Escolar Documentos
Profissional Documentos
Cultura Documentos
1
1
1
b) lim 1 1 ... 1
n
3 6 n ( n + 1)
2
Solutie. a) Trebuie mai intai calculata suma de la numarator, care se scrie
mai simplu:
n
k =1
k =1
k =1
k ( k + 3) = k 2 + 3 k
Se cunosc insa rezultatele (sau cel putin ar trebui sa le memorati de
acum inainte):
n ( n + 1)
2
k =1
n
n ( n + 1)( 2n + 1)
S 2 = 12 + 22 + ... + n 2 = k 2 =
6
k =1
n
S1 = 1 + 2 + ... + n = k =
n 2 ( n + 1)
S3 = 1 + 2 + ... + n = k =
= S12
4
k =1
2
Rezulta:
n ( n + 1)( 2n + 1) 3n ( n + 1) n ( n + 1)( n + 5 )
+
=
6
2
3
k =1
k =1
k =1
( n + 3)( n + 2 )( n + 1)
Pe de alta parte, Cnn+3 = Cn3+3 =
6
n
k ( k + 3) = k
+ 3 k =
Limita este:
n ( n + 1)( n + 5 )
6
n 2 + 5n
lim
= 2 lim 2
=2
n
3
( n + 1)( n + 2)( n + 3) n n + 5n + 6
b) Termenul general al sirului se scrie sub forma condensata astfel:
n
2 n k2 + k 2
1
k ( k + 1) k =2 k ( k + 1)
k =2
Se observa ca putem descompune in factori liniari trinomul de la numarator:
k 2 + k 2 = ( k 1)( k + 2 )
Acum scriem cativa termeni ai produsului, incercand sa observam ce
se simplifica:
n
( k 1)( k + 2 ) = 1 4 2 5 3 6 4 7 ...
k ( k + 1)
23 3 4 4 5 56
k =2
Dupa cum observam, primul factor simplificat complet este 4. Cei aflati
inaintea sa (1,2,3) se simplifica numai partial. Pentru finalul produsului,
trebuie sa scriem ultimii 4 factori (tot atatia cati am scris si la inceput ca sa
observam simplificarea completa a lui 4). Acestia corespund valorilor
k = n 3, k = n 2, k = n 1 si k = n :
n
( k 1)( k + 2 ) = 1 4 2 5 3 6 4 7 ...
k ( k + 1)
23 3 4 4 5 56
k =2
( n 4 )( n 1) ( n 3 ) n ( n 2 )( n + 1) ( n 1)( n + 2 ) =
n ( n + 1)
( n 3)( n 2 ) ( n 2 )( n 1) ( n 1) n
1 n+2
=
3 n
La fel, ultimul factor simplificat complet este ( n 1) . Factorii mai mari
decat acesta nu se simplifica decat partial, rezultatul fiind cel de mai sus.
Calculul limitei este acum foarte simplu:
n
( k 1)( k + 2 ) = 1 lim n + 2 = 1
lim
n
k ( k + 1)
3 n n
3
k =2
Observatii. 1) Exercitiul de mai sus este tipic pentru capitolul de fata.
Este bine sa se lucreze un numar suficient de astfel de exercitii, pentru
deprinderea corecta a algoritmului. Erorile apar cel mai frecvent la capete: fie
nu se simplifica un numar suficient de termeni, fie se simplifica prea multi
sau chiar daca simplificarea se face corect, transcrierea ulterioara viciaza
rezultatul.
2) Nu recomandam insa ca acesta sa fie singurul gen de exercitii pe
care sa se insiste la capitolul siruri.
Ex. rezolvat 2. Sa se calculeze:
3a n + b n
lim n
, a, b > 0 . Discutie.
n 4a + 5b n
Solutie. Exercitiul face apel la cunoasterea limitei:
nu exista, pt. q 1
pt. q ( 1;1)
0,
n
lim q =
n
pt. q = 1
1,
+,
pt. q > 1
Artificiul aplicat este de a imparti fractia fie cu a n , fie cu b n dupa cum
a > b sau a < b .
