Você está na página 1de 10

Tema 7. Primarul. Primria.

Secretarul consiliului local


1.Desemnarea i alegerea primarului
2.Atribuiile primarului i viceprimarilor
3.Obligaiile i responsabilitatea primarului
4.Statutul secretarului consiliului local i a delegatului stesc

Cuvinte cheie: primar, primarie, secretarul consiliului local, viceprimar, delegatul satesc.

1.Desemnarea i alegerea primarului


Primarul este eful administraiei publice locale. Primarul particip la edinele consiliului local i are
dreptul s se pronune asupra tuturor problemelor supuse dezbaterii.
Primarul i viceprimarii cad sub incidena Legii privind statutul alesului local.
Consiliul local, la propunerea primarului, decide instituirea funciei de viceprimar i stabilete
numrul de viceprimari care vor asista primarul n exercitarea atribuiilor sale.
n funcia de viceprimar poate fi aleas orice persoan, inclusiv din rndul consilierilor.
Viceprimarii exercit atribuiile stabilite de primar i poart rspundere n conformitate cu legislaia
n vigoare.
Confirmarea legalitii alegerii primarului i validarea mandatului acestuia se fac n condiiile Codului
electoral.
Validarea sau invalidarea mandatului de primar se aduce la cunotin public, se comunic oficiului
teritorial al Cancelariei de Stat i se prezint de ctre un judector la prima edin sau, dup caz, la
o edin extraordinar a consiliului.
n caz de invalidare a mandatului de primar, se organizeaz alegeri noi n condiiile Codului
electoral.

2.Atribuiile primarului i viceprimarilor


Pornind de la domeniile de activitate ale autoritilor administraiei publice locale de nivelul nti,
stabilite la art.4 alin.(1) din Legea privind descentralizarea administrativ, primarul exercit n
teritoriul administrat urmtoarele atribuii de baz:
a) asigur executarea deciziilor consiliului local;
b) propune, n condiiile legii, organigrama i statele primriei, schema de salarizare a
personalului acesteia i le supune aprobrii consiliului local;
c) numete, stabilete atribuiile i nceteaz raporturile de serviciu sau de munc cu efii de
subdiviziuni, de servicii, de ntreprinderi municipale din subordinea autoritii administraiei publice
locale respective, personalul primriei, conduce i controleaz activitatea acestora, contribuie la
formarea i reciclarea profesional;

d) stabilete atribuiile viceprimarului (viceprimarilor);


