Apele de suprafata

Reteaua hidrografica a Republicii Moldova este reprezentata prin 3621 ruri si praie, inclusiv 7 au lungimea peste 100 km,
alte 247 - peste 10 km, 57 de lacuri cu suprafata oglinzii apei de 62,2 km 2 si circa 3000 bazine artificiale de apa.
Lungimea sumara a rurilor este mai mare de 16000 km.

Rurile Nistru(debitul anual - circa 10 km 3 ) si Prut (debitul anual - circa 2,4 km 3 )

cu portiunile de 630 km si corespunzator 695 km marcheaza frontiera ntre Republica
Moldova, Ukraina si Romnia. Cele mai mari lacuri naturale sunt situate pe cursul
rului Prut (Beleu, Dracele, Rotunda, Fontan), fl. Nistru (Bc, Ros, Nistru Vechi). Cele
mai mari lacuri de acumulare artificiale sunt Costesti-Stnca pe rul Prut (735 mln.m
3 ) si Dubasari pe Nistru (277,4 mln.m 3 ).
Caracteristicile de baza ale principalelor obiecte acvatice din Republica Moldova sunt
demonstrate ntabelele 1 si 2.

Ecosistem acvatic (Rul Prut)

Apele subterane
Un rol deosebit n bilantul terestru al apei l joaca apele subterane. Ele activ
se includ n ciclul hidrologic ca parte componenta a debitului subteran de apa.
n Republica Moldova cca 40% din populatie (rurala) se alimenteaza cu apa
din straturile subterane cu presiune hidrostatica si din primul strat acvatic
freatic (fara presiune).
O valoare deosebita pentru republica o au apele din stratul acvifer freatic si de
adncime.

O sursa de apa subterana

Pe teritoriul Republicii Moldova sunt cunoscute 17 complexe si orizonturi acvifere de vrstele cuaternara, meoticiana,
sarmatian superioara, medie si inferioara, tortoniana, paleogena, cretacic superioara, jurasic superioara (chimeridg-titon),
jurasic superioara (chellovei-oxford), jurasic medie, permian - triasiana, carbonifera, siluriana si arhaica. Dupa modul si
scopul utilizarii in practica, apele subterane pot fi potabile, tehnice, minerale, industriale si termale. Aceste tipuri de ape
subterane sunt caracteristice pentru tot teritoriul Republicii Moldova.

Apa potabila
Apele subterane potabile sunt nmagazinate in rocile cuaternar, ponticiene, meoticiene, sarmatiene, cretacic si siluriene.
Restul orizonturilor acvifere contin ape sarate cu continutul de saruri ntre 3.0 si 80.0 g/dm 3 si mai mult. Apelor arteziene
le revine 16 % din volumul total al apelor naturale folosite in alimentarea centralizata cu apa a republicii . Apele freatice
sunt folosite pentru alimentarea ne centralizata si volumul utilizarii lor fata de alte resurse acvatice n localitatile rurale
constituie 95-100%.

Pe teritoriul tarii sunt cca 6600 sonde adnci de foraj. Din a.2002 functioneaza numai 3100 sonde. Majoritatea din aceste
sonde necesita a fi reparate s-au lichidate. Apele freatice sunt folosite intens n zonele rurale prin intermediul a cca. 250
mii fntni si izvoare

Rezervele apelor de adncime constituie n total 3173 mii m 3 /zi conform calculelor din a.1981 pentru perioada de 25 ani.
Rezervele apelor freatice, pna in prezent, nu sunt calculate. Estimarea stiintifica arata, ca tara foloseste zilnic cca 50 mii
m 3 apa freatica.

Apa tehnica
Apele subterane tehnice sunt de aceeasi vrsta ca si cele potabile. Intr-un sir de cazuri una si aceeasi sonda se foloseste
pentru alimentarea cu apa potabila si tehnica, insa, ca regula, apa tehnica este utilizata la cazangerii, obiecte zootehnice,
centre agricole, etc. Din suma totala a rezervelor apelor arteziene 2602.0 mii m3/zi constituie rezervele apelor potabile si
573.0 mii m 3 /zi - ape tehnice. Date despre volumul folosit al apei tehnice lipsesc.