i) a > b . Impartim fractia data cu a n si avem:
n
b
3+
n
3
a
b
lim
= deoarece lim = 0
n
n
n a
4
b
4 + 5
a
ii) a < b . Impartim fractia cu b n si rezulta:
n
a
3 +1
1
b
lim n
=
n
5
a
4 + 5
b
4a n 4
iii) a = b . Ramane lim n =
n 9a
9
In concluzie, limita este egala cu:
3
4 , daca a > b
3a n + b n 1
lim n
= , daca a < b
n 4a + 5b n
5
4
9 , daca a = b
b) lim
2k + 1
n
k!
k =1
Solutie. In toate sumele intervin, dupa cum se observa, factoriale. In plus, in
cea de-a doua apare si 2k .
a) Se da k ! factor la numitorul termenului general al sumei si rezulta:
n
c) lim
k+2
k+2
k+2
=
=
=
k !+ ( k + 1) !+ ( k + 2 ) ! k ! (1 + k + 1 + ( k + 1)( k + 2 ) ) k ! ( k + 2 + ( k + 1)( k + 2 ) )
=
k+2
k ! ( k + 2)
1
k ! ( k + 2)
=
k !+ ( k + 1) !+ ( k + 2 )! ( k + 2 ) ! ( k + 2 )! ( k + 2 ) ! ( k + 2 ) !
1
1
( k + 1)! ( k + 2 )!
Aceasta forma este adecvata insumarii termen cu termen:
n
n
k+2
1
1 1 1 1 1
=
= + +
( k + 2 )! 2! 3! 3! 4!
k =1 k !+ ( k + 1) !+ ( k + 2 ) !
k =1 ( k + 1) !
=
+... +
1
1
1
1
1
1
=
n ! ( n + 1) ! ( n + 1) ! ( n + 2 ) ! 2 ( n + 2 ) !
n
1
k +2
1
= 0 lim
=
n ( n + 2 ) !
n
2
k =1 k !+ ( k + 1) !+ ( k + 2 ) !
b) Ideea de rezolvare este sa adunam si sa scadem 2 k-ului de la
numarator. Termenul general al sumei devine:
( k + 2 2 ) 2 k ( k + 2 ) 2 k 2k +1
k 2k
2k
2k +1
=
=
( k + 2)!
( k + 2)!
( k + 2 ) ! ( k + 2 )! ( k + 1)! ( k + 2 ) !
Se scriu acum cativa termeni ai sumei (cel putin doi de la inceput si doi
de la sfarsit):
n
n
k 2k
2k
2k +1 2 22 22 23
=
= + +
( k + 2 )! 2! 3! 3! 4!
k =1 ( k + 2 ) !
k =1 ( k + 1) !
2 n 1
2n
2n
2 n +1
2 n +1
+... +
= 1
n ! ( n + 1) ! ( n + 1) ! ( n + 2 )!
( n + 2 )!
Cum lim
n
2n
2n +1
k 2k
= 0 lim
= 0 lim
=1
n n !
n ( n + 2 ) !
n
k =1 ( k + 2 ) !
Dar lim
1
Acesta este convergent si are limita e = lim 1 + (vezi demonstratia
n
n
in manual). Rezulta:
n
n
2k + 1
2
2
2k + 1
=
2
E
+
E
1
=
3
E
lim
= 3e 1
n
n
n
k!
n!
n ! n k =1 k !
k =1
a) lim ln 1 2
n
k
k =2
b) lim 2 n 2 2 + 2 + ... + 2 + 3
n
14444
4244444
3
n radicali
c) lim arctg
n
k =1
1
2k 2
Solutie. a) Avem:
n
1 n 1 1 n k 1
k +1
ln
1
= ln 1 1 + = ln
+ ln
=
2
k
k
k k = 2 k k k = 2
k =2
1
3
2
4
n2
n
n 1
n +1
= ln + ln + ln + ln + ... + ln
+ ln
+ ln
+ ln
=
2
2
3
3
n 1
n 1
n
n
n 2 n n 1 n + 1
n +1
1 3 2 4
= ln ...
