Argumentare basm cult Povestea lui Harap-Alb Ion Creang

,,Povestea lui Harap-Alb este un basm cult publicat de Ion Creang n

revista ,,Convorbiri literare la 1 august 1877.
Basmul cult este o specie narativ ampl, cu numeroase personaje
purttoare ale unor valori simbolice, cu aciune implicnd supranaturalul i
supus unor aciuni convenionale, care nfieaz parcurgerea drumului
maturizrii de ctre erou. Conflictul dintre bine i ru se ncheie prin victoria
forelor binelui. Personajele ndeplinesc, prin raportare la erou, o serie
de funcii: antagonist, ajutoare,donatori. Reperele temporale i spaiale
sunt vagi, nedeterminate.
Ion Creang i-a ctigat faima de mare scriitor postum, fiind ncadrat
ntre marii scriitori clasici romni relativ trziu. ntre scrierile sale,
Povestea lui harap-Alb este o creaie complex care depete modelul
basmului tradiional printr-o serie de elemente ce evideniaz originalitatea
scriitorului. Naraiunea la pers a IIIa este realizat de un narator omniscient,
dar nu i obiectiv, deoarece intervine adesea prin comentarii sau reflecii
(Eu sunt dator s v spun povestea i v rog s ascultai...).Spre deosebire
de basmul popular, unde predomin naraiunea, basmul cult presupune
mbinarea naraiunii cu dialogul i cu descrierea. Naraiunea este dramatizat
prin dialoguri, are ritm rapid, realizat prin reducerea descrierilor. Dialogul
are o dubl funcie, ca n teatru: susine evoluia aciunii i ajut la
caracterizarea personajelor. Totodat, n acest basm, autorul insereaz tema
aventurii de iniiere a eroului, basmul dezvoltnd astfel i o problematic
moral.
Tema basmului este triumfului binelui asupra rului dar si iniierea
protagonistului prin parcuregerea probelor .
Motivele narative specifice acestei specii literare sunt: superioritatea
mezinului, mpratul fr urmai, alegerea eroului, nzestrarea acestuia cu
unelete i instrumente magice, interdicia, cltoria, supunerea
prin vicleug, probele, demascarea rufctorului (Spnul), recunoaterea,
pedeapsa, cstoria.
Aciunea se desfoar linear, succesiunea secvenelor narative este
redat prin nlnuire. Timpul i spatiul aciunii sunt vagi i de aici rezult
caracterul universal valabil al intmplrilor prezentate Amu cic era
odat ntr-oar un crai care avea trei feciori. i craiul acela mai avea un
frate mai mare, care era mprat ntr-o altar. (...) ara n care mprea
fratele cel mare era tocmai la o margine a pmntului, iar criia stuilalt

laalt margine. mbinarea dintre real i fabulos se realizeaz nc din

incipit. Reperele spaiale sugereaz dificultatea aventurii eroului, care
trebuie s ajung de la un capt la cellalt al lumii pentru ca in final s fie
apt pentru a deveni mprat.
Ca n orice basm, pot fi recunoscute clieele compoziionale specifice i
sunt direct legate de caracteristicile naraiunii. Formula iniial, Amu cic
era odat, i formula final, i veselia a inut ani ntregi, i acum mai ine
nc., sunt convenii care marcheaz intrarea i ieirea dintr-un spaiu si
dintr-un timp fabulos. Formulele mediane-i merg ei o zi, i merg dou, i
merg 49..., ...i mai merge elct merge...- realizeaz trecerea de la
o secven narativ la alta i ntrein suspansul.
Incipitul este direct cuprinznd n cteva fraze date eseniale despre timp,
spaiu, personaje i intriga aciunii. Finalul este, ca n orice basm, nchis
deoarece eroul se cstorete cu fata mpratului Ro i devine la rndul lui
mprat, ncheindu-i astfel iniierea.
Parcurgerea drumul maturizrii de ctre erou presupune un lan de
aciuni convenionale, momente ale subiectului: o situaie iniial de
echilibru (expoziiunea), o parte pregtitoare, un eveniment care deregleaz
echilibrul iniial (intriga), apariia donatorilor i a ajutoarelor, aciunea
reparatorie, refacerea echilibrului i rsplata eroului (deznodmntul).
Cartea primit de la mpratul Verde, care, neavnd dect fete, are
nevoie de un motenitor la tron, este factorul perturbator al situaiei
iniiale i determin parcurgerea drumului iniiatic de cel mai bun dintre fiii
craiului. Destoinicia fiilor este probat mai nti de crai, deghizat n ursul de
la pod. Podul simbolizeaz trecerea la alt etap a vieii i se face ntr-un
singur sens. Mezinul trece aceast prob cu ajutorul calului nzdrvan, care
d nval asupra ursului.Trecerea podului urmeaz unei etape de pregtire.
Drept rsplat pentru milostenia artat Sfintei Duminici, deghizat n
ceretoare, mezinul primete sfaturi de la aceasta - s ia calul, armele i
hainele cu care tatl su a fost mire pentru a izbndi. Se sugereaz, astfel,
c tnrul va repeta iniierea tatlui n aceleai condiii. Calul va deveni
tovarul i sftuitorul tnrului, dar are i puteri supranaturale: vorbete i
poate zbura devenind astfel un mijloc de transport fantastic. Sfnta
Duminic este un agent al destinului i l determin pe fiul de crai s
priveasc lumea cu ali ochi.
Trecerea podului este urmat de rtcirea n codrul labirint, care devine
si el un obstacol necesar n basm, un generator de piedici pentru c de aici i
face apariia Spnul , omul care instituie opoziia fundamental dintre bine i
ru.
Imaginea fntnii completeaz simbolistica pdurii, putnd avea

