eR} a ve tae eoAde mV WARE a T29TE DE AUTORYVALUANS nN y Aplicatia |. Sotia unui auditor face parte din consiliul de administratie al unuia dintre client firmei de audit a sotului ei. Auditorul in cauza este unul dintre proprietarii firmei de consultants care presteaz’ serviciile de audit. Chiar daca el nu participa la misiunea de audit, va fi afectata independenta firmei? Do, se considers cé independenta firmei de consultanté este afectaté, dacé proprietarul firmei, chiar dacé nu participé la misiunea de ‘audit, deoarece prin prezenta lui in sediul operativ al firmei si prin functia pe care 0 detine, poate influenta opinia auditorifor implicoti in misiune, Aplicatia Il. Acordarea de consultatii fiscale de catre auditorul financiar e&tre clientul sau la care efectueazd concomitent si misiunea de audit poate afecta independenta acestuia? In situatio in care auditorul financiar profesionist acordé servicii fiscale unui client, trebuie s6 aibé in vedere riscul fiscal si eficacitatea in {fovoarea clientului, dar cu competentd profesional si mare atentie pentru ‘@ nu ofecta integritatea si obiectivitatea sa. Orice ambiguitate sou interpretare a textului de lege poate fi rezolveté in fovoarea firmei cu conditia sé domine rezonobilul in orice actiune. Auditorul nu trebuie sé asiqure clientul cé declaratile fiscale oferite, inclusiv consultanta fiscalé sunt neatacabile, deoarece responsabilitatea pentru continutul declaratiei | revine in primul rénd clientului. Auditorul financiar are obligatia s@ ia toate |masurile necesare pentru a se asigura pe baza datelor primite ca declaratia fiscald este intocmité corespunzéitor, este realé si corecté. Dat erorile nu sunt corectate de céitre client, auditorul financiar are obligatio 56 se disocieze de acele declaratil sau situatii prezentate autoritétilor si so ia in considerare dacd responsabilitdtile profesionale ii permit continuitatea serviciilor cu acel client. Aplicatia Ml. in ce fel pot afecta onorariile independenta auditorului? in situatia in care onorariile succesive de la un client sau un grup de clienti au 0 pondere mare a onorariilor brute totale, auditorul independent poate deveni dependent de acel client si poate genera suspiciuni in privinta | independentei. Onorariile incasate in cote procentuale sunt tratate co “onorarii conditionate; dacé ele sunt fixate de autoritatea publicé, atunci nu | sunt onorarii conditionate. Servicille profesionale nu se acordé unui client conform unui acord prin care firma de audit este conditionata de | rezultatele serviciilor respective. 1 WYERARE DS EVALUARE ® (omc ‘Aceasta lucrare trebuie rezolvata de voi si trimis3 coordonatorului de disciplina pentru evaluare si notare ca tema de control Aplicatia |. Pornind de la studiul individual al bibliografiel Unitatii de invotare 1 si de la graficul de mai jos, realizati un studiu-eseu privind tipurite misiunilor de asigurare si de audit.accented sum ogRevauRE ——MISLN! msi! noua avoir eka tron Priv Be senvicil ‘a stuayior financiare PROCEDURI ELABORARE, eee ence CONVENE viet Apa ee consain mar pans Sep Sc tae ae pocecmior seca aed Aplicatia Il. Sunteti auditor in cadrul unei echipe de audit ce opereazd un audit financiar asupra unui lant hotelier. Responsabilitatea dumneavoastra o reprezinta auditarea fluxurilor de trezorerie jin cadrul vizitei preliminare observati neregularitati in modalitatile de esalonare ale datorillor restante fa bugetul de stat suma totals 2 datoriilor are valoarea de 10 miliarde lei, cifra de afaceri totala 2 intreprinderii este de 15 miliarde lei. Contabilul intreprinderii a observat suspiciunile dumneavoastr’, dar afigeaza reticent in a va prezenta detali pe motiv ci activitatea dumneavoastra nu are in vedere decat aspectul fluxurilor de trezorerie. Pe de alt parte, ati observat c& seful de misiune in | audit, in fata caruia raspundeti, 44 dovad’ de un interes foarte mare in a f mulfumi managementul intreprinderii auditate.{COPUL $1 PRINCIPIILE AUDITULU! FINANCIAR? Detaliati in maxim 10 randuri cum tratati problemaHED eovrcnnes IaSIUNt DE AUDIT $I COMUNICAREA AUDITORULUI CO GUVERNANTA) | discutarea _evenimentelor ulterioare. si a scrisorilor de confirmare; discutarea raportului de audit provizoriu. Discutiile cu conducerea se consemneaza sub forma unei note sau a unui proces verbal si se atageaz’ la dosar constituind o proba de audit: De regula, Comitetul de audit sau alt organism din conducerea administratie, superioara. Ia finele auditulut are loc © intalnire cu Consiliul de ees ; stebilires procesuiut de comunicare de comunicare Gradulde Plasarea in ‘soecvere tim alprocesulul occa dg Some SINTEZA PROCESULU! DE COMUNICARE Teste grile cu solutii 1, Marcati raspunsul corect, Responsabilitatea intocmirii situatiilor financiare apartine a) auditorului extern; b) auditorului intern; c) managementului.BREE weeerceennsunnoenvorsicomoncnensuoronin cy soma 2. Etapele planificdrii misiunilor de audit sunt: a) preplanificarea, obtinerea informatillor de context, cunoasteres ‘lientului, obligatille juridice ale clientului, efectuarea procedurilor preliminare, riscuri si prag de semnificatie, infelegerea controlulut intern, inggemirea planului general si al programulul de audit: b) preplanificarea, obtinerea “ihformatiilor de context, obligatiile juridice fe