e) asigur elaborarea proiectului de buget local al unitii administrativ-teritoriale pe urmtorul an
bugetar i a contului de ncheiere a exerciiului bugetar i le prezint spre aprobare consiliului local;
f) exercit funcia de ordonator principal de credite al satului (comunei), oraului (municipiului);
verific, din oficiu sau la cerere, ncasarea i cheltuirea mijloacelor de la bugetul local i informeaz
consiliul local despre situaia existent;
g) rspunde de inventarierea i administrarea bunurilor domeniului public i celui privat ale satului
(comunei), oraului (municipiului), n limitele competenei sale;
h) exercit, n condiiile legii, supravegherea activitilor din trguri, piee, oboare, parcuri, spaii
verzi, locuri de distracie i agrement i ia msuri operative pentru buna lor funcionare;
i) propune consiliului local schema de organizare i condiiile de prestare a serviciilor publice de
gospodrie comunal, ia msuri pentru buna funcionare a serviciilor respective de gospodrie
comunal;
j) conduce, coordoneaz i controleaz activitatea serviciilor publice locale, asigur funcionarea
serviciului stare civil, a autoritii tutelare, contribuie la realizarea msurilor de asisten social i
ajutor social;
j1) asigur elaborarea studiilor de fezabilitate i propune spre aprobare listele bunurilor i
serviciilor de interes public local pentru realizarea proiectelor de parteneriat public-privat;
j2) asigur monitorizarea i controlul realizrii proiectelor de parteneriat public-privat n care
autoritatea administraiei publice locale particip n calitate de partener public;
k) elibereaz autorizaiile i licenele prevzute de lege;
l) asigur securitatea traficului rutier i pietonal prin organizarea circulaiei transportului, prin
ntreinerea drumurilor, podurilor i instalarea semnelor rutiere n raza teritoriului administrat;
l1) asigur nregistrarea i evidena troleibuzelor, a ciclomotoarelor, a mainilor i a utilajelor
autopropulsate utilizate la lucrrile de construcii sau agricole, care nu se supun nmatriculrii,
precum i a vehiculelor cu traciune animal, n corespundere cu regulamentul-tip aprobat de
Guvern;
m) asigur repartizarea fondului locativ i controlul asupra ntreinerii i gestionrii acestuia n
unitatea administrativ-teritorial respectiv;
n) reprezint colectivitatea local n relaiile cu alte autoriti publice, persoane fizice sau juridice
din ar sau din strintate, precum i n instanele judectoreti, n condiiile legii; semneaz actele
i contractele ncheiate n numele colectivitii locale, cu excepiile prevzute de lege;
o) prezint consiliului local, anual i ori de cte ori este necesar, rapoarte cu privire la situaia
social-economic a satului (comunei), oraului (municipiului);
p) nregistreaz asociaiile obteti care intenioneaz s activeze n unitatea administrativteritorial respectiv;
q) exercit, n numele consiliului local, funciile de autoritate tutelar, supravegheaz activitatea
tutorilor i a curatorilor;
r) coordoneaz activitatea de asisten social privind copiii, persoanele n etate, invalizii, familiile
cu muli copii, familiile afectate de violen intrafamilial, alte categorii de persoane socialmente
vulnerabile, sprijin activitatea asociaiilor obteti de utilitate public din teritoriul satului (comunei),
oraului (municipiului);
s) asigur elaborarea planului general de urbanism i a documentaiei de urbanism i amenajare
a teritoriului i le prezint spre aprobare consiliului local, n condiiile legii;

t) constat nclcrile legislaiei n vigoare comise de persoane fizice i juridice n teritoriul


administrat, ia msuri pentru nlturarea sau curmarea acestora i, dup caz, sesizeaz organele de
drept, acestea fiind obligate s reacioneze cu promptitudine, n condiiile legii, la solicitrile
primarului;
u) ia msuri de interzicere sau de suspendare a spectacolelor, reprezentaiilor sau altor
manifestri publice care contravin ordinii de drept sau bunelor moravuri, care atenteaz la ordinea i
linitea public;
v) propune consiliului local consultarea populaiei prin referendum n probleme locale de interes
deosebit, ia msuri pentru organizarea acestor consultri;
x) ia, n comun cu autoritile centrale de specialitate i cu serviciile publice desconcentrate ale
acestora, msuri de prevenire i diminuare a consecinelor calamitilor naturale, catastrofelor,
incendiilor, epidemiilor, epifitotiilor i epizootiilor i, n acest scop, dispune, cu titlu executoriu,
mobilizarea, dup caz, a populaiei, agenilor economici i instituiilor publice din localitate;
y) sprijin colaborarea cu localiti din alte ri, contribuie la extinderea cooperrii i a legturilor
directe cu acestea.
Primarul, n calitatea sa de autoritate public local executiv, exercit i alte atribuii prevzute de
legislaia n vigoare sau ncredinate de consiliul local.

