Acul si bar osul

Acul si bar osul

de I on Cr eanga
Acul : - Mosul e, de ce est i zur bagi u? Te sf adest i necont eni t cu sor a- t a ni coval a,
t i pat i si f acet i l ar ma, de- mi t i ui e ur echi l e. Eu l ucr ez t oat a zi ua, si ni me nu- mi
aude gur a.
- I aca, ma! . . . da de unde- ai i esi t , Pacal a?
- De unde- ami esi t , de unde n- ami esi t , eu i t i spun ca nu f aci bi ne ceea ce f aci .
- Na! vor ba ceea: a aj uns oul mai cu mi nt e decat gai na. Mai bai et e, t r ebui e sa st i i
ca di n sf adal i a noast r a ai i esi t ; s- apoi t u ni caut i pr i ci na?
- Ma r og, i er t at i - ma! ca daca n- ar f i f ost f ocul , f oi l e, pl eaf ur a si omul car e sa va
f aca sa va dei e nume, at i f i r amas mul t si bi ne i n f undul pamant ul ui , r ugi ni t e ca
vai de voi .
- Masur a- t i vor bel e, bai et e! Auzi , sor a ni coval a, cumne r ade acusor ul ?
- Aud, dar n- amgur a sa- i r aspund; si vad, dar t r ebui e sa r abd.
- Vor ba ceea, sor o: " Sede har bu- n cal e si r ade de oal e" . Mai puschi ul e! I a sa vedem,
ce ai f acut t u mai mul t decat noi ?
- Ce amf acut si ce f ac, i ndat a t - oi u spune. Ca sa nu l ungesc vor ba, hai nel e
bar bat est i si f emei est i , di n cr est et pana i n t al pi , si al t e nenumar at e l ucr ur i
f r umoase si scumpe, f ar a de mi ne nu se pot f ace. Mer gi l a cr oi t or , i nt r a i n bor dei u,
sui e- t e i n pal at , ai sa ma gasest i . Fet el e ma pun i n cut i ut e aur i t e, ma i nf i ng i n
per i nut e de mat asa si i ngr i j esc de mi ne ca de un mar e l ucr u.
- Da' i n st ogul de f an nu vr ei sa t e pui e, mi t i t el ul e?
- Ni ci i n st ogul de f an, dar ni ci t r ant i t i nt r - un ungher al f er ar i ei , ca t i ne. I a
spune- mi : t e mai i e ci neva i n mana decat f er ar ul ?
- I a ascul t a, t e pr ea i nt r eci cu saga, pi ci ul e! Daca sezi l a ci nst e, si t ot i
i ngr i j esc de t i ne, cumzi ci , de ce l i i mpungi deget el e?
- Da i mpung pe casca gur a cel somnor os, pent r u ca voi esc sa i asa di n mana l ui , pr i n
aj ut or ul meu, mul t e l ucr ur i f ol osi t oar e si f r umoase. Tu, pent r u ce bat i f er ul cel
cul cat pe ni coval a si r ugi ni t ca si t i ne? Nu ca sa f aci di n el l ucr ur i mai bune si
mai f r umoase?
- Mai . . . da' bun est i de gur a!
- Si de gur a, dar si de l ucr u.
Ei bi ne, t u mi - ai i nsi r at ver zi si uscat e; i a st ai sa- t i spun si eu pe al e mel e:
t opor ul , bar da, ci ocanul , cl est el e, vat r ai ul si nenumar at e unel t e si masi ni de f er ,
unel e de- o mar i me ur i esa, i ar al t el e mi ci si bi ci sni ce ca t i ne, put ut u- s- au f ace
pana n- au t r ecut pi nt r e ni coval a si i l au? Casa, bi ser i ci l e, cor abi a, pust i l e,
t unur i l e si al t e l ucr ur i nenumar at e, asa- i ca n- ar f i , de nu er ameu? Tu i mi spui de
hai ne f r umoase; eu t - oi u spune de casa, de sapa, de secer e, de coasa si de pl ug. Tu
i mi spui mai mul t de f r umos, eu t - oi u spune de cel e neapar at t r ebui nci oase.
- Ma f aci sa t e- apuc i ar l a scar manat , mosul e bar os. Hai ne i - au t r ebui t omul ui
i nt ai , caci nu er a sa umbl e cu pi el ea goal a si descul t ca gast el e.
- Te- ai i ncur cat cu socot el i l e, mai bai et e. Ba de mancar e si casa i - a t r ebui t omul ui
i nt ai s- apoi hai ne f r umoase, cumzi ci t u; cu r uf e de al e t al e i t i ghi or ai esc mat el e
de f oame. Ai auzi t vor ba ceea, ca " Gol at at ea i ncunj ur a, i ar f oamea da de- a dr ept ul " .
- Mai ! da' r ugi ni t mai est i !
- Rugi ni t cumsunt , eu v- amf acut si t r ebui e sa ascul t at i de sf at ur i l e mel e.
- Asa est e, dar t e pr ea l auzi ; l as' mai bi ne sa t e l aude al t i i . Si t u f aci t r ebi
bune, si eu; numai at at a, ca t u f aci l ucr ur i mai di n t opor , eu mai del i cat e; t u sezi
t ot deauna cu f er ar ul cel uns de car buni , i ar eu sed cu cr oi t or ul si cu t ot f el ul de
per soane.
- I ar ai i nceput , ghi bi r di c f udul si gur al i u? Cr oi t or ul t au t r ebui e sa i mpunga mai
mul t de zece or i , pana cand f er ar ul meu ma r adi ca o dat a; cr oi t or ul t au r upe al t a
dat a pe zi cat e zece ace; f er ar ul i nsa ma ar e pe vi at a, ba ma poat e l asa si de
zest r e l a copi i i de copi i i sai . S- apoi i nca una: ci ne di nt r e acest i doi mest er i e
mai gr ebanos si mai gubav? Fer ar i ul meu, or i cr oi t or i ul t au?
- Mosul e! est i bat r an si mul t e mai st i i ; f i e pe- a dumi t al e.
- Bi ne mi t i t el ul e! I a acumai mai veni t de- acasa. Zi mai bi ne ca i ndust r i a sau
mest esugur i l e, noi l e- amadus i n l ume; ca bogat i i l e cel e mar i , noua se dat or esc.
Mi - ai zi s r ugi ni t si t - ai zi s ci opl i t ; mi e- mi par e bi ne ca st r anepot i i mei sa f i e
Page 1
Acul si bar osul
mai ci opl i t i decat mi ne; cu t i mpul se ci opl esc t oat e. . . Numai nu va f udul i t i si nu
ui t at i obar si a voast r a, ca nu cumva sa va ci opl i t i pr ea t ar e si sa r amanet i car e
f ar a ur echi , car e f ar a di nt i , car e f ar a gur a, car e f ar a zi mt i , adeca ni st e ci oar se
de ni ci o t r eaba. C- apoi at unci i ar asi mi - t i aj unge dr agus l a caus, si sor a- mea
ni coval a va va t i ne i n spat e, i ar eu va voi u bat e pe r uda pe samant a, ca sa pr i ndet i
l a mi nt e.
Page 2