U OI W . se citeste V (WAS = VAS ST(la inceputul cuvantului)... ST (STUNDE = STUNDE) IE... I (DIE = DI) EI... AI (EIN = AIN) E final se citeste no!al (EINE = AINE) " T ("WEI = TVAI) V # (VIE$ = #I$) % IU (%&E$ = IU&A$) E$ la sfasitul cuvantului . A$ (%&E$ = IU&A$) S inaintea unei vocale .. " (SE'(S = "E'S) '(S . 'S) SECHS = "E'S DT final ... T (STADT = STAT) EN la sfasitul cuvantului AN (SIE&EN = "I&AN) I* la sfasitul cuvantului I( (NIED$I* = NID$I(). EU OI (NEUN = NOIN) ( la !i+locul si la sfasitul cuvantului nu se citeste, el aata ca vocala -inaintea lui este lun.a ("E(N = TEN) TS'( ... 'I (DEUTSCH = DOI'I) TS final T ($E'(TS = $E(T) SS S (WEISS = VAIS) ( la inceputul cuvintelo se citeste no!al ((IE$ = (I$) / ......' (/0EIN = '0AIN) /S AA1 EE1 OO . *E 2. 3 se citeste OI (e45 (USE$ = (OI"A$) se citeste V (WAS = VAS) se citeste ST (STUNDE = STUNDE) se citeste I (DIE = DI) se citeste AI (EIN = AIN) se citeste no!al (EINE = AINE) se citeste T ("WEI = TVAI) se citeste # (VIE$ = #I$) se citeste IU (%&E$ = IU&A$) se citeste A$ (%&E$ = IU&A$) se citeste " (SE'(S = "E'S) se citeste 'S (ve6i e4. pece-ent) se citeste T (STADT = STAT) se citeste AN (SIE&EN = "I&AN) se citeste I( (NIED$I* = NID$I() se citeste OI (NEUN = NOIN) nu se citeste, el aata ca vocala -inaintea lui este lun.a ("E(N = TEN) se citeste 'I (DEUTS'( = DOI'I) se citeste T ($E'(TS = $E(T) se citeste S (WEISS = VAIS) se citeste no!al ((IE$ = (I$) se citeste ' (/0EIN = '0AIN) se citeste 'S (0IN/S = 0IN'S) se citesc ca A1 E si O lun.i si nu ca -u7la consoana se citeste *(E (*W0& = *(E0&) se citeste I (2A = IA) se citeste S (*$O3 = *$OS) Alte cateva reguli 8. De fiecae -ata can- intalni! la !i+locul cuvintelo consoana -u7la1 insea!na ca vocala -inaintea acesteia se citeste scut. De e45 D$ITTE se citeste D$ITE1 cu I citit api-. 9. Accentul ca-e1 in .eneal pe pi!a sila7a. :. Substantivele se scriu cu litera mare. Lectia 1 Was is das? as ist der Tisc!. as ist die Wand. as ist das "ild. 'e este aceasta; Aceasta este !asa. Acesta este peetele. Acesta este ta7loul. Aticolul ne<otaat unul1 una1 unul (neutu) este1 in .eneal1 ein (!asculin)1 eine (fe!inin) si ein (neutu). Lectia # as ist ein Tisc!$masa as ist eine Wand$perete as ist ein "ild$tablou Aceasta este o !asa. Acesta este un peete. Acesta este un ta7lou. Conversatie 8. Este aceasta o !asa1 un peete1 un ta7lou; %st das ein Tisc!& eine Wand& ein "ild? 9. Da1 aceasta este o !asa1 un peete1 un ta7lou. 'a& das ist ein Tisc!& eine Wand& ein "ild. :. Este aceasta o !asa; %st das ein Tisc!? =. Nu1 este un ta7lou> (ein& das ist ein "ild) ?. Este acesta un peete; %st das eine Wand? @. Nu1 acesta nu este un peete1 acesta este un ta7lou> (ein& das ist nic!t eine Wand& das ist ein "ild) Gramatica In loc -e nicht ein se poate folosi kein (niciunul), la fe!inin keine1 la neutu kein. Lectia * Numeralele cardinale Null (citeste nul). 6eo Ein1 eine . unu1 una "Aei ... -oi1 -oua Dei tei Vie patu #Bnf (citeste fiunf).. cinci Sec<s .. sase Si7en .. sapte Ac<t ... opt Neun .. noua "e<n ... 6ece Lectia + 8. 'u! e !asa1 peetele1 ta7loul1 feeasta; Was ist der Tisc!& die Wand& das "ild& das ,enster? 9. Casa e !ica. er Tisc! ist -lein. :. Deetele e al7. ie Wand ist .eiss. =. Ta7loul e al7astu. as "ild ist blau. ?. 'e a! eu; Was !abe ic!? @. Eu a! o !asa. %c! !abe ein Tisc!. E. 'e ai tu; Was !ast du? F. Eu a! un ta7lou. %c! !abe ein "ild. G. Deetele ae o feeasta. ie Wand !at ein ,enster. Gramatica /re0entul indicativului I) Ve7ul a fi Ic< 7in H eu sunt Du 7ist H tu esti E1 sie1 es ist H el1 ea este Wi sin- H noi sunte! I< sei- H voi sunteti Sie sin- H ei1 ele sunt II) Ve7ul a avea Ic< !abe H eu a! Du !ast H tu ai E1 sie1 es !at H el1 ea au Wi !aben H noi ave! I< !abt H voi aveti Sie !aben H ei1 ele au (ota Sie insea!na si ea si ei si ele. Atunci can- e scis cu litea !ae1 Sie insea!na Dumneavoastra. Lectia 1 8.Wo ist -as #enste; 9. Lin-s> :. Ist -ie Wan- linIs; =. Das &il- ist nic!t linIs> ?. Es ist rec!ts. @. Was ist oben; E. O7en ist die ec-e. F. Was ist unten; G. Unten ist -e Tisc<. 8J. Ist -as fenste vorn; 88. Nein1 von ist die T2r. 89. Was ist !inten; 8:. er 34en ist <inten. 8=. Wo ist -e Tisc<; 8?. De Tisc< ist in der 5itte. Unde este feeasta; La stanga) Este peetele la stan.a; Ta7loul nu este le stan.a> Este la dreapta. 'e este sus; Sus este pla4onul. 'e este 6os; 2os este !asa. Este feeasta in 4ata; (u1 in fata este usa. 'e este in spate; Soba este in spate. Un-e este !asa; Casa este la mi6loc. Vocabular la stan.a H lin-s la -eapta H rec!ts sus H oben +os H unten la !i+loc H in der 5itte plafonul H die ec-e so7a H der 34en usa H die T2r Lectia 7 Conversatii Aveti paine; Da1 a! o bucata -e paine. 