= ln
n 1 n 1 n
n
2n
2 2 3 3
Functia x ln x fiind continua, rezulta:
1
n +1
n +1
lim ln
= ln lim
= ln = ln 2
n
n 2 n
2n
2
b) Fara vreo legatura aparenta cu exercitiul de fata, observam ca:
3
cos =
sin =
6
2
12
3
1
6 =
2 =
2
2
1 cos
2 3
;
2
1 + cos
6 = 2+ 3
cos =
12
2
2
Se calculeaza mai departe:
sin
=
24
2+ 3
1
2 2+ 3
12 =
2
;
=
2
2
2
1 cos
1 + cos
12 = 2 + 2 + 3
cos
=
24
2
2
Demonstram acum prin inductie matematica (va las placerea J) ca:
n radicali
6444
474444
8
2 + 2 + ... + 2 + 3
cos 3 2n =
2
n radicali
6444
474444
8
sin = 2 2 + ... + 2 + 3
2
3 2n
Rezulta ca avem de calculat limita:
sin
sin
n
3 2 2 = 2 ,
3 2n = 1 ;
lim 2 n 2sin
lim
deoarece
lim
=
n
n
3 2n n
3
3
n
3 2
3 2n
sin x
= 1 , iar an =
0.
aceasta rezulta din faptul ca lim
x0
x
3 2n
k
k +1
si v = arctg
. Intamplator, ne propunem sa calculam
c) Fie u = arctg
k 1
k
tgu tgv
k
k +1
tg ( u v ) =
. Inlocuim tgu =
si tgv =
si rezulta:
1 + tgu tgv
k 1
k
k 2 k 2 +1
k
k +1
k 1
1
1
k
k = k ( k 1) =
1
tg ( u v ) =
= 2
k k +1
k +1
k ( k 1) 2k
2k
1+
1+
k 1 k
k 1
k
k +1
1
1
In consecinta, u v = arctg 2 arctg 2 = arctg
arctg
( )
2k
2k
k 1
k
Aceasta forma este propice punerii in miscare a rasnitei (adica a simplificarii
in lant). Relatia () insa nu e OK pentru k = 1 , caz in care rezulta
arctg
1
1
= arctg arctg2 . Dar:
2
0
1
1
=2
1
arctg = arctg2
2
2
tg arctg
2
1
Prin urmare, pentru k = 1 vom scrie arctg = arctg2 ; suma devine:
2 2
n
1
3
3
4
arctg 2 = arctg2 + arctg2 arctg + arctg arctg +
2k
2
2
2
3
k =1
n 1
n
n
n +1
n +1
+... + arctg
arctg
+ arctg
arctg
= arctg
n2
n 1
n 1
n
2
n
Folosind continuitatea functiei x arctgx , rezulta:
n
1
n +1
b) lim n k
n
c) lim
n 1
n +1
a 1
, a > 0, a 1, k . Discutie.
n + 2
n
1
1
n
u
u
u
a 1 n = n a 1 n a = 1 + n 1 + n = a
n
n
n
2k + 4k 2 1
Solutie. a) Rezultatul acestui exercitiu este bine sa fie retinut, deoarece
intervine in rezolvarea altor exercitii. Fie:
un = n
k =1
u
u un
Dar lim 1 + n = lim 1 + n
n
n n
n
un
lim un
= e n
lim un
Rezulta ca e n = a lim un = ln a
n
k 1
n
n
n+2
L = lim n n a 1
n
n 1
n +1
+
n
n+2
Un principiu foarte sanatos in calculul limitelor de siruri si mai ales de
functii este ca, atunci cand avem de eliminat o nedeterminare, sa observam
din timp factorii care nu produc nedeterminarea si sa ii evaluam pe parcurs. In
acest mod, se evita pe cat posibil efectuarea unor calcule dificile si totodata
inutile. In cazul de fata, suma celor doi radicali de la numitorul ultimului factor