3.Obligaiile i responsabilitatea primarului

4.Statutul secretarului consiliului local i a delegatului stesc


Satul din care nu au fost alei consilieri n consiliul local alege un delegat stesc, care apr i
reprezint interesele satului n autoritile administraiei publice locale, precum i n alte autoriti.
Delegatul stesc este ales la adunarea general a locuitorilor cu drept de vot ai satului, cu votul
majoritii celor prezeni.
Alegerea delegatului stesc se face n prezena primarului sau a viceprimarului unitii administrativteritoriale respective. La adunarea general trebuie s participe cel puin o treime din locuitorii cu
drept de vot ai satului.
Alegerea delegatului stesc se face pe durata mandatului consiliului. Adunarea general a
locuitorilor satului, n condiiile alin.(2) i (3), poate accepta demisia sau poate hotr revocarea
delegatului stesc.
La decizia consiliului local, delegatul stesc poate fi remunerat din bugetul local.
Delegatul stesc exercit urmtoarele atribuii principale:
a) particip la edinele consiliului local;
b) aduce la cunotin locuitorilor satului deciziile consiliului i dispoziiile primarului;
c) acord sprijin autoritilor administraiei publice locale n realizarea msurilor ce in de
interesele satului respectiv;
d) prezint propuneri de realizare a unor obiective economice, social-culturale i de rezolvare a
altor probleme ce in de interesele satului;

e) urmrete modul n care administraia public local rezolv problemele satului care l-a delegat
i informeaz despre aceasta populaia.
n cazul n care consiliul sau primarul preconizeaz s emit acte care, n viziunea delegatului
stesc, contravin intereselor satului din a crui parte a fost ales, delegatul poate propune amnarea
adoptrii lor pentru a se consulta cu locuitorii satului.
ecretarul consiliului local este i secretar al satului (comunei), oraului (municipiului). Candidatul la
funcia de secretar se va selecta pe baz de concurs. Persoana numit, n condiiile prezentei legi,
n funcia de secretar trebuie s fie liceniat al unei faculti (secii) de drept sau de administraie
public.
Prin derogare de la alin.(1), n cazul n care, dup anunarea repetat a concursului pentru ocuparea
funciei vacante de secretar al consiliului local, nu au parvenit solicitri de la persoane cu studiile
respective, la concurs poate fi admis un absolvent al unei alte faculti (secii) sau o persoan care
urmeaz studiile superioare.
Numirea n funcie a nvingtorului concursului pentru ocuparea funciei de secretar, organizat n
conformitate cu legislaia n vigoare, se face la prima edin a consiliului local, dup anunarea
rezultatelor concursului.
Prevederile alin.(1) se aplic numai n cazul n care funcia de secretar este vacant. Vacana
intervine n cazul ncetrii raporturilor de serviciu ale secretarului, conform Legii nr.158-XVI din 4
iulie
2008
cu
privire
la
funcia
public
i
statutul
funcionarului
public.
Secretarul se bucur de stabilitate n funcie i cade sub incidena Legii nr.158-XVI din 4 iulie 2008
cu privire la funcia public i statutul funcionarului public.
Modificarea, suspendarea i ncetarea raporturilor de serviciu ale secretarului se face, n condiiile
legii, prin decizie a consiliului. Evaluarea performanelor profesionale ale secretarului se face de
ctre primar, n baza deciziei consiliului
Pe durata concediului sau a unei lipse ndelungate a secretarului pe motive ntemeiate, consiliul
local poate mputernici un alt funcionar din cadrul primriei s ndeplineasc toate atribuiile
secretarului sau unele din ele.
Concediul anual i se acord secretarului n temeiul dispoziiei primarului.

Tema 8. Administraia public a municipiului Chiinu


1.Consideraii generale privind autoritile administraiei publice prin care se realizeaz
autonomia local a municipiului Chiinu
2.Componena i atribuiile Consiliului Municipal, Primriei Municipiului, Preturei.
3.Statutul primarului municipiului Chiinu, pretorului, secretarului consiliului local i cel al
consiliului municipal Chiinu