semnificaie de coborre n Infern, adic de moarte i nviere. Fiul de crai

dispare sub puterea spnului, renscnd n postura de slug. Schimbarea
numelui reprezint nceputul iniierii spirituale, unde va fi condus de Spn
pentru c acesta este un personaj-instrument care trebuie s realizeze
iniierea protagonistului. Numele de Harap- Alb, bazat pe oximoron,
exprim pe de-o parte statutul de slujitor, iar pe de-alt parte, faptul c
esena moral a tnrului rmne intact, fapt dovedit de-a lungul cltoriei
cnd el respect jurmntul fcut Spnului de a-l sluji.
Ajuni la curtea mpratului Verde, Spnul l supune la trei probe:
aducerea slilor din Grdina Ursului, aducerea pielii cerbului cu cap cu
tot, aa btute cu pietre scumpe, cum se gsesc i a fetei mpratului Ro pt
cstoria Spnului. Primele dou probe le trece cu ajutorul Sfintei Duminici,
care l sftuiete cum s procedeze i i d obiecte magice: pentru urs i d o
licoare cu somnoroas, iar pentru cerb i d obrzarul i sabia lui StatuPalm-Barb- Cot.
A treia prob presupune o alt etap a iniierii, este mai complex i
necesit mai multe ajutoare.Cltoria spre mpratul Ro este cea mai
neobinuit, protagonistul ntlnind alte personaje donatoare i adjuvante:
Criasa furnicilor, Criasa albinelor i tovarii nzdrvani, Geril,
Flmnzil, Setil, Ochil i Psri-Li-Lungil, fiecare dintre acetia
deinnd controlul absolut asupra stihiilor naturii. Harap-Alb d dovad de
pricepere, curaj i nelepciune cnd ajut poporul gzelor. n schimbul
ajutorului su, Criasa furnicilor i Criasa albinelor i ofer fiecare cte o
arip.
Ceata de montri l nsoesc spre a-l ajuta n ncercrile la care este supus
la curtea mpratului Ro. Pentru c s-a artat prietenos i comunicativ, i se
altur Geril, Flmnzil, Setil, Ochil i Psri-Li-Lungil. Dup ce
trece cu bine de ncercrile impuse de mpratul Ro, fata mpratului, o
farmazoan cumplit, impune o ultim prob: calul lui Harap-Alb i
turturica ei trebuie s aduc trei smicele de mr i ap vie i ap moart de
unde se bat munii n capete. Proba fiind trecut de cal, fata l nsoete pe
Harap-Alb la curtea mpratului Verde. Pe drum, eroul se ndrgostete de
fat, dar rmne credincios jurmntului ctre Spn i nu-i mrturisete fetei
adevrata lui identitate. Fata l demasc pe Spn, care l acuz pe Harap-Alb
c a divulgat secretul i i taie capul. n felul acesta l dezleag de jurmnt,
iar rolul Spnului ia sfrit. Calul distruge ntruchiparea rului: zboar cu
dnsul n naltul cerului, i, apoi, dndu-i drumul de acolo, se face Spnul
pn jos praf i pulbere.
Decapitarea eroului este ultima treapt i finalul iniierii, avnd
semnificaia morii iniiatice. nvierea este realizat de ,,farmazoan, cu

ajutorul obiectelor magice aduse de cal. n final, eroul primete recompensa:

pe fata mpratului Ro i mpria unchiului su. Nunta i schimbarea
statutului social confirm maturizarea eroului. Deznodmntul const n
refacerea echilibrului i rsplata eroului.
n basm, sunt prezente numerele magice 3, 12, 24 care sunt semne ale
totalitii. De exemplu, n basm exist 3 probe sau 3 fii ai craiului .
Harap-Alb este personajul principal, protagonistul basmului, n acelai
timp personaj pozitiv i eponim( d titlul operei). Fa de eroul tradiional al
basmului, Harap-Alb este n multe situaii un om obinuit, prnd chiar
neajutorat, faptele eroice aparinnd, cele mai multe, personajelor adjuvante.
Caracterul lui Harap-Alb evolueaz pe parcursul ntregii opere, n
timp ce celelalte personaje sunt tipologii umane reductibile la o trstur
dominant: rul (Spanul), frigurosul (Gerila), mncciosul(Flamanzila), etc.
Harap-Alb nu are puteri supranaturale, dar dobndete prin trecerea
probelor o serie de valori etice necesare unui mprat. Sensul didactic al
basmului este exprimat de Sfnta Duminic: Cnd vei ajunge i tu odat
mare i tare, i cuta s judeci lucrurile de-a fir-a-pr i vei crede celor
asuprii i necjii, pentruc tii acum ce e necazul.
Textul se remarc prin registrul oral, popular al naraiunii, susinut de
formulele adresrii directe,termeni i expresii populare, ziceri tipice,
ilustrnd erudiia paremiologic a scriitorului. Proverbele,zictorile se
introduc frecvent prin expresia Vorba aceea.... Citatul paremiologic
dinamizeaz povestirea,asigur o atmosfer de bun dispoziie i contureaz
viziunea popular asupra ntmplrilor.Oralitatea se marcheaz totodat i
prin expresii onomatopeice, exprimare afectiv prin interogaii,excalmaii i
dativ etic
O alt caracteristic este umorul, dat de exprimarea ironic, mucalit
(s triasc trei zile cu ceade-alaltieri), porecle i apelative caricaturale
(Buzil), scene comice i diminutive cu sens augmentativ(buzioare,
buturic).
n concluzie, Povestea lui Harap-Alb este un basm cult, avnd ca
particulariti: reflectarea concepiei despre lume a scriitorului, umanizarea
fantasticului, individualizarea personajelor, umorul i specificul limbajului.
ns, ca orice basm, pune n eviden idealul de dreptate, adevr i cinste.

Caracterizarea personajului principal

Harap-Alb este protagonistul eponim al basmului care se incadreaza intr-o
tipologie inedita,conturata pe baza unor trasaturi definitorii. In jurul lui graviteaza
intreaga actiune, tanarul fiind prezent in toate momentele subiectului.
Titlul neobisnuit al basmului evidentiaza dubla personalitate a eroului prezentata
printr-o identitate reala, de tanar print, si una aparenta, de sluga a spanului. Experienta
dura traita de Harap-Alb sugereaza traversarea unei stari de initiere,de la inocenta pana
la maturizarea spirituala a celui ce va deveni imparat.
Ion Creanga a modificat radical personalitatea eroului din basmul traditional,
umanizandu-l .Fiul cel mic al craiului nu detine puteri supranaturale, poarta caciula
taraneasca , isi loveste calul cu o cruzime nefireasca si se plange de feicare data cand
trebuie sa treaca probele la care este supus de Span.
Fiul cel mic al cariului a luat decizia de a-si incerca norocul, dupa ce fratii lui n-au
izbutit sa treaca de proba-cursa intinsa de tatal lor imbracat in blana de urs pentru a le
verifica voinicia. Scopul era ca sa poata ajunge la fratele sau, Verde Imparat, pentru a-i
urma la tron,deoarece acesta avea doar fete.
Tanar harnic, omenos, prietenos si milostiv Harap-Alb detine virtuti consacrate in
sistemul etic popular. Insusirile realiste ale personajului principal reies, pe de o parte, din
caracterizarea directa. Chair de la inceputul basmului, naratorul obiectiv reda imediat
naivitatea protagonistului :,, fiul craiului, boboc in felul sau la treburi de aiste
Actiunea contribuie si ea la caracterizarea indirecta a personajului prin fapte,
comportament si relatii cu celelalte personaje. Pentru adolescentul dornic de a deveni
imparat, momentul cheie este intalnirea cu Sfanta Duminica,deghizata in cersetoare,care
il roaga sa o miluiasca.Tanarul print isi demonstreaza calitatile oferind ajutor dezinteresat
si celor mai umile fiinte. Sfanta Duminica, personaj supranatural, isi va arata
generozitatea sufleteasca dezvaluind suparatului print destinul exceptional care il
asteapta si necesitatea parcuregerii de catre protagonist a unui ritual de initiere: Putin
mai este si ai saajungi imparat cum n-a mai stat altul pe fata pamantului,asa de mare si
deputernic.A doua recompensa consta in sfatul oferit tanarului de a cere tatalui sau
hainele de ginere, armele de lupta si calul alaturi de care avusese atatea victorii in
tinerete. Numai astfel se va produce un transfer de eroism de la tata catre fiul care ii va
repeta performantele.
Demnitatii, sensibilitatii, blandetii si milosteniei, Harap-Alb le
va adauga rabdarea si staruinta in refacerea hainelor uzate si a armelor ruginite. Pe baza
acestor trasaturi, protagonistul este caracterizat in mod indirect prin atitudine si
comportament. Desi la inceput mezinul este lovit in adancul sufletului de refuzul tatalui
sau care il considera nepregatit pentru o asemenea experienta complexa, mai tarziu ii va
aduce parintelui sau cea mai mare multumire sufleteasca demonstrand ca are calitatile
necesare unui viitor imparat.