Apa minerala
Republica Moldova dispune de un spectru bogat de ape subterane minerale. Acviferele de diferite vrste sunt situate la
adncimea de 200 - 1000 m. n prezent sunt cunoscute 16 zacaminte de apa minerala si 13 zacaminte s e afla la etapa
cercetarii detaliate hidrogeologica. Apele minerale se mpart in doua categorii: ape minerale potabile si curative.

Apele minerale potabile sunt raspndite pe tot teritoriul Moldovei. Cele mai raspndite zacaminte: Varnita, Balti, Racoarea
Codrilor, Chisinau, Soroca, Camenca, Hrgauca, etc. Mineralizarea apei constituie 1.0-10.0 g/dm 3 . Apele minerale
curative sunt caracteristice pentru sudul si nord-estul tarii si contin hidrogen sulfurat, iod, brom si alte elemente chimice
(litiu, radon, strontiu, bor).

Apa industriala
Apele industriale contin elemente chimice rare, care pot fi extrase din apa si folosite in diverse domenii practice si
industriale. In tara noastra acest tip de apa subterana este foarte raspndit in partea de sud, nord-est si nord-vest in rocile
mezozoice si paleozoice.

Cele mai raspndite sunt zacamintele de apa cu iod, brom, bor si heliu. Mineralizarea apelor este de 1.0 -120.0 g/dm 3 ,
concentratiile iodului - 1.0-60.0 mg/dm 3 , bromului - 20.0-250.0 mg/dm 3 si heliului - pna la 15.0 ml/dm 3 .

Ecosistem acvatic (Fluviul Nistru)

Apa termala
Apele termale sunt raspndite in lunca r. Prut si n partea de sud a Moldovei. Vrsta acviferilor variaza de la neogen pna
la silurian cu pozitia subterana intre 100 -1000 m si mai mult. Temperatura apei constituie 20.0-80.0 0 C. Debitul foragelor
cu apa termala cuprinde valorile 10 -100 m 3 /zi.

Repartizarea resurselor de apa subterana pe teritoriul republicii nu este uniforma, cea mai mare parte a lor fiind
concentrata n luncile rurilor Nistru si Prut. Pe masura ndepartarii de aceste ruri, alimentarea cu apa a orizonturilor
acvifere subterane scade.

Calitatea apei
Apa nu apare n natura n stare pura, ci are multe saruri dizolvate si alte substante. Desigur proportia variaza mult ntre
apele dulci si cele sarate, oceanice sau din lacuri sarate.

Statistic unele elemente sunt prezente n cea mai mare parte a apelor si au concentratii semnificative, pe cnd altele apar
rar sau numai n cantitati extrem de reduse. O statistica asupra compozitiei apei potabile propune urmatoarea ordine a
abundentei:

Constituenti majori: sodiu, calciu, magneziu, bicarbonat, sulfat, clor, silice;

Constituenti secundari: fier, strontiu, potasiu, carbonat, azotat, fluor bor;
Constituenti minori: stibiu, aluminiu, arsen, bariu, brom, cadmiu, crom, cobalt, cupru, germaniu, iod, plumb, litiu,
mangan, molibden, nichel, fosfat, rubidiu, seleniu, titan, uraniu, vanadiu, zinc;
Constituenti prezenti ca urme: beriliu, bismut, ceriu, cesiu, galiu, aur, indiu, lantan, niobiu, platina, aur, ruteniu, scandiu,
argint, taliu, toriu, cositor, tungsten, yterbiu, ytriu, zirconiu;

Deoarece sursele principale n alimentarea centralizata a tarii cu apa potabila snt rurile Nistru(56%) si Prut(16%), alte
surse de suprafata - 8%, un interes deosebit l prezinta calitatea apei lor (Tabelul 3).

