Você está na página 1de 20

Aparatul circulator

Capitolul 10
Aparatul circulator al pe]tilor este format din:
-inim`,
-sistem arterial , sistem venos, s@nge
-sistem limfatic ]i limfa.
Sistemul circulator la embrionii pe]tilor este format dintr-un vas dorsal ]i unul ventral care se unesc [n regiunea
faringian` prin intermediul arcurilor aortice. Pe m`sura dezvolt`rii embrionilor, la nivelul vasului ventral, se dezvolt` un organ
propulsor care este inima.
Schema aparatului circulator la embrionii de pe]ti: 1- vasul dorsal; 2- arcuri aortice; 3-
organul propulsor (inima); 4- vasul ventral.
Structura anatomic` ]i histologic` a inimii
Inima se gaseste [n urma arcurilor branhiale, [n apropierea p`r\ii inferioare a centurii scapulare.
Schema inimii la teleosteeni:
s- sinus venos; v- ventricul; a- auricul; c.c- conducte Cuvier; p- pericard; a.v- aort` ventral`; c.a- con arterial.
Inima este situat` [ntr-o pung` numit` cavitate pericardic`, format` din dou` foi\e ]i anume: una intern` care concre]te
cu pere\ii inimii ]i poart` denumirea de foi\` visceral` ]i una extern` care se nume]te foi\` parietal`.
In sectiune tranversal` inima este alc`tuit` din 3 p`r\i:
-endocard (epiteliu unistratificat alc`tuit din celule pavimentoase),
-miocard (mu]chiul cardiac),
-pericard (foi\a visceral` ce inveleste inima).
La speciile marine, inima este mai mic` dec@t la speciile de ap` dulce. In apele dulci activitatea rinichilor este mai
sporit` ]i deci ]i circula\ia sangvin` este mai intens`.
Inima apare sub forma a patru dilata\ii succesive ale unui vas sangvin impar separate unele de altele prin ]trangul`ri
inelare ]i prin valvule. {n sens postero - anterior aceste cavit`\i sunt:
- sinusul venos,
- auriculul (atrium),
- ventriculul,
- con arterial (bulb arterial).
Sec\iuni longitudinale prin inima de rechin (A); ganoizi (B) ]i teleosteeni (C). 1- sinus venos; 2- auricul; 3- ventricul; 4-
con arterial; 5- aorta ventral`; 6- bulb arterial; 7- valvule.
Sinusul venos prezinta pere\i sub\iri, cu fibre musculare [n care ajung: venele hepatice, venele coronare (care vin de la
mu]chiul cardiac) ]i conductele lui Cuvier care colecteaz` s@ngele venos din [ntregul organism al pe]tilor.
Jumatatea anterioara a sinusului venos este acoperita de pericard, [n timp ce partea sa posterioar` r`m@ne descoperit` deoarece
prin aceast` parte se racordeaz` cu sistemul venos.
Anterior poseda un orificiu prin care comunic` cu auriculul denumit sinuso-atrial (sinuso-auricular) la nivelul c`ruia se g`sesc
2 valvule semilunare care permit circula\ia s@ngelui numai [ntr-un singur sens.
Auriculul (atrium) comunic` cu ventriculul prin orificiul auriculo-ventricular la nivelul c`ruia se g`sesc [ntre 2-5 valvule al c`ror
rol este de asemenea de a asigura sensul unic al s@ngelui. Este mai musculos.
Ventriculul este partea [n care mu]chiul atinge dezvoltarea maxim`. Peretele s`u este format dintr-un strat muscular extern
(cuticula) ]i un strat intern cu aspect spongios.
Conul arterial este un tub cilindric sau tronconic mai str@mt [n partea anterioar` dec@t [n cea posterioar` care prelunge]te
ventriculul pe linia median` ventral`.
Bulbul arterial, prin musculatura sa neted` ]i prin bog`\ia de fibre elastice, apare ca f`c@nd parte din artera aort` ventral` ca
parte proximal` mai dilatat` a acesteia. Din aceast` cauz` i se mai spune ]i bulb aortic.
Vasele sanguine
Sistemul arterial este alcatuit din doua tipuri de artere:
artere care conduc sangele venos de la inima la aparatul branhial,
artere care conduc s@ngele oxigenat de la branhii c`tre organele periferice.
Sistemul venos este alcatuit din vene care conduc sangele incarcat cu CO
2
de la tesuturi la inima.

