Introducere QoS in WLAN

Informatia in interiorul retelelor de calculatoare, fie ca este vorba de Internet, WAN sau
LAN circula sub forma pachetelor. Un sir de pachete de la o sursa la o destinatie se
numeste flux. Intr-o retea orientata pe conexiune, toate pachetele apartinand unui flux
merg pe aceeasi ruta; intr-o retea neorientata pe conexiune, acestea pot urma rute diferite.
Necesitatile fiecarui flux pot fi caracteriate prin patru parametri primari! fiabilitatea,
intarierea, fluctuatia si latima de banda.
Impreuna, acestea determina "o# $Quality of Service Calitatea Serviciilor% pe care o
necesita fluxul. In tabelul urmator sunt listate cateva aplicatii obisnuite precum si
cerintele stringente ale acestora!
Aplicatia Fiabilitatea Intarzierea Fluctuatia Latimea de
banda
&osta electronica 'are 'ica 'ica 'ica
(ransfer de fisiere 'are 'ica 'ica 'edie
Acces Web 'are 'edie 'ica 'edie
)onectare la
distanta
'are 'edie 'edie 'ica
Audio la cerere 'ica 'ica 'are 'edie
*ideo la cerere 'ica 'ica 'are 'are
(elefonie 'ica 'are 'are 'ica
*ideoconferinte 'ica 'are 'are 'are

&rimele patru aplicatii au cerinte stringente de fiabilitate. Nu se accepta livrarea de biti
incorecti. Acest obiectiv este atins de obicei prin crearea uneu sume de control pentru
fiecare pachet si verificarea acestei acestei sume de control la destinatie. +aca un pachet
este alterat pe parcurs, nu este confirmat si in cele din urma va fi retransmis. Aceasta
strategie ofera o fiabilitate mare. Ultimele patru aplicatii $audio,video% pot tolera erori,
asa ca nu este calculata sau verificata nici o suma de control.
Aplicatiile de transfer de fisiere, inclusiv posta electronica si video nu sunt sensibile la
intarieri. +aca toate pachetele sunt intariate uniform cu cateva secunde, nu este nici o
problema. Aplicatiile interactive, cum ar fi navigarea pe Web si conectarea la distanta,
sunt mult mai sensibile la intarieri. Aplicatiile de timp real, cum ar fi telefonia si
videoconferintele au cerinte stricte de intariere. +aca toate cuvintele dintr-o convorbire
telefonica sunt fiecare intariate cu cateva sedunde, utiliatorii vor gasi conexiunea
inacceptabila. &e de alta parte, rularea de fisiere audio sau video de pe un server nu cere
intarieri scaute.
&rimele trei aplicatii nu sunt sensibile la sosirea pachetelor la intervale neregulate.
)onectarea la distanta este intr-un fel sensibila la acestea deoarece caracterele vor aparea
pe ecran in rafale daca conexiunea are multe fluactuatii. Aplicatiile video si in special
cele audio sunt extrem de sensibile la fluactuatii. +aca un utiliator urmareste un fisier
video din retea si cadrele sunt toate intariate cu exact - secunde, nu este nici o problema.
+ar daca timpul de transmisie variaa aleator intre . si - secunde, reultatul va fi
ingroitor. &entru audio, o fluctuatie chiar si de cateva milisecunde este perfect sesiabila.
In cele din urma, aplicatiile difera la cerintele de latime de banda, fara ca posta
electronica si conectarea la distanta sa necesite o banda prea larga, iar aplicatiile video de
orice fel necesitand o banda foarte larga. Retelele LAN de tip A(' clasifica fluxul in
patru mari categorii, in functie de cerintele lor de "o#, dupa cum urmeaa!
.. (ara de transfer constanta $in caul telefoniei%
-. /ata de transfer variabila in timp real $caul videoconverintei%
0. /ata de transfer variabila, dar nu in timp real $de exemplu viionarea unui film pe
Internet%
1. /ata de transfer disponibila $transferul de fisiere%.
Aceste categorii sunt de asemenea folositoare pentru alte scopuri si pentru alte tipuri de
retele. /ata de transfer constanta este o incercare de a simula un cablu, furniand o latime
de banda uniforma si o intariere uniforma. /ata de transfer variabila apare pentru video
compresat, unele cadre fiind mai comprimate decat altele.
