CUPRINS

INTRODUCERE
CAPITOLUL 1
NOTIUNI TEORETICE PRIVIND ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARA
1.1.

ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARA-INSTRUMENT ESENTIAL UTILIZAT IN

MANAGEMENTUL FIRMEI

1.1.1. FUNCTIILE SI ETAPELE ANALIZEI ECONOMICO- FINANCIARA

1.1.2. NECESITATEA I ROLUL ANALIZEI ECONOMICO-FINANCIARE
1.2.

ANALIZA RENTABILITII

1.2.1. ANALIZA RATEI RENTABILITII COMERCIALE

1.2.2. ANALIZA RATEI RENTABILITII RESURSELOR CONSUMATE
1.2.3. ANALIZA RATEI RENTABILITII ECONOMICE
1.2.4. ANALIZA RATEI RENTABILITII FINANCIARE
CAPITOLUL II
PREZENTAREA SOCIETATII S.C. OIL TERMINAL S.A. CONSTANTA
2.1. SCURT ISTORIC AL SOCIETATII
2.1.1.INFRASTRUCTURA SI OBIECTUL DE ACTIVITATE AL FIRMEI
2.1.2.PRINCIPALII FURNIZORI,CLIENTI SI CONCURENTI AI S.C. OIL TERMINAL S.A.
2.1.3.ORGANIZAREA SOCIETATII
CAPITOLUL III
STUDIU DE CAZ
3.1. ANALIZA SOLDURILOR INTERMEDIARE DE GESTIUNE
3.1.1. ANALIZA REZULTATULUI EXPLOATARII
3.1.2. ANALIZA REZULTATULUI AFERENT CIFREI DE AFACERI
3.2.

RATA RENTABILITATII COMERCIALE

3.3.

RATA RENTABILITATII RESURSELOR CONSUMMATE

3.4.

RATA RENTABILITATII ECONOMICE

3.5.

RATA RENTABILITATII FINANCIARE

CONCLUZII SI PROPUNERI

INTRODUCERE

Cresterea numarului de intreprinderi ce se afla intr-o permanenta stare de concurenta, cat si

actiunea factorului timp ce determina schimbari semnificative la nivelul costului resurselor, cat si
in calitatea acestora imprima mediului economic un caracter extrem de dinamic care are drept
rezultat necesitatea adaptarii firmei la noile conditii in parametrii de competitivitate.
Analiza economico-financiara reprezinta un instrument esential ce trbuie utilizat de managerii
firmelor si care are ca rezultat formularea unor aprecieri calitative si cantitative despre starea,
evolutia si perspectivele unei intreprinderi.Informatiile obtinute in analiza stau la baza elaborarii
diagnosticului economico financiar necesar in studiile de fezabilitate,in evaluarea intreprinderii
etc.
In cele mai multe cazuri diagnosticul si analiza sunt asimilate,insa diagnosticul se realizeaza in
urma unei analize complete.
Rentabilitatea unei intreprinderi nu poate fi analizata independent de aspectele legate de structura
sa financiara. Pentru orice intreprindere prezinta interes cunoasterea structurii financiare cu care
isi poate desfasura o activitate rentabila, precum si cunoasterea nivelului de indatorare la care
poate apela, astfel incit acesta sa nu se reflecte negativ asupra rentabilitatii sale financiare.
Nerespectarea acestei restrictii ar conduce la un dezechilibru financiar, in pofida unei rentabilitati
economice semnificative, care va fi absorbita de nivelul cheltuielilor financiare generate de un
grad de indatorare mult prea ridicat.

CAPITOLUL I
1.1.NOTIUNI TEORETICE PRIVIND ANALIZA ECONOMICOFINANCIARA
Analiza economico- financiara este definita drept un instrument utilizat de manageri pe baza
constituirii unei echipe multidisciplinareincluzand conducatori si executanti al carei scop
principal consta in identificarea punctelor forte si respecti slabe ale domeniului studiat cu
evidentierea cauzelor generatoare finalizat in recomandari cu caracter corectiv sau de dezvoltare.
In literatura de specialitate anglo-saxona analiza punctelor forte si a celor slabe este cunoscuta
si sub denumirea de analiza SWOT (Strenghts-puncte forte, Weaknesses-puncte slabe,
Opportunities-oportunitati,Threats-limite).
Punctele forte reprezinta resursele,aptitudinile si alte avantaje pe care organizatia le poseda,
iar concurentii sai nu le au in activitatea de acoperire a nevoilor unei piete reale sau
potentiale.Punctele forte pot sa existe in domeniul resurselor(materiale financiare, umane),
conducerii pietei, imaginii firmei, relatiilor furnizori-cumparatorietc.
Punctele slabe reprezinta limitari sau deficiente care privesc resursele , aptitudinele si
competentelesi aduc prejudicii serioase performantelor organizatiei.
Oportunitatile reprezinta situatiile favorabile existente in mediul in care firma isi desfasoara
activitatea,iar amenintarile sunt reprezentate de situatiile nefaforabile aparute in mediul ambiant
al firmei(patrunderea pe piata a unui nou concurent, dezvoltarea prea lenta a pietei,cresterea
puterii clientilor sau furnizorilor, schimbarile tehnologice, modificarea regulamentelor etc.) si
constituie principalele impedimente in atingerea unei situatii favorabile dorite.
Este cunoscut faptul ca atat factorii interni cat si cei externi sunt perceputi in mod diferit de la
o intreprindere la alta, iar ceea ce poate fi considerat un punct forte sau o oportunitate pentru
firma poate sa devina o amenintare sau un punct slab pentru o alta firma.

1.1.1.FUNCTIILE SI ETAPELE ANALIZEI ECONOMICO- FINANCIARA

Importanta utilizarii analizei economico-financiare reiese si din functiile pe care aceasta le
indeplineste respectiv:
1. functia de depistare a cauzelor care pot duce la perturbarea starii de normalitate a firmei;
2. functia de reglare care consta in initierea masurilor de redresare a activitatii firmei;

3. functia de verificare a modului in care au fost realizate obiectivele prestabilite in planul de

afaceri;
4. functia furnizoarede informatii in scopul elaborarii strategiilor pe termen scurtmediu si lung
pentru efectuarea controlului de gestiune si a auditului periodic si sistematic.
Altfel spus, analiza economico-financiara reprezinta un ansamblu de concepte, tehnici si
instrumente utilizate in tratarea informatiilor interne si externe in scopul evaluarii starii unei
entitati economice, a nivelului si calitatii performantelor sale, a gradului sau de risc in conditiile
functionarii intr-un mediu concurential dinamic.
Obiectul de studiu al analizei economico-financiare il reprezinta activitatea entitatilor
economice la nivel micro si macroeconomic din punct de vedere al consumului si rezultatelor
utilizarii resurselor umane, materiale si financiare in scopul determinarii si valorificarii
posibilitatiilor de perfectionare in viitor.
Analiza microeconomica in cazul unor firme productive examineaza activitatea de productie a
acestora din punctul de vedere al interactionarii factorilor, respectiv munca, natura si capitalul.
Analiza economico-financiara parcurge etapele corespunzatoare sensului real al evolutiei
fenomenului pornind de la procesele de productie spre factori si continuand cu rezultatele finale
ale acestuia sau sensul invers pornind de la rezultate catre factori .Indiferent de modul de
abordare, diagnosticul vizeaza masurarea rezultatelor in raport cu resursele consumate
comparand efectele cu eforturile in scopul evaluarii eficientei.
Principalele etape ale demersului metodologic de realizare a analizei economico-financiare sunt
urmatoarele:
a) Determinarea obiectului ce este supus diagnosticului economico-financiar, respectiv
constatarea unor anumite fapte, fenomene, rezultate;
b) Construirea bazei informationale necesare diagnosticului care presupune culegerea si
cercetarea amanuntita a tuturor datelor si informatiilor;
c) Verificarea si prelucrarea bazei informationale in scopul asigurarii viabilitatii datelor si
informatiilor colectate, eliminarii distorsiunilor si neconcordantelor potentiale, cat si a
asigurarii comparabilitatiiin timp a indicatorilor valorici;
d) Efectuarea analizei propriu-zise care presupune determinarea elementelor factorilor si
cauzelor fenomenului studiat, determinarea corelatiei dintre factori, cat si dintre fiecare
factor si fenomenul analizat, masurarea influientelor diferitelor elemente sau factori asupra
acestuia;
e) Formularea concluziilor, elaborarea masurilor, stabilirea programului de actiune si etapizarea
acestuia.In aceasta etapa este necesara si cuantificarea masurilor financiare necesare
adoptarii deciziilor luate, precum si stabilirea persoanelor responsabile cu aplicarea acestora;
4

f) Aplicarea masurilor si monitorizarea rezultatelor obtinute, precum si efectuarea corelatiilor.

Analiza economico-financiara este necesara conducerii unei firme, caz in care poarta
denumirea de diagnostic intern si permite realizarea procesului de fundamentare a
previziunii activitatii acesteia, identificarea si examinarea dificultatilor intreprinderii
reprezentand un instrument de control al realizarii performantelor prestabilite.Informatiile
obtinute pe aceasta cale sunt utilizate in scopul comunicarii interne in cadrul firmei.
De asemenea, diagnostcul poate fi solicitat si realizat in beneficiul unei entitati exterioare
firmei ce poate fi interesata de situatia economico-financiara a firmei, putand evalua pe
aceasta cale riscurile pe care si le asuma angajand relatii cu aceasta.
Diagnosticul extern, cum este denumit de aceasta data poate, avea o serie de beneficiari.
Acesta este utilizat de institutiile financiare si banci in fundamentarea deciziilor de acordare
a creditelor si in definirea modalitatilor de stabilire a unor relatii financiare durabile. Ele sunt
interesate sa cunoasca fluxurile de autofinantare si rentabilitatea intrucat solvabilitatea si
lichiditatea firmei constituie cea mai buna garantie de rambursare a datoriei.
Clienii i furnizorii sunt interesai de sntatea financiar a firmei, ntruct o eventual
ncetare a plilor este generatoare de pierderi ipentru unii i pentru ceilali. Analiza are rol
i n cunoaterea situaiei diverselor ntreprinderi n cazul acordrii unui sprijin sau anulrii
unei subvenii, informaiile astfel obinute fiind importante pentru organele administraiei
locale sau centrale.
Tribunalele utilizeaz analiza pentru declanarea procedurilor de redresare sau lichidare
judiciar. De asemenea, deciziile privind investiiile financiare, fuzionrile, participaiile etc.
luate de ctre investitorii poteniali au la baz diagnosticuri desfurate n scopul cunoaterii
situaiei diferitelor firme.
Un element important ntr-o economie concurenial l constituie identificarea de ctre
firmele concurente a strii ntreprinderilor care fac parte din aceeai ramur, precum i a
punctelor lor forte i slabe, n vederea definirii strategiei i fundamentrii deciziei privind
portofoliul de produse i activiti.
i salariaii, la rndul lor, sunt interesai de o situaie economicofinanciar sntoas a firmei
prin cunoaterea evoluiei i viabilitii ntreprinderii, aceasta fiind premisa pstrrii locului
de munc i a prii ce li se cuvine din bogia creat. Diagnosticul firmei este utilizat ca un
instrument de lucru de ctre consultani i auditori pentru informarea iprotecia furnizorilor
de fonduri i a creditorilor.