'u! este painea; Dainea este 7una. Un-e este pa!arul; Da<aul este la -eapta. Aveti (-)sta) vin; Nu1 eu nu a! vin. Ae el -estula apa; Da1 el ae o sticla cu apa. Este berea poaspata; Da1 si untul si bran0a sunt poaspete. Un-e este laptele; 0aptele e la !i+loc. (a7en sie "rot; 2a1 ic< <a7e ein St2c- &ot. Wie ist -as &ot; Das &ot ist .ut. Wo ist das 8las; Das *las ist ec<ts. (a7en Sie Wein; Nein1 ic< <a7e Ieinen Wein. (at e .enu. Wasser; 2a1 e <at eine ,lasc!e Wasse. Ist das "ier fisc<; 2a1 auc< die "utter un- der 9:se sin- fisc<. Wo ist die 5ilc!; Die Cilc< ist in -e Citte. Gramatica 8. In li!7a o!ana1 -upa su7stantivele cae in-ica !asua1 !ai!ea1 cantitatea etc.se pun cuvinte -e le.atua1 cu! a fi de1 cu. In li!7a .e!ana nu e4ista aceasta e.ula. De exemplu5 O 7ucata -e paine = Ein St2c- "rot. 9. Atunci cat este pe-icativ1 -eci can- fo!ea6a pe-icatul1 a-+ectivul a!ane nesc<i!7at1 ca .en si nu!a. De ex5 Die &utte ist 4risc!1 -e /Kse ist 4risc!. (Untul este poaspat1 7an6a este poaspata) Die &utte un- -e /Kse sind 4risc!. (Untul si 7an6a sunt poaspete). :. Aticolele <otaate sunt u!atoaele5 der (!asculin)1 die (fe!nin) si das (neutu). Deoaece .enul su7stantivelo in li!7a .e!ana nu se potiveste intot-eauna cu cel -in li!7a o!ana1 este o7li.atoiu sa invata! su7stantivele .e!ane insotite -e aticolul lo <otaat. Vocabular das "rot = painea das St2c- = 7ucata gut = 7un1 7una das 8las = pa<aul der Wein = vinul die ,lasc!e = sticla das "ier = 7eea die "utter = untul das 8las = .ea!ul 4risc! = poaspat der 9:se = 7an6a der 5ilc! (citeste5 !il<i) = laptele rot = osu gelb = .al7en gr2n = ve-e blau = al7astu bunt = pestit braun = cafeniu grau = cenusiu sc!.ar0 = ne.u Lectia ; Cum socotim nemteste A-un5 : plus 9 fac cinci Sca-5 G !inus = fac cinci In!ultesc5 = oi 9 fac opt I!pat5 F i!patit la 9 fac = Ic< a--iee5 -ei un- 6Aei ist (sau mac!t = face) fBnf Ic< su7sta<iee5 neun .eniger (mai putin) vie ist fBnf Ic< !ultiple6iee5 vie mal (ori) 6Aei ist ac<t Ic< -ivi-iee5 ac<t durc! (prin) 6Aei ist vie Numerele de la 10 la 19 11 = elf 1# = 6ALlf 1* = -ei6e<n 1+ = vie6e<n 11 = fBnf6e<n 17 = sec<6e<n 1; = sie76e<n 1< = ac<t6e<n 1= = neun6e<n Lectia < Gramatica Su7stantivele .e!ane au1 pentu toate .enuile1 no!inativ plual1 un sin.u fel -e aticol5 die. De aceea este necesa1 can- invata! su7stantivele1 sa !e!oa! si fo!a lo plual. De exemplu5 s.. -e Tisc< -ie Wan- -as *las pl. -ie Tisc<e -ie WKn-e -ie *lKse Conversatii Wir !aben drei Tisc!e. Noi ave! tei !ese. ie "rote sind 4risc!. Dainile sunt poaspete. as >immer !at vier W:nde. 'a!ea ae patu peeti. %n 0.ei Stunden !aben .ir "utter. In -oua oe ave! unt. ie ,enster sind !ell. #eestele sunt lu!inoase. Lin-s& in >immer& sind 0.ei T2res. 0a stan.a1 in o-aie1 sunt 9 usi. %n der 5itte sind drei 8l:ser. 0a !i+loc sunt tei pa<ae. (3TA E4ta.eti si invatati sin.ui cuvintele noi. Lectia = Declinarea substantivelor Regula5 Su7stantivele fe!inine a!an nesc<i!7ate in cusul -eclinaii. 'ele !asculine si neute capata un s (sau es) la .enitiv1 in estul ca6uilo a!anan- nesc<i!7ate. Se sc<i!7a -oa aticolul. Apoi1 ca6uile no!inativ si acu6ativ sunt i-entice la su7stantivele fe!inine si neute1 ia aticolul !asculin sea!ana in -eclinaea celolalte ca6ui cu cel neutu. Exemple de declinare a substantivelor insotite de articolele hotarate: 5asculin ,eminin (eutru N. -e Tisc< -ie #lasc<e -as &il- *. -es Tisc<es -e #lasc<e -es &il-es D. -e! Tisc< -e #lasc<e -e! &il- A. -en Tisc< -ie #lasc<e -as &il- Declinarea articolului hotarat masc. 4em. neutru N. -e -ie -as *. -es -e -es D. -e! -e -e! A. -en -ie -as Lectia 1? Numeralele de la 20 la 1 milion #? H 6Aan6i. (citeste tvanti<) #1 H einun-6Aan6i. #1 H fBnfun-6Aan6i. *? H -eissi. *1 H ein un- -eissi. *= H neunun- -eissi. +? H vie6i. 1? H fBnf6i. 7? H sec<6i. ;? H sie76i. <? H ac<t6i. =? H neun6i. 1?? @ !undert #?? H 6Aei<un-et 1?? H fBnf<un-et 71? H sec!s!undert42n40ig ;7* H sie7en<un-et -ei un- sec<6i. 1??? H tausen- (citeste tau6an-) 1=+1 H tausen- neun<un-et einun-vie6i. 1.???.??? H eine Cillion Numerale ordinale Di!ul1 pi!a = -e1 -ie -as este Al -oilea1 a -oua = -e1 -ie1 -as 6Aeitte Al teilea1 a teia = -e1 -ie1 -as -itte Al patulea1 a pata = -e1 -ie1 -as viete Al cincispe6ecelea1 a cincispe6ecea = -e1 -ie1 -as fBnf6e<nte Al o sutalea1 a o suta = -e1 -ie1 -as <un-este Masuri O +u!atate = eine (Klfte Un sfet1 tei sfetui = ein Vietel1 -ei Vietel O tei!e1 o opti!e = ein Dittel1 ein Ac<tel A 6ecea pate1 a suta pate = -e 6e<nte Teil1 -e <un-este Teil O -ata1 -e tei oi1 -e o suta -e oi = ein !al1 -ei !al1 <un-et !al Lectia 11 Despre inatisarea lucrurilor 0inia este -eapta. ie Linie ist gerade. Culte linii sunt sta!7e. Aiele Linien sind -rumm. 'ecul este otun-. er 9reis ist rund. Si ceasul este otun-. Auc! die U!r ist rund. 'u! este !asa; Nete-a> Wie ist der T2r? Er ist 4lac!) 'aafa este .oala. ie ,lasc!e ist !o!l. 