Astfel, transmisia unui cadru cu o multime de detalii in el ar putea necesita transmisia
mai multor biti, in timp ce transmisia imaginii unui perete alb s-ar putea comprima
extrem de bine. /ata de transfer disponibila este pentru aplicatii care nu sunt sensibile la
intarieri sau la fluctuatii, cum ar fi posta electronica.
Nici o tehnica nu furnieaa intr-un mod optim o calitate a serviciilor eficienta si pe care
sa te poti baa. In schimb, au fost devoltate o varietate de tehnici, cu solutiile practice
care adeseori combina mai multe tehnici.
/etelele locale fara fir $Wireless Local Area Networks% au devenit din ce in ce mai
populare in alegerea tipului de retea. In acelasi timp cu expansiunea retelelor fara fir
WLAN, exista o cerere ridicata pentru asigurarea calitatii, ca de exemplu WLAN sunt
folosite in retele reidentiale pentru a suporta un numar foarte mare de aplicatii cu variate
utilitati in mediul profesional sau personal cum ar fi telecomenile, sisteme de securitate
cu camere video, video on demand, telefonie *oice 2ver I& $*oI&%, si straming de date
audio si acces la internet.
Retelele WLAN sunt folosite de asemenea ca inlocuitoare pentru tehnologia 03 de banda
larga. +in pacate, retelele WLAN sunt afectate de aceleasi probleme ca si la alte retele
fara fir! marimea de banda insuficienta, aparitia interferentelor. Aceste doua probleme pot
face ca reteau WLAN sa fie un 4bottle-nec56. &entru a fi capabila sa suporte o varietate
de aplicatii si pentru a putea oferi diverse servicii de calitate, mecanismele "o# sunt
necesare la nivelul 'A) al retelelor WLAN.
/etelele WLAN folosesc in general transmisii de radio-frecventa $/7% pentru
comunicatii, desi exista exemple ce folosesc infrarosu. 8xista o varietate de mecansime si
la9ere fiice pentru WLAN specificate de catre cele doua mari standarde IEEE in #tatele
Unite ale Americii si ESI in 8uropa.
#tandardul I888 numit :;-... vine in diferite implementari! :;-...a, :;-...b, si
:;-...g, ce suporta diverse la9ere fiice, dar cu acelasi la9er 'A). 'ediul de acces a
fost facut sa fie similar cu cel cablat numit I888 :;-.0 $8thernet%.
#tandardul 8(#I este numit <I&8/LAN. <I&8/LAN,. foloseste strategii de evitarea
coliiunilor ca si :;-.... <I&8/LAN,- foloseste un mediu dinamic centraliat de tip
(+'A, in care nu exista posibilitate aparitiei coliiunilor.
In continuare ne vom axa asupra celui mai folosit dintre cele - standarde, si anume
:;-.... 'a=oritatea mecanismelor de tip "o# propuse pentru :;-... sunt mecanisem
"o# bine cunoscute. Acestea mapeaa "o# intr-un parametru de=a existent :;-... 'A),
astfel evitand o refacere a protocolului 'A).
!rotocoale "AC di#tribuite
&rotocoale centraliate, cum ar fi reervarea (+'A sau metodele de polling si
scheduling, au primit mult meritata atentie din partea comunitatii de cercetare, deoarece
acestea promit garantii "o# precise. )u protocoale centraliate, fiecare statie mobile
$'#% cere dreptul de a accesa un canal dintr-un singur punct de coordonare. &unctul de
coordonare $numit si statie de baa sau access point% poate indeplini controlul drepturilor,
asignarea latimii de banda, si controlul accesului la canal.
Avanta=ul ma=or al protocoalelor centraliate este faptul ca pot garanta resurse de banda,
sau intericerea accesului. 8xemple de protocoale centraliate sunt &oint )oordination
7unction $&)7% al I888 :;-... ce foloseste polling, <I&8/LAN,- al 8(#I, si alte
numeroase propuneri A(' fara fir. Insa, adoptarea acestor mecanisme a fost limitata
datorita costurilor si a complexitatii ridicate, a problemelor de scalabilitate si a celor de
practicalitate si flexibilitate. In contrast, protocoalele distribuite sunt usor de implementat
si au nevoie de mentenanta limitata. +e aceea, ne vom axa in continuare pe mecanisme
"o# distribuite.