n ultimii ani (2000 2004) comparativ cu anii 1980 - 1990 calitatea apelor att dupa indicii organoleptici ct si principalii
indici hidrochimici s-a mbunatatit: mineralizarea apei a scazut cu 10-15% ncadrndu-se n limitele 248-473 mg/dm 3 (fl.
Nistru), 232-644 mg/ dm 3 (r. Prut) si 278-550 mg/dm 3 (fl. Dunarea); continutul nitratilor a scazut de 2-3 ori; n apa se
depisteaza cantitati mici de nitriti; fosfati Datele referitoare la calitatea apei r. Nistru pe teritoriul Republicii Moldova, dupa
proprietatile fizico-chimice si bacteriologice demonstreaza ca apa este de clasa a 2-a a calitatii - "poluare moderata".

n sectiuni dupa orasele amplasate de-a lungul rurilor si confluenta cu afluentii Raut si Bc, apa este de clasa a 3-a "poluata" .Calitatea apei rului Prut pe teritoriul Republicii Moldova nu depaseste clasa a 3-a.

Cascada mare la Tpova

Utilizarea apei
n conditiile limitate ale cantitatii de apa este necesar de determinat prioritatile utilizarilor pentru diferite necesitati socialeconomice.

Practic n primul rnd sunt satisfacute necesitatile de asigurare a populatiei cu apa potabila apoi urmeaza cerintele
respective ale ntreprinderilor pentru prelucrarea produselor agricole (fabrici de conserve, de prelucrare a strugurilor, a
produselor zootehnice s. a). Cea mai mare cantitate de apa se foloseste n Republica Moldova n irigatie. Pentru un ha, n
decursul unui sezon de irigare se cheltuieste, n dependenta de plante, conditii climaterice si tehnica de irigatie - de la
1000 pna la 3500 m 3 .

O conditie obligatorie de folosire a apelor de suprafata este asigurarea n sursa de alimentare a calitatii sanitare.

Consumul apei n Republica Moldova a scazut semnificativ, att pentru necesitati de productie, irigarea terenurilor agricole,
c t si a celei potabile (Tabelul 4). Cauza acestor constatari este declinul n economie. Alimentarea cu apa potabila a
localitatilor este asigurata n proportie de 30% din sursele de suprafata si 70% din cele subterane. Populatia rurala se

alimenteaza din surse centralizate numai n proportie de 18% , n rest alimentarea cu apa a zonelor rurale este
decentralizata, din fntni.

Generaliznd datele privind cantitatea de apa de suprafata ce se formeaza pe teritoriu (1,32 km 3 ), de ape subterane
(1,1 km 3 ), ct si a cotei-parte de apa, ce revine republicii din rurile transfrontiere Nistru (4,1 km 3 ) si Prut (0,7 km 3
), se impune afirmarea ca resursele de apa disponibile pentru diverse folosinte n republica pot fi estimate actualmente la
7,1 km 3 /an. Unui locuitor din republica i se revine cca 0,33 mii m 3 pe an, reiesind din resursele locale si 1,7 mii m 3 pe
an, calculndu-se si volumul cotei parte de apa din rurile transfrontaliere.

Sursa importanta de apa fluviul international Nistru

De o importanta economica deosebita este pentru Republica Moldova v alorificarea resurselor piscicole

n anul 2002 pescuitul industrial a fost autorizat n lacul de acumulare Costesti Stnca (r. Prut) si n bazinul fl. Nistru. Din
limitele aprobate pentru anul 2002 (139 tone) beneficiarilor au fost atribuite 78,35 tone, din care au fost pescuite 37,8
tone.

Resursele piscicole din bazinele piscicole naturale snt n stare de criza cu tendinta pierderii valorii piscicole si economice.

