Capitolul 1 Definitii generale

aplicare a unui standard - utilizarea standardului n sfera produciei, comerului i n alte

domenii;
autoritate de reglementare - organ central de specialitate al administraiei publice sau alt
organ responsabil de elaborarea sau adoptarea, n limitele competenei sale, a reglementrilor
tehnice;
cod de bun practic - document care recomand reguli sau proceduri de proiectare, fabricare,
instalare, ntreinere ori utilizare a echipamentelor, construciilor sau produselor;
document normativ - document care specific reguli, linii directoare sau caracteristici pentru
diferite genuri de activiti sau pentru rezultatele acestora. Termenul "document normativ" se
refer la standarde, la codurile de bun practic, la reglementrile tehnice etc.;
infrastructur a calitii - ansamblul de entiti care desfoar activiti n domeniul
standardizrii, metrologiei, evalurii conformitii, acreditrii i asigurrii calitii, activiti
necesare dezvoltrii tehnologiilor, produciei, serviciilor i comerului;
organism de standardizare - organism care desfoar activitate de standardizare la nivel
naional, regional sau internaional, a crui principal funcie, n conformitate cu statutul su,
este elaborarea, aprobarea sau adoptarea de standarde ce snt puse la dispoziia publicului;
organism naional de standardizare - organism de standardizare recunoscut la nivel naional,
nvestit cu dreptul de a deveni membru naional al organizaiilor internaionale i regionale de
standardizare;
parte interesat - autoritate, agent economic sau alt entitate, care aplic ori intenioneaz s
aplice un standard;
prestandard - document adoptat de organismul naional de standardizare pe un termen limitat
i pus la dispoziia publicului n scopul de a beneficia de experiena obinut prin aplicarea lui la
elaborarea unui standard;
prezumie de conformitate - presupunere, n vigoare pn la demonstrarea contrariului, a
faptului c un produs sau un serviciu corespunde cerinelor specificate n reglementarea tehnic
aplicabil;
program de standardizare program de lucru al unui organism de standardizare, care conine
lista de teme ce fac obiectul lucrrilor de standardizare;
referin direct la standarde n reglementrile tehnice - referin la standarde conform creia
singurul mijloc de a satisface condiiile respective dintr-o reglementare tehnic este de a fi n
conformitate cu standardele citate ca referin;

referin indirect la standarde n reglementrile tehnice - referin la standarde conexe

conform creia unul din mijloacele de a satisface condiiile respective dintr-o reglementare
tehnic este de a fi n conformitate cu aceste standarde;
referin datat (la standarde) - referin la standarde prin identificarea unuia sau mai multor
standarde specifice n aa fel nct revizuirile ulterioare ale acestor standarde s fie aplicabile
doar n cazul modificrii reglementrii tehnice;
referin nedatat (la standarde) - referin la standarde prin identificarea unuia sau mai
multor standarde specifice n aa fel nct revizuirile ulterioare ale acestor standarde s fie
aplicabile fr a se impune necesitatea modificrii reglementrii tehnice;
specificaie tehnic - condiie cuprins ntr-un document care stabilete caracteristicile unui
produs sau serviciu (cum ar fi: nivelul de calitate, de performan, de securitate sau dimensiunile,
inclusiv cerinele privind denumirea cu care produsul este plasat pe pia), precum i cerinele
fa de terminologie, simboluri, ncercri i metode de ncercare, fa de ambalare, marcare sau
etichetare, fa de procedurile de evaluare a conformitii. Termenul "specificaie tehnic" se
refer, de asemenea, la metodele i procesele de producie;
standard - document stabilit prin consens i aprobat de un organism recunoscut, care prevede,
pentru utilizri comune i repetate, reguli, prescripii i caracteristici comune referitoare la
diverse activiti sau rezultatele acestora, n scopul obinerii unui grad optim de ordine ntr-un
context dat . Aplicarea standardului este voluntar;
standard naional - standard adoptat de organismul naional de standardizare i pus la dispoziia
publicului;
standard internaional - standard adoptat de o organizaie internaional de standardizare i
pus la dispoziia publicului;
standard european - standard adoptat de o organizaie european de standardizare i pus la
dispoziia publicului;
standard de firm - document normativ, elaborat i aprobat de un agent economic, ce prescrie
condiiile tehnice pe care trebuie s le ndeplineasc un produs fabricat sau un serviciu prestat de
acest agent economic;
standard conex - standard naional care transform cerinele eseniale, stabilite n
reglementarea tehnic respectiv, n specificaii tehnice pentru produsele i serviciile din
domeniul reglementat i confer prezumia de conformitate cu cerinele eseniale stabilite n
reglementarea tehnic aplicabil;
standardizare - activitate ce stabilete, pentru probleme reale sau poteniale, prevederi
destinate unei utilizri comune i repetate, n scopul obinerii unui grad optim de ordine ntr-un
context dat;
2