Functia de coordonare distribuita (DCF) a IEEE 802.11
7unctia de coordonare distribuita $+)7% a IEEE $%&'(( este proiectata pentru aplicatii de
date si este baat pe )#'A,)A. &rocedura de atibuire a canalului incepe atunci cand un
'# interogheaa canalul pentru a vedea daca un alt '# transmite. 'ecanismul de
evitarea coliiunilor are doua tehinici! insertia spatiului inter-frame si algoritmul bac5off.
#patiul inter-frame $I7#% este perioada de timp a unui '#, necesara de asteptare dupa ce
simte un canal nefolosit, si intra in procesul de transmisie.

Fi)ura (' 'ecanismul +)7

In caul in care canalul nu este folosit pentru o perioada de timp egala cu +)7 Inter-
7rame #pace $+I7#%, atunci '# poate incepe transmisia. Insa, daca raspunsul e ca acesta
e ocupat, transmisia este amanata ca in 7igura .. Un interval de bac5off $>I% este aleator
selectat intre o perioada minima $)Wmin% si o perioada maxima $)Wmax%. +iferenta
intre cele doua perioade $)Wmax si )?min% consta in asa numita fereastra continut
$)W%. 2 coliiune are loc daca doua sau mai multe '#-uri selecteaa acelasi interval de
bac5off, ceea ce se poate intampla cand un numar mare de '#-uri concureaa pentru
acelasi canal. &entru a reduce probabilitatea coliiunilor, )W este dublat de fiecare data
cand o coliiune are loc, pana cand valoarea maxima )W este atinsa. Aceasta procedura
se numeste exponential backoff. 'arimea intervalului de bac5off este calculata in
ecuatia de mai =os, unde >I este lungimea intervalului de bac5off si #lot(ime este
lungime unui timeslot.
BI @ /andom$)Wmin, )Wmax% A #lot(ime
2data intrat in bac5off, '# monitorieaa canalul ca inainte. Atata timp cat canalul este
nefolosit, intervalul de bac5off se decrementeaa pana cand atinge valoarea ;. (imerul de
bac5off este inghetat atunci cand o transmisie este detectata si este reactivat atunci cand
canalul devine nefolosit $idle% iarasi. '#-ul receptor $sau access point% asteapta pentru o
#hort Inter-7rame #pace $#I7#% si raspunde cu confirmarea 4ac5no?ledge6 $A)B%
pentru a semnalia succesul transmisiei. Acest lucru e necesar, deoarece transmisia ar
putea fi corupta de catre coliiuni pe canalul fara fir. #I7# este mai mic ca +I7# pentru a
permite semnalului A)B sa fie transmis imediat fara a intra in procesul de bac5off.
'odul &)7 in :;-... foloseste un &)7 Inter-7rame #pace $&I7#% pentru a anunta o
perioada fara intreruperi si a da acces prioritar oentru '#-uri ce suporta &)7. *aloarea
&I7# este mai mare ca #I7# dar mai mica decat +I7#.
Problema nodului ascuns apare cand un '# poate aui doar anumite dar nu toate
transmisiile altor '#. &entru a trece peste aceasta problema un mecanism optional
foloseste semnale )erere de (ransmisie $/eCuest (o #end @ /(#% si Liber de (ransmisie
$)lear-(o-#end @ )(#%. In aceasta operatie, '#-ul transmite mai intai un mesa= /(# si
asteapta pentru un mesa= )(# de la receptor inainte de a incepe transmisia propriu-isa de
date.
Aceasta metoda atenueaa semnificant problema nodului ascuns si reduce intarierile
timpilor de acces. 'ulti cercetatori au raportat ca performantele +)7 depind in primul
rand de )Wmin si de numarul de '#-uri active, si e slab dependent de acesti parametri
atunci cand mecanismul /(#,)(# este folosit.