Pentru ameliorarea starii resurselor piscicole este necesar :

- ncheierea acordurilor bilaterale cu Ucraina si Romnia privind protectia si folosirea resurselor piscicole, reglementarea
pescuitului si efectuarea masurilor comune de ameliorare piscicola;

- corelarea legislatiei privind protectia resurselor piscicole si altor acte normative reiesind din situatia social - economica
actuala si de perspectiva;

- popularea cu puiet a lacului de acumulare Dubasari si efectuarea lucrarilor ameliorativ - piscicole;

- construirea unui centru de incubare artificiala a icrelor la lacul de acumulare Costesti Stnca

Sursele de poluare a apei

Sursele de poluare a apelor pot fi de natura organizata si neorganizata.

Sursele organizate includ apele reziduale comunale (menajere), industriale si agrozootehnice. Apele menajere sunt poluate
chimic (substante organice, compusi ai azotului, detergenti etc.) si bacteriologic, Aceste surse sunt de obicei cunoscute si
supravegheate, iar deversarile lor pot fi estimate cu destula precizie.

n Republica Moldova sunt monitorizate sursele organizate de poluare si anume poluarile provenite de la utilizatorii de apa
primari si cei racordati la sistemele de canalizare centralizate. Investigarile efectuate de laboratoarele IES asupra altor
surse (apele meteorice, deversari de ape reziduale fara preepurare, gunoisti s. a.) demonstreaza ca acestea sunt mai
periculoase pentru mediul nconjurator dect sursele organizate.

La depozitul de deseuri solide Cretoaia, de exemplu, lichidul format n stocul deseurilor infiltrndu-se prin talpa si corpul
barajului, polueaza pnza freatica, care are un continut ce depaseste de 100-1000 CMA pentru diversi poluanti organici. .
Deversarile neorganizate ale apelor uzate din sectorul casnic (cca 70% din ele se evacueaza n haznale permeabile si n
cursuri de apa) polueaza si ele apele naturale.

Alte surse potentiale de poluare sunt cmpurilor de filtrare ale fabricilor de zahar , namolurile depozitate pe platformele de
uscare ale instalatiilor de epurare si gunoiul de grajd de la complexele animaliere ramase n functiune. Cu regret impactul
acestor surse de poluare asupra mediului nu se monitorizeaza. Lipseste reteaua de observatii si investigatii de laborator
asupra pnzei freatice din zona de amplasare a obiectivelor nominalizate. Lipsa datelor factologice sistematice nu permite
evaluarea pertinenta a situatiei, urmata de masuri de combatere a poluarii ceea ce provoaca degradarea continua a calitatii
apelor de suprafata si subterane.

Din an n an scade gradul de ncarcare a capacitatilor disponibile a statiilor de epurare biologica a apelor (SEB) n
functiune.

Pentru epurarea apelor uzate pna n anii 90 au fost construite peste 580 statii de epurare biologica (SEB). n anul 2003
au functionat 104. n 2003 statiile de epurare au fost folosite doar la o treime din capacitate, fiind epurate doar 198 mii m
3 /zi, la o capacitate totala de 614 mii m 3 /zi

Din instalatiile de epurare amplasate n bazinul r. Nistru mai functioneaza cu ncadrare la cerintele autorizatiilor de mediu
doar SEB Floresti, Balti. n 2003 au fost frecvente cazurile cnd s-a depistat continutul redus de oxigen n apele r. Bc n
aval de mun. Chisinau (dupa SEB SA Apa-Canal). S-a redus, aproximativ de 2 ori, eficienta de epurare a instalatiilor
municipale dupa prabusirea la 30.XI. 2002 a peretilor n bazinele de aerare. n 2002-2003 s-au efectuat lucrari de
retehnologizare a sistemului de aerare care va contribui la o epurare mai eficienta.

Volumul apelor uzate evacuate n rurile Nistru, Bc, Prut si Raut s-a redus fata de 1990 corespunzator de 3,9; 2,3; 5,6 si
3 ori; s-au format 703 mln.m 3 de ape uzate, inclusiv 560 mln.m 3 ape evacuate fara epurare folosite pentru racirea
turbinelor Centralei electrice din Dnestrovsk.