1.1.2. NECESITATEA I ROLUL ANALIZEI ECONOMICO-FINANCIARE

Dicionarul explicativ al limbii romne arat termenul de analiz ca provenind din limba
francez analyse, analyser, cu sensul de metod tiinific de cercetare care se bazeaz pe
studiul sistematic al fiecrui element n parte; examinarea amnunit a unei probleme.
Dup Le Petit Larousse, termenul de analiz provine din limba greac unde analisis are
nelesul de descompunere a ntregului, studiu elaborat n vederea diferenierii elementelor care
compun ntregul, a determinrii sau explicrii raporturilor dintre acestea sau cu ntregul.
Se poate afirma aadar c analiza, ca metod de cunoatere, este bazat pe descompunerea
sau desfacerea unui obiect sau fenomen n prile sale componente, pe stabilirea factorilor care l
determin, pe stabilirea relaiilor de cauzalitate, descoperindu-se legile formrii i desfurrii
lor, formulndu-se pe baza acestora decizii privind evoluia lui viitoare.
Necesitatea analizei rezult din faptul analizei ca metod de cercetare i cunoatere a
fenomenelor; mai mult dect att, n procesele manageriale, analiza economico-financiar apare
ca instrument indispensabil n fundamentarea deciziilor.
Dac primele analize financiare efectuate de ctre acionarii societilor anonime se limitau
doar la verificarea unor echilibre financiare suficiente pentru asigurarea rambursrii
mprumuturilor acordate de bnci, indiferent de evoluia situaiei financiare a ntreprinderii,
criteriul principal de acordare a creditelor rmnea doar situaia patrimonial a ntreprinderii.
Acest mod de abordare s-a dovedit limitat, ceea ce a impus o abordare modern a analizei
financiare, care tinde s devin un sistem de tratare a informaiei apt s ofere managerului datele
necesare adoptrii deciziilor financiare. Rolul acestei discipline a crescut, n sensul c ea nu se
limiteaz numai la date financiare, dar integreaz date economice i bursiere, iar rezultatele
analizei sunt integrate n modele financiare necesare elaborrii previziunilor.
n prezent cmpul de studiu al analizei financiare s-a extins considerabil, aceasta integrnd
studiul mediului ntreprinderii, prin analiza tendinelor evoluiei sectorului i a domeniului
concurenial.
n condiiile sporirii complexitii actului decizional, analiza financiar devine un
instrument al deciziei i poart denumirea de diagnostic financiar.

1.2.ANALIZA RENTABILITII
6

1.2.1.NOTIUNI TEORETICE PRIVIND RENTABILITATEA

Rentabilitatea poate fi definit ca fiind capacitatea unei ntreprinderi de a obine profit, care este
necesar att reproduciei i dezvoltrii ct i remunerrii capitalurilor, prin utilizarea factorilor de
producie i a capitalurilor, indiferent de proveniena acestora Deoarece prin intermediul
rentabilitii se apreciaz performanele ntreprinderilor, ea reprezint o informaie indispensabil
bncilor, creditorilor i partenerilor de afaceri, fiind definit ca un raport ntre rezultatul obinut
i mijloacele utilizate.
ndeosebi, rentabilitatea reprezint un surplus monetar, respectiv soldul dintre ncasrile totale
i cheltuielile totale. Aceast noiune de rentabilitate este bazat exclusiv pe fluxurile financiare
ca baz a calcului economic.
Fiind considerat un modul semnificativ n analiza financiar rentabilitatea unei intreprinderi
reprezint conceptul cel mai frecvent utilizat i n general poate fi exprimat prin rata rentabilitii, ca raport ntre un venit obinut n cursul unei perioade determinate de timp i masa
capitaluri-lor investite n aceeai perioad.
Rentabilitatea poate fi apreciat n trei moduri diferite:
o

rentabilitatea activitii;

rentabilitatea economic

rentabilitatea financiar

Profitul in economia de piata reprezinta ratiunea de a fi a unei firme. El se realizeaza si se

dimensioneaza in jocul preturilor ca urmare a raportului cerere-oferta si a costului care reflecta
modul de gospodarire a resurselor consumate.
Rentabilitatea apare ca un instrument in mecanismul economiei de piata in ceea ce priveste
orientarea productiei in raport cu cerintele consumatorilor. Din punct de vedere al modului de
exprimare, rentabilitatea apare in forma absoluta ca masa a profitului (indicativ de volum), iar
gradul in care capitalul sau folosirea resurselor societatii comerciale aduc profit, este reflectat in
rata rentabilitatii (indicator al marimii relative a rentabilitatii).
Rentabilitatea presupune obtinerea unor venituri mai mari decat cheltuielile, in urma
vinderii si incasarii productiei fabricate. Rentabilitatea reflecta deci, capacitatea societatii de a
produce profit, oglindind intr-o forma sintetica eficienta intregii activitati economice a societatii.
Societatea comerciala, ca patrimoniu distinct are ca obiectiv final obtinerea unei rentabilitati
ridicate.
Profitul, in sens larg, reprezinta castigul obtinut din desfasurarea unei activitati. In sens
restrans reprezinta venitul ce revine posesorului de capital drept recompensa a utilizarii acestora
in calitate de factori de productie.
Profitul este scopul si ratiunea oricarei activitati economice, mobilul principal al investirii
capitalului, criteriu de apreciere a eficientei economice, a rentabilitatii.
7

Maximizarea profitului constituie motivatia agentului economic de a actiona intr-un

anumit domeniu de activitate, criteriu de fundamentare a obtiunii sale privind orientarea
capitalului si restructurarea productiei.
Profitul stimuleaza eforturile agentului economic in vederea perfectionarii activitatii sale,
cultiva spiritul de economisire.
In acelasi timp, profitul prezinta o importanta pentru societate, pe seama prelevarii unei
parti a acestuia la bugetul statului.
Punctul de plecare in stabilirea rezultatelor financiare il reprezinta veniturile si cheltuielile,
de nivelul carora depinde volumul profitului sau pierderilor.
Profitul reprezinta una din zonele fundamentale de venit ce se formeaza in economia de
piata. In acceptiune cea mai larga, profitul reprezinta cistigul sau avantajul realizat in forma
baneasca dintr-o actiune sau activitate economica de catre cei care le initiaza.
Orice activitate intreprinsa de un agent economic nu poate exista si nu se poate dezvolta
daca nu se realizeaza cu un avantaj in forma baneasca, daca nu-si recupereaza cheltuielile si
obtine un excedent de venit.
Profitul ca termen provine de la verbul proficere care explicitat inseamna a da
rezultate, a progresa. De aici s-a ajuns la o prima intelegere ca profitul reprezinta un venit sau o
forma de venit
Profitul se manifest astfel, ca o raiune de a fi a unei ntreprinderi, pe baza lui
constituindu-se veniturile bugetului de stat, noi locuri de munc, funcionare activitilor
necesare existenei unei ri. n sens opus, cnd ntreprinderea are rezultate ce reflect, de-a
lungul unei perioade mari de timp, incapacitatea ei de a produce beneficii, ea risc s fie supus
procedurii de faliment, de eliminare prin i din fenomenul de concuren. Aceast procedur este
de fapt rezultatul unei situaii n care agentul economic, din lipsa mijloacelor necesare, este pus
n imposibilitatea de a-i continua existena sa de productor de valoare pe pia.
Profitul reprezinta marimea absoluta a rentabilitatii
Sursa informationala de baza a rentabilitatii, contul de profit si pierderi, prezinta
cheltuielile si veniturile pornind de la departajarea activitatii desfasurate de intreprindere in
activitate de exploatare, financiara si extraordinara.

1.2.2.RATELE DE RENTABILITATE
Pentru exprimarea rentabilitii se utilizeaz ratele de rentabilitate. Mrimea absolut a
rentabilitii este reflectat de profit, iar gradul n care capitalul sau utilizarea resurselor
ntreprinderii aduc profit este reflectat de rata rentabilitii (indicator al mrimii relative a
rentabilitii).
Rata de rentabilitate este un raport ntre o form de exprimare a profitului i active sau
capitaluri (proprii, permanente) sau un flux de activitate (cifra de afaceri, resurse consumate etc.)
Diferitele forme de exprimare ale ratelor de rentabilitate au valori informaionale variate i
oglindesc multiplele laturi ale activitii economico-financiare a firmei.
Principalele rate operaionale n analiza financiar a ntreprinderii sunt; rata rentabilitii
comerciale, rata rentabilitii resurselor consumate, rata rentabilitii economice i rata
rentabilitii financiare.
Rata rentabilitii reprezint un indicator sintetic, prin care se apreciaz sub form relativ
situaia profitabilitii ntreprinderii. Rata rentabilitii este unul dintre cei mai importani
indicatori prin care se apreciaz eficiena activitii unei ntreprinderi, deoarece reflect
rezultatele obinute ca urmare a trecerii prin toate stadiile circuitului economic: aprovizionare,
producie i desfacere.
Rata rentabilitii, ca indicator economic, poate avea mai multe forme, n funcie de modul de
raportare a profitului brut sau net la capitalul total sau capitolul propriu, la resursele consumate
sau la rezultatele obinute n urma vnzrii produselor

1.2.2.1. ANALIZA RATEI RENTABILITII COMERCIALE

Rata rentabilitii comerciale exprim corelaia dintre profitul total aferent vnzrilor i
cifra de afaceri, dnd expresie politicii comerciale a ntreprinderii.
Rentabilitatea comerciala ofera posibiltatea :
o evidentierii strategiei comerciale a intreprinderii;
o evidentierii influentei constrangerilor pietei si a politicii preturilor de vanzare;
o masurarea nivelul rezultatului brut al exploatarii, independent de politica
financiara,

politica de investitii, de incidenta fiscalitatii si a elementelor

extraordinare;
o punerii in evidenta a eficientei activitatii de exploatare: productive, administrativa
si comerciala.
9

Principalele rezerve de crestere a ratei rentabilitatii comerciale vizeaza: sporirea

vanzarilor, cresterea puterii de negociere a intreprinderii cu furnizorii si obtinerea unor preturi de
achizitie avantajoase, ameliorarea structurii vanzarilor in sensul cresterii ponderii celor cu o
marja comerciala individuala mai mare, accelerarea rotatiei stocurilor, optimizarea cheltuielilor,
maximizarea preturilor de vanzare, etc.
Rata rentabilitatii comerciale se deosebeste de rata rentabilitatii economice respectiv de
rata rentabilitatii financiare prin faptul ca nu ia in calcul masa capitalului propriu sau imprumutat
investit in activitatea intreprinderii, care de fapt, ii permite obtinerea cifrei de afaceri.
Acest indicator este independent de structura finaciara a intreprinderii si nu se preteaza
comparatiilor inter-intreprinderi tocmai datorita faptului ca nu tine seama de masa capitalului
investit pentru desfasurarea activitatii.
Modelele utilizate n analiza factoria a acestei rate sunt urmtoarele:
c
a) R

b) R

Pr
100
qv p

g r

i i

100

p qv c

100 sau R c 1

q c 100
q p
v

(2.1)

c
c
, ri 1 i 100
pi

(2.2)

n care;
g i - reprezint structura produciei vndute pe produse;

ri c - rata rentabilitii comerciale pe produse.