standardizare naional - standardizare desfurat la nivelul unei ri.

Caracterul facultativ al standardului se argumenteaza astfel:

elaborarea lui se face prin acordul liber consimtit al partilor interesate:
producatori, comercianti, consumatori si administratia publica;
este elaborat prin consens de cei care il doresc sa fie aplicat de toti care il vor;
obligativitatea standardelor ar fi o bariera in calea comertului;
agentii economici nu au aceleasi posibilitati tehnice de realizare a produselor si
serviciilor.
Concepte de baza:

activitate complexa de elaborare a unor documente de referinte (standarde);

activitate de uniformare planificata a unor produse si servicii efectuata in

comun de factorii interesati in folosul general;

promoveaza rationalizarea si asigurarea calitatii in economie, tehnica, stiinta,

administratie pentru cresterea securitatii oamenilor si produselor;

contribuie la cresterea calitatii in toate sectoarele vietii.

Ofera:

increderea utiliatorului in produse;

protectia consumatorului;

protectia muncii;

protectia mediului inconjurator;

Capitolul 2 Coninutul si rolul unui standard

Standardele variaz ca i caracter, subiect sau volum. Acestea includ mai multe discipline:
ncepnd cu toate aspectele tehnice, economice i sociale ale activitii umane i ncheind cu
toate disciplinele de baz cum ar fi limbajul, matematica, fizica etc.

Sunt coerente i consecvente : standardele sunt elaborate de ctre comitetele tehnice care
sunt coordonate de ctre un organism specializat i asigur depirea barierelor dintre
diferitele domenii de activitate i diferite politici comerciale;

Rezult din participare : standardele reflect rezultatele activitii desfurate n comun

ce implic toate prile competente i sunt validate prin consens pentru a reprezenta toate
interesele relevante: productori, utilizatori, laboratoare, autoriti, consumatori etc.

Sunt procese active : standardele se bazeaz pe experiena real i conduc la rezultate

materiale n practic (produse att bunurile, ct i serviciile, metodele de ncercare
etc.); ele stabilesc un compromis ntre cele mai ridicate nivele de progres i
constrngerile economice ale timpului;

Sunt actualizate : standardele sunt revizuite periodic sau dup cum dicteaz
circumstanele pentru a le asigura actualitatea i, de aceea, evolueaz mpreun cu
progresul social i tehnologic;

Au statut de referine n contracte comerciale i n instan n cazul unei dispute;

Au recunoatere naional sau internaional : standardele sunt documente care sunt

recunoscute ca valabile la nivel naional, regional sau internaional, dup caz;

Sunt disponibile pentru oricine : standardele pot fi consultate i achiziionate fr

restricie.

Ca regul general, standardele nu sunt obligatorii, acestea avnd o aplicare voluntar. n

anumite cazuri, implementarea poate fi obligatorie (cum ar fi n domeniile legate de securitate,
instalaii electrice sau n contracte publice).
Un standard reprezint un nivel de experien i tehnologie care face ca prezena industriei n
elaborarea sa s fie indispensabil.
Acesta este un document de referin folosit, n special, n contextul contractelor publice sau n
cadrul comerului internaional, pe care se bazeaz majoritatea contractelor comerciale.