In concluie, +)7 in I888 :;-... are avanta=e legate de simplitate, usurinta in
implementare si aplicabilitate in ma=oritatea aplicatiilor de date. Insa, +)7 nu suporta
cerintele "o# sau garanteaa timpii de intariere. 'ai multe studii au relevat performante
slabe pentru transmisiuni de voce, si incapacitatea acestora de a permite timpi de
intariere scauti. +in aceste motive, este o cerere pentru mecanisme "os in +)7.
Cla#ificarea mecani#melor QoS in WLAN
)alitatea serviciilor $"o#% consta in abilitatea unei retele de a oferi un nivel consistent de
asigurare de livrare a datelor prin retea cu nivele diferite pentru diferite clase de trafic. Un
sistem "o# are cateva componente, incluand QoS mappin), controlul acce#ului, si
alocarea re#ur#elor.
QoS Mapping se refera la traducerea repreentarilor "o# dintr-un la9er in altul.
Controlul accesului este folosit in determinarea daca o retea este capabila sa suporte
traficul cerut cu parametrul de "o# al retelei cerut. Alocarea resurselor imoplica alocarea
unor resurse corespunatoare conform nivelului "o# cerut.
In retelele WLAN distribuite, "o# mapping si controlul accesului nu au fost studiate pe
larg. Alocarea resurselor retelei se face tipic cu doua mecanisme!
/eervarea resurselor
&rioritiare resurselor
/eervarea resurselor este tipic implementata in protocoale centraliate.
nd!to!end dela" este timpul intre primirea unui pachet si a=ungerea pachetului si livrarea
acetuia catre receptor.
Access #ela" este timplul intre receptia si transmisia a doua pachete catre transmitator.
$itter este variatia intarierii si este importanta pentru masurarea performantelor
aplicatiilor multimedia.
Bandwidt% este masura capacitatii de transmisie a datelor si influenteaa parametrul
t%roug%put care masoara cantitatea de date transmise si receptionate cu succes intr-o
unitate de timp.
7igura - ofera o clasificare pe ierarhii a mecanismelor 'A) distribuite in IEEE $%&'((
WLAN. La cel mai inalt nivelm schemele 'A) pot fi catalogate in protocoale de control
distribuite si centraliate.
Fi)ura &' 'ecanismele 'A) distribuite
QoS bazat pe prioritati
2biectivul diferitelor mecanisme "o# propuse in literatura este de a oferi diferentierea
serviciilor prin permiterea accesului mai rapid la canal la clase de trafic cu prioritate mai
inalta.
Accesul mai rapid poate fi oferit prin alocarea unor timpi de asteptare $I7#% mai mici sau
a unei ferestre )W mai mici, ceea ce reulta intr-un timp mai mic al intervalului de
bac5off $>I% in medie. *alorile I7# si >I sunt deterministe odata selectate. *aloarea )W
corespunde unui interval in care un numar aleator este ales pentru timpul de bac5off.
7olosind )W si selectare unui timp aleator al intervalului de bac5off, introduce insa
variatii ai timpilor de intariere.
+eoarece aceste practici, odata cu cresterea numarului de '# generator de trafic de inalta
prioritate, accesul la resursele canalului pentru clientii lo?-priorit9 este nedrept.
#e lucreaa la definitivarea standardului IEEE $%&'((e ce propune o combinatie de
metode modificate pentru a oferi acces egal la canal. Acestea vor fi studiate in continuare.
Folosirea Inter-Frame Space (IFS)
Idea aflata in spatele mecanismelor "o# ce exploateaa timpii de asteptare este de a
asigna o valoarea mai mica I7# traficului de inalta prioritate, astfel timpii de asteptare
pentru acestia fiind diminuat.
Folosirea valorilor existente IFS pentru prioritati
'ulti cercetatori au propus folosirea valorilor I7# ce sunt de=a disponibile din standardul
:;-... pentru a diferentia intre traficul de prioritate scauta si cel de prioritate ridicata.
)a si la +)7, acest mecanism aduce o crestere in timpilor medii de acces si a a pierderii
de pachete in conditii de incarcare a canalului. In schimb, aceste poate indeplini conditiile
"o# propuse pana in momentul cand incarcarea este foarte mare $de ex. ;.D%. 7olosind
doar +I7# si &I7# exista doar - clase de prioritati. &entru a diferentia intre mai multe
clase, alti algoritmi trebuie exploatati. Una din acestea este urmatoarea.