1.2.2.2.ANALIZA RATEI RENTABILITII RESURSELOR

CONSUMATE
Rata rentabilitii resurselor consumate reflect corelaia dintre rezultatul aferent cifrei de
afaceri i costurile totale aferente vnzrilor. Modelul de calcul i analiz este urmtorul:

R rc

Pr
100
qvc

p qv c

q c

100

(2.3)

Dimensiunea ratei rentabilitatii resurselor consumate este data in principal de variatia structurii
vinzarilor, a costului unitar si a preturilor de vinzare.
Trebuie remarcat faptul c asupra ratei rentabilitii resurselor consumate costul exercit o
dubl aciune, influennd n sensuri diferite prin numrtorul i numitorul raportului (ex. n
cazul depirii costurilor unitare pe produs, numrtorul (profitul) se reduce, iar numitorul
10

(cheltuielile totale) crete, ceea ce face ca influena negativ a acestui factor asupra ratei
rentabilitii resurselor consumate s fie mult mai puternic, dect n cazul altor rate de
rentabilitate).

1.2.2.3. ANALIZA RATEI RENTABILITII ECONOMICE

Rata rentabilitii economice reflect corelaia dintre un rezultat economic i mijloacele
economice (capitalul) angajate pentru obinerea acestuia. n calculul ratei rentabilitii
economice, la numrtor se poate utiliza rezultatul exploatrii (profitul aferent cifrei de afaceri)
sau excedentul brut din exploatare, iar la numitor mijloacele economice totale (activul total) sau
o parte a acestora.
Rata rentabilitii economice este independent de structura financiar (gradul de
ndatorare), politica fiscal de impozitare a profitului, precum i de elementele excepionale.
Rata rentabilitii economice, se poate stabili astfel:
Pr
E.B.E.
100 sau
100
Ki
Ki

(2.4)
unde:
Ki = capital investit;
Ki=Ai+NFR
Ai = active imobilizate nete;
NFR = necesarul de fond de rulment.
Analiza factoria a ratei rentabilitii economice, se poate realiza pe baza urmtorului model
de analiz:
Re

CA Pr

100
Ki CA

(2.5)

n care:

Pr

c
R e reprezint rata rentabilitii comerciale R CA 100 ;

CA
viteza de rotaie a capitalului investit (numrul de rotaii)
Ki

1.2.2.4. ANALIZA RATEI RENTABILITII FINANCIARE

11

Rentabilitatea financiar exprim corelaia dintre profit i capitaluri n calitatea lor de

surse de finanare a activitii ntreprinderii.
Analiza ratei rentabilitii financiare (capitalurilor proprii) msoar. n mrime relativ,
remunerarea capitalurilor acionarilor aduse ca aport sau a profitului net lsat la dispoziia firmei
pentru autofinanare. Rata n cauz, reflect corelaia dintre profitul net (Pn), ca venit al
acionarilor i capitalurile proprii ale ntreprinderii (Kp).
Rata rentabilitii financiare a capitalurilor proprii (Rf), se determin pe baza relaiei:
Rf

Pn
100
Kp

(2.6)

Analiza factoria a ratei rentabilitii financiare a capitalurilor proprii, poate fi aprofundat

utiliznd urmtorul model:
Rf

Vt At Pn

100
At Kp Vt

(2.7)

n care:
Vt
reprezint viteza de rotaie a activului total, exprimat prin numr de rotaii;
At
At
factorul de multiplicare a capitalului propriu;
Kp

Pn
rentabilitatea net a veniturilor totale.
Vt

Factorul de multiplicare a capitalului propriu reflect gradul de ndatorare a firmei, fapt

demonstrat cu ajutorul relaiei:
At
Pt
Kp D
D

1
Kp Kp
Kp
Kp

(2.8)

n care:
Pt - reprezint pasivul total;
D - datoriile totale;
D
gradul de ndatorare, sau braul prghiei financiare.
Kp

Utiliznd acest model de analiz, considerm ca fiind necesar a sublinia urmtoarele

aspecte:
- accelerarea vitezei de rotaie a activului total reprezint o condiie esenial pentru
sporirea ratei rentabilitii financiare a capitalurilor proprii;
- factorul de multiplicare a capitalului propriu, cu ct este mai mare. cu att crete
rentabilitatea financiar. n practica economic ns. exist o limit de ndatorare acceptat de
12

bnci. Unele bnci apreciaz ca limit maxim de ndatorare 70% din sursele totale ale firmei,
depirea acestei limite de ndatorare atrage pentru firma n cauz dobnzi mai mari i garanii
suplimentare solicitate de bnci, deoarece riscul financiar este mai mare;
- sporirea rentabilitii nete a veniturilor totale reprezint principala cale de cretere a
profitului net i este determinat. n principal de eficiena activitii de exploatare a firmei.
Daca rata rentabilitatii economice exprima remunerarea capitalului investit facind referire numai
la activitatea de exploatare, rata rentabilitatii financiare cuantifica remunerarea capitalului
propriu prin prisma tuturor celor trei tipuri de activitati: exploatare, financiara si extraordinara.
Rata rentabilitatii financiare are in vedere provenienta capitalurilor, fiind sensibila la structura
financiara a intreprinderii si in mare masura influentata de gradul de indatorare al interprinderii.
Rata rentabilitatii financiare a capitalului propriu pune in evidenta randamentul
capitalurilor proprii, respectiv al plasamentului efectuat de actionarii unei societati prin
cumpararea actiunilor societatii. Profitul, sursa importanta de finatare a dezvoltarii unei
activitati, reprezinta parte componenta a capitalurilor unei intreprinderi, remunerand, in primul
rand, participarea actionarilor, prin intermediul dividendelor. O crestere a acestui indicator
evidentiaza o activitatea eficienta din punct de vedere al fructificarii capitalurilor proprii.

CAPITOLUL II
PREZENTAREA SOCIETATII S.C. OIL TERMINAL S.A.
CONSTANTA
2.1.SCURT ISTORIC AL SOCIETATII
SC. Oil Terminal SA. Constanta si are originile n 1898 ,cnd au fost construite primele
rezervoare destinate activitatii de export produse petroliere ,de catre societatea Steaua Romna
,amplasate n spatele Garii Constanta de astazi .Dupa al doilea Razboi Mondial existau mai
multe firme de comercializare a produselor petroliere care functionau nConstanta ,cu depozite
proprii ,rampe CF si care s-au reunit n 1957 , n Baza 3 Petrol Constanta ,actualul Oil Terminal
Constanta .
n perioada 1957-1968 ,Baza 3 petrol cunoaste o evolutie nsemnata (odata cu initierea
importului de titei ), fiind ncepute constructiile de conducte magistrale ,depozite ,statii de
pompare ,constituindu-se Depozitul de Nord.
n 1972 se ncep lucrarile de constructie ale noului Port Petrolier de la dana 69 cu finalizarea la
dana 79 n 1975 (actualul Depozit Port ).
n anii 1973-1974 se da n exploatare depozitul de produse petroliere construit la Moara Sara

13

(actualul Depozit de Sud ) , avnd n incinta sa Depozitul de titei Constanta Sud .Pna n 1990,
societatea a functionat sub diverse nume, ca urmare a fuziunii sau divizarii acesteia .
In anul 1990, in baza legii 31/1990, prin Hotararea Guvernului Romaniei nr.
1200/12.11.1990 a fost infiintata S.C. Oil Terminal S.A. Constanta, forma de organizare fiind
societate pe actiuni cu capital majoritar de stat, care deine 60% din aciuni, iar acionarul
minoritar semnificativ este Fondul Proprietatea, cu o cot de 10% din companie. Societatea
deine capaciti unice, resursele sale fiind mult rvnite de moguli mai mici sau mai mari, n
interes propriu sau n interes CSI.
S.C. OIL TERMINAL S.A. este cel mai mare terminal pentru import/export iei, produse
petroliere i petrochimice la nivel naional.
Avantajele amplasrii care-i confer i poziia strategic sunt:

terminal la Marea Neagr;

acces la cile de comunicaie rutiere i ferate;
existena a trei mari depozite dotate cu rezervoare n care produsele petroliere sunt
vehiculate avnd o capacitate total de depozitare de 1700000 m.c.;
capaciti de ncrcare/descrcare a produselor petroliere i chimice la rampele CF avnd
o lungime total de 30 km;
conducte de transport pentru ncrcare/descrcare produse petroliere i chimice.

Servicii
ACTIVITATEA PRINCIPALA
Activitatea principal a societii este manipularea ieiului, produselor petroliere,
petrochimice, chimice lichide i alte produse finite sau materii prime lichide pentru
import, export i tranzit (cod CAEN 6311) .
ALTE ACTIVITATI
- lucrari, operatiuni cu produse petroliere, petrochimice si chimice lichide - bunkerarea
navelor.
- analize fizice, chimice pentru titei, produse petroliere, petrochimice si chimice lichide.
- operatiuni de metrologie, intretinere si reparatii la echipamente si facilitati
- cotarea actiunilor la bursa de valori

2.1.1.INFRASTRUCTURA SI OBIECTUL DE ACTIVITATE AL FIRMEI

OIL TERMINAL S.A. deine trei depozite prin care sunt vehiculate urmtoarele produse : iei,
benzin, motorin, pcur, produse chimice i petrochimice, uleiuri, din import sau pentru export
i tranzit.
14

Obiectul principal de activitate :