Standardele sunt folosite de ctre industriai ca i referin indiscutabil ce simplific i clarific

relaiile comerciale dintre partenerii economici.
Standardele sunt documente care se folosesc din ce n ce mai mult n jurispruden.
Pentru factorii economici, standardele sunt:

Un factor de raionalizare a produciei : standardul face posibil stpnirea

caracteristicilor tehnice, pentru a satisface clientul, pentru a valida metodele de fabricaie,
pentru creterea productivitii, dnd un sentiment de securitate operatorilor i
instalatorilor;

Un factor de clarificare a tranzaciilor : n faa unei oferte supraaglomerate de produse

sau servicii, care pot avea valori practice extrem de diferite, existena sistemelor de
referin faciliteaz o mai bun evaluare a ofertelor i reducerea incertitudinilor, ajut la
definirea necesitilor, optimizeaz relaiile cu furnizorii, elimin necesitatea unor
ncercri suplimentare;

Un factor de inovare i dezvoltare a produselor : participarea la activitatea de

standardizare favorizeaz anticiparea i prin aceasta asigur progresul simultan al
produselor. Standardele au un rol favorabil n inovare datorit transferului de cunotine;

Un factor de transfer al noilor tehnologii : standardizarea faciliteaz i accelereaz

transferul de tehnologie n domeniile care sunt eseniale att pentru companii, ct i
pentru persoane fizice (noi materiale, sisteme de informare, biotehnologie, produse
electronice, fabricarea integratelor pentru computere CIM etc.)

Un factor pentru selectarea strategic a companiilor : participarea la standardizare

nseamn introducerea soluiilor adaptate la competena unei companii i echiparea acelei
companii pentru a putea concura ntr-un mediu economic competitiv. Asta nseamn s
acionezi n spiritul standardizrii, nu s supori costurile.

Capitolul 3 Obiectivele standardizarii

a)

asigurarea si imbunatatirea calitatii produselor / serviciilor:

standardele cuprind toate proprietatile produselor, necesare pentru producerea si

comercializarea lor;
precizeaza valorile minime ale fiecarei proprietati;
cuprind:
-

metode de analiza si incercari;

metodologia receptiei calitatii marfurilor;

ambalarea, pastrarea, transport;

marcarea si etichetarea.

standardele sunt cele mai bune surse de documentare in domeniul calitatii:

-

cai de reducere a pierderilor datorate non calitatii dar si supra

calitatii la nivel micro macro economic;

se asigura protectia consumatorilor si a mediului inconjurator;

se modifica in functie de progresul tehnico stiintific;

standardele ISO 9000:2000 (sistem de managementul calitatii) contribuie la ridicare

calitatii produselor / serviciilor.
b)

rationalizarea economica prin: tipizare, unificare si modulare:

tipizare = stabilirea unei game rationale de tipuri si marimi ale produselor dupa

necesitatile clientilor, intr-o perioada de timp.

functiile tipizarii:

selectiva = limitarea gamei sortimentale la nivel minim, prin

eliminarea tipurilor destinate sa satisfaca aceleasi nevoi dar care
au caractere constructive diferite.

constructiva = diversificare sortimentala prin folosirea unui

numar restrans de elemente constructive de baza care se pot
combina multiplu.

contribuie la solutionarea optima a celor tendinte de unificare si diversificare;

numarul optim de tipuri de produse dintr-o grupa de marfuri se stabileste in functie de
cheltuielile in productie si exploatare
unificare = consta in solutinoarea dimensiunilor tip ale elementelor structurale (piese,
subasamblate) pentru utilizarea a cel putin doua produse dintr-o serie sau familie de produse.
familie de produse = grupuri de marfuri similare compuse dintr-un element de baza si mai
multe variante tip, caracterizate printr-un grad ridicat de unificare, asigurandu-se
interschimbabilitatea pieselor.
modulare = corelarea dimensiunilor unor componente unificate constructiv (modul), care
pot fi combinate in mai multe variante rezultand produse diversificate care satisfac nevoi diferite.
Exemplu: mobila moderna, ambalaj.
c)

facilitatea schimbului de : marfuri si informatii tehnico stiintifice:

stabilirea unui limbaj comun intre partenerii de afaceri:
-

tehnologia adoptata;

simbolizari, codificari;

marcarea, etichetarea etc..

se evita litigiile si confuziile in circulatia marfurilor prin stipulare in contracte a

standardului de referinta;

extinderea utilizarii standardelor si in alte domenii:

-

marketing;

cercetare;

managementul calitatii;

servicii (turism, transport, etc.);

comert.

fara standarde nu exista comert tehnologiile internationale care nu pot fi tratate decat
la nivel international.

