ANOMIE SI DEVIANTA COMPORTAMENTALA

MULTIPLE CHOICE
1.

Termenul de devianta a fost lansat in limbajul stiintific de catre:

1 R.K. Merton
2. E. Durkheim
3. C. Lombroso
a.
b.
c.

1
2
3

2.

Care este definitia psihologica a deviantei:

1. reactie normala a oamenilor normali, plasati in conditii anormale
2. incalcarea normelor scrise si nescrise ale societatii
3. ansamblul comportamentelor indreptate asupra normelor de conduita sau a
ordinii institutionale
a.
b.
c.

1
2
3

3. Care este definitia sociologica a deviantei:

1. reactie normala a oamenilor normali, plasati in conditii anormale

2. incalcarea normelor scrise si nescrise ale societatii
3. ansamblul comportamentelor indreptate asupra normelor de conduita sau a
ordinii institutionale
a.
b.
c.

1
2
3

4. Cand o persoana incalca din cand in cand o norma (depaseste limita de viteza admisa in

localitati) avem de a face cu:

1. devianta pozitiva
2. devianta primara
3. devianta secundara
a.
b.
c.

1
2
3

5. Cand o persoana este etichetata ca devianta, ca urmare a stabilizarii comportamentului

deviant spunem ca avem de a face cu:

1. devianta pozitiva
2. devianta primara
3. devianta secundara
a.
b.
c.

1
2
3

6. Datorita faptului ca devianta nu poate fi analizata in afara contextului social, se afirma

caracterul:
1. universal
2. normal
3. relativ
a.
b.
c.

1
2
3

7. . Cand o persoana se sustrage stereotipurilor conformitatii, spunem ca avem de a face cu:

1. devianta pozitiva
2. devianta primara
3. devianta secundara
a.
b.
c.

1
2
3

8. Mecanismul prin care un sistem social se imunizeaza fata de devianti, se numeste:

1. devianta tolerata
2. stigmatizarea
c. naturalizarea
a.
b.
c.

1
2
3

9. Situatia in care trebuintele/interesele individului vin in conflict cu interesele grupului si cu

autoritatea pe care acesta o reprezinta este:

1. o forma de progres a societatii
2. o forma de devianta
3. o forma de adaptare a individului
a.
b.
c.

1
2
3

10. Cand conduita unui elev impiedica pe ceilalti colegi sa participe la procesul de invatare

spunem ca avem de-a face cu:

1. un act de indisciplina
2. devianta scolara
3. cu inadaptare scolara
a.
b.
c.

1
2
3

11. Care dintre factorii de mai jos reprezinta una dintre cauzele individuale (psihologice)

frecvente ale indisciplinei:

1. tipul de scoala
2. dorinta de a comunica ceva
3. programul scolar
a.
b.
c.

1
2
3

12. Care dintre factorii de mai jos reprezinta una dintre cauzele pedagogice frecvente ale

indisciplinei:
1. nevoia de aprobare
2. dorinta de a comunica ceva
3. curriculumul neacvat intereselor elevilor

a.
b.
c.

1
2
3

13. Violenta simbolica se refera la:

1. lipsa compatibilitatii intre valorile scolii si valorile societatii

2. lipsa compatibilitatii intre valorile scolii si valorile familiei
3. lipsa compatibilitatii intre valorile scolii si valorile familiei
a.
b.
c.

1
2
3

14. Forma specifica de inselaciune, prin care un anumit elev sau student prezinta drept

rezultatul propriului efort de invatare oserie de cunostinte pe care nu le-a asimilat,

imprumutandu-le ad-hoc din diverse surse, este :
1. o forma de adaptare scolara
2. o forma de inadaptare scolara
3. o forma de devianta scolara
a.
b.
c.

1
2
3

15. Conduita evazionista suprema este.

1. absenteismul
2. suicidul
3. fuga de acasa
a.
b.
c.

1
2
3

16. Printre factorii frecvent invocati in fobia de scoala se enumera:

1. esecurile scolare repetate

2. educatia din familie
3. imaginea de sine saraca

a.
b.
c.

1
2
3

17. Fuga de la scoala este interpretata mai ales ca o problema:

1. emotionala
2. sociala
3. pedagogica
a.
b.
c.