-prestari de servicii privind primirea depozitarea ,conditionarea si expedierea titeiului ,a pacurii
si a altor materii lichide pentru import ,export si tranzit ;
-lucrari si operatiuni privind primirea dscarcarea ,depozitarea ,conditionarea,livrarea produselor
petroliere , petrochimice si chimice lichide pentru import ,export import si tranzit .operatiuni de
bunkerare si debalastare a navelor .efectuarea de analize fizico-chimice ale titeiului ,produselor
petroliere ,petrochimice si chimice lichide n laboratoarele proprii.;
-operatiuni de metrologie ,ntretinere si reparatii utilaje si instalatii.desfasurarea de activitai si
tranzactii bursiere .activitati de depoluare si preluari de balast si santina de la nave n porturile
de la Marea Neagra.
1.1.2 Evaluarea nivelului tehnic al societii comerciale
Societatea Oil Terminal S.A. Constana are n componen 3 depozite cu o capacitate total
de depozitare de aproximativ 1 600 000 m3:
-Secie Platform Nord, situat pe Str. Caraiman nr. 2, cu o capacitate de depozitare iei si
produse petroliere de 650 000 m3;
-Secie Platform Port, situat n incinta Port, dana 69, cu o capacitate de depozitare de
75 000 m3 destinat astfel:
- produse petroliere rezervoare de refugiu n caz de avarie;
- produse chimice - asigurare stoc pentru operare la dan.
-Secie Platform Sud, situat n zona Movila Sara, cu o capacitate de depozitare iei,
produse petroliere si petrochimice de 900 000 m3.
Fiecare depozit, funcie de specific, are urmtoarea infrastructur:
- rezervoare cu capaciti cuprinse ntre 1 500 m3 si 50 000 m3, de construcie metalic,
cilindrice, amplasate verticalsuprasol, prevzute cu centuri de protecie, cu capac fix sau flotant,
cu instalaii de msurare automat a cantitii de produs depozitat si cu instalaie pentru stingerea
incendiilor;
- capaciti de ncrcare/descrcare produse petroliere si chimice lichide formate din rampe
ci ferate cu o lungime total de aprox. 30 km, prevzute cu instalaii automatizate de ncrcare;
- conducte de transport pentru ncrcare/descrcare la/din nave a ieiului, produselor
petroliere, petrochimice, chimice lichide si uleiurilor, cu diametre cuprinse ntre 100 si 1 000
mm;
- case de pompe ce pot realiza debite ntre 300 2 500 m3/h;
- instalaii de contorizare computerizat amplasate n imediata vecintate a danelor de
ncrcare/descrcare motorin, benzin si descrcare iei;
- laboratoare dotate cu aparatur pentru efectuarea analizelor fizico-chimice specifice;
- instalaii de captare si epurare a apelor reziduale;
- instalaii pe cheu de ncrcare produse la barje (iei, motorin, benzin, pcur) si de bunkerare
a navelor cu combustibil usor si greu n toate danele petroliere.
Terminalul are n exploatare 7 dane operative n Portul Constana de adncimi ntre 13-17 m,
15

permind operarea navelor cu o capacitate de pn la 150 000 tdw. Danele sunt dotate cu
instalaii de cuplare la nave pentru ncrcare/descrcare, acionate hidraulic cu diametru de 12,
respectiv 16.Legatura dintre depozite si danele de acostare se realizeaza printr-o retea de
conducte subterane si supraterane de 15 km. Lungimea totala a conductelor este de 50 km.
Oil Terminal S.A. Constana este interconectat cu rafinriile romnesti prin intermediul
societii de transport CONPET S.A. Ploiesti pentru transportul ieiului de la terminal la
rafinrii, pe conducte subterane ce fac parte din sistemul naional de transport.
De asemenea terminalul are legturi la reeaua naional de ci ferate, reeaua de ci rutiere si
la canalul Dunre-Marea Neagr.
1.1.3 Evaluarea activitii de aprovizionare tehnico-material (surse indigene, surse
import)
Furnizorii de produse, servicii si lucrri de la care societatea se aprovizioneaz sunt furnizori
de: energie electric, ap, gaze naturale, prestaii privind lucrrile de reparaii, investiii,
comunicaii,servicii de paz, aprovizionare cu materiale si piese de schimb, combustibili,
carburani, etc.
Societatea Oil Terminal S.A. Constana nu nregistreaz stocuri de materii prime n calitate de
prestator de servicii, iar activitatea de aprovizionare tehnico-material este n cea mai mare parte
din surse indigene si are ca scop asigurarea materialelor pentru activitatea de reparaii,ntreinere,
protecia muncii, administrativ, echipament, combustibil pentru funcionarea parcului propriu
auto si funcionarea locomotivelor CF.
1.1.4 Evaluarea activitii de vnzare
a) Descrierea evoluiei vnzrilor secvenial pe piaa intern si/sau extern si a
perspectivelor vnzrilor pe termen mediu si lung
Cifra de afaceri realizat n anul 2010 n valoare de 132 260 mii lei (30 867 mii EUR la
cursul oficial valabil n 31.12.2010 de 1 EUR = 4,2848 lei, conform precizrilor Ordinului
Ministrului Finanelor Publice nr. 3055/2009) este mai mare cu 2% fa de B.V.C. si cu 3,75%
fa
de cifra de afaceri realizat n anul 2009 (127 484 mii lei).
Depsirea cifrei de afaceri fa de prevederile bugetare cu 2 174 mii lei n condiiile
nerealizrii programului fizic de prestaii cu 17% (1 223 mii tone), s-a datorat modificrii
structurii prestaiilor realizate n anul 2010 fa de anii precedeni.
Principalii clieni cu pondere important n cifra de afaceri sunt: OMV Petrom S.A. Bucuresti
(25%), Petrotel Lukoil Ploiesti (22%), Vitol SA Geneva (9%), si Litasco Geneva Elveia (9%),
care mpreun totalizeaz 65% din cifra de afaceri realizat n anul 2010.
a) Principalele piee de desfacere pentru fiecare produs sau serviciu si metodele de
distribuie
Societatea Oil Terminal S.A. Constana este singurul terminal petrolier din portul Constana a
crui activitate principal este manipularea ieiului, produselor petroliere, petrochimice, chimice
lichide si a altor produse finite sau materii prime lichide pentru import, export si tranzit.
Clienii principali n anul 2010 sunt:
- OMV Petrom Bucuresti n principal pentru import iei, prestaii produse petroliere
- Petrotel Lukoil Ploiesti n principal pentru import iei, prestaii produse petroliere
- Vitol S.A. Geneva pentru prestaii import motorin
- Vector Energy Geneva pentru prestaii iei
- Litasco Geneva pentru prestaii iei
- Oscar Downstream Mgurele pentru prestaii motorin
- Master Chem Oil Ltd pentru prestaii motorin si produse chimice
- DG Petrol Bucuresti pentru prestaii motorin si biodiesel
16

- Interagro SA Bucuresti, Oltchim Rm Vlcea, Chimcomplex Borzesti pentru prestaii produse

chimice

b) Descrierea situaiei concureniale n domeniul de activitate al societii comerciale, a

ponderii pe pia a produselor sau serviciilor societii comerciale si a principalilor
competitori
Pe plan intern, Oil Terminal S.A. Constana este cel mai mare terminal pentru import/export
iei, produse petroliere si petrochimice la Marea Neagr si Dunre si ocup piaa prestaiilor n
proporie de 50% pentru importul de iei via mare, peste 70% pentru exportul de produse
petroliere si 90% pentru importul de pcur.
Referitor la ntreaga sfer a serviciilor n domeniul petrolier societatea are concurena
terminalului din portul Midia, a terminalelor din porturile dunrene (Galai) si din unele puncte
de frontier n ceea ce priveste rulajul la export al benzinei si motorinei.
De asemenea, Oil Terminal S.A Constana se confrunt cu concurena operatorilor la export de
benzin si motorin si la import de pcur si iei pe calea ferat.

2.1.2.PRINCIPALII FURNIZORI,CLIENTI SI CONCURENTI AI S.C. OIL

TERMINAL S.A.
S.C. OIL TERMINAL S.A. Constana este interesat n valorificarea la un potenial maxim a
prestaiilor de servicii n scopul pstrrii partenerilor tradiionali i lrgirea relaiilor de cooperare
cu marile companii strine.
Principalii concurenti interni :Terminalul Petrolier din Portul Midia ,Terminalul Petrolier Galati .
Pe plan intern SC Oil Terminal SA este cel mai mare terminal pentru import /export titei ,produse
petroliere si petrochimice la Marea Neagra si Dunare si ocupa piata prestatiilor de 70% pentru
importul de titei via mare,peste 80% pentru exportul de produse petroliere si 50% pentru
importul de pacura.
n ceea ce priveste ntreaga sfera a serviciilor n domeniul petrolier ,Oil Terminal are concurenta
Terminalului din Portul Midia ,a terminalelor din Porturile Dunarene si n unele puncte de
frontiera ,n ceea ce priveste rulajul la export al benzinei si motorinei .De asemenea ,mai exista
concurenta pe calea ferata la exportul de benzina si motorina ,iar la import la pacura si titei .
Principalii clienti :Rompetrol Rafinare Constanta ,SNP Petrom Sucursala Arpechim Rafo
Onesti ,SNP Petrom Sucursala Petrobrazi Ploiesti ,Constant Oil Constanta,Oltchim RamnicuValcea,Black Sea Star Constanta ,Termoelectrica Bucuresti ,Carom Onesti ,Chimcomplex SA
Borzesti
17

Principalii furnizori :Termoelectrica Constanta ,Rompetrol Rafinarea Constanta ,Talpac SRL.

Constanta TMUCB,Aversa Bucuresti ,Group 4 Falck Valahia Regionala Constanta ,Prodmetal
Constanta ,Compres Proiect SRL. Ploiesti ,Politon Constanta ,Rocon Constanta.
Oil Terminal Constana - unul dintre cele mai mari terminale din Sud-Estul Europei ce ocup o
poziie strategic n Zona Mrii Negre, beneficiind de amplasarea lng o zon de adncire a
reliefului marin, ceea ce permite accesul vaselor de mare tonaj.
Principiile care stau la baza Politicii n domeniul calitii, vizeaz:n centrul preocuprilor
societii comerciale OIL TERMINAL S.A. Constana se afl interesul pentru satisfacerea
cerinelor tuturor partenerilor de afaceri prin prestarea de servicii de cea mai bun calitate, la
tarifele i termenele contractuale, n contextul protejrii mediului nconjurtor i al asigurrii
securitii i sntii angajailor notri.

orientarea organizaiei ctre satisfacerea cerinelor clienilor n scopul fidelizrii acestora;

dezvoltarea relaiilor reciproc avantajoase cu toi partenerii notri de afaceri;

mbuntirea continu a performanelor Sistemului de Management al Calitii;

implicarea tuturor salariailor n realizarea obiectivelor calitii;

generarea ncrederii n rezultatele ncercrilor efectuate de laborator

Accesul eficient la cile de comunicaie rutiere i ferate, existena a trei mari depozite dotate cu
rezervoare pentru produsele petroliere cu o capacitate total de depozitare de 1.700.000 mc, o
reea uria de conducte de transport pentru ncrcare/descrcare produse petroliere i chimice i
capaciti de ncrcare/descrcare a produselor petroliere i chimice la rampele CF avnd o
lungime total de 30 km - toate acestea constituie un patrimoniu de o valoare de neegalat - cel
puin n zona Mrii Negre

2.1.3.ORGANIZAREA SOCIETATII
Structura Conducerii Executive este urmatoarea:

Silviu Ioan WAGNER - Director General

CECILIA POPOVICI - Director Economic
BELA FAZAKAS - DIRECTOR Mecano-Energetic
VASILE OGREANU - Director Operational
EMIL ROHAT - Director Tehnic

Consiliul de Administratie are urmatoarea componenta:

18

SILVIU IOAN WAGNER - PRESEDINTE CA

AUREL PRESURA - Membru C.A.
IOANA LAZAROIU - Membru C.A.
CLAUDIU CONSTANTIN STAFIE - Membru C.A.
DAN BARBULESCU - Membru C.A.
IOAN NEGREA - Membru C.A.
TIBERIU SILVIU IOAN GORODEA - Membru C.A.