Capitolul 4 Tipuri de standarde

Se pot meniona patru tipuri mari de standarde:

Standarde de prescripii fundamentale care se refer la terminologie, metrologie,

convenii, semne i simboluri etc.

Standarde pentru metode de ncercare i pentru analiz care msoar caracteristicile;

Standarde care definesc caracteristicile unui produs (standard de produs) sau a unei
specificaii pentru un serviciu (standarde pentru activiti de servicii) i pragurile de
performan ce trebuie atinse (utilizare adecvat, interfaa i interschimbabilitatea,
sntate, securitate, protecia mediului, contracte standard, documentaia ce nsoete
produsele sau serviciile etc.);

Standarde de organizaie care se refer la descrierea funciilor unei companii i la relaiile

dintre acestea, ct i la structurarea activitilor (managementul i asigurarea calitii,
mentenana, analizele de valoare, logistica, managementul calitii, managementul
proiectelor sau al sistemelor, managementul produciei etc.)
dupa continut:
-

standarde de produs / servicii;

standarde generale;

standarde terminologice;

incercari;

procese;

date.

dupa nivelul de standardizare:

-

standarde de firma;

standarde profesionale;

standarde nationale;
9

standarde regionale (UE);

standarde internationale.

dupa principalii operatori ai standaridizarii:

-

intreprinderi de marfuri si servicii;

administrare nationala, ministere: industrie, agricultura,

transport, mediu etc.

laboratoare de analiza si incercari;

consumatori;

sindicate etc.

Standarde pentru calitatea serviciilor: necesitatea elaborarii standardelor de terminologie.

Exemplu: responsabilitate, transparenta, incredere, calitate ca punct de referinta.
Nevoia de standarde in servicii: transport, turism, educatie, sanatate, banci si
administratie publica.
Standarde pentru calitatea serviciilor in turism:
Obiectiv urmarit:
definirea unui nivel de calitate atractiv de turism pentru un segment de
clienti si pentru obtinerea unei marci distincte;
adaptarea standardelor si pentru intreprinderilor si institutiile care au
legaturi diferite sau indirecte ale turismului.
Exemplu: drumuri, transport, comert, muzee.
Scopul standardizarii in tursim:
elaborarea unor normative de referinta;
obtinerea ununi consens cu partile interesate;
10

evaluarea cazarii prin numarul stelelor;

evaluarea activa din turism.
Principiile de baza a standardizarii:
activitatea voluntara;
publicitate;
participarea tuturor factorilor interesati;
uniformitatea: cuprinde toate domeniile;
veridicitatea: reflecta realitatea;
aplicarea in interes general;
luarea in considerarea a nivelului tehnicii;
luarea in considerarae a situatiei economice;
internationalitate: comertul mondial fara bariere tehnice.
Efectele standardizarii:
terminologia: explicata prin definitii sintetice, pentru facilitatea intelegerii;
sistematizarea: optimizarea informatiilor din diferite domenii: informatica,
comert electronic;
siguranta: standardele cuprind reguli de securitate pentru ca riscul limita sa
nu fie depasit;
ergonomie: crearea conditiilor de munca prin luarea in consideratie a
datelor antropometrice, fiziologice, psihologice;
managementul calitatii: totalitatea actiunilor de conducere a calitatii,
planificare, asigurare si control de calitate;
protectia mediului inconjurator;
11

