TERAPIA CU INALTA FRECVENTA DEFINITIE. CLASIFICARE Aplicarea terapeutic3 a cimpulni electric $i magnetic de inalta frecvenfa sia undelor electromagnetice (undele decimetrice de 69 cm si microundele de 12,25 cm) | cu frecvente peste 300 kHz (pragul lui Nemsf) reprezinté terapia cu inalté frecven}a. Clasificarea dupa domeniile de freeventé, langimea de unda si procedurile terapeutice de inaltd frecventd folosite in etapa actuala (dupa H. Edel) Freevenfa gilungimea | Deoumirea gamelor Proved ; de und de inaltd frecvenfi Seedturat tees peutice 300kH2—3MA | Unde hectometrice sau unde | — Ultrasunete A= 100-1 000m medii 800 kHz = 1,87 mm; —Diatermia pind la 3 MHz A= 100 m. Nu se mai folosegte 3MHz—30MHe | Unde decemetrice sau unde | Tratament cu unde seuste (US), i= 10-100 m scurte (HF) cu N= 27,12 MHz gi k= 11,06 m 30MHz-300MHz | Unde metrice sau unde | Nu se utlizeazd én terapeuticd A= Om ultrascure (VHF) 300MHz-3GHz | Unde decimetrice (UHF) | Tratament cu unde decimetrice de 2. = 10-100 om 69 cm (434 MHz) 5 tratament co microunde de 12,25 om42 450 MHz) 3 GHz-30CH Unde centimetrice (SHF) ~ d= 1-10cm 30GHz-300GHz | Unde milimetrice (EHF) 2.= 1-10 mn MODUL DE PRODUCERE A CURENTILOR DE iNALTA FRECVENTA iN SCOP TERAPEUTIC La baza primelor aparate de inalta freevenf sta circuitul oscilant in care s-a introdus un ,,scAnteietor“ (,,eclator) Componentele principale ale circuitului sunt bobina (L) si condensatorul (C). Principiul de functionare a cireuitului oscilant se bazeazi pe fenomenul de descarcare a condensatorului, atunci cfnd diferenta de potential dintre armaturile condensatorului invinge rezistentaSchema unui circuit oscila Unde electromagnetice amortizate: T-- perioada (este constant’); /~ intensitatea in deserestere, stratului de aer existent intre ele. Scdnteia aparuti Ja nivelul scfnteictorului (de fapt un ,,buchet* de scAntei) strabate diclectricul in ambele sensuri, Inu-o durati extrem de seurta (milionimi de secunda). Bobina din circuit refncarca condensatorul prin autoinductic, in sens invers decat a fost in clipa producerii primei scantei. Prin descarcarile succesive intr-un sens gi altui, intensitatea curentului scade pand ta zero, deci undele produse vor avea amplitudini din ce in ce mai reduse, amortizan- du-se (fig. 179), Undele amortizate au aceeasi lungime de unda pe tot parcursul lor dup un tren de unde amortizate, circa 16-20 oscilatii la fiecare descareare a condensatorului, urmeaza o pauza de circa 500 de ori mai funga, timp in care are loc reineaircarea condensatorului pana la limita lui superioara. fn aceasta clip’ apare scnteia gi se formeaz un nou tren de unde amortizate. Acest sistem de producere a curentilor de inalt& frecventa era intalnit la aparatele de darsonvalizare, care debitau curent cu unde lungi (2 000-600 m). Introducerea in circuit a unui numir mai mare de scanteietori (ectatori), a facut posibila cresterea numarului trenurilor de unde amortizate proportional cu numérul eclatorilor introdusi. S-a ajuns astfel la 20 de eclatori in circuitul unui aparat. Asemenea aparate furnizau curenti de inalté freeventa cu unde medii de 600-150 m (diatermia cu um care astizi nu se mai utilizeaza in terapeutica). Inlocuirea eclatorilor cu tuburi electronice cu 3 electrozi (triode) a schimbat in mod esential caracteristicile undelor de inalta frecventa. Oscilatiile obtinute prin intermediul triodelor au un caracter intretinut (amplitudini egale), un flux continuu (fara pauze) si o freeventé considerabil crescuta Se obtin astfel freevente cuprinse intre 10 si 100 MHz, cu lungimi de unda ,,scurte“ care au cea mai mare importanfa gi aplicabilitate in acest domeniu terapeutic, datoriti efectelor fiziologice si terapcutice, precum si a usurintei in aplicare. Introducerea gi utilizarea ulterioara a magnetronului in locul triodelor au dus la obtinerea de unde cu A si mai scurt’, undcle decimetrice si microundele (vezi tabelul). Generatorul de microunde se compune dintr-un post de alimentare cu energie clectrica, un magnetron si piese intermediare. Postul