CAPITOLUL III
STUDIU DE CAZ

19

3.1. ANALIZA SOLDURILOR INTERMEDIARE DE GESTIUNE

Pentru a se ajunge la o cuantificare globala a rentabilitatii capitalului angajat in raport cu
resursele proprii, se recurge la integrarea ansamblului de activitati dintr-o intreprindere, la
analiza globala a rezultatelor. In acest sens, pe baza contului de profit si pierdere se pot
determina o serie de indicatori valorici, care poarta denumirea de solduri intermediare de
gestiune sau marje de acumulare, indicatori ce se inscriu in gama indicatorilor de apreciere a
performantelor economicofinanciare ale intreprinderii.
Soldurile intermediare de gestiune se determina prin diferente succesive intre doua sau
mai multe valori, rezultind in acest mod indicatori care, supusi analizei, ofera detalii asupra
provenientei rezultatului exercitiului si asupra cauzelor care au generat rezultatul respectiv.
Tabelul nr. 3.1.
Nr.

Tabloul soldurilor intermediare de gestiune

Indicatori

-leiExercitiul financiar

crt

2009

2010

1.

Vanzari de marfuri ct.707

709.661

2.

Costul marfurilor vandute ct. 607

147.556

3.

Marja comerciala ( 1-2)

562.105

4.

Productia vanduta ct. 701-708

126.774.813

132.259.761

5.

Variatia productiei stocate ct.711

381.292

-194.918

6.

Venituri din productia de imobilizari ct.721,722

233.738

561.983

7.

Productia exercitiului (4+5+6)

127.389.843

132.626.826

8.

Consumuri provenite de la terti

12.153.089

14.211.687

9.

Valoarea adaugata (3+7-8)

115.798.859

118.415.139

10. Subventii de exploatare

11. Cheltuieli cu personalul gr. 64

62.825.347

64.392.474

12. Excedentul / deficitul brut al exploatarii ( 9+10-11)

52.973.512

54.022.665

20

13. Alte venituri din exploatare

1.378.298

1.158.301

14. Alte cheltuieli de exploatare

39.081.388

35.606.145

13.976.667

13.989.094

-45.264

-161.208

17. Ajustari privind provizioane

70.739

1.613.805

18. Rezultatul exploatarii (12+13-14-15-16-17)

1.268.280

4.133.130

19. Venituri financiare

1.571.972

621.821

20. Cheltuieli financiare

1.208.710

1.145.088

21. Rezultatul curent al exercitiului (18+19-20)

1.631.542

3.609.863

22. Venituri extraordinare

23. Chelt. extraordinare

24. Rezultatul brut al exercitiului

1.631.542

3.609.863

25. Impozitul pe profit

892.997

1.601.422

26. Rezultatul exercitiului

738.545

2.008.441

15. Ajustari de valoare privind imobilizarile corporale si

necorporale
16. Ajustari de valoare privind actvele circulante

Se observa in anul 2010 o crestere a productiei exercitiului de 4,11 % fata de anul 2009
Intreprinderea inregistreaza in anul 2010un excedent brut din exploatare mai mare decat
in 2009 cu 1,98 % datorat cresterii valorii adaugate cu 2,26%
Rezultatul exploatarii a crescut in 2010 cu 225,88 % fata de anul 2009 in timp ce
cheltuielile cu provizioanele au crescut cu 2181,35%
In cazul societatii noastre rezultatul extraordinar este zero, societatea nefiind confruntata
in perioada analizata cu evenimente extraordinare.
Intreprinderea a inregistrat o crestere a profitului net in 2010 de 171,95 % fata de 2009.
Tabelul nr. 3.8
Nr.
Indicatori

-leiExercitiul financiar
21

crt
1
2
3
4

Rezultatul exploatarii
Rezultatul financiar
Rezultatul curent
Rezultatul extraordinar
Rezultatul net al exercitiului

Fig. 3.1.

2009

2010

1.268.280
363.262
1.631.542
0
738.545

4.133.130
-523.267
3.609.863
0
2.008.441

Evolutia indicatorilor partiali ai rezultatului net

3.1.2. ANALIZA REZULTATULUI AFERENT CIFREI DE AFACERI

Cifra de afaceri este componenta de baza a veniturilor din exploatare. O situatie
considerata normala pentru intreprindere presupune inregistrarea de profit corespunzator cifrei
de afaceri.
Rezultatul exploatarii este pozitiv sau negativ in functie de evolutia rezultatului aferent
cifrei de afaceri. Daca o intreprindere inregistreaza pierdere corespunzatoare cifrei de afaceri, se
impune o analiza riguroasa a cauzelor care au condus la aceasta situatie; este incalcata regula de
baza a existentei sale, ratiunea de a vinde in scopul realizarii de profit.
Pentru analiza factoriala a profitului intreprinderii, sunt utilizabile urmatoarele modele:
a) Pr =

qv * P qv * C

Unde:
P = profit aferent cifrei de afaceri

qv * P - cifra de afaceri
qv * C - cheltuieli aferente cifrei de afaceri
Modelul prezentat este recomandat intreprinderilor cu activitate productiva, avind
avantajul de a detalia efectul modificarii volumului si structurii vinzarilor, al costului si pretului
mediu de vinzare pe produse asupra profitului aferent cifrei de afaceri.
22

Pornind de la acest model, s-ar putea construi urmatorul sistem de factori, care prin
actiunea lor se reflecta in profitul aferent cifrei de afaceri:
Qv
g
Pr

C
P

Tabelul nr. 3.10.

Nr.
Crt.
1

-lei-

Indicatori

Simbol

Cifra de afaceri

q* p
q*c

Cheltuieli aferente CA
Volumul produciei vndute n anul

N exprimat n preuri ale anului N

4
5
4

1
Volumul produciei vndute n N
exprimate n costuri din N 1
Suma profitului aferente cifrei de
afaceri
Profitul mediu la 1 leu cifra de

127.484.474

132.259.761

102.026.711

102.923.859

q1 * p0

133.000.172,962

q1 * c0

106.440.878,507

Pr

25.457.763

29.335.902

0,199693

0,221805

Pr

afaceri
Pr =

Exercitiul financiar
2009
2010

qv * P qv * C

Pr = Pr1 Pr0 = 29335902-25457763 = 3878139 lei

1. Influenta modificarii volumului fizic al productiei vandute:
qv =

qv

* P0

qv

* C0 * Iqv Pr0 0

Pr0= 25457763 lei

Iqv = 0,966958
23

qv = -841.175,4051 lei
2. Influenta modificarii structurii productiei vandute:
g = ( qv1 * P0 qv1 * C 0 ) Pr0* Iqv
g = 1.065.134,65266 lei
3. Influenta modificarii costurilor unitare:
C = ( qv1 * P0 qv1 * C 1 ) - ( qv1 * P0 qv1 * C 0 )
C = 30.076.313,963-26.559.294,455 = 3.517.019,508 lei
4. Influenta modificarii preturilor de vanzare:
P = ( qv1 * P1 qv1 * C 1 ) - ( qv1 * P0 qv1 * C 1 )
P = -740.411,963 lei

Verificare:
Pr = qv+ g + C+ P
3878139 = -841.175,4051+1.065.134,65266+3.517.019,508-740.411,963
Concluzii:
Pentru perioada analizata s-a inregistrat o crestere a profitului de 3.878.139 lei aceasta s
datorandu-se cresterii structurii productiei vandute . O influenta negativa asupra profitului a
avut-o scaderea preturilor de vanzare si modificarea volumului fizic al productiei.Costurile
unitare desi au crescut, ele au influientat nefavorabil profitul.

b) Pr = CA *

pr

In acest caz se opereaza cu urmatorul model:

CA

qv
p

Pr

qv
Pr

p
24

C
Prin modelul prezentat se retin doi factori fundamentali asupra carora se poate actiona in
vederea cresterii profitului aferent cifrei de afaceri: dimensiunea cifrei de afaceri (cu rol de factor
cantitativ) si profitul mediu la un leu cifra de afaceri (factor ce denota eficienta economica).
Sesizabila este dubla actiune a pretului mediu de vinzare asupra profitului: prin cifra de afaceri si
prin profitul mediu la un leu cifra de afaceri.
1. Influenta modificarii cifrei de afaceri.
CA = ( CA 1 CA 0)*

Pr 0

CA = 4775287*0,199693 = 953.591,386891 lei

1.1. Influenta modificarii volumului fizic al productiei vandute
qv =

qv

1 * P0

qv

* P0 * Pr0

qv = 1.101.446,4728 lei
1.2.Influenta modificarii pretului
P=

qv * P qv * P * Pr
1

P= -147.855,085927 lei
2. Influenta modificarii profitului mediu
Pr = CA1* ( Pr1 -

Pr 0

Pr = 132.259.761*0,022112 = 2.924.527,83523 lei

2.1. Influenta modificarii structurii productiei

g = CA1 *

qv * C
qv * P
1

qv
qv

* C0

*
P
0
0

g = 132259761* [(1-0,800306) (1-0,800307)]=

=132259761*(0,199694-0,199693) = 132,259761 lei
2.2. Influenta modificarii pretului

P = CA1 *

qv * C
qv * P
1

qv * C
qv * P
1

P = 132259761 * [(1-0.804787) ( 1-0.800306)] =

= 132259761*(0.195213-0.199694) = -592.655,989041lei

2.3. Influenta modificarii costului

25

C = CA1 *

qv * C
qv * P
1

qv * C
qv * P
1

C = 132259761 * (1-0,778195)-(1-0,804787) = 3.517.051,56451 lei

Verificare:
1. CA = qv + Pr
953.591,386891 = 1.101.446,4728-147.855,085927
2. Pr = CA + Pr
3.878.139 = 953.591,386891+2.924.527,83523
3.878.139 = 3.878.119,22212
3. Pr = g + P + C
2.924.527,83523 = 132,259761-592.655,989041+3.517.051,56451
c) Pr = T *

Mf
CA
Pr
*
*
T
CA
Mf

Unde:
Mf
T
CA
Mf

- gradul de inzestrare tehnica a muncii

- eficienta (randamentul) mijloacelor fixe

Pr
= Pr
CA

Alaturi de structura vinzarilor, pret si cost unitar, in caracterizarea evolutiei profitului

aferent cifrei de afaceri sunt implicate timpul de lucru, gradul de inzestrare tehnica si
randamentul mijloacelor fixe.
Pentru intreprinderile cu activitate comerciala, reperul in diagnosticarea profitului il
constituie departajarea cifrei de afaceri in functie de costul marfurilor si marja comerciala.
Schema de analiza utilizata:
T
Mf
T

Pr

CA
Mf

qv
Pr
CA

p
C

Tabelul nr. 3.11.

-lei26

Nr.
Crt.
1.
2.
3.
4.

Indicatori

Simbol

Cifra de afaceri

q* p
q*c

Cheltuieli aferente CA
Volumul produciei vndute n anul N
exprimat n preuri ale anului N 1
Volumul produciei vndute n

5.
6.
7.

exprimate n costuri din N 1

Suma profitului aferente cifrei de afaceri
Fondul total de timp de munca
Valoare medie a activelor productive

8.

Gradul de inzestrare tehnica

9.