Folosirea a noi valori IFS pentru prioritati
In contrast cu folosirea doar a +I7# si &I7#, modelul imbunatatit 8nhanced +)7
$8+)7%, preent in I888 :;-...e% propune introducerea de noi valori I7#. 8+)7 consta
in pana la : clase de prioritati, ce coincid si se pot mapa standardului $%&'((p. Un nou tip
de I7# numit Arbitrar9 I7# $AI7#% este introdus. AI7# este o valoare I7# de lungime
arbitrara. *aloarea AI7# depinde de clasa de prioritate a traficului asa cum este aratat in
7igura 0.
7iecare clasa de prioritati are propria coada si contor bac5off. Un numar mic alocat
aleator pentru valoarea timpului, e adaugat la sfarsitul perioadei I7# pentru evitarea
coliiunilor intre frameuir in aceeasi clasa de prioritati. 2 posibila problema a
mecansimultui este ca noile valori AI7# sunt mai mari ca cele existente +I7#.
Astfel, frameul unui '# existent folosind schema curenta +)7 primeste prioritate mai
mare ca un dispoitiv "o# cu 8+)7.
Fi)ura *' 'ecanismul 8+)7
Folosirea algoritmilor de ac!o""
Asa cum a fost descris anterior, valoarea >I este intreaga, ceea ce corespunde unui numar
de timeslots de care '# are nevoie pentru a astepta dupa I7# inainte ca acesta sa poate
transmite datele. Aceasta sectiune discuta propunerile pentru mecanisme "o# ce modifica
algoritmul de bac5off.
Diferentierea ferestrei CW (CWD)
Ideea este in caul )W+ ca daca avem doua clase de trafic A si >, exista doua intervale
ale )W, si anume! )WA $intre )Wmin,A si )Wmax,A % si )W> $intre )Wmin,> si
)Wmax,> %. +eorece >I e un numar aleator, ce e uniform distribuit intre )Wmin si
)Wmax, cele doua clase de trafic sunt diferentiate de valorile medii >I. )ele doua
ferestre )W ar putea insa sa se suprapuna.
Au fost propuse mecanisme de modificare a valorilor maxime si minime al )W. *alorile
)W sunt asignate astfel incat )Wmin si )Wmax al frameurilor de =opasa prioritate sa fie
mai mari decat cele ale frameului de inalta prioritate.
&rin aceasta metoda se obtin medii reduse a timpilor end-to-edn. In cauri extreme nu
exista suprapunere intre )W-urile diferitelor clase. Aceasta metoda e discutate in ceea ce
urmeaa.
Separarea ferestrei CW (CWS)
)a si in caul )W+, traficul de prioritate mare in )W# primeste un )W care reulta in
timpli mai mici ai >I, pe cand traficul de prioritate scauta primeste un )W ce reulta
intr-un >I mai mare.
Un exemplu de )W# este algoritmul propus de +eng descris de urmatoarele ecuatii!
CW%ig% @ rand&uni'orm $;,.% A -.Ei
CWlow @ -.EiE rand&uni'orm $;,.% A -.Ei
Aici 4i6 este numarul de coliuni consecutie. +esi acest mecanism separa complet )W la
inceput, separea poate sa nu fie valida in timp. Acest mecanism este implementat de
fiecre '# independent. Numarul de coliiuni in fiecare '# poate fi diferit, astfel ca )W
pentru traficul de prioritate mare si cel pentru prioritate scauta, pot fi suprapusi si pot
crea o inconsistenta intre frameuri de aceeasi prioritate. Acesta ar putea fi combinat cu
mecanismul I7# descris mai devreme pentru a suporta mai multe clase de prioritati.
Discutii si sumar
In +)7, dupa fiecare coliiune, valoarea lui )W este dublata!
)W @ -()iF .
Unde 4i6 este numarul de incercari consecutive de trimitere a unui frame de catre un '#.
La inceput acestra e -0 @ :. Astfel, probabilitate de asteptare sau timpul de bac5off cresc
direct proportional cu durata cu care un '# a asteptat.