'atea este su7tie. as "uc! ist d2nn. Dictionaul este .os. as WBrterbuc! ist dic-. 'asa este inalta. as Haus ist !oc!. So7a este scun-a. er 34en ist niedrig. Sta-a este lun.a. ie Strasse ist lang. 'eionul este scut. er "leisti4t Cciteste 7laistiftD ist -urt0. (3TA Depistati sin.ui cuvintele noi si invatati)le> Lectia 1# Despre materialele din care sunt conectionate obiectele Aceasta este sticla1 le!nul1 piata1 osul1 <atia1 catonul. as ist das 8las& das Hol0& der Stein& das "ein& das /apier& die /appe. Scaunul acesta este facut -in le!n. ieser Stu!l ist aus Hol0 ver4ertigt. Acesta este tot -in le!n. 'ener ist auc! aus Hol0 ver4ertigt. Toate scaunele sunt facute -in le!n; Sind alle St2!le aus Hol0 ver4ertigt? Capa acesta este facuta -in piele. iese 5appe ist aus Leder ver4ertigt. Din ce e facut ceionul tau; Woraus ist dein "leisti4t ver4ertigt? 'eionul !eu este facut -in 0e!n. 5ein "leisti4t ist aus Hol0 ver4ertigt. #ieul1 auul1 a.intul1 pielea. as Eisen& das 8old& das Silber& der Sta!l Dlu!7ul1 cupul1 pan6a1 pielea. as "lei& das 9up4er& die Lein.and& das Leder. Catasea. ie Seide. (3TA Invatati te!enii noi. Alcatuiti popo6itii si!ple pe 7a6a cuvintelo pe cae vi le)ati insusit pana acu!.
Lectia 1* Gramatica Pronumele personale Singular /lural al !eu1 a !ea = !ein1 !eine al nostu = unse1 unsee1 unse al tau1 a ta = -ein1 -eine1 -ein al vostu = eue1 eue1 eue al sau = sein1 seine1 sein al lo = i<1 i<e1 i< al ei = i<1 i<e1 i< al D)sta = I<1 I<e1 I< !ntrebari u"uale 'u! se nu!este asta; Wie !eist das? 'u! va c<ea!a; Wie !eissen Sie? 'ine sunteti; Wer sind Sie? 'e -oiti; Was .2nsc!en Sie? 'e insea!na cuvantul acesta; Was bedeutet dieses Wort? 'e sa fac; Was soll ic! tun? Incoto !e.eti; Wo!in ge!en Sie? De un-e veniti; Wo!er -ommen Sie? 'ine)i acolo; Wer ist da CdortD? I!i este in.a-uit; %st es erlaubt? ar4 ic! E? Lectia 1+ Gramatica Dlualul aticolului der& die& das este pentu su7stantivele -e toate .enuile5 N. die1 *. der1 D. den1 A. die. Exemplu de declinare a arrticolului insotit de substantiv: N. -ie (Kuse *. -e (Kuse D. -en (Kusen A. -ie (Kuse e retinut5 0a -ativul plual toate su7stantivele pi!esc te!inatia n. Vocabular 7a7atul = der 5ann (pl die 5anner) fe!eia = die ,rau (pl. die ,rauen) 7aiatul = der 9nabe (pl. die 9naben) fata = die 5:dc!en (pl. die 5:dc!en) copilul = das 9ind (pl. die 9inder) vecinul = der (ac!bar (pl. die (ac!barn) pietenul = der ,reund (pl. die ,reunde) %ntrebari si raspunsuri u0uale 'e vasta ai; Wie alt bist du? Sunt -e :? -e ani. %c! bin *1 'a!re alt. Aici locuieste -o!nul M; Wo!nt Herr F !ier? E acasa -o!nul M; %st Herr F 0u !ause? Do!nul toc!ai a iesit. er Herr ist eben ausgegangen. 'an- se intoace; Wann -ommt er 0ur2c-? Lectia 11 Vocabular der Tuller = fafuia noc! = inca ste!t = se afla sc!neiden = a taia be4indet sic! = se .aseste nac! = -upa der LB44el = lin.ua das "rBtc!en = fan6eluta das 5esser = cutitul der /4e44er = pipeul die 8abel = fuculita der Sen4 = !ustaul das 5unatuc! = sevetelul der Essig = otetul der "rot-orb = cosul cu paine das Gl = uleiul das Sal04ass = solnita die >itrone = la!aia das ,leisc! = canea der >uc-er = 6a<aul das 8em2se = le.u!ele die "o!ne (pl. "o!nen) = fasolea der "raten = fiptua die Erbse (pl. Erbsen) = !a6aea der 9uc!en = pa+itua die Wurst (pl. W2rste) = canatul der 9a44elB44el = lin.uita der 9albsleber = ficatul -e vitel das Tisc!tuc! = fata -e !asa das Rind4leisc! = canea -e vita !ncercati sa traduceti: Was ste<t auf -e! Esstisc<; Auf -e! Esstisc< ste<en -ie Telle. Was 7efin-et sic< noc< auf -e! Tisc<; Auf -e Tisc< 7efin-en sic< noc<5 -e 0Lffel1 -ie Cesse1 -ie *a7eln1 -ie Cun-tBc<te. Was ste<t in -e Citte; In -e Citte ste<t -e &otIo7. Wo!it essen Ai -ie Suppe; Wi essen -ie Suppe !it -e! 0Lffel. Gramatica Dupa pepo6itiile aus1 7ei1 !it si nac< se foloseste -ativul. Dupa pepo6itiile an, auf, hinter, in, neben, unter, vor si zwischen se foloseste ca6ul -ativ atunci can- ve7ul in-ica o stae si acu6ativul can- ve7ul in-ica o !iscae (-int)un loc in altul). Conversatie intr#un restaurant %c! bin !ungrig& durstig) Ci)e foa!e1 sete> %st noc! ain Tisc! 4rei? Cai este o !asa li7ea; ,2r .ieviel /ersonen? Dentu cate pesoane; Wer bedient !ier? 