Eficienta utilizarii mijlocelor fixe

Exercitiul financiar
2009
2010
127484474

132259761

102026711

102923859

q1 * p0

133.000.172,962

q1 * c0

106.440.878,507

Pr
T
Mf

25457763
2259936
170339717

29335902
1915056
199418320

75.373691

104.131848

0.748413

0.663228

0,199693

0,221805

Mf
T
CA
Mf

10. Profitul mediu la 1 leu cifra de afaceri

Pr

1. Influenta modificarii fondului total de timp de munca:

Mf

CA

0 * pr
T = ( T 1-T0)* T 0 *
0
M0 f
0

T = -344.880*75,373691*0,748413*0,199693 = -3.885.008,35249 lei

2.Influenta gradului de inzestrare tehnica:

Mf
T

Mf
T

Mf1 Mf 0 CA0

*
*
= T1 *
M f
T
T
1
0
0

pr 0

= 1.915.056*28,758157*0,748413*0,199693 = 8.230.888,0071 lei

3.Influenza modificarii eficienteiutilizarii mijloacelor fixe:

CA
Mf
CA
Mf

= T1 *

Mf1 CA1
CA0
*

T1 M 1 f
M0 f

* pr
0

= 1.915.056*104,131848*(-0,085185)*0,199693 = -3.392.274,77596 lei

4. Influenza modificarii profitului mediu:

Mf

CA

1 * pr pr
pr = T1 * T 1 *
0
1
M1 f
1

pr = 1.915.056*104,131848*0,663228*0,022112 = 2.924.529,00135 lei

4.1. Influenza modificarii structurii productiei:

27

Mf1 CA1
*
T1
M1 f
g = T1 *

qv * C
qv * P
1

qv
qv

* C0

*
P
0
0

g = 1.915.056*104,131848*0,663228*0.000001 = 132,259813 lei

4.2. Influenta modificarii pretului
Mf1 CA1
*
p = T1 * T1 M1 f

qv * C
qv * P
1

qv * C
qv * P
1

p = 132.259.813*(0,195213-0,199694) = -592.656,222053lei
4.3. Influenta modificarii costului
Mf1 CA1
*
T1
M1 f
c = T1 *

1

*

qv * C
qv * P
1

qv * C
1

qv * P

c = 132.259.813[( 1-0,778195)-0,195213] = 3.517.052,94729lei

Verificare :
1. pr = g + p + c
2.924.529,00135 = 132,259813-592.656,222053+3.517.052,94729
2.924.529,00135 = 2.924.528,98505
2. Pr = T+

Mf
T

CA
Mf

+ pr

3.878.139 = -3.885008,35249+8.230.888,0071-3.392.274,77596+2.924.529,00135
3.878.139 = 3.878.133,8799

3.2.RATA RENTABILITATII COMERCIALE

28

Analiza eficientei politicii comericiale (aprovizionare, stocare, vanzare), a politicii de

preturi practicate, se realizeaza cu ajutorul ratei rentabilitatii comerciale. Prin raportarea unui
indicator al rentabilitatii in marimi absolute la volumul vinzarilor, se evalueaza capacitatea
intreprinderii de a genera un profit pentru o marime data a cifrei de afaceri.
Rata rentabilitatii comerciale este un indicator redutabil al rentabilitatii relative, marimea
sa exprimind eficienta utilizarii capitalului investit prin intermediul cifrei de afaceri (ca indicator
de rezultate).
Obiectivele analizei si sfera de investigare implica constructia acestui indicator prin
luarea in considerare, in calitate de efect a rezultatului brut/net al exploatarii, excedentului brut
al exploatarii sau marja comerciala, corespunzator activitatii curente de exploatare sau totale,
reflectate prin intermediul cifrei de afaceri:
Rc

Rc

Pr

qv * P

* 100

qv * C
qv * P

* 100

Conform acestui model avem urmatoarea schema de analiza:

g

Rc

P
C

Tabelul nr. 3.12.

Nr.
Crt.
1
2
3
4

- lei-

Indicatori

Simbol

Cifra de afaceri

q* p

Cheltuieli aferente CA
Volumul produciei vndute n anul N

q*c
q1 * p0

exprimat n preuri ale anului N 1

Suma profitului aferente cifrei de Pr
afaceri

29

Exercitiul financiar
2009

2010

127.484.474

132.259.761

102.026.711

102.923.859

133.000.172,962

25.457.763

29.335.902

Rc
5
6

Rata rentabilitatii comerciale

Volumul produciei vndute n N
exprimate n costuri din N 1
Rc =

Rc 1

- Rc

q1 * c0

19.9693 %

22.1805 %

106.440.878,507

R c = 2.2112 %
1. Influenta modificarii structurii productiei:

g =

qv * C
qv * P
1

qv
qv

* C0

0 * P0

*100

g = [(1-0,800306) ( 1- 0,800307)]*100 = (0,199694-0,199693) *100= 0,0001%

2. Influenta modificarii pretului de vanzare

p =

qv * C
qv * P
1

qv * C
qv * P
1

* 100

p = (1- 0,804787) (1-0,800306)* 100 = (0,195213-0,199694)*100 = -0,4481 %

3. Influenta modificarii costului

c =

qv * C
qv * P
1

qv * C
qv * P
1

* 100

c = [(1-0,778195) -0,195213]*100 = 2,6592 %

Verificare :
R c = g + p + c
2,2112 = 0,0001-0,4481+2,6592

Concluzie:
In perioada 2010 se constata o crestere a ratei rentabilitatii comerciale cu 2,2112 % fata
de 2009, datorita cresterii profitului aferent ciferi de afaceri de la 25.457.763 la 29.335.902 lei.
Structura productiei s-a modificat intr-un procent foarte mic prin cresterea ponderii produselor
care aduc profit , influentand astfel favorabil rata rentabilitatii pe ansablul fabricii de asemenea
intr-un procent foarte mic de numai 0,0001 %; In ciuda faptului ca costurile au crescut cu
2,6592% ceea ce a dus la o influenta nefavorabila asupra ratei rentabilitatii, preturile de vanzare
30

au scazut cu 0,4481% avand si ele tot o influienta nefavorabila asupra ratei rentabilitatii
comerciale.

3.3.RATA RENTABILITATII RESURSELOR CONSUMMATE

Rata rentabilitatii resurselor consumate se calculeaza prin raportarea unui indicator al
rezultatelor la consumul de resurse implicat in obtinerea lui, exprimind in acest fel eficienta
efortului materializat in costuri.
Dimensiunea ratei rentabilitatii resurselor consumate este data in principal de variatia
structurii vinzarilor, a costului unitar si a preturilor de vinzare.
R rc

Pr

qv * c

*100

qv * p qv * c *100
qv * c

Schema de analiza:
qv
c

R rc

P
unde: R rc - rata rentabilitatii resurselor consummate
P - profit aferent cifrei de afaceri
C - cheltuieli aferente cifrei de afaceri
Tabelul nr. 3.13.
Nr.

- leiExercitiul financiar

Indicatori

Simbol

1.

Cifra de afaceri

q* p

127.484.474 132.259.761

2.

Cheltuieli aferente CA

q*c

102.026.711 102.923.859

Crt.

6.

Volumul produciei vndute n anul N exprimat

q1 * p0
n preuri ale anului N 1
Suma profitului aferente cifrei de afaceri
Pr
Volumul produciei vndute n N exprimate n
q1 * c0
costuri din N 1
Rc
Rata rentabilitatii comerciale

7.

Rata rentabilitatii resurselor consumate

3.
4.
5.

R rc

31

2009

2010

133.000.172,962

25.457.763

29.335.902

106.440.878,507

19,9693 %

22,1805 %

24,9521%

28,5025 %

 R rc = R rc 1 - R rc 0
R rc =28,5025-24,9521 = 3,5504 %
1. Influenta modificarii structurii productiei:
g

qv

1*

qv

p0

1 * c0

qv

1 * c0

*100

qv

* p0

qv

qv

* c0

* c0

*100

g = 24,9522-24,9521 = 0,0001 %
2. Influenta modificarii costului unitar
C

qv

1*

p0

qv

qv

1 * c1

1 * c1

*100

qv

1*

p0

qv

qv

1 * c0

1 * c0

*100

c = 29,2219-24,9522 = 4,2697 %
3. Influenta modificarii pretului de vanzare
p =

qv

1*

p1

qv

qv

1 * c1

1 * c1

*100

qv

1*

p0

qv

qv

1 * c1

1 * c1

*100

p = 28,5025-29,2219 = -0,7194 %
Verificare :
R rc = g + c + p
3,5504 = 0,0001+4,2697-0,7194
Concluziii :
In perioada analizata 20092010 se constata o crestere a ratei rentabilitatii resurselor
consumate cu 3,5504 % reflectand modul in care societatea a gestionat resursele care intra in
componenta costurilor.
Cresterea costurilor a avut o influenta nefavorabila asupra ratei ducand la o diminuare a
acesteia cu 4,2697 %.
O influenta pozitiva asupra ratei o are structura productiei dar intr-un procent foarte mic
prin cresterea ponderii produselor profitabile ducand la o crestere cu 0,0001 % a ratei
rentabilitatii resurselor consumate.
Asupra ratei rentabilitatii resurselor consumate se remarca influenta costului, in
sensuri diferite, atit prin numaratorul cit si prin numitorul raportului: cresterea costului
antreneaza atit scaderea numaratorului (a profitului) cit si cresterea numitorului (a cheltuielilor
aferente cifrei de afaceri). Din acest punct de vedere, impactul costului asupra ratei rentabilitatii
resurselor consumate este mult mai puternic comparativ cu alte rate.

3.4.RATA RENTABILITATII ECONOMICE

32

Eficienta capitalului investit, a tuturor resurselor materiale, financiare implicate in

activitatea intreprinderii, sunt prezentate prin rata rentabilitatii economice.
e
Rata este calculata dupa urmatorul model: R

Rexp l
At

* 100

Unde:
Re = rata rentabilitatii economice
RBE = rezultat brut din exploatare
Rexpl = rezultatul exploatarii
At = active totale
Re

CA Rexp l
*
*100
At
CA
CA
At

Schema de analiza:
Re

Rexp l
CA

Tabelul nr. 3.14.

-lei-

Nr.
Indicatori
crt.

Simbol

q* p
q*c

1. Cifra de afaceri
2. Cheltuieli aferente CA

Exercitiul financiar
2009

2010

127.484.474 132.259.761
102.026.711 102.923.859

3.

Volumul produciei vndute n anul N

exprimat n preuri ale anului N 1

q1 * p0

133.000.172,962

4.