Circulatia sangelui la pestii ososi
Circulatia la pestii ososi: diagrama circulatiei branhiale.
La nivelul \esuturilor, s@ngele ajunge prin artere ]i pleac` prin vene.
Sunt insa si exceptii de la aceasta regula si anume una la nivelul rinichilor ]i alta la nivelul ficatului. La aceste organe
continuitatea venelor se face tot prin vene. Aceste tipuri de circula\ie sangvin` poart` numele de sisteme port.
Sistemul port-renal
Din regiunea caudal`, s@ngele este adus de o ven` impar` numit` vena caudal` ce se divide [n 2 ramuri (vene port-renale)
ce merg la rinichi. {n rinichi aceste vene se ramific` [ntr-un mare num`r de capilare venoase care se unesc apoi [n venele
renale ce se deschid [n cele din urm` [n venele cardinale posterioare. Tot [n rinichi vin ]i ramifica\ii ale venelor
tegumentare din regiunea abdominal` ]i caudal`.
Sistemul port-hepatic
Venele ce adun` s@ngele de la intestin, stomac, pancreas ]i splin` se unesc [ntr-o mare ven` port` care se nume]te
porthepatic`. Aceasta [n interiorul ficatului se capilarizeaz` puternic. Capilarele venoase se reunesc din nou form@nd la
ie]irea din ficat venele suprahepatice care se deverseaz` direct [n sinusul venos.
.
Fiziologia aparatului circulator
Contrac\ia inimii poart` numele de sistol`, iar relaxarea ei se nume]te diastol`. O b`taie [ntreag` a inimii, adic` o sistol` ]i o diastol` o
numim ciclu cardiac sau revolu\ie cardiac`.
C@nd auriculul se g`se]te [n sistol`, ventriculul se g`se]te [n diastol` ]i invers.
Diastola auriculara creeaza depresiune ]i prin deschiderea valvulelor sinuso-atriale, s@ngele vine [n auricul. Concomitent are loc diastola
ventricular` si prin deschiderea valvulelor auriculo-ventriculare, s@ngele trece [n ventricul. {n acela]i timp, valvulele sinuso-atriale se [nchid
pentru a [mpiedica revenirea s@ngelui [n sinus. Are loc apoi sistola ventricular` care face ca s@ngele s` fie [mpins [n bulbul arterial (respectiv
conul arterial). {n acest fel s@ngele circul` continuu prin compartimentele inimii.
Activitatea inimii este controlata de o inervatie extrinseca (ramifica\iile nervului vag de origine parasimpatic` ) si o inervatie intrinseca
(sistemul nodal al lui Purkinje).
Schema sistemului nervos intrinsec la inima de pe]te: s.v- sinus venos; A- auricul; V- ventricul; C(B) a- con (bulb) arterial; c.c- conducte
Cuvier; v.c vene coronare; v.h- vene suprahepatice; n.p- noduli Purkinje; r.n- ramifica\ii nervoase
S@ngele
Transport` toate substan\ele utile care merg spre celule, ca ]i produsele de excre\ie rezultate din metabolismul celular.
Este alcatuit din elementele figurate ale s@ngelui si plasma sangvin`.
Plasma izolata ]i supusa unor agen\i fizici sau chimici se separ` [ntr-o parte solid` (fibrin`, rezultat` prin solidificarea fibrinogenului) ]i un
lichid clar de culoare g`lbuie (ser sangvin).
Plasma sangvin` din punct de vedere chimic este alc`tuit` din ap` (circa 90%) ]i o serie de substan\e de natur` organic` (serum-globulinele
]i fibrinogenul, lipidele, glucoza, enzimele, hormonii, anticorpii) ]i anorganic` (NaCl, CaCl2, KCl, NaHCO3).
Elementele figurate ale sangelui
Globulele ro]ii (eritrocite sau hematii)
Pe citoplasma eritrocitelor este fixat` hemoglobina, aceasta avand rol in transporul gazelor (O2 si CO2).
Num`rul de globule ro]ii este cu at@t mai mare cu c@t speciile sunt mai evoluate.
Pe]tii activi (pelagicii migratori) au mai multe eritrocite pe unitatea de volum dec@t speciile sedentare sau bentonice (la scrumbia albastr`
exist` 3.000.000/mm
3
fata de 500.000 eritrocite/mm
3
la crap ).
Num`rul globulelor ro]ii variaz` invers cu m`rimea lor, cu c@t ele au dimensiuni mai mici cu at@t num`rul lor este mai mare.