de alimentare este compus dintr-un sistem de transformare care este racordat la refea si debiteazi un curent de peste 1 000 volti necesar pentru magne- tron. Transformatorul principal mai debiteaza curent electric de tensiuni mai joase, necesar pentru unele dispozitive din aparat.Unde electromagnetice intretinute, Magnetronul constituie partea cea mai importantd a generatorului. Este un tub electronic special, cu catodul cilindric situat central, inconjurat de anod, in care intensitatea si directia curentului de electroni intre caiod si anod sunt comandate de un camp magnetic ale cArui linii de forta sunt perpendiculare pe directia traiectoriilor electronilor. in interiorul magnetronului este vid. Celelalte elemente ale aparatelor sunt reprezentate de o antena emitdtoare, un reflector-localizator de unde, un cablu flexibil blindat care transport curentul de inalta tensiune intre transformatoare si magnetron gi un brat cu articulatii mobile care sustine emitatonul. Aceste aparate furnizeaza impulsurile de IF in regim continuu. Trebuie si menjionam c3 generatoarele de inalti freventa functioneaza pe accleasi Iungimi de unda cu reteaua de radiofonie, putand astfel perturba receptia aparatelor radio. Pentru evitarea acestor inconveniente, la conventia din 1947 de la Atlantic City s-a hotrat pe plan international ca aparatele de terapie cu unde scurte sé fie fabricate numai pe anumite game de lungimi de unda si anume 22,12 m, 11,06 msi 7,32 m. Lungimea de unda este 0 constantd a ficcrai aparat in parte. Majoritatea aparatelor de terapie cu unde scurte fabricate si utilizate in ultimele 2-3 decenii in Europa furnizeaz curenti cu lungimea de unda de 11,06 m (corespunzatoare frecventer de 27,12 MHz); mentionam ca in gama de lungimi de unda intre 7 si 22 m nu existd diferente ale efectelor fiziologice produsi APARATELE DE UNDE SCURTE Precizam mai intdi cd inalta freevent& cu unde , ,lungi* (¢'arsonvalizarea) si cu unde ,,medii'* (diatermia) nu se mai utilizeaza in terapie, Ca atare, nu considerim necesar& descrierea structurii aparatelor care gencrau aceste game de lungimi de unda. Aparate de unde scurte cuprind un circuit generator si un circuit rezonator. in schema circuitului generator intra: un transformator, trioda, un conden- sator de blocare, mai multe bobine de soc, rezistent{i mare de inciircare, miliamper- metrul si potentiometrul corespunzator.Circuitul rezonator (al bolnavului) cuprinde selful de inductic, condensatorul variabil, bornele aparatului gi clectrozii. in acest circuit este introdus pacientul, care va reprezenta 0 capacitate care variazi dupa rezistenta electrica a regiunii corporale tratate, cl facdnd partea integranta din circuit, ,,Intrarea in rezonanfa* cu circuitul generator se apreciazi cu ajutorul unei limpi de control al acordului. Dacia modelele vechi ale aparatelor de unde scurte erau inzestrate cu un panou de comanda mai complicat (Joulemetru pentru acord, ampermetru termic, schimbi- tor de scala pentru intensitate), aparatele moderne, avand asiguraté acordarea automata a celor doua circuite si comutator comun pentru pornire si reglarea intensitatii necesita o manevrare simplificata. Astfel de modele, realizate de firme producdtoare din multe tari (RDG—TUR KW 4-1, RFG— Ultratherm, Recotherm s.a. Polonia — Diamat G) sunt de mai multd vreme in dotarea si exploatarea retelei de specialitate. Electrozii utilizati in procedurile cu unde scurte sunt descrisi la prezentarea metodelor de aplicare ale acestora. PROPRIETATILE FIZICE ALE CURENTILOR DE {NALTA FRECVENTA Curentii de inalta frecventé au o serie de caracteristici care le imprimi deosebiri nete fata de curentii galvanici si de cei cu frecvente joase: — Frecventa foarte mare (peste 100 000 Hz), se exprima in kilohertzi (1 kHz= 1 000 Hz), megahertzi (1 MHz = 1 000 kHz) si gigahertzi (1 GHz = 1 000 MHz), lungimea lor de unda descrescand de la hectometri la metri, decimetri, centimetri. ~ Curen{ii de inaltd frecventa produc fenomene importante capacitive, putand strabate cu usurinta capacitati pe care curentii de joasa freevenfa nu le pot strabate. Astfel, ei traverseazii condensatorii, puténd sa actioneze in circuit deschis.