Cuvinte cheie: municipiu, consiliul Municipal,primarie, pretura, pretor, secretarul consiliului


municipal

1.Consideraii generale privind autoritile administraiei publice prin care se realizeaz


autonomia local a municipiului Chiinu

Municipiul Chiinu este organizat n subdiviziuni administrativ-teritoriale numite sectoare, orae i


sate (comune).
Administrarea public a municipiului Chiinu se realizeaz de ctre consiliul municipal, consiliile
sectorale, oreneti i steti (comunale), ca autoriti deliberative, i de ctre primarul general al
municipiului Chiinu, primarii sectoarelor, satelor (comunelor) i oraelor, ca autoriti executive.
Organizarea i funcionarea autoritilor administraiei publice ale municipiului Chiinu se
reglementeaz, n mod corespunztor, de prevederile prezentei legi referitoare la autoritile
administraiei publice locale de nivelurile nti i al doilea, precum i de prevederile Legii privind
statutul municipiului Chiinu.
Consiliul municipal Chiinu, consiliile sectorale, oraeneti i steti (comunale), primarul general
al municipiului Chiinu i primarii sectoarelor, oraelor i satelor (comunelor) se aleg n condiiile
Codului electoral.

2.Componena i atribuiile Consiliului Municipal, Primriei Municipiului, Preturei.


Consiliul municipal Chiinu se constituie din 51 de consilieri.
Consiliile sectorale ale municipiului Chiinu se constituie din urmtorul numr de consilieri:
Botanica - 25, Buiucani - 23, Centru - 23, Ciocana - 23, Rcani - 25.
Municipiul Chiinu are un primar general i 4 viceprimari. Viceprimarii se aleg n condiiile art.14 i
26.
Sectoarele municipiului Chiinu au cte un primar i doi viceprimari. Viceprimarii sectoarelor
municipiului Chiinu se aleg n condiiile art.31.
Consiliul municipal i consiliile sectorale ale municipiului Chiinu se constituie, funcioneaz i pot fi
dizolvate n condiiile art.13, ale capitolului II seciunea a 3-a, ale art.25 i 48, care se aplic n mod
corespunztor.
n fiecare sector al municipiului Chiinu, primarul general numete, n condiiile legii, un pretor, care
este reprezentant al primarului general.
Pretorul este asistat de un aparat de lucru, denumit pretur. Personalul preturii este compus din
funcionari publici, supui reglementrilor Legii nr.158-XVI din 4 iulie 2008 cu privire la funcia
public i statutul funcionarului public, i personal contractual, care desfoar activiti auxiliare,
supus reglementrilor legislaiei muncii.
Organigrama, statele de personal ale subdiviziunilor instituite n sectoare, precum i regulamentele
preturilor se aprob de Consiliul municipal Chiinu, la propunerea primarului general.
n activitatea sa, pretorul se conduce de legislaia n vigoare, de dispoziiile primarului general i de
regulamentul preturii.

3.Statutul primarului municipiului Chiinu, pretorului, secretarului consiliului local i cel al


consiliului municipal Chiinu

tema: autoritatile executive locale.