Globulele albe (leucocitele)
Dup` forma nucleului, prezen\a sau absen\a granula\iilor din citoplasm` ca ]i dup` afinitatea acestora pentru coloran\i, leucocitele se
[mpart [n 2 grupe principale:
- agranulocite (celule lipsite de granulatii): limfocitele mici, limfocitele mari ]i monocitele.
- granulocite (celule cu granula\ii): eozinofilele (acidofile) , bazofilele ]i neutrofilele .
Elementele figurate ale sangelui:
a) eritrocite, b) limfocite, c) monocite, d) trombocite, e) granulocite acidofile, f) granulocite neutrofile, g) granulocite
bazofile (dupa Maximow , 1938)
Limfocitele mici: -au citoplasma bazofil`, dimensiuni mici ( 4/6,5microni diametru),forma oval`, rotund` sau u]or reniform`.
-protoplasma este putin dezvoltata [n jurul nucleului, prezent@nd uneori ni]te excrescen\e pe suprafa\a celulei, color@ndu-se
[n albastru.
-nucleul este mic, rotund sau oval, relativ mare (4-6microni ) ce se coloreaz` [n albastru-violaceu, ceea ce arat` existen\a unei
re\ele bogate [n cromatin`.
Limfocitele mari -sunt asem`n`toare cu limfocitele mici, av@nd diametrul mediu de 9 microni.
-nucleul este mare, protoplasma este slab dezvoltat` dar este dispus` ca o zon` mai larg` ]i mai intens colorat` [n jurul
nucleului.
Monocitele sunt elementele cele mai voluminoase ale s@ngelui (14-15 microni ) ce ies [n eviden\` prin colora\ia intens` a
citoplasmei [n albastru-violet, prezent@nd condens`ri periferice ]i vacuole.
-nucleul este voluminos,de form` ovalar` sau reniform`.
-cromatina nuclear` este alc`tuit` dintr-o re\ea lax` cu ochiuri mari care se coloreaz` palid [n ro]u-violaceu.
-citoplasma este ca ]i la limfocite bazofil` av@nd afinitate pentru coloran\ii bazici. -monocitele sunt fagocite prin excelen\`.
Eozinofilele
-au afinitate pentru coloran\i acizi, se mai numesc ]i acidofile.
-o form` globular` (circa 10microni), cu nucleul ovalar sau reniform. Cu colorantul Gyemsa, nucleul se coloreaz` [n violet. {n citoplasm`,
eozinofilele prezint` granula\ii mari, care au afinitate [n special pentru eozin` (colorant acid) de unde ]i numele de granula\ii eozinofile cu
care se coloreaz` [n ro]u aprins.
Neutrofilele
-se aseam`n` ca dimensiuni cu eozinofilele (7-13,5microni).
-forma lor este [n general rotund`, slab conturat`.
-citoplasma prezint` granula\ii fine, cu May-Grnvald-Gyemsa se coloreaza [n roz-violaceu deschis. Nucleul totdeauna bine conturat, se
coloreaz` intens [n ro]u-violet. El este poliform av@nd forme variabile, de la oval` sau globuloas` la forma reniform`, de potcoav`, de inel,
lobat sau chiar segmentat. Pozi\ia nucleului este excentric`, g`sindu-se spre marginea celulei.
Bazofilele
-sunt celule cu afinitate fa\` de coloran\i bazici.
-nucleul care are o form` nedeterminat`, palmat`, devine violet prin utilizarea metodei lui Gyemsa.
-citoplasma con\ine granula\ii cu diferite dimensiuni dispuse c`tre periferia celulei ce se coloreaz` cu coloran\ii bazici de anilin` (albastrul de
metilen, violetul de metil, ].a.) intr-o nuan\` ro]ie-violacee.
Trombocitele (plachete sanguine)
-sunt forma\iuni alungite (3,4-6,6 microni) care de obicei [n s@nge se [nt@lnesc grupate.
-nucleul este rotund sau oval ]i se coloreaz` foarte intens [n violet-[nchis, mai [nchis la culoare dec@t nucleul limfocitelor.
-protoplasma este bazofil`, se g`se]te [n cantitate mic` ]i este plasat` mai ales c`tre capetele sub\iri ale celulei.
Formula leucocitar` este data de propor\ia [n care se g`sesc diferitele tipuri de leucocite si este constant` [n s@ngele organismelor s`n`toase .
Organe eritropoetice ]i leucopoetice
Procesul de formare a elementelor figurate poart` numele de eritro-leucopoez`, iar procesul de distrugere se nume]te eritro-leucoliz`. Ambele
procese sunt realizate de ni]te celule de tip embrionar, r`sp@ndite difuz [n unele organe (m`duva oaselor, splin`, etc.) care [n totalitate
alc`tuiesc sistemul reticulo-endotelial. Globulele albe (leucocitele ) iau na]tere la embrionii de pe]ti [n \esutul mezenchimatos, iar la adul\i [n
sistemul limfatic (ganglionii limfatici, splin`, ].a.).
Elementele figurate mai pot lua na]tere ]i [n alte organe :
-[n \esutul limfoid al intestinului, esofagului ]i [n foi\ele branhiale (la ciclostomi ) ,
- [n pere\ii esofagului unde se g`sesc a]a numitele organe ale lui Leydig [n care se formeaz` limfocitele ]i uneori eritrocitele (la
elasmobranhi)
- [n \esutul limfoid al valvulei spirale.
- in rinichi. Rinichii fabric` de obicei numai leucocite. {n cazul unei anemii puternice produc [ns` ]i eritrocite.
-la selacieni, granulocitele (din grupul leucocitelor) ]i eritrocitele se mai formeaz` [n m`duva cartilaginoas` din cartilagiile capului.
Splina