Cantitatea substantelor organice (CBOt), materiilor n suspensii si azotului amoniacal evacuate n apele de suprafata s-au
redus considerabil fata de anii 1990-1995.

Apele freatice sunt extrem de vulnerabile fata de impactul antropogen. Din totalul prizelor de apa numai 20.0% corespund
normativelor sanitare si igienice. Spectrul poluantilor naturali si artificiali este foarte larg: compusii cu azot, pesticide,
seleniu, fluor, sulfati, etc. Valorile mineralizarii si duritatii totale depasesc de 2.0-5.0 ori si mai mult normativele
internationale. n ultimii ani poluarea bacteriana se plaseaza pe primul loc, drept confirmare a majorarii impactului

antropogen. Conform estimarilor concernului "Apele Moldovei" 1.5 mln. oameni din tara folosesc apa freatica poluata cu
nitrati, cu o mineralizare si duritate sporita.

In zonele rurale cca 70% dintre copii sufera de lipsa s-au prezenta excesiva a fluorului in apele subterane.
Reiesind din datele tabelului 5 ponderea probelor de apa, care nu
corespund cerintelor sanitar igienice conform datelor
supravegherii sanitar epidemiologice aspect teritorial, s-a
constatat ca cea mai nefavorabila situatie privind calitatea apei din
sursele subterane, folosite n scopuri potabile, s-a creat n judetele
Taraclia, Ungheni, Orhei, Lapusna, Cahul si UTA Gagauzia, unde
ponderea ne corespunderii calitatii apei la parametrii hidrochimici
depaseste 50%. Microbiologic, cea mai nefavorabila situatie se
nregistreaza n Transnistria, jud. Tighina, Chisinau, Soroca,
Taraclia si Ungheni, unde ponderea ne corespunderii depaseste 10
%.

Ecosistem acvatic de lnga Balatina

4 b. Poluarea transfrontaliera
Gestionarea apelor transfrontaliere implica eforturile conjugate ale tarilor riverane (Republica Moldova Romnia;
Republica Moldova Ucraina) si este reglementata prin conventii internationale. Dintre acestea mai relevante sunt
Conventia privind protectia rurilor transfrontaliere si a lacurilor internationale (1992) si Conventia privind cooperarea
pentru protectia si utilizarea durabila a bazinului fluviului Dunarea (1994).

Recent SHS a instalat 4 statii de control automat pe r. Prut si fl. Nistru: Cu ajutorul lor se monitorizeaza ncontinuu
calitatea apei rurilor transfrontaliere (pH, temperatura, nivelul apei, conductibilitatea, turbiditatea si oxigenul dizolvat),
realiznd astfel o supraveghere sistematica si operativa asupra calitatii apelor transfrontaliere si avertizarea urgenta
privind cazurile de poluare accidentala a apelor transfrontaliere catre statele vecine, autoritatile publice locale si
centrale , agentii economici si populatia.

Pe parcursul anului 2003 poluari evidente, nalte si extrem de nalte din punct de vedere hidrochimic, pe cursurile de apa
ce tranziteaza teritoriul Republicii Moldova, n-au fost nregistrate.

Construirea barajelor si a lacurilor de acumulare Novodnestrovsc - Ucraina (fl. Nistru) si Costesti-Stanca (r. Prut) a avut
urmari nefaste pentru ecosistemele rurilor. Activitatea nodului hidroelectric provoaca variatii nenaturale ale regimului,
ceea ce a modificat viteza curentului de apa, regimul termic si a dus la cresterea turbiditatii apei si nnamolirii albiei pe tot
cursul rului n aval de Novodnestrovsc. Prin schimbarea regimului termic al apei fluviului Nistru n aval de complexul
hidrotehnic Novodnestrovsc s-a micsorat viteza proceselor fizico-chimice din apa.

