedurilor
de asigurare a calitatii lucrarilor de audit intern, inclusiv si cele cu privire la intocmirea raportului de audit intern.
(valuarile a ca scop de a depista deficientele legate de derularea misiunii de audit in baza caror vor fi
formulate recomandari de a imbunatati viitoarele misiuni. %e asemenea, scopul urmarit este de a asigura
perfecjionarea profesionala a auditorilor interni.
(valuarea interna comparativ cu cea e$terna se realizeaza dupa fiecare misiune de audit intern. &a finisarea
fiecarei misiuni se pcrfecteaza documentul numit ,,0isa de evaluare a misiunii de audit internF. 0isa este completata
de conducatorul unitatii de audit intern. In fisa se apreciaza fiecare etapa de e$ercitare a misiunii de audit intern
conform unnatoarelor calificative: foarte bine, bine, satisfacator, slab si nesatisfacator.
In continuare sunt enumerate ca e$emplu, citeva criterii de evaluare interna a misiunii de audit intern:
programele de audit au fost elaborate in vederea indeplinirii obiectivelor misiunii in cadrul bugetului de timp
alocat>
a e$istat H buna comunicare intre auditori Ii conducerea structurii auditate>
auditatii au avut posibilitatea sa revada constatarilesIi recomandarile cind au fost identificate problemele.
Activitatea de evaluare e$terna a activitatii de audit intern public se realizeaza H data la 1 ani. (valuarea
e$terna se finiseaza cu formularea masurilor corective, care urmeaza a fi implementate de unitatea de audit intern.
"abelul
&ista de supervizare a documentelor """""""""""""""""""""
L u c r a r e a P r o p u n e r e a
s u p e r v i z o r
! a s p u n
s u l
! e v i z u
i r e a
Analiza organigramei onstatarile efectuate
nu sunt insojite de
documente
justificative, respectiv
organigrama.
&a dosarul de audit se
va atasa H copie a
organigramei
%e acord.