Apare ca un organ fie individualizat (ex. rechinii ]i p`str`vii) fie ca un organ difuz r`sp@ndit [n mezenter.
Ca form` poate fi rotund`, alungit`, bifurcat` sau chiar dubl`.
De]i apar\ine aparatului limfatic, splina nu are vase limfatice aferente sau eferente. {n schimb este puternic vascularizat`, fapt
care explic` culoarea ei de un ro]u intens. Vasele sangvine din interiorul ei nu sunt [nchise ]i s@ngele circul` printr-un sistem
de caverne f`r` pere\i proprii.
In sectiune se pot vedea o serie de puncte albe ce formeaz` pulpa alb` a splinei amestecate cu puncte ro]ii ce formeaz` pulpa
ro]ie. Eritrocitele iau na]tere la nivelul pulpei ro]ii iar leucocitele la nivelul pulpei albe.
Splina la pe]tii adul\i mai are ]i func\ia de rezervor pentru elementele figurate, de unde prin contrac\iile ei acestea sunt
eliminate [n curentul sangvin. Tot [n splin` are loc ]i distrugerea globulelor ro]ii [mb`tr@nite.
Modific`ri ale s@ngelui la pe]ti

Compozitia s@ngelui se modific` sub influen\a a o serie de agen\i externi sau interni:
-num`rul de globule ro]ii cre]te cu v@rsta [n timp ce num`rul de leucocite pe aceea]i unitate de volum scade pe m`sura
[mb`tr@nirii pe]telui.
-num`rul eritrocitelor este mai ridicat la mascul fa\` de femel`. {n schimb la femele talia eritrocitelor este mai mare.
-o activitate muscular` mai intens` duce de asemenea la sporirea num`rului de globule ro]ii, ca o consecin\` a cre]terii
nevoii de oxigen pentru procesele fiziologice ale organismului.
-in cazul [mboln`virii num`rul de leucocite cre]te avand rol in ap`rarea organismului [mpotriva agen\ilor specifici ]i
nespecifici.
-iarna se produce o diminuare a num`rului de eritrocite si o crestere a num`rului de leucocite.
Procesul de coagulare a s@ngelui are loc [n condi\ii normale atunci c@nd se rupe un vas de s@nge, la extremitatea c`ruia
se formeaz` un coagul -un dop- care opre]te scurgerea s@ngelui la extremitatea organismului.
Fenomenul de coagulare const` [n transformarea fibrinogenului solvit [n plasma s@ngelui [n fibrin` insolubil`.
trombokinaza
Protrombina Trombina
Ca2+.
trombina
Fibrinogenul Fibrin` (insolubila)
(solubil)

Sistemul circulator limfatic
este o parte componenta a sistemului circulator fiind reprezentat de cavit`\i (sinusuri), vase limfatice, p`r\i contractile ale lor (inimii
limfatice) ]i glande din care face parte ]i splina,
circula\ia limfatica este deschis`, fiind [n leg`tur` cu diverse cavit`\i intercelulare din tegument, intestin ]i alte organe,
are rolul de a readuce substan\ele din lichidul intercelular (rezultate din metabolismul celular) in torentul circulator sangvin, substan\e
care nu pot str`bate endoteliul capilarelor sangvine,
func\ia principal` a acestui aparat este de a recep\iona elementele digerate [n intestin; pe de alt` parte [n glandele acestui sistem se
formeaz` leucocitele.
Sistemul limfatic la pestii ososi
Limfa este un lichid alburiu aproape incolor care se g`se]te [n vasele limfatice.
Este format` dintr-o parte lichid` asem`n`toare cu plasma sangvin` ]i din elemente figurate (celule) reprezentate de
leucocite.
Rolul limfei nu este respirator ca al s@ngelui ci const` in transportul substan\elor ([ndeosebi al gr`similor) absorbite din
intestin la \esuturi contribuind astfel la hr`nirea ]i cre]terea lor. {n acela]i timp, prin intermediul ei sunt luate leucocitele
de la organele formatoare ale sistemului limfatic ]i trecute [n sange.