'ine seveste aici; 8eben Sie mir& bitte& die Dati)!i va o. lista -e 7ucate> SpeiseH-arte) 9ellner& die Rec!nung) '<elne1 plata> 5a!l0eit) Sa va fie -e 7ine> Lectia 17 Grmatica De lan.a ve7ele sein si haben1 li!7a .e!ana se slu+este -eseoi -e vee7ul a+utato werden (a -eveni). Iata)l !ai +os con+u.at la in-icativ pe6ent5 ic! .erde (eu -evin) .ir .erden (noi -eveni!) du .irst (tu -evii) i!r .erdet (voi -eveniti) er& sie& es .ird (el1 ea1 -evin) sie .erden (ei1 ele -evin) $ropo"itii u"u"le %reeritoare la timp si la impartirea lui& Oa ae -oua +u!atati -e oa. Oa ae patu sfetui -e oa. O oa si +u!atate. Este a!ia6a. "iua1 noaptea. Este oa F inainte -e a!ia6a. Este oa 9 -upa a!ia6a. Este oa E seaa. E intuneic1 e lu!ina. E seaa1 e noapte. E ta6iu1 e !ie6ul noptii. Ca culc. Ca scol. E -i!ineata. Se face lu!ina Ca -uc in oas. ie Stunde !at 0.ei !albe Stunde. ie Stunde !at vier AierteilHStunden. Andert!alb Stunden. Es ist 5ittag. er Tag& die (ac!t. Es ist ac!t U!r vormittags. Es ist # U!r nac!tmittags. Es ist ; U!r abends. Es ist dun-el& es ist !ell Es ist Abend& es ist (ac!t. Es ist sp:t& es ist 5itternac!t. %c! lege mic! nieder. %c! ste!e au4. Es ist 5orgen Es .ird !ell %c! ge!e in die Stadt. Conversatii u"uale 8uten Tag) Was mac!en Sie noc!? %c! dan-e& gut& und %!nen? Alles .!ol 0u Hause? %c! bin er4reut Sie 0u se!en) Au4 Wiederese!en morgen) Herr& ,rau& ,r:ulein (se folosesc cu mein asezat inainte) &una 6iua> 'e !ai faceti; Cultu!esc1 7ine1 -a -u!neavoasta; Sunt toti 7ine acasa; Sunt 7ucuos ca v)a! va6ut> 0a eve-ee pe !aine> Do!n1 Doa!na1 Do!nisoaa Lectia 1; 'rarul "ilnic si alte unitati de timp Este oa 89 Este oa 89 si ? !inute Este oa 89 si 8J !inute Este oa 89 si un sfet Este oa 89 si +u!atate Este oa 8 faa un sfet Este oa 8 faa 8J !inute Sapta!ana ae E 6ile 0uni1 Cati1 Ciecui1 2oi Vinei1 Sa!7ata1 Du!inica Iei1 a6i1 !aine Anoti!puile Di!avaa1 vaa Toa!na1 iana Es ist 0.Bl4 U!r Es ist 42n4 5inuten nac! 0.Bl4 Es ist 0e!n 5inuten nac! 0.Bl4 Es ist ein Aiertel eins Es ist !alb eins Es ist * Aiertel eins Es ist 0e!n 5inuten von eins Cvor $ inainteD ie Woc!e !at ; Tage 5ontag& ienstag& 5itt.oc!& onnerstag ,reitag& Sonnabend Csau SamstagD& Sonntag 8estern& !eute& morgen ie 'a!res0eiten er ,r2ling& der Sommer er Herbst& der Winter 8ramatica Declinarea substantivelor issotite de articolul nehotarat 5asculin ,eminin (eutru N5 ein Cann eine #au ein "ieffe7latt (= ca-u) *5 eine Cannes eine #au eines "iffe7lattes D5 eine! Cann eine #au eine! "iffe7latt A5 einen Cann eine #au ein "iffe7latt Lectia 1< Gramatica Imperfectul verbelor sein, !aben si .erden ic< Aa (eram) ic< <atte (aveam) ic< Au-e(deveneam) -u Aast (erai) -u <attest (aveai) -u Au-est (deveneai) e Aa (era) e <atte (avea) e Au-e(devenea) Ai Aaen (eram) Ai <atten (aveam) Ai Au-en (deveneam) i< Aaet (erati) i< <attet (aveati) i< Au-et (deveneati) sie Aaen (erau) sie <atten (aveau) sie Au-en (deveneau) Perfectul verbelor sein, !aben si .erden se formeaza cu prezentul lui sein sau !aben si participiul verbelor de conjugat Ic< 7in .eAesen ic< <a7e .e<a7t ic< 7in .eAo-en (am fost) (am avut) (am devenit) -u 7ist .eAesen -u <ast .e<a7t -u 7ist .eAo-en e ist .eAesen e <at .e<a7t e ist .eAo-en Ai sin- .eAesen Ai <a7en .e<a7t Ai sin- .eAo-en i< sei- .evesen i< <a7t .e<a7t i< sei- .eAo-en sie sin- .evesen sie <a7en .e<a7t sie sin- .eAo-en (ectura A1 a1 a> -e Winte1 -e ist -a1 (e7st un- So!!e -in- ve.an.en1 Winte -e <at an.efan.en, A1 a1 a> -e Winte1 -e ist -a. E1 e1 e> Nun .i7t es Eis un- Sc<nee, &lu!enn 7lu<n an #enstesc<ei7en1 Sin- sonst nie.en-s auf6utei7en. E1 e1 e> Nun .i7t es Ei un- Sc<nee. O1 o 1o> Wie sin- -ie /in-e fo<> Se<en 2e-e Nac<t i! Tau!e Sic< sc<Ln unte! Tannen7au!e. O1 o1 o> Wie sin- -ie /in-e fo<> Vocabular sind vergangen = au tecut sonst = altfel !at ange4angen = a inceput niergends = nicaiei es gibt = se .aseste1 este sind au40utreiben = se .asesc das Eis = .<eata 4ro! = vesel der Sc!nee = 6apa-a der Traum = visul-ie "lume& Hen = floaea die Tr:ume = visuile die ,enstersc!eibe = .ea!ul sic! se!en = se va- bl2!en = a infloi unterm Tannenbaum = su7 po!ul -e 'aciun sc!Bn = fu!os Exercitiu Ta-uceti cu a+utoul voca7ulaului si al cuvintelo insusite pana la lectia -e fata poe6ia -e !ai sus, invatatt)o pe -e ost. Lectia 1= 'rasul %die )tadt& 8. Oasul ae !ulte cla-ii1 sta6i si piete. ie Stadt !at viele 8eb:udel& Strassen und /l:t0e. 9. Sta-a este lata1 ea ae pe a!7ele pati totuae. ie Strasse ist breitI sie !at au4 beiden Seiten "2rgerH steige. :. 0a !i+loc ea ae -u!ul pentu ve<icule. %n der 5itte !at sie einen amm. =. Du!ul este pentu tasui1 autove<icule si ta!vaie. er amm ist 42r Wag.n& Automobile und Strassenba!n. ?. 0a !i+locul oasului este o Dia6a. %n der 5itte der Stadt liegt ein /lat0. @. Acolo e pi!aia. ort ist Cste!tD das Rat!aus. E. Un teatu si !ulte pavalii sunt acolo. Ein T!eater und viele L:den sind da. F. Din sta-a pincipala tece ta!vaiul. urc! die Hauptstrasse 4e!rt die Strassenba!n. G. 'la-iile !ai au !ulte eta+e. ie grossen 8eb:ude !aben viele Stoc-.er-e. Vocabular viele = !ulte der Wagen = tasua der /lat0 = piata die Strassenba!n = ta!vaiul der "2rgersteig = totuaul der Laden = pavalia der amm = -u! pentu ve<icule der Stoc-.er- = eta+ul Gramatica In li!7a .e!ana1 a-+ectivele se asea6a intot-eauna inaintea su7stantivelo. Lectia #? (a cumparaturi (conversatie uzuala) 8. Ca -uc int)o pavalie. %c! ge!e in einen Laden. 