~Curentii de IF produc fenomene inductive foarte mareate. Cu cat freeventa este mai mare, variatia cimpului inductor este mai rapida gi forta electromotoare de inductie este mai ridicata (conform legii lui Faraday). Accast4 proprictate are 0 aplicatie directa in metoda de terapie cu us in cémp inductor. Producerea de energie caloric’. intr-un camp electromagnetic de inalta frecventa, energia electric se transforma in cnergie calorica. Caldura produsa este direct proportionala cu patratul intensit&qii, cu rezistenja si cu durata (timpul scurgerii curentului), conform legii lui Joule, formulate Q=K -[- R-t, in care K esie 0 constanta egala cu 0,24. Acest efect caloric este freevent utilizat in terapic — Campul de inalta freeventi incdlzeste putemic corpurile metalice gi solutiile electrolitice. — in mediile metalice omogene, cu rezistenti micd — cum ar fi conductorii metalici ~curentul de IF se propaga la suprafata, fenomen denumit efect .pelicular* Curentii de IF traverseaza cu dificultate obstacolul reprezentat de impedanta unei bobine. ~ Propagarea curenfilor de IF int-un mediu heterogen nu urmeaza legile valabile pentru curentul continuy ~ Curentii de IF transmit in mediul inconjurator, la distan{e foarte mari, unde clectromagnetice de aceeasi freevent’ cu a eurentului care Ie-a generat. Fenomenul sti la baza radiofoniei, radiolocatici si televiziunii UNDELE SCURTE ILE FIZIOLOGICE ALE UNDELOR SCURTE PARTICULARITATILE CURENTILOR DE INALTA FRECVENTA §I PRINCIPALELE ACTIUNI BIOLOGICE SI FIZIOLOGICE ALE ACESTORA — Nu au actiune electrolitica si electrochimica (cu exceptia inaltei freevente redresate, furnizate de exemplu de aparatul cu curenti analgici utilizat mai demult in terapic); in consecinta, nu produc fenomene de polarizare. Nu provoacé excitatie neuromusculara: la frecventa inaltd, durata stimulului fiind foarte scurta — sub 0,01 ms —nu poate provoca excitatia structurilor nervoase. — Au efecte calorice de profunzime fara a produce leziuni cutanate; datorita acestei caracteristici principale, curentii de IF sunt utilizati in procedurile de termoterapie cu actiune profunda. Notim cd primul care a aplicat undele scurte in terapie a fost germanul Schliephake 1a Giessen in anul 1928 Penetratia lor tisulara si efectul caloric depind in primul rand de freeventa curentilor (ca crete odatii cu cresterea frecventei), de constantele electrice gi particularitatile histobiochimice ale structurilor tisulare strabatutc, de metodologia de aplicatie si distantele electrozilor (proicctorilor) fat de suprafata corporal tratattc [oot _— Lesa ns ‘e-eapvoebbavinoud i Ly ‘Comportamentul fesuturilor ca un Comportamentul tegumentului cao com- conductor complex (schema Ii Philipson). binafie de capacitajisi rezistenge, Tesuturile se comporta ca un conductor complex format din rezistente (R) gi capacitati (C) Cu eft freeventa curentilor aplicati este mai mica (spre curentul continu), rezistenfa tisulara (si cutanata) faté de curent este mai mare. Dimpotriva, cu cat freeventa curentului este mai mare, {esuturile se comporti cao capacitate, curentul treeénd prin tegument fara sa-! incalzeasca. In.domeniul Mnaltei frecvente, curentii cu lungime de und mai mare (100-1 000 m— unde hectometrice sau , medii* aparfindind diatermiei) au un mod de propagare tisulara preferential prin conductie (evitind structurile mai rezistente, precum pielea, pe care totusi o incdlzese relativ prin degajarea unei cantité{i mai mari de curent), in timp ce curentii cu lugime de unda mai mica, precum undele decametrice sau ,,scurte“ (10-100 m) actioneazi mai ales ,,capacitiv“ (strabatand mai usor straturile maj rau conduc’- toare), incalzind mai mult {esutul subcutanat, fenomen marcat la nivelul tesutului celulo-adipos. insusi tegumentul se comporta ca 0 combinatie de capacitati (C) gi rezistente (R), dispuse in paralel Stratul comos al pielii reprezinta un excelent