Capitolul 5 Ciclul de viata al standardului

n general, un standard cuprinde apte etape majore:
Identificarea necesitilor partenerilor : analiza pe sector a gradului de adecvare i a fezabilitii
tehnico-economice a activitii normative pe baza a dou ntrebri hotrtoare: Standardul va
asigura un plus tehnic i economic n sector? Exist i sunt disponibile cunotinele necesare
pentru elaborarea unui standard?
Programarea colectiv: strategie de gndire pe baza necesitilor identificate i a prioritilor
definite de ctre toi partenerii, apoi luarea deciziei de a se introduce n programul de lucru al
organizaiei implicate;
Elaborarea proiectului de standard de ctre prile interesate, reprezentate de experi (inclusiv
productori, distribuitori, utilizatori, consumatori, administraie, laboratoare etc., dup caz),
lucrnd mpreun n cadrul comitetelor tehnice;
Consensul experilor privind proiectul de standard;
Validarea : consultare la nivel internaional i/sau naional, dup caz, sub forma unei anchete
publice, ce implic toi partenerii economici pentru a avea asigurarea c proiectul de standard
este conform interesului general i nu ridic alte obiecii majore. Finalizarea textului proiectului
de standard;
Aprobarea textului pentru a fi publicat ca standard;
Revizuirea : aplicarea tuturor standardelor repre-zint obiectul unei evaluri efectuate n mod
regulat de ctre organismul de standardizare n ceea ce privete relevana, ceea ce face posibil
detectarea la timp a unui standard ce trebuie adaptat la alte necesiti. Dup revizuire, un
standard poate fi confirmat fr schimbri, poate merge n continuare la revizuire sau poate fi
anulat.

12

Capitolul 6 Standardizarea internationala

Din 14 pn 26 octombrie 1946, n Londra a avut loc ntrunirea de organizaii naionale de norme
din 25 de ri. Acolo s-a hotrt organizarea unei noi organizaii, n care ISA(eng. International
Federation of the National Standardizing Associations) nfiinat n 1926 dar care i-a oprit
activitatea n anul 1942 i UNSCC (eng. United Nations Standards Coordinating Committee).
Aceast nou organizaie numindu-se ISO, i-a preluat activitatea n data de 23 februarie 1947.
Organizaia reprezint peste 150 de ri, unde fiecare ar are un reprezentant. Limbile oficiale
sunt engleza i franceza.
Chiar dac ISO se autodefinete ca organizaie non guvernamental, capacitatea sa de a elabora
standarde care pot deveni referinte de legi prin acorduri i tratate face ca aceast organizaie
s fie mult mai puternic dect multe alte ONG-uri. Participanii au n compunere un organism
de standardizare pentru fiecare ar membr la care pot participa i principalele corporaii.
ISO coopereaz strns cu Comisia Electrotehnic Internaional (IEC), care este responsabil
pentru standardizarea echipamentelor electrice i electronice.
Standardele ISO sunt adoptate, traduse i difuzate n Romnia de ASRO - Asociaia de
Standardizare din Romnia (fostul IRS) care particip prin specialiti n cadrul comitetelor
tehnice internaionale ale ISO.
ISO este sigla pentru International Organization for Standardization.
Standardele ISO sunt numerotate, i au un format de tipul: "ISO 99999:yyyy: Titlul", unde
"99999" este numrul standardului, "yyyy" este anul publicrii, i "Titlul" descrie obiectul. De
exemplu, familia de standarde ISO 9000 este format intr-o serie de standarde referitoare la
sistemul de management al calitii, care urmresc asigurarea satisfaciei clienilor si obtinerea
de produse i servicii conforme.
importanta a crescut datorita: tendintei de mondializare a pietei si interconectare
dintre productie si comercializare;
dezvoltarea sistemelor globale de telecomunicatii;
aparitia sistemului deschis de interconectare al I.S.O.;
transfer de tehnologie si experienta intre tarile dezvoltate si in curs de dezvoltare.

13

Facilitati de standarde internationale:

obtinerea de produse de calitate superioara la preturi acceptabile.
asigurarea unui cadru corespunzator pentru protectia vietii, sanatatii, mediului.
simplificarea produselor pentru o mai buna utilizare a lor.
asigurarea unei game sorto- tipo dimensiunii pentru reducerea costurilor.
cresterea eficientei distributiei si facilitarea desfasurarii mentenantei in utilizare.