Volumul produciei vndute n N exprimate

n costuri din N 1

q1 * c0

106.440.878,507

At
CA/ At

192.207.128 221.670.059
0,663266
0,596651

5. Total active
6. Viteza de rotatie a activului total
7. Rezultatul exploatarii

Rexpl

8. Rata rentabilitatii comerciale

Rc
Re

9. Rata rentabilitatii economice

33

1.268.280

4.133.130

19,9693 %

22,1805 %

0,659883 %

1,864534 %

R e Re1 Re 0

R e

= 1,204651 %

1. Influenta modificarii vitezei de rotatie a activului total:

CA Rexp l

CA CA1 Rexp l 0
0 *
0 * 100

*
* 100

At
At 0
At
CA0
CA0

CA
(0,596651*0,009949*100)-(0,663266*0,009949*100)
At

CA
0,593608-0,659883 = -0,066275%
At

2. Influenta modificarii rentabilitatii comerciale

R c
R c

CA1
* R c1 R c 0
At 1

= 0,596651*(22,1805-19,9693) = 1,319315 %
2.1. Influenta modificarii structurii productiei:

CA1
g = At1 *

qv * C
qv * P
1

qv
1

qv

* C0

*
P
0
0

*100

g =0,596651*[(1-0,800306)-(1-0,800307)*100 = 0,000060 %
2.2. Influenta modificarii pretului de vanzare

CA1
p = At1 *

qv * C
qv * P
1

qv * C
1

qv * P

* 100

p = 0,596651*[(1-0,804787)-0,199694]*100 = -0,267300 %
2.3. Influenta modificarii costului

CA1
c = At1 *

qv * C
qv * P
1

qv * C
qv * P
1

* 100

c = 0,596651*[(1-0,778195)-0,195213]*100 = 1,586614 %
Verificare :
CA

1. R e = A + R c
t
1,204651 = -0,066275+1,319315
2. R c = g + p + c
1,319315 = -0,267300+0,000060+1,586614
34

Concluzii:
Rata rentabilitatii economice creste in 2010 fata de 2009 cu 1,204651 %, ceea ce
demonstreaza o reducere a vitezei de rotatie a activului total cu 10,043482 % dar si o crestere a
ratei rentabilitatii comerciale cu 1,319315%
Viteza de rotatie a influentat negativ rata rentabilitatii economice cu -0,066275 % datorita
in principal a cresterii stocului de productie neterminata; iar rata rentabilitatii comerciale a
influentat favorabil ( 1,319315%) in ciuda faptului ca costurile au crescut.

3.5.RATA RENTABILITATII FINANCIARE

Rata rentabilitatii financiare este un indicator semnificativ in aprecierea performantelor
economicofinanciare ale intreprinderii atit in cadrul diagnosticului intern cit si in analizele
solicitate de partenerii externi.
In literatura de specialitate, rata rentabilitatii financiare este regasita sub urmatoarele modalitati
de calcul:
a) rata rentabilitatii financiare a capitalului permanent
Rf CPM

Rb
* 100
CMP

Aceasta rata este intilnita si sub denumirea de rata economica a rentabilitatii capitalului
permanent.
In analiza factoriaza se utilizeaza :
Rf CPM

CA
Rb
*
*100
CMP CA

Unde:
CA
- cifra de afaceri la un leu capital permanente
CMP
Rb
- rezultatul brut la un leu cifra de afaceri
CA

Schema de analiza:

CA
CMP

35

Rf CPM

Rb
CA

Tabelul nr. 3.15.

Nr.
Indicatori

-leiSimbol Exercitiul financiar

crt

2009

2010

1. Rezultatul brut

Rb

1.631.542

3.609.863

2. Capital permanent

CPM

59190214

59155385

3. Cifra de afaceri

CA
127.484.474 132.259.761
2,15381
2,235803

4. Cifra de afaceri la 1 leu capital permanent

CA
CMP

5. Rezultatul brut la 1 leu cifra de afaceri

Rb
CA

6. Rentabilitatea financiara a capitalului permanent

Rf CPM 2,756446 %

Rf CPM = Rf CPM

- Rf CPM

Rf CPM = 6,102401-2,756446 = 3,345955 %

1. Influenta modificarii cifrei de afaceri la 1 leu capital permanent:

CA1
CA
CA0 Rb0
*

* 100
CMP CMP1 CMP0 CA0

CA
(2,235803-2,15381)*0,012798*100 = 0,104935 %
CMP

2. Influenta modificarii rezultatului brut la 1 leu cifra de afaceri:

Rb
CA1 Rb1 Rb0
* 100

CA CMP1 CA1 CA0

Rb
= 2,235803*(0,027294-0,012798)*100 = 3,24102%
CA

Verificare :
Rf CPM =

CA
Rb
+
CMP
CA

3,345955 = 0,104935+3,24102
Concluzie:
36

0,012798

0,027294
6,102401 %

Rata financiara in 2010 a crescut fata de 2009 cu 3,345955 %, datorita cresterii cifrei de
afaceri cu 3,745779 %

si a capitalul permanent care a crescut cu 0,058805 % , influenta

pozitiva majora fiind din partea cresterii rezultatului brut la 1 leu cifra de afaceri acesta ducand
la cresterea ratei financiare cu 3,24102 Pe viitor fabrica va trebui sa utilizeze optim activele
finantate de capitalul permanent pentru o cresterea mai mare a cifrei de afaceri.
b) rata rentabilitatii financiare a capitalului propriu
Rf CPR

Pnet
* 100
CPR

In analiza factoriaza se utilizeaza :

Rf CPR

Vt
At
Pnet
*
*
* 100
At CPR
Vt

Unde :
Vt
- viteza de rotatie a activului total
At
At
- factorul de multiplicare al capitalului propriu
CPR
Pnet
- rentabilitatea neta a veniturilor totale
Vt

Schema de analiza:

Vt
At

At
CPR

Rf CPR

Pnet
Vt

Tabelul nr. 3.16

Nr.
Indicatori

Simbol

crt

- leiExercitiul financiar
2009

2010

1. Total venituri

Vt

131.049.774 134.406.948

2. Rezultatul net al exercitiului

Rnet

738.545

3. Total active

At

4. Capitaluri proprii

CPR
37

2.008.441

192.207.128 221.670.060
58.243.025

58.243.025

5. Viteza de rotatie a activului total

Vt
At

6. Factorul de multiplicare al capitalului

0,681815

0,606338

At
CPR

3,300088

3,805903

D
CPR

0,454333

0,440326

8. Rentabilitatea neta a veniturilor totale

Pnet
Vt

0,005636

0,014943

9. Rentabilitatea financiara

Rf CPR

1,268128 %

3,448341 %

propriu
7. Gradul de indatorare

Rf CPR = Rf CPR 1 - Rf CPR

Rf CPR = 2,180213 %

1. Influenta modificarii vitezei de rotatie a activului total:

Vt Vt1 Vt0
At0
Pnet0
*

*
*100

At At1 At0 CPR0

Vt0

Vt
(0,606338-0,681815)*3,300088 *0,005636*100 = -0,140382 %
At

2. Influenta modificarii factorului de multiplicare al capitalului propriu:

At
CPR
At
CPR

At 0 Pnet 0
Vt1 At1
*
*

*100
At1 CPR1 CPR0
Vt 0

= 0,606338*(3,805903-3,300088)*0,005636*100 = 0,172853 %

3. Influenta modificarii rentabilitatii neta a veniturilor totale:

Pnet
Vt
Pnet
Vt

Vt1
At1 Pnet1 Pnet0

*100
*

At1 CPR1 Vt1

Vt0

= 0,606338*3,805903*(0,014943-0,005636)*100 = 2,147743 %

Verificare:
Rf CPR =

Pnet
At
Vt
+ CPR + Vt
At

2,180213 = -0,140382+0,172853+2,147743

38

Fig.3.2 Evolutia ratelor de rentabilitate

Concluzie:
Rata rentabilitatii financiare a capitalului propriu a crescut in 2010 fata de 2009 cu
aproximativ 2.18% , datorita cresterii factorului de multiplicare al capitalului propriu in 2010 cu
15,327319 % fata de anul 2009 si in primul rand datorita cresterii rentabilitatii nete a veniturilor
totale in 2010 cu165,205197% in comparatie cu anul 2009 (aceasta avand o influienta majora in
cresterea ratei rentabilitatii de aproximativ 2,14 %), iar viteza de rotatie a activului total a
inregistrat o diminuare dar de numai 0,140382 % avand o influienta nefavorabila asupra ratei
rentabilitatii financiare.

2.4. Analiza ratelor de rentabilitate pe produs

A. Analiza ratelor rentabilitatii resurselor consumate
In analiza factoriala a ratei rentabilitatii resurselor consumate pe produs - r rc , modelul de
analiza propus este:
r rc

pc
* 100
c

39

Schema de analiza:

c
r rc

Tabelul nr.3.18
Nr.

Indicatori

Simbol

crt
3.
4.
5.
6.

Cantitatea vanduta din produsul Motorina

Cost mediu unitar
Pret mediu de vanzare
Rata rentabilitatii resurselor consmate pe produs

q
c
p

r rc

- leiExercitiul financiar
2009

2010

851.000
26,37588
33,814046
28,200636%

1.167.000
29,986386
38,752937
29,235104%

r rc r rc1 r rc 0
r rc

29,235104 28,200636 = 1,034468 lei

1. Influenta modificarii costului mediu unitar:

p0 c1 p0 c0
*100

c
c
1
0

c
c

= (0,127647-0,282006)*100 = - 15,4359 lei

2. Influenta modificarii pretului mediu de vanzare:

p1 c1 p0 c1
* 100

c1
c1

p
p

= (0,292351-0,127647)*100 = 16,4704 lei

Verificare:
r rc c

1,034468 = -15,4359+16,4704
Concluzie:
Rata rentabilitatii resurselor consumate pe produs este independenta de volumul vinzarilor,
marimea ei fiind direct proportionala cu marimea pretului unitar si invers proportionala cu
dimensiunea costului unitar.
Societatea a inregistrat o crestere cu 3.67% a ratei rentabilitatii resurselor consumate pe
produs in perioada analizata(2009-2010), datorita modificarii(cresterii) pretului mediu de
vanzare cu 14,61 % in 2010 fata 2009, ceea ce a dus la o influienta pozitiva a acestuia asupra
ratei rentabilitatii resurselor consmate pe cand costul mediu unitar a influientat negativ rata
40

rentabilitatii resurselor consumate pe produs pentru ca a dus la diminuarea aceseteia cu

15,44lei.

B. Analiza ratelor de rentabilitate comerciale pe produs

In analiza factoriala a ratei rentabilitatii comerciale pe produs - r c , modelul de analiza
rc

propus este:

Schema de analiza:

pc
c
* 100 1 * 100
p
p

p
rc

c
Evolutia ratei rentabilitatii comerciale pe produs dupa modelul prezentat, este corelata cu
pretului mediu de vinzare - p si costului unitar - c.
Daca rata rentabilitatii comerciale este in declin in perioada supusa analizei, se impun
modificari sau imbunatatiri ale politicii de management a intreprinderii; cauza posibila poate fi
cresterea preturilor de vanzare nu tot atat de repede precum costurile, deci ajustarile de ambele
parti trebuie sa fie realizate.
Tabelul nr. 3.19
Nr.