1
2
3

18. Distrugerea care are ca scop obtinerea unor avantaje materiale se numeste:

1. vandalism tactic
2. vandalism achzitiv
3. vandalismul ca joc
a.
b.
c.

1
2
3

19. Vandalismul este o conduita specifica:

1. adolescentilor de sex masculin din clase defavorizate care traiesc in marile orase
2. adolescentilor de sex masculin favorizate care traiesc in marile orase
3. adolescentilor de sex masculin din clase defavorizate care traiesc in mediul rural

a.
b.
c.

1
2
3

20. Teoriile care explica comportamentul deviant pe baza predeterminarii genetice sunt teorii:

1. analitice
2. sociale
3. biologice
a.
b.
c.

1
2
3

21. Conform teoriei lui Bandura privind comportamentul agresiv:

1. indivizii se nasc cu repertorii preformate ale comportamentului agresiv

2. indivizii invata comportamentul agresiv
3. indivizii invata comportamentul agresiv pe baza instinctului
a.
b.
c.

1
2
3

22.

Regulile scrise elaborate de autoritati sunt:

1. norme formale
2. norme prescriptive
3. norme prosprective
a.
b.
c.

1
2
3

23.

Regulile nescrise dar subintelese sunt:

1. norme formale
2. norme informale
3. norme prosprective
a.
b.
c.

1
2
3

24.

a.
b.
c.

Care dintre urmatoarele comportamente preprezinta o regula prospectiva:

1.A nu fuma in incinta scolii
2. A respecta regulamentul scolar
3. A purta uniform daca regulementul scolar prevede acest lucru

1
2
3

25.

. Care dintre urmatoarele comportamente preprezinta o regula informala:

1. A nu fuma in incinta scolii
2. A nu jigni colegii
3. A respecta regulamentul scolar
a.
b.
c.

1
2
3

26.

Normele sunt cele care prin functiile si caracteristicile lor asigura:

1. buna functionare a societatii prin reglementarea raporturilor dintre
oameni
2. Buna adaptare a oamenilor
3. Buna functionare a oamenilor
a.
b.
c.

1
2
3

27.

Intre societate si scoala se realizeaza o relatie de:

1. cauzalitate circulara
2. complementarietate
3. interdependenta
a.
b.
c.

1
2
3

28.

a.
b.
c.

Dificultatile in diminuarea deviantei scolare sunt generate de :

1. imposibilitatea eliminarii etichetarii
2. contextul anomic specific sistemului educativ
3. cauzalitatea complexa a deviantei

1
2
3

29.

Distrugerea blazonului scolii reprezinta:

1. devianta secundara
2. un act de violenta
3. un act de vandalism
a.
b.
c.

1
2
3

30.

La scoala elevii se confrunta cu :

1. alte reguli
2. o alta imagine despre adult
3. alte modalitati de relationare
a.
b.
c.

1
2
3

31.

Familia contribuie la:

1. socializarea secundara
2. socializare primara
3. socializare primara sisecundara
a.
b.
c.

1
2
3

32.

La scoala elevii se confrunta cu :

1. alte reguli
2. o alta imagine despre adult
3. alte modalitati de relationare
a.
b.
c.

1
2
3

33.

Familia contribuie la:

a. socializarea secundara
b. socializarea primara
c. socializarea primara si secundara
a.
b.
c.

1
2
3

34.

Variabile obiective ale deviantei scolare sunt:

1. organizarea clasei
2. stilul profesorului
3. personalitatea profesorului
a.
b.
c.

1
2
3

35.

Teoriile care afirma ca la baza deviantei sta conflictul cultural sunt teorii.
1. sociologice
2. economice
3. analitice
a.
b.
c.

1
2
3

36.

Teoriile care afirma ca la baza deviantei sta saracia sunt teorii.

1. sociologice
2. economice
3. analitice
a.
b.
c.

1
2
3

37. Teoriile care accentueaza ideea ca anumite caracteristici fizice si carcteristici

temperamentale ar induce devianta, sunt terorii:

1. sociologice
2. analitice
3. constitutionale
a.
b.
c.

1
2
3

38. Conform teoriilor constitutionale, comportamentul deviant coreleaza cu structura:

1. mezomorfa
2.endomorfa
3. ectomorfa
a.
b.
c.

1
2
3

39. . Identitatea sociala se dobandeste in:

1. mediul familial
2. mediul scolar
3. in societate
a.
b.
c.