14

Capitolul 7 Organizatii internationale de standardizare

ISO;
comisia electrotehnica internationala (CEI);
uniunea internationala a telecomunicatilor (ITU);
comisia codex alimentarius;
federatia internationala pentru aplicarea standardelor (IFAM).

Obiectivele ISO
Obiectivele ISO potrivit statutului su, este de a favoriza dezvoltarea standardizrii pe plan
mondial, n scopul facilitii schimburilor de produse i servicii ntre ri i pentru dezvoltarea
cooperrii n domeniul activitilor intelectuale, tiinifice, tehnice i economice.
Iniial, ISO a urmrit raionalizarea unui numr mare de standarde contradictorii n domeniile
industrial i comercial, elaborate de-a lungul anilor n diferite ri. n prezent, activitatea sa este
mult mai complex, concretizndu-se n:
organizarea coordonrii i unificarea standardelor naionale;
elaborarea de standarde internaionale, coninnd prescripii comune, susceptibile de a fi utilizate
la nivel naional i internaional;organizarea
schimbului de informaii ntre ri, privind activitatea de standardizare;
cooperarea cu alte organizaii internaionale n domeniul elaborrii standardelor.
Pn n prezent, ISO a elaborat 11000 de standarde internaionale.
b) Desfurarea lucrrilor ISO
ISO este administrat de un Consiliu, care decide structura tehnic a acesteia i accept, n
vederea publicrii, standardele internaionale elaborate de comitetele tehnice.
Lucrrile ISO se desfoar prin 2000 de comitete tehnice (Technical Committees TC). Decizia
de nfiinare a unui comitet este luat de Consiliul ISO, iar domeniul sau de activitate este
aprobat de Biroul tehnic al ISO, n numele Consiliului. Comitetele tehnice pot nfiina, la rndul
lor, subcomitete (Subcommittees -SC) i grupe de lucru (Working Groups WG), pentru
rezolvarea unor probleme specifice.

15

Aceste comitete acoper, n prezent, majoritatea domeniilor industriei, precum i sectoare ale
tiinei, agriculturii, sntii, ca de exemplu: TC22automobile, TC20-aeronautic, TC67industria petrolului i gazelor naturale, TC38-produse textile, TC34- produse agricole, TC47chimie, TC122 ambalaje, TC176-managementul i asigurarea calitii, TC207 managementul
de mediu, etc.
n activitatea ISO sunt implicai i circa 3000 de experi voluntari.
Pentru facilitarea desfurrii activitii de standardizare i pentru o mai bun reflectare, n
aceast activitate, a cerinelor unor domenii specifice, n cadrul ISO au fost nfiinate o serie de
comitete consultative:
Comitetul pentru evaluarea conformitii (Committee on Conformity Assessment CASCO);
Comitetul pentru politica consumatorului (Committee on Consumer Policy COPOLCO);
Comitetul pentru dezvoltare (Development Committee DEVCO);
Comitetul pentru informare (Committe on Information INFCO);
Comitetul pentru materiale de referin (Committee on Reference Materials REMCO);
Comitetul pentru pricipiile standardizrii (Committee on Standardization Principles STACO);
Participarea la lucrrile acestor comitete este deschis tuturor comitetelor tehnice interesate, n
calitate de membrii participani sau de observatori.
Comitetul pentru evaluarea conformitii (CASCO) a fost nfiinat n anul 1970, n urmtoarele
scopuri principale:
studierea mijloacelor de evaluare a conformitii produselor, proceselor, serviciilor i
sistemelor calitii, cu standardele sau cu alte documente de referin;
elaborarea de ghiduri internaionale referitoare la ncercri, inspecii i la certificarea
produselor, proceselor i serviciilor, ca i pentru evaluarea sistemelor calitii, laboratoarelor de
ncercri, organismelor de inspecie i de certificare;
Comitetul pentru politica consumatorului (COPOLCO) a fost nfiinat n anul 1978, obiectivele
sale fiind urmtoarele:
16