Aceasta proprietate e indesirabila pentru trafic sensibil la durate. >I este distribuit
exponential unde valori mici >I sunt mai probabile ca cele mari. Astfel un '# care a
intrat recent pe canal ar putea transmite mai repede ca unul ce a a fost mai demult dar a
suferit mai multe coliiuni.
Un algoritm de bac5off e folosit dupa timpul de asteptare I7# in +)7 pentru prevenirea
coliiunilor, dar acesta duce la timpi aleatori ce nu pot fi controlati. #imularile noastre
arata ca implementarea bac5off conduce la variabilitate mare si la intarieri. 7igura 1
arata reultatele simularii cu : 's-uri in o retea de . 'bps I888 :;-... +)7 WLAN.
7iecare '# are o rata de transmisie de .;;Bbps.
7igura demonstreaa o variatie mare a intarierilor de acces in I888 :;-... +)7. Astfel
aceste mecanisme tind sa devina inconsistente odata cu trecere timpului.
Fi)ura +' $a% (hroughput,
$b% intarieri pentru : '#-uri in :;-... +)7 WLAN
Suportul QoS folo#ind Fair Sc,edulin)
#a consideram - clase de trafic ce au nevoie de o banda de -;;Bbps, respectiv .;;Bbps.
'ecanismul se considera a fi corect daca nivelul throughput pentru aceste clase este
intotdeauna in raport de -!.. Algortimii pentru 7air #cheduling incearca sa partitionee
resursele retelei in mod inteligent. Ideea este de a regla timpul de asteptare, astfel incat
traficul din fiecare clasa sa aiba sansa egala sa fie trimis. In standardul :;-... pentru
WLAN exista - mecanisme ce se baeaa pe algoritmii de tip bac5off si unul singur ce
foloseste ambele mecanisme inter-frame space.
Folosirea algoritmilor ac!o""
&rima tehnica numita +istribuited Weighted 7air "ueuing $+W7"% distribuie clasa de
trafic in valori )W. A doua tehnica numita +istribuited 7air #cheduling $+7#% mentine
)W fix, dar distribuie clasa de trafic in >I.
Distribuited #eig$ted Fair %ueuing
+atorita faptului ca lungimea )W este invers proportionala cu throughput, s-au adus doua
modificari algoritmului bac5off. In primul algoritm, )W este modificat pe baa diferentei
dintre throughput-ul actual si si cel dorit. +aca throughput-ul actual este mai mic decat
cel dorit, atunci rata de transfer este prea mica. +imensiunea )W este astfel
decrementata. In ca contrar, daca reteaua este suprasolicitata, sau daca throughput-ul
actual este mai mare decat decat cel asteptat, )W este incrementat pentru a reduce
prioritatea lui '#. In caul celui de-al doilea algoritm, in loc sa comparam throughput-ul
actual si cel dorit, aplicam algoritmul +W7". (oate fluxurile '# sunt constranse sa aiba
acelasi raport $Li% intre throughput $Ri% si ?eight $Wi%, astfel! Li * Ri + Wi. )omparand
propriul Li cu Li F ul altor '#, un '# dat poate sa a=ustee propriul )W in mod
corespunator, de exemplu sa decrementee propriul )W daca Li este mai mic decat Li F
ul restului de '#, si sa il incrementee in caul opus. Weight se foloseste pentru a face
diferenta intre clasele de trafic si a raportului de banda dintre ele.
Distribuited Fair Sc$eduling
+ecat sa avem fixat un interval )W, pentru frame-urile cu prioritate scauta si frame-
urile cu prioritate ridicata, precum in sectiunea 1.-, s-a propus utiliarea algoritmului
+istribuited 7air #cheduling $+7#%. Un pachet, cu raportul cel mai mic dintre lungimea
sa si ?eight, primeste oportunitatea sa fie transmis primul. Weight repreinta o valoare
asociata cu throughput-ul clasei. Weight-ul unui throughput ridicat al clasei de trafic este
mai mare decat a unui throughput scaut. Ideea de baa a acestui mecanism este de a
alege un interval bac5off proportional cu un 'inis% tag. ,inis% tag F ul repreinta raportul
dintre lungimea paghetului si ?eight-ul unui frame, dat de! Bi * --
,actor&de&Scalare . Li+/i- . 0-. Bi este intervalul bac5off, Li este lungimea pachetului,
/i ?eight, si 0 este o variabila aleatoare distribuita uniform in intervalul G;.D, ...H. Acest
numar aleator ce are media . este introdus pentru a preveni o eventuala coliiune cand
doua sau mai multe '# a=ung la ; simultan. )u a=utorul combinatiei dintre ?eight si
lungimea pachetului in calculul bac5off, traficul cu diferite throughput-uri de clase pot fi
tratate diferit. Acest mecanism are la baa algoritmul #elf-)loc5ed 7air "ueuing $#)7"%
ce are o complexitate 2$log$v%%, unde v repreinta numarul de fluxuri.