9. Veau sa cu!pa ceva. %c! .ill et.as -au4en. :. 'e -oeste -o!nul; Was .2nsc!t der Herr? =. O peec<e -e .<ete. Ein /aar Sc!u!e. ?. E piele 7una; %st das gutes Leder? @. 'at costa; Was -ostet? E. E pea scu!p> Es ist 0u teuer) F. 0uati)!i !asua1 va o.> "itte& ne!men Sie mir 5ass) G. Aveti ca!asi1 7atiste; Haben Sie Hemdem& Tasc!ent2c!er? 8J. As vea cioapi1 !anusi1 o palaie. %c! mBc!te Soc-en& Handsc!u!e& einen Hut. 88. De lun.i1 scute1 la.i1 sta!te. >u lang& 0u -ur0& 0u .eit& 0u eng. Exercitiu De 7a6a te4tului -e !ai sus1 alcatuiti)va un !ic voca7ula e4ta.an- cuvintele necunoscute. Lectia #1 Declinarea substantivelor insotite de ad*ective !asculin singular "u articolul der cu articolul ein N5 -e !ensc<lic<e /Lpe ein !ensc<lic<er /Lpe *5 -es !esc<lic<en /Lpes eines !esc<lic<en /Lpes D5 -e! !esc<lic<en /Lpe eine! !esc<lic<en /Lpe A5 -en !esc<lic<en /Lpe einen !esc<lic<en /Lpe !asculin plural N H A5 -ie !esc<lic<en /Lpe !esc<lic<e /Lpe *5 -e !esc<lic<en /Lpe !esc<lic<er /Lpe D5 -en !esc<lic<en /Lpen !esc<lic<en /Lpen #eminin singular "u articolul die cu articolul eine N H A5 -ie .osse Stin(e) eine .osse Stine(e) * H D5 -e .ossen Stin(e) eine .ossen Stine(e) #eminin plural N HA5 -ie .ossen Stinen .osse Stinen *5 -e .ossen Stinen .osser Stinen D5 -en .ossen stinen .ossen Stinen $eutru singular "u articolul das N H A5 -as fLc<lic<e *esic<t ein fLc<lic<es *esic<t *5 -es fLc<lic<en *esic<tes eines fLc<lic<en *esic<tes D5 -e! fLc<lic<en *esic<t eine! fLc<lic<en *esic<t $eutru plural N H A5 -ie fLc<lic<en *esic<te fLc<lic<e *esic<te *5 -e fLc<lic<en *esic<te fLc<lic<e *esic<te D5 -en fLc<lic<en *esic<ten fLc<lic<en *esic<ten 'bservatii A-+ectivele capata1 la .enitivul sin.ula inainte1 te!inatia en1 atat la sin.ula cat si la plual (e4ceptie facan- sin.ulaul cu aticolele ein1 eine1 ein). No!inativul si acu6ativul su7stantivelo fe!inine si neute sunt i-entice. De ase!enea sunt i-entice ca6uile no!inativ si acu6ativ la toate .enuile tecute la plual. Apoi1 no!inativul a-+ectivelo cu at. der1 die1 das pi!este te!inatia e pentu toate .enuile. Se a!i o7seva ca no!inativul a-+ctivelo cu ein1 eine1 ein ae te!inatia r (-e la der) la !asculin1 e (-e la die) la fe!inin si s (-e la das) la neutu. In fine1 plualu lati7utelo este acelasi pentu toate .enuile. Lectia ## Corpul omenesc %Der menschliche +,rper& 8. Datile copului o!enesc sunt5 capul1 tunc<iul si !e!7ele. ie Taile des mensc!-ic!en 9Brpers sindJ der 9op4& der Rump4 und die 8lieder. 9. *atul uneste capul cu tunc<iul. er Hals verbindet den 9op4 mit dem Rump4. :. 'apul e otun- si acopeit cu pa. er 9op4 ist rund und mit Haar bedec-t. =. Inauntul este ceieul. %nnen ist das 8e!irn. ?. Inainte este fata. Aorn ist das 8esic!t. @. 0a -eapta si la stan.a sunt uec<ile. Rec!ts und lin-s sind die 3!ren. E. Su7 funte sunt oc<ii. Unter der Stirne sind die Augen. F. Su7 nas este .ua. Unter der (ase ist der 5und. G. Su7 .ua este 7a7ia. Unter der 5und ist das 9inn. 8J. 0a -eapta si la stan.a sunt o7a+ii. Rec!ts und lin-s sind die Wangen. 88. Tunc<iul costa -in piept si pantece. er Rump4 beste!t aus der "rust und der "auc!. 89. Ini!a1 pla!anii1 sto!acul1 ficatul1 splina1 inic<ii si intestinele. as Her0& die Lungen& der 5agen& die Leber& die 5il0& die (ieren und die :rme. 8:. 'opul o!enesc ae patu !e!7e5 7atele si picioaele. er mensc!lic!e 9Brper !at vier 8liederJ die Arme und die "eine. 8=. 'ele cinci si!tui sunt5 va6ul1 au6ul1 !iosul1 .ustul si pipaitul. ie 42n4 Sinne !eissenJ das 8esic!t& das 8e!Br& d.e 8eruc!& der 8esc!mac- und das 8e42!l. Vocabular ie Lippe = 7u6a er 0a!n = -intele %c! esse = !ananc ie "irne = paa %c! sc!mec-e = eu .ust as >a!n.e! = -ueea -e -inti. G-ramatica "onjugarea verbului schmec.en %a gusta& Ic< sc<!ecIe Wi sc<!ecIen Du sc<!ecIst I< sc<!ecIt E1 sie1 es sc<!ecIt Sie sc<!ecIen Se o7seva ca te!inatia la pes. a 9)a sin.ula este st1 ia la pes. a :)a sin.ula si a 9)a plual este t. 0a plual pesoanele 8 si : au aceeasi te!inatie @en. Exercitiu Incecati sa constuiti popo6itii si!ple cu a+utoul cuvintelo noi pe cae le)ati invatat. Lectia #* Gandindu#ne la sat %Das Dorf ' satul& 8. Satul este !ai !ic -ecat oasul. as or4 ist -leiner as die Stadt. 9. Sta6ile nu sunt asa -e late si nu sunt pavate. ie Starssen sind nic!t so breit und sie sind nic!t gep4lastert. :. Da aeul este aici !ai cuat -ecat la oas. Aber die Lu4t ist !ier reiner als in er Stadt. =. De sosea se +oaca copiii1 pe ca!p lucea6a taanii. Au4 der Landstrasse spielen die 9inder& au4 dem ,eld arbeiten die "auern. ?. Ei aa o.oul si sea!ana ceeale. Sie p4l2gen den Ac-er und s:en das 8etreide. @. Taanii 7o.ati se ocupa si cu cestea vitelo si au fu!oase .a-ini cu fucte. ie reic!en "auern treiben Aie!0uc!t und !aben sc!Bne 3bstg:rten. E. O !ica pa-ue este in apopiee. Ein -leiner Wald ist in der (:!e. Gramatica In li!7a .e!ana1 co!paativul a-+ectivelo se fo!ea6a a-au.an- @er la fo!a -e po6itiv. E45 -lein @ -leiner (mic ( mai mic). Te!enul -e copaatie decat este als. "onjugarea verbului a sapa ic< .a7e -u .K7st e1 sie1 es .K7t Ai .e7en i< .a7t sie .a7en Vocabular die 9arto44el = catoful das Aie! (se citeste fi) = contele Weiden = pasc der Hirt& die Hirte = cio7anul die 9u!