 studierea mijloacelor prin care consumatorii s fie ajutai s beneficieze de standardizare i s

participe la activitatea de standardizare naional i internaional;
promovarea, din perspectiva standardizrii, a informrii, formrii i proteciei consumatorilor;
facilitarea schimbului de experien privind participarea consumatorilor la activitatea de
standardizare naional i internaional;
asigurarea unei legturi permanente cu comitetele ISO ale cror lucrri se refer la subiecte
care prezint interes pentru consumatori.
c) Elaborarea unui standard ISO
Un standard internaional este rezultatul acordului intervenit ntre comitetele membre ale ISO.
Elaborarea unui asemenea standard presupune parcurgerea urmtoarelor etape mai importante
(fig.1).

17

 formularea propunerii i aprobarea ei de ctre comitetul tehnic corespunztor, nscriindu-se n

programul de lucru al acestuia;
elaborarea unui proiect al comitetului (Committe Draft CD), document distribuit pentru
analiz membrilor comitetului;
dac membrii comitetului sunt de acord cu proiectul, acesta este remis secretariatului central,
pentru a fi nregistrat ca proiect de standard internaional (Draft International Standard DIS);
aprobarea standardului prin vot (un standard este aprobat dac 75% dintre comitetele membre
ale Consiliului au votat n acest sens);

18

 redactarea final a standardului (lund n considerare observaiile formulate de comitetele

membre);
aprobarea publicrii standardului, de ctre Consiliul ISO;
publicarea standardului n catalogul ISO.
Un standard internaional poate fi utilizat ca atare, sau poate fi aplicat dup preluarea lui ca
standard naional. Preluarea standardelor internaionale n coleciile naionale de standarde este
voluntar.
Comisia Codex alimentarius:

apartine ONU pentru alimentatie si agricultura (FAO) si organizatii mondiale a

sanatatii;
133 de tari membre;

scopul: elaboreaza norme de recomandare pentru tarile membre privind cerintele:

hrana, igiena alimentara, aditivi, pesticide, etc.

rolul: de a facilita comertul international si de a asigura santatea consumatorului.

Codex Alimentarius este de exemplu o colecie de standarde alimentare adoptate la nivel

internaional, care au ca scop declarat protecia sntii consumatorilor i asigurarea practicilor
corecte n comerul alimentar. Codex Alimentarius cuprinde standarde pentru toate alimentele,
fie ele preparate, semipreparate sau crude i pentru distribuia ctre consumator, prevederi n
ceea ce privete igiena alimentar, aditivi alimentari, reziduuri de pesticide, factori de
contaminare, etichetare i prezentare, metode de analiz i prelevare. n realitate, Codex
Alimentarius intenioneaz s pun n afara legii orice metod alternativ n domeniul sntii
cum ar fi terapiile naturiste, folosirea suplimentelor alimentare i a vitaminelor i tot ceea ce ar
putea constitui mai mult sau mai puin un potenial concurent pentru industria chimiei
farmaceutice.
IFAM:

este o asociatie tehnico stiintifica a organizatilor din diferite tari;

pentru punerea in practica a standardelor: nationale, regionale, internationale;

coordoneaza activitatile de instruire in domeniul standardizarii;

organizeaza conferinte, simpozioane, pentru aplicarea standardelor;

19

are grupe de lucru pentru economia standerdelor si managementul calitatii etc.

Standardele armonizate = suport al comertului liber international in perspectiva

mondializarii.

pentru acest scop trebuie ca procedurile de evaluare a conformitatii sa fie

compatibile, recunoscute, mutual intre partenerii de afaceri;

armonizarea presupune ca o firma sa vanda produse / servicii oriunde in lume fara

costuri suplimentare pentru certificare;

este necesar aplicarea standardelor ISO 9000;

tendinta de globalizare impune un rol, din ce in ce mai important al standardului

ca baza impartiala de acceptare internationala a produselor / serviciilor;

organizarea mondiala a comertului a elaborat acordul asupra obstacolelor in calea

comertului din care rezulta ca: mondializarea comertului face necesar crearea
unui sistem global al standardului.

20