1
2
3

40. Grupul scolar asigura preponderent satisfacerea nevoii de :

1. integrare sociala
2. definire individuala
3 comunicare
a.
b.
c.

1
2
3

41. Metodele de predare-invatare pot contribui la aparitia conduitelor de devianta scolara cand

1. sunt interactive
2. sunt personalizate
3. genereaza competitie
a.
b.
c.

1
2
3

42. Metodele de predare-invatare pot contribui la aparitia conduitelor de devianta scolara cand

:
1. sunt interactive
2. sunt santardizate
3. genereaza cooperare
a.
b.
c.

1
2
3

43. Evaluarea poate sta la originea comportamentului deviant atunci cand:

1. este obiectiva
2. este folosita ca o modalitate de razbunare
3. este folosita ca un prilej de devoltare
a.
b.
c.

1
2
3

44. In spatele unui comportament indisciplinat se poate ascunde:

1. dorinta de a comunica ceva

2. dorinta de a supara profesorul
3. dorinta de autodefinire
a.
b.
c.

1
2
3

45. Democratizarea scolii se exprima in:

1. cresterea tolerantei
2. acceptarea comportamentului deviant
3. drepturile elevului
a.
b.
c.

1
2
3

46. Comportamentul prin care un anumit elev sau student prezinta drept rezultatul propriului

efort de invatare o serie de cunostinte pe care nu le-a asimilat, imprumutandu-le ad-hoc din
diverse surse, reprezinta:
1. o forma de devianta scolara
2. o forma de comportamentu adaptativ
3. o forma de conduita evazionista
a.
b.
c.

1
2
3

47. La elevii mici fuga de la scoala este:

1. expresia fobiei de scoala

2. expresia afirmarii de sine
3. expresia dorintei de a scapa de un conflict afectiv
a.
b.
c.

1
2
3

10

48. la elevii mari fuga dela scoala este:

1. expresia fobiei de scoala

2. expresia afirmarii de sine
3. expresia dorintei de a scapa de un conflict afectiv
a.
b.
c.

1
2
3

49. Printre caracteristicile elevilor cu fobie de scoala intalnim:

1. timiditate fata de profesor

2. somatizarea anxietatii
3. izolare
a.
b.
c.

1
2
3

50. Printre caracteristicile elevilor cu fobie de scoala intalnim:

1. timiditate fata de profesor

2. teama cand se apropie de scoala
3. izolare
a.
b.
c.

1
2
3

51. Fuga dela scoala este.

1. mai frecventa la fete

2. mai frecventa la baieti
3. prezenta in egala masura atat la fete cat si la baieti
a.
b.
c.

1
2
3

52. Absenteismul debuteaza cu:

1. esec scolar
2. episoade de fuga de la scoala
3. conflicte cu profesorii
a.
b.
c.

1
2
3

11

53. Absenteismul poate fi provocat de:

1. incompatibilitate dintre cerintele individului si societate

2. incompatibilitatea dintre cerintele individului si oferta educationala
3. incompatibiliotatea dintre asteptarile individului si cerintele societatii
a.
b.
c.

1
2
3

54. Scoala cu cel mai redus nivel de absenteism prezinta urmatoarele caracteristici:

1. absenta incidentelor violente si a cazurilor de indisciplina grava

2. comunicarea profesor-elevi eficienta
3. pedepse corporale aplicate pentru a da exemplu
a.
b.
c.

1
2
3

55. Scoala cu cel mai redus nivel de absenteism prezinta urmatoarele caracteristici:

1. prezenta incidentelor violente si a cazurilor de indisciplina grava

2. profesorii sunt punctuali si motivati si capabili sa-i motiveze pe elevi
3. pedepse corporale aplicate pentru a da exemplu
a.
b.
c.

1
2
3

56. Scoala cu cel mai redus nivel de absenteism prezinta urmatoarele caracteristici:

1. prezenta incidentelor violente si a cazurilor de indisciplina grava

2. profesorii nu sunt punctuali si motivati si capabili sa-i motiveze pe elevi
3. se mentine neschimbata componenta clasei si a echipei didactice
a.
b.
c.

1
2
3

57.

Furtul becurilor de pe holul scolii,in scopul de a le utiliza acasa este:

1. vandalism ca joc
2. vandalism achizitiv
3. vandalism vindicativ
a.
b.
c.