Regimul hidrologic al fluviului Nistru n aval de barajul tampon al complexului Hidroenergetic Novodnestrovsk.
2003

Masuri de protectie a resurselor acvatice.

n conditiile crizei economice n care se afla tara, ndeplinirea principalelor masuri de protectie a resurselor acvatice se
realizeaza insuficient. Lasa de dorit retehnologizarea complexelor de aprovizionare cu apa, constructia si reconstructia
complexelor de epurare a apelor uzate.

n a. 2003 a continuat implementarea Programului de alimentare cu apa si canalizare a localitatilor din Republica Moldova
pna n a. 2006 si s-a efectuat un anumit volum de lucrari menite sa protejeze resursele acvatice.

De mentionat ca investitiile fondului ecologic n masurile de protectie a resurselor acvatice s-au majorat de la 8% n 2001,
pna la 17,7% n 2003. O pondere sporita o au si investitiile straine (Danemarca, Olanda si Elvetia), constituind 37,1% din
total.

n 2003 a continuat implementarea mecanismului de percepere a platilor pentru deversarile de poluanti n apele naturale.
Agentiile ecologice au perceput n acest scop 1,88 mln. lei de la 720 utilizatori de apa.

5 b. Monitoringul calitatii apelor

Directia Monitoring al Calitatii Mediului ( Serviciul Hidrometeorologic de Stat ), realizeaza monitoringul calitatii apelor de
suprafata pe ntreg teritoriul republicii.

Monitoringul calitatii apelor de suprafata se efectueaza n 48 de sectiuni, 39 puncte de observatii, 6 bazine (Costesti,
Dubasari, Ghidighici, Comrat, Taraclia, lacul Cahul), 1 liman (Cuciurgan),16 ruri (Prut, Nistru, Dunarea, Ciuhur, Grla
Mare, Sarata, Lunga, Coglnic, Camenca, Molochish, Ichel, Raut, Cubolta, Botna, Br. Turunciuc). El a fost desfasurat
conform unui program deplin dupa 49 indici hidrochimici (indicii fizico-chimici, indicii regimului de oxigen, indicii de
mineralizare, indicii specifici de poluare, elemente biogene) si 5 indici hidrobiologici (indicii microbiologici, fitoplanctonul,
zooplanctonul, perifitonul, zoobentosul).

Pe doua ruri transnationale Prut si Nistru n localitatile Sirauti, Naslavcea (la

ntrare pe teritoriul Republica Moldova) si n localitatile Valea Mare (centru),
Tudora (la iesire), au fost instalate 4 statii automate, ce efectueaza controlul
calitatii apelor de suprafata dupa urmatorii indici: pH, temperatura, nivelul apei,
conductivitatea, turbiditatea si oxigenul dizolvat.

Eficienta statiilor SEB, care sunt poluatorul principal al apelor naturale, este
supravegheata de Inspectoratul Ecologic de Stat. IES nsa nu n toate cazurile se
reuseste realiz area acestui control din cauza potentialului mic al laboratoarelor
hidrochimice ( fig.18 sau 2.16).

Statie automata de control a calitatii

apei amplasata pe rul transfrontalier
Prut

Asigurarea cu control analitic a eficientei SEB-urilor n functiune n 2002

n anul 2002 din cele 106 SEB-uri n functiune, asigurate cu control analitic au fost doar 57, iar numai pentru 36 s-a
evaluat impactul evacuarilor de ape uzate asupra cursurilor receptoare.

Evaluarea calitatii si gradului de poluare a apelor folosite n scopuri potabile tine de responsabilitatea Centrului National
Stiintifico-Practic de Medicina Preventiva. Sistemele de alimentare centralizata cu apa sunt supravegheate sistematic.
Controlul privind calitatea apei din cca 250 mii fntni si izvoare din republica este realizat sporadic, strictul necesar,
deasemenea din motivul potentialului mic al laboratoarelor analitice.