1. Primarul alegerea mandatul si statutul.
2. Atributiile primarului.
3. Actele primarului.

4. Primaria si atributiile ei.


5. Presedintele raionuluui. Alegerea mandatul si statutul.
6. Atributiile presedintelui raionului.
7. Secretarul consiliului local si atributiile lui.
1.))))) in anul 1864 dupa ce a fost adoptata legea populara, pentru prima data a fost
infiintzata insittutia primarului, aceasta institutie avea atributie de organ executiv, care era ales
de catre persoanele cu drept de vot al comunei, si era confirmat de catre prefect, la momentul
acela primarul avea o functie dubla, adica de administratie locala, si de reprezentant al
guvernului in comuna.
Primarul era responsabil de administrarea si apararea proprietatii comunale de control
administrativ, precum si al aparatului administrativ, al comunei, precum si de reprezentare a
intereselor,populatiei.
In perioada imperiului rus, functia de primar, era indeplinita de catre starostele satului, iar
in perioada sovietica aceasta functie era indeplinita de presedintele sovietului satesc care
reprezenta statul in teritoriu, dar tot o data avea menirea de aparare a intereselor satului, prin
legea din 1994, organizarea institutiei primarului a fost dirijata si determinata de principiul
autonomiei locale, deoarece conform acestui principiu, primarii erau alesi de catre locuitorii
satului, insa in anumite conditii primarul putea fi numit, de presedintele republicii, si in aceiasi
perioada primarii mai erau tot odata presedinti ai consililor executive, denumite ulterior primaria.
organele executive, aveau atributii, de organizare administrativa, supraveghere si control asupra
bunurilor, si asupra mijloacelor financiare a statului.
In anul 1998 institutia primarului este definita ca autoritate executiva, aleasa prin vot
universal egal direct sectret si liber esprimat, si asupra institutiei date pot fi aplicate principiile
generale care sunt caracteristice, unui anumit stat de drept si democratic. Legea din anul 2003,
defineste institutia primarului, ca o autoritate reprezentativa. A populatiei a unei unitati
administrativ teritoriale, precum si autoritatea executiva, a consiliuilui local, care este ales prin
vot universal secret si liber exprimat. Prin legea din 2006, actuala. Primarul este definit ca o
autoritatte reprezentativa a populatiei, dintro unitate administrativ teritoriala, precum si este seful
administratiei publice locale.
Pentru alegrea primarului in r.,. Este aplicat sistemul majoritar, care este utilizat cu marea
majoritate a statului in regim democratic. La alegere invinge candidatul care a acumulat.
Tema.
1. Fundamentarea
legea fundamentala adica constitutia prevede dreptul de proprietate in articolele 9, 46 si
127, care la rindul sau stabilesc principiile fundamentale privind proprietatea, dreptul de
proprietate privata si protectia acestra, la fel si ocrotirea proprietatii care este atribuita in
gestiunea statului. Legislatia r.m. Inclusiv legea cu privire la proprietate prevede notiunea
proprietatii private si proprietatii publice,
reesind din norma legala proprietatea publica include atit proprietatte de stat cit si
proprietatea municipala.
Proprietatea municipala sau a unitatilor administrativ teritotiale include totalitate
bunurilor mobile si imobile care sunt destinate satisfacerii intereselor generale, atit a unitatii
administrativ teritoriale cit si a intregii colectivitati. Dreptul de proprietate municipala se
considera un drept ce este chemat sa asigure efcientza si capacitatea autoritatilor publice locale,
de asi realiza autoritatile publice locale, potrivit codului civil. Art 296. Bunuriloe unitatilor
administrativ teritoriale pot face parte atit din domeniul public cit si din domeniul privat.
Legislatia r.m. Stabileste ca proprietatea publica a unitatilor administrativ teritoriale este
constituita din patrimoniul ce apartine respectivei unitati care sunt de uz sau interes public,
destinata satisfacerii intereselor generale. Ale colectivitatilor locale. Aceste bunuri conform legii

cu privire la proprietate au un regim juridic special adica sunt inalienabile, imprescriptibile,


reesind din legislatie, aceste bunuri pot fi doar transmise in administrare, date in arenda, sau
concesionate insa in stricta respectare a legislatiei in viguare.
Din categoriile bunurilor domeniului privat, parcuri strazi piete,
in ceia ce priveste bunurile domeniului privat a unitatii administrativ teritoriale fac parte
bunurile ca nu prezinta un interes public general. Nu se deosebesc de bunurile proprietate privata
a pers fizicce si juridice. Acest drept de proprietate din domeniul privat, se supune regimului
juridic de drept comun.
Dreptul de proprietate municipala poate fi dobindit prin urmatoarele modalitati.
1. Pe cale naturala
achizitii publice,
transmiterea prop pub a stat in prop publica a unitatii administrativ teritoriale
prin expropriere,
in baza hotaririi instantei judecatoresti
prin donatii
prin obtinerea de venituri si bunuri.
Bunurile proprietate municipala sunt supuse inventarierii si evidentei si de catre unitatile
administrativ teritoriale sunt tinute urmatoarele registre,
1. Registrul bunurilor imobile a proprietatii municipale.
2. Registru de evidentza a gospodariilor.
3. Registru de evidenta a fondurioor fixe.
4. Registru de evidenta a bunurilor imobile.
5. Registru de evidentza a bunurilor materilale.
Reglementarea dreptului de proprietate municipala.
Indezvoltarea reglementarii constitutionale, legislatorul a adoptat o serie de acte
normlative prin care se identifica dreptul de proprietate municipala ca un drept menit sa asigura
eficientza si capacitatea autoritatilor, proprietatea unitatilor administrativ teritoriale se poate
manifessta prin 2 aspecte si anume domeniul public si domeniul privat. Principalele acte
normative care reglementeaza dr de prop municipala si autoritatilor administrativ teritoriale este
leegea cu privire la proprietate, codul civil legea privid administratia publica locala si legea cu
finantele publice locala. Conform art. 296 este stipulat, ca bunurile unit admin terit pot face parte
atit din dom publiv vit si din dom privat.
Legea privind proprietatea publica a unit admin teritor staabileste la rindul sau ca
proprietate publica a unit admin terit se constitue din patrimoniul unitatii adminin terit. Adica
statului, comunei, orasului, municipiului, raionului, precum si a unit administr teritor gagauzia.
Atit bunurile din domeniul publiv vit si bunurile din domen privat. Sunt ocrotite in mod
egal, si ele sunt supuse regimului juridic de dr comun. Iar legea privind administratia publica
locala prevede ca bunurile unit administrat teritor, pot fi trecute dintrun domeniu in altul prin
decizia consiliului local, in baza unei expertize,
de citit legea e436 74.