1
2
3

12

58.

Spargerea usii de la cancelarie dupa ce elevii au primit note mici este:

1. vandalism ca joc
2. vandalism achizitiv
3. vandalism vindicativ

a.
b.
c.

1
2
3

59.

. Distrugerea siglei scolii este:

1. vandalism tactic
2. vandalism achizitiv
3. vandalism vindicativ
a.
b.
c.

1
2
3

60.

Desenele cu grafiti de pe peretii scolii reprezinta:

1. vandalism malitios
2. vandalism achizitiv
3. vandalism tactic
a.
b.
c.

1
2
3

61.

Distrugerea scaunelor din autobuzul cu care elevii vin la scoala este:

1. vandalism ca joc
2. vandalism achizitiv
3. vandalism vindicativ
a.
b.
c.

1
2
3

13

62.

Desenele de pe bancile elevilor reprezinta:

1. vandalism ca joc
2. vandalism achizitiv
3. vandalism vindicativ
a.
b.
c.

1
2
3

63.

Elevii care recurg la acte de vandalism se caracterizeza prin:

1. toleranta redusa la frustare
2. stima de sine mare
3. nivel bunde autocontrol
a.
b.
c.

1
2
3

64.

Elevii care recurg la acte de vandalism se caracterizeza prin:

1. toleranta la frustare
2. stima de sine slaba
3. nivel bun de autocontrol
a.
b.
c.

1
2
3

65.

Elevii care recurg la acte de vandalism se caracterizeaza prin:

1. toleranta la frustare
2. stima de sine mare
3. nivel scazut de autocontrol
a.
b.
c.

1
2
3

66.

Vandalismul in scoala poate fi interpretat ca:

1. o cale de a depasi plictiseala
2. un mod de a fi
3. o modalitate de adaptare
a.
b.
c.

1
2
3

14

67.

Vandalismul in scoala poate fi interpretat ca:

1. o modalitate de razbunare
2. un mod de a fi
3. o modalitate de adaptare
a.
b.
c.

1
2
3

68.

Lovirea unui coleg este:

1. o agresiune fizica indirecta
2. o agresiune verbala directa
3. o agresiune fizica directa
a.
b.
c.

1
2
3

69.

Distrugerea scaunului profesorului este:

1. o agresiune fizica indirecta
2. o agresiune verbala directa
3. o agresiune fizica directa
a.
b.
c.

1
2
3

70.

Distrugerea caietului/manualului unui coleg este:

1. o agresiune fizica indirecta
2. o agresiune verbala directa
3. o agresiune fizica directa
a.
b.
c.

1
2
3

71.

Distrugerea perdelelor clasei dupa ora de dirigentie este:

1. o agresiune fizica indirecta
2. o agresiune verbala directa
3. o agresiune fizica directa
a.
b.
c.

1
2
3

15

72. Refuzul de a vorbi cu cineva este:

1. o agresiune verbala indirecta

2. o agresiune verbala directa
3. o agresiune pasiva verbala directa
a.
b.
c.

1
2
3

73.

Impiedicarea unui coleg mai mic de a intra pe poarta scolii reprezinta:

1.o agresiune activa verbala indirecte
2. o agresiune pasive fizice directe
3. o agresiune pasive fizice indirecte
a.
b.
c.

1
2
3

74.

A ameninta un coleg reprezinta:

1.o agresiune activa verbala directa
2. o agresiune pasive fizice directe
3. o agresiune pasive fizice indirecte
a.
b.
c.

1
2
3

75.

Cea mai frecventa conduita devianta este.

1. violenta
2. vandalismul
3. absenteismul
a.
b.
c.

1
2
3

76.

Calomnia reprezinta o:
1.o agresiune activa verbala indirecte
2. o agresiune pasive fizice directe
3. o agresiune pasive fizice indirecte
a.
b.
c.

1
2
3

16

77. Refuzul de a scrie in timpul orei reprezinta:

1.o agresiune activa verbala indirecte

2. o agresiune pasive fizice directe
3. o agresiune pasive fizice indirecte
a.
b.
c.

1
2
3

78. Surse ale violentei institutionale:

1. competitia
2. conflictul
3. cooperarea
a.
b.
c.

1
2
3

17