Indicatori

Simbol

crt
1
2
3
4

Cantitatea vanduta din produsul Motorina

Cost mediu unitar
Pret mediu de vanzare
Rata de rentabilitate comerciala pe produs

r c r c1 r c 0
r c

= 22,621643-21,997267 = 0,624376 lei

1. Influenta modificarii pretului mediu de vanzare:

p1 c0
p c0
*100
*100
p1

p0

p
p

= 31,938372-21,997267 = 9,941105 lei

2.Influenta modificarii costului mediu unitar:

41

q
c
p

rc

- leiExercitiul financiar
2009

2010

851.000
26,37588
33,814046
21,997267%

1.167.000
29,986386
38,752937
22,621643%

 p1 c1
p c

*100 1 0 *100
p1
p1

22,621643-31,938372 = -9,316729 lei

Verificare:
r c c

0,624376 = 9,941105-9,316729
Concluzii:
Societatea a inregistrat o crestere cu 2,84% a ratei rentabilitatii comerciale pe produs in perioada
analizata(2009-2010), datorita modificarii pretului mediu de vanzare, care a avut o influienta
pozitiva asupra ratei de rentabilitate comerciala pe produs ducand la o crestere a acesteia cu
aproximativ 9,94 lei.La polul opus s-a aflat costul mediu unitar, care a avut o influienta negativa
asupra ratei de rentabilitate pe produs ducand la o scadere a acesteia cu aproximativ 9,32 lei.
Tabelul nr. 3.20
Nr.

Indicatori

Simbol

crt
1

Rata rentabilitatii comerciale pe produs

Rata de rentabilitate a resurselor consmate pe produs

rc
r rc

- leiExercitiul financiar
2009

2010

21,997267%

22,621643%

28,200636%

29,235104%

Cresterea ratei rentabilitatii comerciale respectiv a resurselor consumate relative

la produsul ales in analiza, este antrenata de scaderea costurilor (influenta predominanta) si
cresterea preturilor de vinzare.
CONCLUZII

e) Descrierea principalelor rezultate ale evalurii activitii societii

n anul 2010 activitatea economico-financiar a Oil Terminal S.A. Constana s-a desfsurat n
baza indicatorilor cuprinsi n Bugetul de Venituri si Cheltuieli rectificat conform
H.G.nr.787/28.07.2010.
Activitatea societii pe parcursul anului 2010 a fost influenat de actuala criz economic ce
a nsemnat o reducere semnificativ a cantitilor de produse realizate n comparaie cu anii
42

precedeni. Cu toate acestea societatea a ncheiat anul 2010 cu profit, s-au respectat toate
prevederile
Contractului Colectiv de Munc (acordarea de ajutoare, prime, salarii achitate la termen, tichete
de
mas, echipamente de protecie, mbuntirea condiiilor de munc).
De asemenea, la data de 31.12.2010 Oil Terminal S.A. Constana nu nregistreaz datorii
restante fa de bugetul statului si bugetul asigurrilor sociale
Dintre evenimentele care pot afecta negativ activitatea Oil Terminal S.A. Constana se pot
evidenia:
- meninerea situaiei de inactivitate a Rafinriei RAFO SA ONESTI;
- cresterea preului gazului metan, materie prim pentru producerea ureanului si
metanolului;
- modernizarea rafinriilor PETROM care vor trece la prelucrarea avansat a ieiului, astfel
nct ultimul produs obinut s fie cocsul de petrol n locul pcurei care n prezent se export;
- scderea rulajului de iei si produse petroliere din cauza crizei economice si financiare
mondiale;
- scderea preurilor pe piaa extern pentru produsele chimice (lesie sod, urean, methanol
c) Prezentarea si analizarea evenimentelor, tranzaciilor, schimbrilor economice care
afecteaz semnificativ veniturile din activitatea de baz
Comparativ cu celelalte terminale, societatea noastr se impune prin:
- dotrile tehnice impresionante care constau n rezervoare cu o capacitate de depozitare
total de circa 1,7 milioane mc, 3 rampe de descrcare cisterne CF, cte una n fiecare depozit, 6
dane petroliere cu adncimi de 12,80 m si o dan ce permite descrcarea navelor cu iei cu
pescaj de
maxim 17,5 m;
- laboratoare n cele trei depozite dotate cu aparatura necesar efecturii de analize
complete la toate produsele manipulate;
- conducte magistrale pentru transportul ieiului ctre toate rafinriile, primirea benzinei si
motorinei de la rafinrii;
- independena energetic, toate cele trei depozite avnd centrale termice proprii pe gaze
naturale;
- flexibilitatea de a trece de la manipularea pe aceeasi instalaie de la un produs la altul, sau
a unor caliti diferite din cadrul aceluiasi produs;
- asigurarea unor lucrri de reparaii, ntreinere, pentru situaii de urgen, cu fore proprii
ale terminalului, ceea ce permite un management corespunztor al situaiilor de urgen, la
costuri
minime;
- managementul stocurilor de produse n sistem unic, centralizat la direcia comercial,
centralizare care corespunde conceptului de mix marketing.
Ca puncte slabe se pot enumera:
- suprafaa mare pe care este ntins Oil Terminal S.A. Constana si distanele mari ntre cele
trei depozite
- capacitile mari de depozitare si zestrea mare a conductelor si stocurilor tehnologice din
rezervoare care fac dificil rularea cantitilor mici de produse de calitate deosebit;
- conducte si rezervoare cu grad mare de uzur avnd n vedere c cele mai noi rezervoare
au fost construite la nceputul anilor 1970;
- gradul redus de automatizare al fluxurilor tehnologice duce la urmrirea produciei n
sistem fizic n locul celui electronic, avnd drept consecin meninerea unui personal numeros
pentru astfel de operaiuni;
- neincluderea terminalului ntr-un circuit internaional, avnd un portofoliu limitat de
clieni externi.
43

Dintre oportunitile de dezvoltare viitoare se pot avea n vedere urmtoarele:

- Construirea conductei ConstanaTrieste de transport a ieiului din zona Mrii Caspice.
La prima ntlnire care a avut loc la Zagreb, n data de 10 iulie 2008, acionarii au semnat
actul constitutiv al companiei de dezvoltare a proiectului PEOP, de construire a oleoductului
Constana-Trieste. Capitalul social al companiei este mprit n 2 100 aciuni, cu o valoare
nominal
de 100 lire sterline/aciune. Din acionariatul companiei fac parte : SC CONPET SA Ploiesti, SC
OIL
TERMINAL SA Constana din Romnia (fiecare deinnd cte 350 aciuni); TRANSNAFTA din
Serbia si JANAF din Croaia (fiecare deinnd cte 700 aciuni). Obiectivul noii societi
constituite
l reprezint desfsurarea de activiti legate de realizarea studiilor necesare si promovrii
proiectului
n scopul atragerii potenialilor investitori pentru construirea oleoductului pan european
ConstanaTrieste. n cursul anului 2009 si 2010 au avut loc o serie de ntlniri si negocieri ntre acionari
cu
privire la realizarea proiectului PEOP.
Totodat, n cursul anului 2010 firmele care au rmas implicate n proiect, respectiv
CONPET SA Ploiesti, OIL TERMINAL SA Constana si TRANSNAFTA din Serbia au constatat
c
n conjunctura actual, proiectul poate fi demarat secvenial. Astfel, s-a propus demararea
proiectului
privind construcia tronsonului de conduct pe distana Pitesti-Pancevo (Serbia), n acest fel
asigurndu-se legtura direct ntre Marea Neagr si Marea Adriatic.
Aceast hotrre a fost adus la cunostina Guvernelor din cele dou ri implicate n proiect,
prin rapoarte ntocmite de ctre cele trei companii.
- Cresterea importului de biodiesel si bioetanol ca urmare a alinierii la legislaia UE care
impune aditivarea benzinei si motorinei cu biocombustibili;
- Importul de metanol avnd n vedere preul sczut comparativ cu cel produs de
Combinatele chimice din Romnia, ca urmare a preului ridicat al gazului metan;
- Deschiderea relaiilor ctre traderii externi si semnarea de noi contracte.
Dintre evenimentele care pot afecta negativ activitatea Oil Terminal S.A. Constana se pot
evidenia:
- meninerea situaiei de inactivitate a Rafinriei RAFO SA ONESTI;
- cresterea preului gazului metan, materie prim pentru producerea ureanului si
metanolului;
- modernizarea rafinriilor PETROM care vor trece la prelucrarea avansat a ieiului, astfel
nct ultimul produs obinut s fie cocsul de petrol n locul pcurei care n prezent se export;
- scderea rulajului de iei si produse petroliere din cauza crizei economice si financiare
mondiale;
- scderea preurilor pe piaa extern pentru produsele chimice (lesie sod, urean, methanol

44

Indicatori din
Contul de
Profit si
Pierdere ai
OIL
TERMINAL
Cifra de
afaceri
Total venituri
Total
cheltuieli
Profit brut
Profit net

2006

2007

2008

2009

2010

121.537.265 123.494.558

134.573.360

127.484.474

132.259.761

122.444.198 128.540.432

136.980.292

131.049.774

134.406.948

120.027.171 119.064.206

135.524.471

129.418.232

130.797.085

1.455.821
1.025.680

1.631.542
738.545

3.609.863
2.008.441

2.417.027
1.560.761

9.476.226
7.496.110

Bibliografie

D.Mrgulescu, Coordonator, Analiza Economico-Financiar a ntreprinderii, Editura

Tribuna Economic, Bucureti, 1994.
Statutul S.C. Koyo Romnia S.A. Alexandria
Feleag N., Ionacu I., Tratat de contabilitate financiar, vol. II, Ed. Economic 1998,
pg.38
45

Vintil G., Gestiunea financiar a ntreprinderii, Ed. Didactic i Pedagogic 1997, pg. 43
[1] Budugan Dorina, Contabilitate i control de gestiune, Sedcom Libris, Iai, 2001.
[2] Dumitrean E., Contabilitate financiar, Vol. II, Ed. Sedcom Libris, Iai, 2002.
[3] Duescu Adriana, Ghid pentru nelegerea i aplicarea Standardelor Internaionale de
Contabilitate, Ed: CECCAR, Bucureti, 2001.
[4] Georgescu N., Robu V., Analiz economico-financiar, ASE, Bucureti, 2001.
[5] Gheorghiu A. (coordonator), Analiza activitii economice a ntreprinderilor, Ed. Didactic
i Pedagogic, Bucureti, 1982.
[6] Ifnescu A., Stnescu C., Bicui A., Analiza economico-financiar, ed. II-a, Ed.
Economic, Bucureti, 1999.
[7] Petrescu Silvia, Diagnostic economic financiar. Metodologie. Studii de caz, Editura
Sedcom Libris, Iai, 2004.
[8] Rusu D., Cuciureanu A., Petrescu Silvia, Dan G., Analiza activitii economice a
ntreprinderilor, Ed.Didactic i Pedagogic, Bucureti, 1979.
[9] Stancu I., Finane. Teoria pieelor financiare. Finanele ntreprinderilor. Analiza i gestiunea
financiar, Ed. Economic, Bucureti, 1996.
[10] Tabr N., Horomnea E., Toma C., Conturile anuale n procesul decizional, Tipo, Moldova,
Iai, 2001.
[11] *** Ministerul Finanelor Publice, Ghid practic de aplicare a Standardelor Internaionale de
Contabilitate, Ed. Economic, Bucureti, 2005.
[12] ***

Ordinul

Ministerului

Finanelor

Publice

nr.1752/2005

pentru

aprobarea

Reglementrilor contabile armonizate cu Directiva a IV-a a CEE i cu Standardele

Internaionale de Contabilitate.

46