3))))
administrarea bunurilor. Conform legii 436, cap 10 sect 2 unit admin teritor, sunt
persoane juridice si dispun de patrimoniu in baza conditiilor legale, codul civil al r.m.
Reglementeaza not de patrimoniu care include totalitatea drepturilor si obbligatiilor patrimoniale
privite ca o suma de valori active si pasive strins legate intre ele, acestea la rindul sau apartin
domeniului public de interes local si cel privat, precum si depturile si obligatiile cu caracter
patrimonial. La fel conform legii 436, art 77. In numele unitatii administrativ teritoriale, bunurile
sunt administrate de consiliile locale, primari, si presedinti ai raionului care in scopul folosirii
sau intrebuintarii unui bun, sau a intregului patrimoniu, sunt in drept sa emita acte de
administrare.
Alin 2, ar 77.

Bunurile care apartin domeniului privat a unit admin ter, conform legislatiei sus
mentionate, si altele sunt supuse regimului juridic general, adica, aceste bunuri pot fi instrainate,
privatizate, schombate, partajate, sau trecute dintrun domeniu in altul prin deciazia consiliului
local de regula prin licitatie publica, si dupa expertizele prevazute de legislatie de un regim
juridic special se bucura terenurile agricole cu destinatia agricola, terenurile din fondul forestier,
deoarece dreptul de proprietate asupra acestora, nu poate fi obtinut de catre cetatenii straini.
Bunurile care apartin domeniului public, nu sunt utilizate sau exploatate direct de titularii lor, si
legea prevede ca aceste bunuri, prin decizia consiliului local, pot fi date in administrare,
intrprinderilor municipale sau institutiilor publice sau aceste bunuri pot fi concesionale,
inchiriate sau arendate.
Legea privind administratia publica locala, prevede ca unitatile administrativ teritoriale,
exercita dreptul de proprietate asupra bunurilor din domeniul public prin urmatoarele modlitati,
1. Darea in administrare a bunurilor in domeniul public, se face prin decizia consiliului
local, si se dau prin administrare, exclusiv intreprinderilor municipale, sau institutiilor publice
dar nu persoanelor de drept privat, si titularul dreptului de administrare poate detine si folosi
bunul la fel poate sa culeaga in depina proprietate fructele si produsele acestor bunuri.
A 2 modalitate : concesionare bunurilor domeniul public.
Conform legii 436, bunurile unitatilor admministrativ teritoriale pot fi concisionate unui
investitor, chiar si straina, si aceasta ii ofera dreptul de a desfasura activitatea, de exploatare,
valorificare si restabilire a resurselor naturale din teritoriului administrati vteritorial. Aceste drept
se naste in temeiul unui contract de concesiune, in baza unei licitatii publice pe un termen
determinat, care nu trebue sa depaseasca 50 de ani. Pentru a fi valorificat pe cont si risc propriu
in schimbul unei plati.
Pot seri obiecte de concesionare, terenurile si alte resurse naturale, exploatarea acestora,
bunurile ce apartin unitatilor teritoriale, atit mobiliare cit si imobiliare, precum si institutiile sau
intreprinderile municipale, concesionarea acestor bunuri, poate avea loc numai in cazurile cind
bunurile date sunt incluse in lista obiectelor supuse concesionarii, care se adopta de parlamentul
republicii moldova.
3. Inchirierea bunurilor.
La fel este dispusa prin decizia consiliiului local si se face de regula prin licitatie publica
conform unui contract de locatiune, incheiat intre administratia publica locala, si perosana fizica
sau juridica pentru un termen de cel mult 99 de ani. In conditiile prevazute de codul civil.
4. Arenda bunurilor.
Decizia consiliul local la licitatie publica, si obiect al arendei sunt terenurile agricole, ce
apartin unitatii administrativ teritoriale precum si darea in posesiune si folosinta in baza de
contract, contra plata atit a terenurilor agricole cit si a altor bunuri agricole. Respectind normele
legale prevazute de codul civil al r.m.