& die 92!e = vaca be.ac!t = pa6este das /4erd& die /4erde = calul der Hund& die Hunde = cainele das Sc!a4& die Sc!a4e = oaia Exercitiu #olosin- cuvintele stiute1 pecu! si pe cele invatate in lectia aceasta1 incecati sa aspun-eti la u!atoaele inte7ai5 1. Wer CcineD gr:bt die 9arto44eln? #. Wo Cun-eD .eiden die 92!e& die /4erde& die Sc!a4e? *. Wer be.ac!t das Aie!? +. Wer be.ac!t noc! das Aiec!? 1. Wer ist -leiner& der Hirt oder der Hund? Lectia #+ Despre i-iena corporala 8. %c! !ole Wasser = A-uc apa. 9. %c! giesse das Wasser in das Wasc!bec-en = Ton apa in li.<ean. :. %c! ne!me den Sc!.amm = Iau 7uetele. =. %c! tauc!e den Sc!.amm in das Wasser = Afun- 7uetele in apa. ?. %c! .asc!e mir das 8esic!t& den Hals& die "rust& sie H:nde = i!i spal fata1 capul1 pieptul1 !ainile. @. %c! troc-ne mic! mit dem Handtuc! ab = Ca usuc cu posopul. E. %c! ne!me die Sei4e = Iau sapunul F. %c! put0e mir die >:!ne = I!i spal -intii. G. %c! -:mme mic! = !a pieptan. 8J. %c! b2rste mir die 9leider = I!i peii <aina. Gramatica %c! !ole& ic! !olte& ge!olt H iata ve7ul !olen (a lua1 a a-uce) tecut pin cele tei ti!pui -e 7a6a ale li!7ii .e!ane5 pe6entul in-icativului1 i!pefectul si paticipiul (cu a+utoul cauia alcatui! toate ti!puile co!puse). 'an- se invata ve7ele .e!ane este necesa ca acestea sa fie insusite1 !e!oate la toate cele tei ti!pui -e 7a6a. Vocabular sc!mut0ig = !u-a ic! .ill = veau sauber = cuat der "ac!& die ":c!e = paaul %mmer = tot-eauna die Reinlic!-eit = cuatenia Exercitiu )raduce*ti in nemteste textul de mai jos5 Un copil avea tot-eauna !ainile !u-ae. 'olilul avea fata !u-aa. Vecinul spune (sa.t)5 NTu nu esti cuat. Daaul te ve-e (sie<t -ic<) !u-a. El a-e -e tineN (lac<t -ic< aus). 'opilul spune5 NEu iu7esc (ic< lie7e) cuateniaN. Lectia #1 Medicul si armacistul (Der +rzt und der +pothecker) 8. "ac in pat. %c! liege im "ett. 9. Nu pot sa !a scol1 sunt 7olnav. %c! -ann nic!t au4ste!en& ic! bin 9ran-. :. Un specialist pentu 7oli -e oc<i1 nas1 .at si uec<i. Ein Spe0ialar0t 42r Augen& (asen& Hals und 3!renH -ran-!eirten. =. 'unoasteti un !e-ic 7un; 9ennen Sie einen guten Ar0t? ?. Un-e locuieste !e-icul; Wo .o!nt der Ar0t? @. 'an- ae oa -e consultatie; Wann !at er Sprec!stunden? E. Nu !a si!t 7ine1 -o!nule -octo> %c! be4inde mic! nic!t .o!l& Herr o-tor) F. Ca -oae .atul si capul. %c! !abe Hals.e! und 9op4sc!mer0en. G. 0i!7a !i)e incacata. 5eine >unge ist belegt. 8J. E peiculoasa 7oala; %st die 9ran-!eit ge4:!rlic!? 88. 'e e.i! te7uie sa tin; Was 42r eine i:t muss ic! !alten? 89. Ce-icul pescie eteta. er Ar0t versc!reibt eine Ar0nei. 8:. &olnavul se insanatoseste. er 9ran-e .ird gesund. Gramatica er 9ran-e (= 7olnavul) este un su7stantiv -eivat -int)un a-+ectiv. Se va -eclina -eci ca un a-+ectiv5 Singular /lural N5 De /anIe Die /anIen *5 Des /anIen De /anIen D5 De! /anIen Den /anIen A5 Den /anIen Die /anIen Exercitiu Declinati u!atoaele su7stantive -eivate -in a-+ective5 er Gesnde %om sanatos)1 as 9leine (micul). Vocabular ie Arbeit = !unca ie 9op4arbeit = !unca intelectuala %c! muss (du must& er muss& .ir m2ssen& i!r m2sst& sie m2ssen) = te7uie Lectia #7 Conversatie la ri"erie 8. Va o. sa !a 7a7ieiti> "ittemic!& 0u rasieren) 9. 0uati loc1 va o.> "itte& ne!men Sie /lat0) :. Nu va si tun-eti; Lassen Sie sic! das Haar nic!t sc!neiden? =. Ascutiti putin 7iciul> >ie!en Sie das Rasiermesser ein .enig ab) ?. Va place asa; 8e4:llt en %!nen? @. 0a ta!ple veau sa a! paul !ai scut. An der Sc!l:4en mBc!te ic! das Haar -2r0er !aben. E. Veti colonie1 pu-a; Wollen Sie 9Blnisc!.asser& /uder? F. Dotiviti)!i !ustata> Stut0en Sie mir den Sc!nurrbart) G. #aceti)!i caae la -eapta1 la stan.a1 la !i+loc> 5ac!en Sie mir einen Sc!eitel rec!ts& lin-s& in der 5itte) 8J. Nu !i)l taiati pea scut> Sc!neiden Sie es nic!t 0u -ur0) 88. 'at va -atoe6; Was bin ic! sc!ulding? 