are limita 2, valoare pe care o inlocuim pur si simplu; de asemenea, vom
inlocui si valoarea limitei determinate la punctul a):
2
2
1
1
k 1 n + n 2 n n
L = ln a lim n
= ln a lim n k 3
=
2
n
2
2
n + 2n
1+
n
k 3
= ln a lim n
iii)
Concluzionand, avem:
L = ln a ,
daca k = 3
0,
daca k < 3
1
i) lim n 2 + n 2n + 1 = lim n n + 1 2 + = ( 2 ) = . Nu a
n
n
n
1
1
ii) lim 5 n + 1 5 2n + 1 = lim 5 n 5 1 + 5 2 + = 1 5 2 =
n
n
n
n
iii) lim n
n
2
2k + 1 + 2k 1
2k + 1
2k 1
+
2
2
Forma obtinuta este oarecum mai simpla, dar nu foarte utila pentru
simplificarea din aproape in aproape. Efectuam o amplificare cu conjugata:
2k + 4k 2 1
1
2k + 4k 2 1
Obtinem:
n
1
k =1
2k + 4k 1
2k + 1 2k 1
2 n
2 k =1
2k + 1 2k 1 =
2
3 1 + 5 3 + ... + 2n 1 2n 3 + 2n + 1 2n 1 =
2
2
=
2n + 1 1
2
Prin urmare, avem de calculat:
2 2 n +1 1
2
1
1
lim
=
lim 2 +
=1
n 2
2 n
n
n
n
=
1
a) lim
n 3
k =1 k ( k + 2 )
b) lim cos n 2 n e
n
2 k + 2 2 k =1 k k + 2
k =1 k ( k + 2 )
k =1 2 k
1 1 1 1 1 1
1
1
1
1
1
1
= 1 + + + ... +
+
2 3 2 4 3 5
n 2 n n 1 n +1 n n + 2
Fractiile care se simplifica nu se afla in termeni adiacenti, ci la o
distanta de 2 termeni. Din suma ramane asadar:
13
2n + 3
k ( k + 2 ) = 2 2 n + 1 n + 2 = 4 2 ( n + 1)( n + 2)
k =1
2 ( 2n + 3)
2 ( 2n + 3)
= lim 1
lim 1
n
n
3 ( n + 1)( n + 2 )
3 ( n + 1)( n + 2 )
n
=e
2
2 n2 + 3 n
lim 2
3 n n + 3n + 2
=e
4
3
3( n +1)( n + 2 ) 2 n( 2 n + 3)
2( 2 n + 3) 3( n +1)( n + 2 )
1
3
e e
b) Aparent, putem observa ca limita cand n pentru
2n
21n
x = n e n = n e 1
2n
2n
1
Rezulta: lim cos n 2 n e = lim ( 1) cos
n
n
1
2
2n
1
2n
e 1
e 1
= 1 lim
= 1 . Limita de calculat devine:
n
1
x
2n
n
lim ( 1) cos = 0
n
2
x
Insa lim
x0
( n !) , a
lim n
n
( an )!
a
b)
Solutie. Acest ultim exercitiu rezolvat vizeaza aplicarea teoremei StolzCesaro, respectiv criteriului Cauchy-DAlembert. Sa vedem despre ce e
vorba:
i)
Fiind date sirurile ( an )n , ( bn )n , unde ( bn )n este strict crescator si
nemarginit, daca exista limita:
a a
l = lim n +1 n ,
n b
n +1 bn
a
atunci lim n = l .
n b
n
ii)
l = lim
atunci lim n an = l .
n
calculeaza:
( n + 1) n + 1 ( n + 1) n + 1 + n 2 n
n + 1) n + 1
an +1 an
(
lim
= lim
= lim
=
2
5
2
5
n b
n
n
b
1
1
1
n
+
n
+
n
n
n
+
n
(
)
(
)
n +1
n
2
1
1 1
4
1 + + 1 + 1 +
2
1
1
1
n
n
n
n
n
+
+
+
+
( )
( ) ( )
n n
n 2
= lim 5
= lim
=
n n + 5 n 4 + 10 n 3 + ... + 1 n 5
n
10
1
5
5 + + ... + 4
n
n
1 + 2 2 + 3 3 + ... + n n 2
Rezulta lim
=
n
5
n2 n
b) Se calculeaza mai intai:
(( n + 1)!) ( an ) ! =
a
lim n +1 = lim
a
n a
n ( an + a ) !