Capitolul VII
ADMINISTRAIA PUBLIC A MUNICIPIULUI CHIINU
Articolul 55. Autoritile administraiei publice ale

municipiului Chiinu
(1) Municipiul Chiinu este organizat n subdiviziuni administrativ-teritoriale numite
sectoare, orae i sate (comune).
(2) Administrarea public a municipiului Chiinu se realizeaz de ctre consiliul municipal,
consiliile sectorale, oreneti i steti (comunale), ca autoriti deliberative, i de ctre primarul
general al municipiului Chiinu, primarii sectoarelor, satelor (comunelor) i oraelor, ca
autoriti executive.
(3) Organizarea i funcionarea autoritilor administraiei publice ale municipiului Chiinu
se reglementeaz, n mod corespunztor, de prevederile prezentei legi referitoare la autoritile
administraiei publice locale de nivelurile nti i al doilea, precum i de prevederile Legii privind
statutul municipiului Chiinu.
Articolul 56. Alegerea i componena autoritilor
administraiei publice ale municipiului
Chiinu
(1) Consiliul municipal Chiinu, consiliile sectorale, oraeneti i steti (comunale),
primarul general al municipiului Chiinu i primarii sectoarelor, oraelor i satelor (comunelor)
se aleg n condiiile Codului electoral.
(2) Consiliul municipal Chiinu se constituie din 51 de consilieri.
(3) Consiliile sectorale ale municipiului Chiinu se constituie din urmtorul numr de
consilieri: Botanica - 25, Buiucani - 23, Centru - 23, Ciocana - 23, Rcani - 25.
[Art.56 al.(4)-(5) abrogate prin LP125 din 07.07.11, MO113/12.07.11 art.316]
(6) Municipiul Chiinu are un primar general i 4 viceprimari. Viceprimarii se aleg n
condiiile art.14 i 26.
(7) Sectoarele municipiului Chiinu au cte un primar i doi viceprimari. Viceprimarii
sectoarelor municipiului Chiinu se aleg n condiiile art.31.
(8) Consiliul municipal i consiliile sectorale ale municipiului Chiinu se constituie,
funcioneaz i pot fi dizolvate n condiiile art.13, ale capitolului II seciunea a 3-a, ale art.25 i
48, care se aplic n mod corespunztor.
Articolul 57. Coordonarea activitii autoritilor
administraiei publice ale municipiului
Chiinu
(1) Consiliul municipal Chiinu coordoneaz activitatea consiliilor unitilor administrativteritoriale din componena municipiului n vederea prestrii serviciilor publice de interes
municipal.
(2) Consiliul municipal Chiinu realizeaz, n mod corespunztor, competenele prevzute de
prezenta lege pentru consiliile locale, precum i de Legea privind statutul municipiului Chiinu.
[Art.57 al.(2) modificat prin LP239 din 24.09.10, MO206-209/22.10.10 art.689]
(3) Consiliile sectorale ale municipiului Chiinu realizeaz, n mod corespunztor,
competenele prevzute de prezenta lege pentru consiliile unitilor administrativ-teritoriale de
nivelurile nti i al doilea, precum i de Legea privind statutul municipiului Chiinu.
(4) Primarul general i viceprimarii municipiului Chiinu exercit, n mod corespunztor,
atribuiile prevzute de prezenta lege pentru primarii unitilor administrativ-teritoriale de nivelul
nti, precum i de Legea privind statutul municipiului Chiinu.
(5) Primarii i viceprimarii sectoarelor municipiului Chiinu exercit atribuiile prevzute de
prezenta lege pentru autoritile locale executive de nivelul nti, cu excepia celor exercitate de
primarul general al municipiului Chiinu. Primarul sectorului municipiului Chiinu poate
propune consiliului sectoral consultarea populaiei, prin referendum local, privind problemele
locale de interes deosebit.
Articolul 58. Convocarea consiliului municipal Chiinu
i a consiliilor sectorale ale municipiului
Chiinu