izolant* (Dumoulin), penetratia curentului avdnd loc prin vase gi canalele sudoripare; spre deosebire de comportarea in fafa curentului continu, la care rezistenta cuta- nat este crescuta, aceasta scade net la aplicatiile curentilor de IF de la $ 000 ohmi ia 50 ohmi. Mai trebuie sii mentionam si urmatoarcle situatii particulare ce influenteaz, transferul si acumularea de energie caloricé: : ~ distantarea electrozilor fai de tegument (suprafafa corporal) are ca urmare un efect mai profund crescand interventia actiunii ,,capacitive; ~~ efind tegumentul este umed (in caz de transpiratie de exemplu), rezistenta lui scade si temperatura cutanatd ereste prin interventia fenomenului de conductic; fenomenul nu se produce cand electrozii sunt distantati fata de tegument. Tesuturile subcutanate reactioneaz’ la curen{ii de IF ea un ,,clectrolit central: impedanta tegumentului la curentii de IF este mai redusa, astfel c& energia caloric sc acumu- feazi mai mult sub tegument. Modul de actiune in intimitatea tisulara Prin cercetirile efectuate s-a incercat a se explica modul de acfiune acurentilor de IF asupra jesuturilor, Cele mai acceptate ipoteze sustin cd procesele bioelectrice care se petrec in dielectricul tisular sunt tributare teorici ,,dielectricului neomogen" (Maxwell-Wagner) si teorici ,,dipolului (Debye).in zona undelor scurte, decametrice (A = 11,06 m), actiunea acestora s-ar explica in dispersia de up Maxwell-Wagner la nivelul elementelor structurilor tisulare, Tesuturile sunt aleatuite din lichide bune conducatoare electric, delimitate de membrane (si alte elemente structurale) rau conducdtoare. Aceasta structura le confera caracterul de ,circuite electrice ncomogene" stratificate complex, atat macroscopic, cft si microscopic in aceste medii stratificate, ar aparea curenti de conducere si de deplasare concomitenti; la nivelul suprafetelor de delimitare dintre diferitele straturi tisulare se realizeazai potentiale electrice. Curentul de inalta freeventa trece prin ser ca si curent de conductie (dezvoltand energie termica), iar prin membrane, ca un curent de deplasare, cu consum redus de energie si fara efect caloric. In mediul sanguin, hematiile se comporta ca legaturi in serie a cate doi condensatori in care mediul intracelular este bun conducator, iar membrana celulara are caracter izolant cu rezisten{a ohmica. La trecerea curentului, rezistenta ohmica se transforma in caldura, conform legii lui Joule. Teoria ,dipolului* se aplicd tn cazul aplicatiilor de microunde, pe care le yom dezvolta mai departe Actiunea fiziologica a efectului caloric a) Asupra metabolismului; creste necesarul de oxigen si de substrat nutritiv tisular, creste catabolismul., Dozele aflate in limite normale stimuleaza metabolismul in zonele tratate, b) Asupra circulatiei: cercetari reografice au demonstrat la subiectii cu saw fara tulburari circulatorii o activare vizibila a circulatici (hiperemie activi), prin actiune directa locala, prin actiune reflex (eliberare de substante vasoactivate) gi prin vasodilatatie generala avand ca efect secundar, 0 scadere a tensiunii arteriale (in aplicatiile generale) c) Asupra sistemului nervos: La nivelul sistemului nerv are un efect sedativ. —Lanivelul sistemului nervos periferic— in regim de dozare corecta—creste excitabilitatea, viteza de conducere, scade reobaza gi scurteaza cronaxia; acest efect se pare cd este influentat si de durata aplicatiilor (se manifest mai ales la cele de durati mai scurta). d) Asupra musculaturii: scade tonusul muscular, relaxand antagonistii; in aplicatiile locale se explicd prin imbunatatirea circulafici locale, iar in aplicatiile asupra extremititii cefulice prin actiune asupra hipotalamusului. Se mai sustine un efect de crestere a capacitatii imunologice a organismului, precum si actiune asupra glandelor endocrine inca neelucidata central (prin aplicatii asupra regiunii cefalice) Efectul terapeutic derivat din actiunea cildurii . Hiperemizant; . Analgetic; . Miorelaxant-antispastic; . Activarea metabolismului. RP