89. Doftiti1 va o.1 la casa> "itte& bei der 9asse) (3TAJ E4ta.eti sin.ui -in te4tul -e !ai sus te!enii necunoscuti. Ce!oati convesatia> Lectia #; Cuvinte noi seltsam = ciu-at abladen = a -escaca der Tisc!ler = ta!plaul nebenan = alatui das Tr:n-lein = 7autua verordnen = a pescie bac-en = a coace der ":c-er = 7utaul der Ein.o!ner = locuitoul die ,eder = penita die Tinte = ceneala das /apier = <atia die 9reide = ceta 9oc!en = a .ati1 a fie7e die 5edi0in = -octoia gut = 7un besser = !ai 7un der& die& das beste = cel !ai 7un Exercitiu ,aspundeti in nemteste la urmatoarele intrebari: 8. Was 7KcIt -e &KcIe; Wie ist sein &ot; 9. Wieviel (= cat) &KcIe .i7t es in -e Sta-t; :. Ist -as .enu. fB eine Ileine Sta-t; =. Wieviel EinAo<ne <at -ie Sta-t; ?. (at sie auc< .ute *ast<Lfe; @. Welc<e (= cae) ist -e 7este; Gramatica In ne!teste1 atunci can- su7iectul popo6itiei savaseste sin.u actiunea1 se foloseste ve7ul espectiv. (E45 ic! rasiere mic! = ma barbieresc singur). Atunci can- o pesoana savaseste actiunea asupa su7iectului1 se foloseste ve7ul lassen. (E45 ic! lasse mic! rasieren = ma barbieresc la frizer). Lectia #< /amilia %Die /amilie& 8. Tata si !a!a sunt paintii. er Aater und die 5utter sind die Eltern. 9. Tata !ae si !a!a !ae sunt 7unici. er 8rossvater und die 8rossmutter sind die 8rosseltern. :. #atele1 soa1 fatii. er "ruder& die Sc!.ester& die 8esc!.ister. =. Tatal e capul fa!iliei. er Aater ist das Haupt der ,amilie. ?. Ca!a in.i+este -e .ospo-aie. ie 5utter sorgt 42r die Haus!altung. @. #a!ilia ae un nu!e -e fa!ilie. ie ,amilie !at einen (amenJ den ,amiliennamen. E. Tatal este sotul1 !a!a este sotia. er Aater ist der 8atte& die 5utter ist seine 8attin. F. Denu!ele1 ne!ele. er Aorname& der Tau4name. Vocabular er Witt.er = va-uvul er Sc!.iegervater = socul er /ate = nasul ie Sc!.iegermutter = soaca ie /atin = nasa er Sc!.iegerso!n = .ineele er Sc!.ager = cu!natul ie Sc!.iegertoc!ter = noa ie Sc!.:gerin = cu!nata er Cousin (citeste cuzan) = vaul Exercitiu ,aspundesi in nemteste la urmatoarele intrebari: 8. Ein Cann <at seine *attin veloen (a pierdut). Wie <eist e; ("um se numeste el-) 9. We .i7t -e! /in- -en Taufna!en; :. We ist Sc<AK.ein; =. We ist 'ousin; Lectia #= Conversatie la oiciul postal 8. Aici este oficiul postal; %st dies !ier das /ostamt? 9. 0a ce oa se inc<i-e1 se -es<i-e; Um .ieviel U!r .ird es geB44net& gesc!losen? :. Veau sa ti!it scisoaea eco!an-at. %c! mBc!te diesen "rie4 einsc!reiben lassen. =. As -oi un ti!7u> %c! mBc!te eine 5ar-e) ?. Un-e e cutia -e scisoi; Wo ist der "4ier-asten? @. Dostasul i!i a-uce un !an-at. er "rie4tr:ger bringt mir deine /ostan.eisung. E. As -oi sa e4pe-ie6 o tele.a!a> %c! mBc!te eine epec!e Cein TelegramD sc!ic-en) F. Scisoae pentu stainatate> "rie4 42r die Ausland) G. $aspuns platit -inainte. Aorausbe0a!lte Ant.ort. 8J. 'ate postala cu aspuns platit. Eine /ost-arte mit be0alter Ant.ort. 88. Scisoae cu a-esantul necunoscut. Unbestellbare "rie4. 89. Un-e e ca7ina telefonica; Wo ist die ,ernsprec!er0elle? 8:. Va o. vo7iti !ai cla> "itte& deutlic!er sprec!en) 8=. Ca intele.eti; Aerste!en Sie mic!? 8?. 'in- va pot telefona; Wann -ann ic! %!nen telep!onieren? 8@. Notati nu!aul> Sc!reiben Sie die (ummer au4) 8E. E ocupat pe !o!ent. %st augenblic-lic! beset0t. 8F. A! te!inat> %c! bin 4ertig) Gramatica Infinitivul se pune intot-eauna la sfasitul popo6itiunii pincipale (E45 %c! mBc!te eine Depesche sc!ic-en.) De ase!enea paticipiul1 cu !entiunea ca patea con+u.a7ila a pe-icatului se pune -upa su7iect1 cea necon+u.a7ila la u!a. (E45 Ich habe eine Depesche gesc!ic-t.) Lectia *? Despre imbracaminte si incaltaminte 8. Dalaia1 sapca1 cacila acopea capul. er Hut& die 52t0e& die pel0m2t0e bedec-en den 9op4. 9. Dun palaia1 scot palaia, salut. %c! set0e meinen Hut au4& ic! ne!me meinen Hut abI ic! gr2se. :. De tup puta! o ca!asa. Au4 dem Leib tragen .ir ein Hemd. =. Deste ca!asa 7a7atii au o vvesta1 peste vesta un sacou. Uber dem Hemd !aben die 5anner eine Weste an& uber der Weste eine 'ac-e an. ?. Dicioaele le acopea pantalonii si in-ispensa7ilii. ie "eine bedec-en die Hosen und die Unter!osen. @. Iana puta! peste <aine un pa-esiu sau un palton. %m Winter tragen .ir 2ber den 9leidern einen Kber0ie!er ored einen 5antel. E. Ne acopei! !ainile cu !anusi1 picioaele cu cioapi si sosete. Wir bedec-en unsere H:nde mit Handsc!u!en& die "eine mit Str2mp4en und Soc-en. F. Acasa ave! pantofi -e casa. >u Hause !aben .ir /anto4eln an. G. Ca i!7ac, !a -e67ac, !a sc<i!7. %c! -leide mic! anI ic! -leide mic! ausI ic! -leide mic! um. 8J. I!i ino- cavata. %c! binde mir die Halsbinde um. 88. Dun 7atista1 ceasul1 7ic<eta in 7u6una. %c! stec-e das Tasc!entuc!& die U!r& das 5esser in die Tasc!e. 89. Incalt si -escalt .