(1) Consiliul municipal Chiinu se ntrunete n edin ordinar, cu ordinea de zi propus, o


dat
la
3
luni,
la
convocarea primarului
general.
[Art.58 al.(1) modificat prin LP125 din 07.07.11, MO113/12.07.11 art.316]
(2) Consiliul municipal Chiinu se poate ntruni n edin extraordinar n cazul unor
probleme de neamnat sau de cte ori este necesar, la iniiativa primarului general sau la cererea
scris
a
cel
puin
o
treime
din
numrul
consilierilor
alei.
[Art.58 al.(2) modificat prin LP125 din 07.07.11, MO113/12.07.11 art.316]
(3) Un grup de cel puin o treime din numrul consilierilor alei este n drept s convoace de
sine stttor n edin, cu ordinea de zi propus, Consiliul municipal Chiinu n cazul n care
primarul
general:
[Art.58 al.(3) modificat prin LP125 din 07.07.11, MO113/12.07.11 art.316]
a) nu a convocat n edin ordinar consiliul n decurs de 15 zile dup expirarea termenului de
convocare; ori
b) refuz sau se afl n imposibilitate de a convoca n edin extraordinar consiliul la cererea
consilierilor,
conform
prevederilor
alin.(2).
(31) Consiliul municipal Chiinu alege prin vot deschis, cu votul majoritii consilierilor
prezeni, pentru durata unei edine, un preedinte care o prezideaz. Preedintele edinei este
asistat
de
secretarul
consiliului
municipal
[Art.58 al.(31) introdus prin LP125 din 07.07.11, MO113/12.07.11 art.316]
(4) Convocarea edinelor consiliului sectoral al municipiului Chiinu se face n condiiile
art.16.
Articolul 59. Pretorul
(1) n fiecare sector al municipiului Chiinu, primarul general numete, n condiiile legii, un
pretor,
care
este
reprezentant
al
primarului
general.
[Art.59 al.(1) modificat prin LP222 din 17.09.10, MO210/26.10.10 art.696]
(2) Pretorul este asistat de un aparat de lucru, denumit pretur. Personalul preturii este compus
din funcionari publici, supui reglementrilor Legii nr.158-XVI din 4 iulie 2008 cu privire la
funcia public i statutul funcionarului public, i personal contractual, care desfoar activiti
auxiliare,
supus
reglementrilor
legislaiei
muncii..
[Art.59 al.(2) modificat prin LP222 din 17.09.10, MO210/26.10.10 art.696]
(3) Organigrama, statele de personal ale subdiviziunilor instituite n sectoare, precum i
regulamentele preturilor se aprob de Consiliul municipal Chiinu, la propunerea primarului
general.
(4) n activitatea sa, pretorul se conduce de legislaia n vigoare, de dispoziiile primarului
general i de regulamentul preturii.