Increzator in propria reusita, Harap-Alb va asculta sfaturile parintesti inainte de a

pasi in padurea labirint si isi propune sa le respecte cu sfintenie. Drumul catre imparatia
unchiului sau este lung si eroul simte apasarea singuratatii.La un moment dat se
rataceste si il intalneste pe Span. Inteligent, abil,f atarnic simuland prietenia, Spanul il
inseala pe naivul calator inchizandu-l in fantana, ii preia identitatea craiasca sub
amenintarea cu moartea
Realizand ca incalcarea sfatului parintesc presupune asumarea consecintelor, HarapAlb manifesta respect fata de cuvantul dat chiar si in relatia tensionata cu Spanul si spera
in triumful binelui si al adevarului. In incercarile primejdioase la care este supus de omul
span, Harap-Alb nu ramane singur,ci este permanent ajutat de calul credincios si Sfanta
Duminica si de micile vietati personificate pe care le salveaza(furnicile si albinele)
precum si de cei 5 colosi, fiinte himerice dominate de o singura trasatura de caracter
ingrosata : Gerila, Setila, Flamanzila, Ochila si Pasari-Lati-Lungila.
Prin relatiile de apropriere stabilite cu lumea acestor personaje, Harap-Alb este
caracterizat in mod indirect demonstrand prietenie si spirit de intrajutorare. Astfel tanarul
a invatat ca omul nu poate invinge de unul singur si ca un sprijin important poate primi
si de la fiinta cea mai modesta. Personajul cel mai nazdravan al basmului, calul,
marturiseste stapanului sau ca ar fi putut de mult sa-l pedepseasca pe spanul cel rau,insa
l-a tolerat fiindca si unii ca acestia sunt trebuitori pe lume cateodata pentru ca facpe
oameni sa prinda la minte. Sfanta Duminica ajuandu-l pe erou in incercarile vietii ii
explica necesitatea de a alterna izbanda cu esecul si de a cunoaste suferinta umana
pentru ca numai asa cand va ajunge mare va crede celor asupriti si necajiti.
Iubitor de viata si oameni, bun si corect, Harap-Alb, desi print,se comporta
asemenea unui om obisnuit si ajuta in drumul sau pe fiintele grotesti din calea carora fug
toti de groaza. El li se adreseaza ca unor oameni obisnuiti, fiind astfel caracterizat in mod
indirect si prin limbaj. Purtandu-i recunostinta, toti cei pe care ii ajuta ii devin tovarasi
credinciosi, il sprijina in confruntarile cu Imparatul Ros si cu fiica acestuia.
Desi este actantul principal al unei lumi fabuloase in care stapaneste miraculosul,
Harap-Alb nu detine puteri supranaturale, fiind caracterizat prin insusiri specific umane:
istetime, darzenie, mila, prietenie, vitejie, perseverenta,ciuda. Refuzul tatalui sau il
raneste si il face sa se ascunda in gradina palatului si sa planga cu amaraciune.
Prin capacitatea de a depasi multiplele probe la care este supus, tanarul dobandeste o
serie de calitati morale necesare unui imparat. Harap-Alb isi redobandeste in final
conditia sociala de print, se casatoreste cu fata Imparatului Ros care a invatat sa-l
pretuiasca si ocupa tronul batranului sau unchi. Asadar drumul initierii protagonistului
ramane un exemplu formativ pentru orice tanar obisnuit, indiferent de epoca.