Distribuited De"icit &ound &obin
Acest mecanism foloseste impartirea corecta cu valoarea I7# pentru face posibila
folosrea "o#, si are o complexitate 2$.%.
Fi)ura -' 'ecanismul ++//
(raficul la fiecare '# este catalogat in clase cu necesitati "o# diferite. Necesitatea unui
throughput a unei clase de trafic determina ser1ice 2uantum rate. 7iecare clasa de trafic
mentine un counter ce repreinta cuantele acumulate si poate transmite doar atunci cand
valoare counterului este poitiva. )ounterul este decrementat de marimea frame-ului
transmis. *aloarea couterului este asociata unei valori I7# corespunatoare. $o valoare
mare a counterului corespunde unei valori mai mici a I7#%, asa cum este aratat in 7igura
I. )and '# detecteaa ca mediul este in mod idle, asteapta timpul I7#-ul. +aca mediul
continua sa fie idle, va transmite frame-ul imediat. +aca mediul este ecupat, '# asteapta
cateva secunde ca mediul sa devina idle, apoi asteapta un timp aditional egal cu noul I7#,
apoi transmite. In aceasta schema de baa, se elimina algoritmul bac5off. In schimb,
valoarea I7# reultata de la counter este multiplicata cu un numar aleator intre . si o
valoare J K . pentru a reduce coliiunile dintre '# cu acelasi counter.
Discutii re"eritoare la suportul %oS "olosind metodele Fair
Sc$eduling
#-a comparat throughput-ul si performantele intarierilor de acces a metodelor 7air
#cheduling, iar reultatele au fost cele din 7igura L. /eultatele au la baa o simulare cu
: '# avand o vitea de transmisie de .;;Bbps.


Fi)ura .' $a% (hroughput
$b% intarieri pentru : '#-uri folosind ++//, +W7" si +7#
#e poate observa ca ++// si +7# au o performanta mai buna decat +W7" in sensul
reducerii variatiei throughput-ului.
)ercetarile cu privire la mecanismele distribuite pentru asigurarea calitatii in retelele
WLAN repreinta o noua arie de studiu, avand motivatia necesitatii serviciilor "o#.
'ecanismele folosesc scheme "o# bine cunoscute $baate pe prioritate si impartire
corecta% din retelele cablate si astfel se introduc necesitatile "o# in parametrii 'A)
:;-.... +esi, care sunt parametrii 'A) corecti si care sunt metodele "o# potrivite,
ramane liber discutiei. 'a=oritatea mecanismelor preentate se concentreaa pe
garantarea throughput-ului.
In (abelul ., s-a preentat o comparatie intre mecanismele descrise anterior.

Suport QoS !rioritate Impartire Corecta
IFS CW/ CWS /WFQ /FS //RR
Fairne## 'ica 'ica 'ica 'edie 'are 'are
0ver,ead 'ica 'ica 'ica 'are 'edie 'ica
Comple1itate 'ica 'ica 'ica 'are 'edie 'ica
A))re)ate
,rou),put
'edie 'edie 'ica 'edie 'are 'are
,rou),put 2ariation'are 'edie 'edie 'are 'ica 'ica
Acce## delay 'are 'are 'edie 'are 'are 'ica

7airness este determinat de corelatia dintre prioritatea atribuita si throughput-ul efectiv.
2verhead este determinat de necesitatea unui nou camp in protocolul 'A), numarul de
mesa=e schimbate, timpul mediu de asteptare necesar fiecarui frame inainte de transmisie.