<etele. %c! 0ie!e meine Sc!u!e 0n und aus. Lectia *1 $robleme de -ramatica le-ate de lectia precedenta 0a popo6itia %c! set0e aus (Eu asez)1 o7seva! ca au4 este o paticula cae se sepaa -e ve7ul set0en si se asea6a la sfasitul popo6itiunii pincipale. Acestei e.uli i se supun toate paticulele sepaa7ile. %c! -leide mic! an (= ma imbrac) este fo!a efle4iva a ve7ului 9leiden. El se con+u.a astfel5 ic< Ilei-e !ic< an Ai Ilei-en uns an -u Ilei-est -ic< an i< Ilei-et euc< an e Ilei-et sic< an sie Ilei-en sic< an %mper4ect ic< Ilei-ete !ic< an Ai Ilei-eten uns an -u Ilei-ete -ic< an i< Ilei-eten euc< an etc. etc. %mperativ /lei-ete -ic<> (I!7aca)te>) /lei-et euc<> (I!7acati)va>) Vocabular die Sc!2r0e = sotul die "aum.olle = 7u!7acul um !aben = a avea incins (in +uul tupului) der An0ug = costu!ul -e <aine leic!t = uso der Sc!neider = coitoul .arum = cal-1 cal-uos die (:!erin = coitoeasa die Wolle = lana das Tuc! = postavul die W:sc!erin = spalatoeasa Exercitiu ,aspundeti la urmatoarele intrebari: 8. Was <a7en -ie CK-c<en u!; 9. Was fB /lei-e ta.en Ai i! So!!e; I! Wine; :. Woaus (= -in ce) Ae-en (= sunt) -ie /lei-e vefeti.; = Was 7il-en (= fo!ea6a) alle /lei-e 6ussa!en; (= laolalta) ?. We AKsc<t -ie WKsc<e; Lectia *# Mestesu-uri si mestesu-ari 8. Ceseiasul. De Hand.er-er. 9. #iecae !eseias ae un atelie. 'eder Hand.er-er !at eine Wer-statt. :. Ta!plaul face !ese si scaune -in le!n. er Tisc!ler mac!t Tiesc!e und S2!le aus Hol0. =. 'i6!aul facce .<ete si ci6!e -in piele. er Sc!umac!er mac!t Sc!u!e und Stie4el aus Leder. ?. "i-aul 6i-este casa -in caa!i6i si !ota. er 5aurer baut das Haus aus >iegeln und 5Brtel. @. #ieaul pelucea6a fieul. er Sc!mied bearbeite das Eisen. E. Din faina si apa 7utaul face aluat pentu painea 6ilnica. Aus 5e!l und Wasser mac!t der ":c-er den Teig 42r das t:glic! "rot. Meseriasi si unelte Stun.aul = der rec!sler Cacelaul = der ,leisc!er Ta7acaul = der 8erber *ea!.iul = der 8laser *iuvae.iul = der 'uvelier Tinic<i.<iul = der 9lempner $in-eaua = der Hobel &u.<iul = der "o!rer Dila = die ,eile 'uiul = der (agel Densula = der /insel 'lestele = die >ange "u.avul = der 5aler Coaul = der 52ller Selaul = der Sattler 0acatusul = der Sc!losser Dul.<eul = der >immermann Tesatoul = der Weber Nicovala = der Amboss 'iocanul = der Hammer Tanacopul = die /ic-e Stun.ul = die re!ban- #ieastaul = die S:ge 0opata = die Sc!au4el #oafecele = die Sc!ere Suu7ul = die Sc!raube Casa -e lucu = die Wer-ban- Dalta = der 5eissel Secuea = die ALt Exercitiu $aspun-eti in li!7a .e!ana la u!atoaele inte7ai folosin-u) va -e cuvintele ecent invatate1 pecu! si -e voca7ulaul i!e-iat u!ato inte7ailo5 8. en-st (= te gandesti) du an die >u-un4t; 9. u musst einen "eru4 .:!en. Hast du 4reie Wa!l da0u? "ist du entsc!lossen ein 9au4mann .erden? Vocabular die >u-un4t = viitoul der "eru4 = caiea .:!len = a ale.e die Wa!len = ale.eea 2bereilen = a se pipi entsc!lossen = <otaat der 9au4mann = ne.ustoul der Entsc!luss = <otaaea Exercitiu )raduceti: Ic< Aill !einen Entsc<luss nic<t B7eeilen> Lectia ** (a ma-a"in 8. Davalia se afla pe sta-a noasta. er Laden ist in unserer Strasse. 9. Acolo se van- !afui. ort .erden Waren ver-au4t. :. Oe61 faina1 6a<a1 un-ele!n1 ceai1 cafea. Reis& 5e!l& >u--er& Gl& Tee& 9a44ee. =. Van6atoul il seveste pe client. er Aer-:u4er bedient den 9unden. ?. El intea7a5 N'u ce va pot sevi;N Er 4ragtJ MWomit -ann ic! %nnen dienen?M @. Cafuile sunt cantaite pe canta. ie Waren Werden au4 der Wage ge.ogen. E. Van6atoul le i!pac<etea6a in <atie seu pun.i. er Aer-:u4er pac-t sie in /apier oder in T2ten. F. 'u!paatoul plateste si van6atoul ii -a estul. er 9:u4er be0a!lt und der 9au4mann gibt i!m REst !eraus. G. 0ucuile sunt intinse pe te+.<ea. ie Sac!en .erden au4 dem Ladentisc! ausgebreitet. 8J. 'lientii cecetea6a !afuile -in vitina. ie 9unden se!en sic! die Waren im Sc!an4enster an. 88. 'e va -atoe6; Was bin ic! sc!uldig? 89. A! sa fac in-ata socoteala. %c! .ill %!nen gleic! die Rec!nung mac!en. 8:. Va -au un 7on si platiti la casa. %c! ge!e %!nen einen "on C>ettelD und Sie 0a!len bei der 9asse. Gramatica #o!a pasiva a ve7elo in li!7a .e!ana se fo!ea6a cu ve7ul au4ilia .erden si cu paticipiul ve7ului -e con+u.at, la ti!puile co!puse1 in loc -e ge.orden se utili6ea6a .orden. E45 ie Waren .orden ver-au4t ' !arfurile sunt vandute. Pasivul verbului .trafen %' a pedepsi& /re0entul /er4ectul ic< Ae-e 7estaft ic< 7in 7estaft Ao-en (sunt pedepsit) (am fost pedepsit) -u Aist 7estaft -u 7ist 7estaft Ao-en e Ai- 7estaft e ist 7estaft Ao-en etc. etc. %mper4ectul 5ai mult ca per4ectul ic< Au-e 7estaft ic< Aa 7estaft Ao-en (fusei pedepsit) (fusesem pedepsit) -u Au-est 7estaft -u Aast 7estaft Ao-en e Au-e 7estaft etc. Aiitorul ic< Ae-e 7estaft Ae-en (voi fi pedepsit) -u 7ist 7estaft Ae-en etc. 'bservatie Desoana cae e4ecita actiunea este insotita -e paticula von (cu -ativul)5 %c! bin von meinem Aater bestra4t (= .unt pedepsit de tatal meu). Lectia *+ Despre comert si comercianti 8. Iu7esc calatoia1 veau sa va- tai staine1 sa van- acolo po-usele taii noaste. %c! liebe das Reisen& ic! .ill 4remde L:nder se!en& da!in die Er0eugnisse unseres Landes ver-au4en. voi avea ti!p = ic< Ae-e "eit <a7en es tut !i lei-1 a7e ic< !uss noc< lenen)i!i pae au1inca !ai te7uie sa invat !ac<st -u eine $e<nun. = te7uie sa faci o socoteala ic< <a7e eine ue7easc<un. ) a! o supi6a nic<ts 6u -anIen ) nu ai pentu ce)!i !ultu!i