( n !)
n
a
a
a
n !) ( n + 1)
(
( an )! =
= lim
a
n ( an ) ! ( an + 1)( an + 2 ) ... ( an + a )
( n !)
a
1
1 +
1
n
= lim
= a
n
1
2
a a
a + a + ... a +
n
n
n
( n !) = 1
lim n
n
( an )! a a
a
Rezulta ca
= a a
Exercitii propuse
Sa se calculeze limitele urmatoarelor siruri, definite prin formula
termenului general:
1
1
2
n 1
1) lim a + + a + + ... + a +
n n
n
n
n
, a
2) lim n n
n
3) lim 3 n2
n
4) lim
n
k =1
n
n + 1 + n 1 2 n
n +3 3 n 3
1
4k 2 1
2
k =1 k ( k + 1)( k + 2 )
5) lim
n
k+2
2 k
k =1 k ( k + 1)
n
6) lim
n
7) lim
2 9 2 27 2 ... 3 2
n
k 2 1
, p . Discutie.
2
n
k =3 k + k 6
n
1
9) lim
n
k =1 ( k + 1) !+ k !
n
8) lim n p
n + 2 n k2 2
10) lim
+
n
n ! k =2 k !
n
k3
11) lim 1 +
n
k =1 k !
1
1
12) lim n a n a n
n
2
2
2
2
13) lim
...
n
3 2+ 3 2+ 2+ 3
2 + 2 + ... + 2 + 3
1444
424444
3
n radicali
3n
14) lim
3n
3 + n
k =1
1
k + k +1
2
n
n+2
17) lim n k
, k . Discutie.
n
n + 3
n +1
n
a
18) lim ln 2 cos k 1 , a 0,
n
2
3
k =1
n
4k
19) lim 4
n
k =1 4 k + 1
n
k2
20) lim k
n
k =1 2
n +1
21) lim
n
n
tg
( n 1)
2n
1p + 3 p + 5 p + ... + ( 2n 1)
22) lim
n
n p +1
1 1
1
1
23) lim
+
+ ... +
n n ln 2
ln 3
ln n
2
2
2
1 + 2 2! + 3 3! + ... + n n !
24) lim
n
n
( n !)
( 2n )! 8n
2
25) lim n
n
n!
n n
27) lim n ln ( n !)
26) lim
k 2 k +1
4
k =1 k + k
n
29) lim n
n
n p +1
31) lim q
n n 1
rn n2 2 n
, p, q, r Discutie.
k =1
( n + 3) + 3 1 .
an =
n ( n + 1)( n + 2 ) 2n +1
2
nA + B 1
, unde A si B sunt constante ce se vor determina.
n ( n + 1) 2 n
n
b) Sa se arate ca sirul
( bn )n1 , bn = ak este
k =1
calculeze lim bn .
n
convergent si sa se
n 2n
( a + n )!
,a .
34) Fie sirul an =
a
n ! n
a) Sa se calculeze lim an ;
n
f (1) f ( 2 ) ... f ( a ) =
( f (a))
a+2
ak
. Calculati lim S n .
k
n
k =1 2
n
x+k
1
xn =
, x ,1 , unde prin [ a ] am notat partea intreaga a
2
k =1 x + k 1
numarului real a .
n
1
yn = 2
k =1 4 k 1
2
a) Cati termeni ai sirului ( yn )n 1 se afla in afara vecinatatii V = ;1 a
5
1
punctului y = ?
2
x
b) Sa se calculeze lim n m , m . Discutie.
n
( yn )
c) Sa se calculeze lim ( 2 yn ) n .
x
( b a )( ab )
lim
n
k =1
(b
a k )( b k +1 a k +1 )
2
38) Fie sirul ( an )n 2 definit prin an = log 1 1
. Sa se calculeze limita
k
k
+
1
(
)
k =2
3
39) Fie S n =
1
1
1
1
+
+ ... +
. Calculati lim 2 n Sn .
n
1 3 2 4
n ( n + 2)
4
1
40) Fie S n = ln 1 + , n 1 si an = 2 Sn n ln n . Sa se calculeze:
k
k =1
lim ( S n2 nan ln n )
n
41) Fie 1 + 2
= An + Bn 2, n 1, An , Bn . Sa se calculeze lim
1
,n 1
k =1 9 k 3k 2
an
.
bn
a) Sa se determine lim an ;
n
, unde prin
lim
3
n
n
partea intreaga a numarului real a .
46) Sa se determine a, b, c , a, c < 5 astfel incat:
lim
an 2 + bn + c an 2 bn + c = 1
(1 a )
n2 + 1
1
5an +
2
>3
[ a] am
notat