tlientului, efectuarea procedurilor preliminare, riscur 3! prag de sémnificatie, intelegeréa controlului intern, intocmires planului genefal si al programului de audit; «) preplanificarea, obtinerea informatior de context, obligatile juridice ale clientului, efectuarea testelor de control, riscuri si Pras de semnificatie, i telegerea controlului intern, intocmirea planulut general si al programului de audit. |. Auditorul trebuie s& comunice guvernantel: 2) responsabilitatea sa in privinta situatllr financiare, tipul auditulul onstatarile efectuate in urma auditului, ceringele etice carora se supune auditorul, alte aspecte; b) responsabilitatea sa in cadrul firme! auditate, tipul auditului, constatarile efectuate in urma auditului, cerintele etice carora se supune auditorul, alte aspecte; ¢) responsabilitatea sa privinta auditului situatilor financiare, tipul uditului, constatarile efectuate in urma auditului, cerintele tice cSrora se supune auditorul, alte aspecte 14, Scopul scrisorii de angajament NU este acela de a: 3) oferi o baz de calcul pentru onorart si modul lor de facturare: b) oferi o opinie preliminara asupra situatiilor financiare; ©) deserie alte rapoarte pe care auditorul le emite catre client 5. Explicati de ce planificarea adecvat’ 2 auditului este esentials? 3) $8 permita auditorului s8 obtind suficiente probe temeinice Pent’ setul de circumstante date;BRE ~svrcanca mst oc or comuniateaAUOTORULI CU GUVERANTA b} 3 contribuie la mentinerea costurilor auditului la un nivel rezonabil si a evita neintelegerile cu clientul; o) ab 6. Planificarea auditului cuprinde dou’ sectiuni: a) Confirmarea planului de audit si abordarea auditului; b) Evaluarea riscurilor si determinarea pragului de semnificatie; c) Cunoasterea clientului si determinarea bugetului de timp. 7. Enumerati etapele principale ale Sectiunii € ,Confirmarea planului de audit” a) acceptarea sau reinnoirea auditorului; semnarea scrisorii de angajament; informarea clientului despre munca pe care 0 poate efectua prin pregatirea tabelelor si situatiilor ajutatoare; trimiterea scrisorilor bancare de confirmare din partea tertilor; prezenta si asistarea la inventar, situatiile de la furnizori (extrasele de cont de final de an) sunt pastrate de client; b) determinarea pragului de semnificatie si evaluarea riscului de audit acceptabil si a riscului inerent; intelegerea controlului intern si evaluarea riscului legat de control; intocmirea planului general de audit si a programului de audit; ©) obtinerea probelor de audit adecvate si suficiente. Etapa de preplanificare a auditului presupune trei actiuni intreprinse in fazele timpurii ale auditului a) intelegerea controlului intern si evaluarea riscului legat de control; b) auditorul accept clientul nou sau reinnoieste mandatul unui client cu care colaboreaz’ deja; auditorul identifics motivele pentru care un client doreste sau are nevoie de un audit; acordul cu clientul in ceea ce priveste termenii si conditile angajamentului pentru a evita orice neintelegeri ulterioare; ©) corelarea erorii tolerabile si a riscurilor cu obiectivele de audit referitoare la soldurPRE vreau oc avr scomacntenavoTORULICY GUVERLANT) in planificarea si desfasurarea unui angajament de audit, auditorul trebuie si dea dovads de: a) scepticism profesional; b)incredere fata de informatiile puse la dispozitie de catre client; ¢) incredere numai in acele informatii semnate de conducerea societatii 10. Conform Standardelor internationale de Audit, testul referitor la revizuirea analitica este efectuat a) in etapa de planificare ; b) in etapa de finalizare; ) _atat in etapa de planificare, cat si in cea de finalizare. 44. Care dintre actiunile urmatoare trebuie efectuate de un auditor pentru fundamentarea deciziei de a accepta un angajament cu un client nou? a} negocierea incheierii contractului de audit; b)_ studierea reglementirilor emise de CAFR; <) realizarea testului referitor la independenta si la absenta incompatibilitatilor. 12. in cazul unui client nou, auditorul trebuie s3 contacteze auditorul precedent: a) in etapa de preplanificare si de acceptare a mandatului; b) pe parcursul desfésurrii auditului; c) contactarea auditorulul precedent nu este necesar’ 13. in etapa de preplanificare, atunci cand decide dacé va accepta un mandat cu un client nou, auditorul trebuie sa evalueze: a] reputatia clientului potential, stabilitatea lui financiara si relatille anterioare cu alte societati de audit; b) controlul intern si sistemul contabil al clientului potential;enter ncnmmnnemene uve ) riscul inerent ca soldul unut cont sau 2 unei categorii de tranzactit 8 comporte erori semanificative, fie c& sunt considerate in mod individual, fie cumulate cu alte eror! din alte solduri sau categor! de tranzactii 14. Analiza indicatorilor, inclusiy snvestigarea fluctuatilor gi a relatilor care sunt inconsecvente fata de alte informatil relevante sau care se bat de la valorile asteptate este un exemplu de a) observare; b) procedura analiticas ) investigare 4s. inetapa de preplanificare, auditorul: a) va evalua sisternul contabit de control intern al entitatil; ) va discuta cu conducere2 enttii despre perioada in care Se YOF efectua procedurile de audit; c}_ va solicita 0 confirmare din partea avocatulul clientulul de audit cu privire Ia itigie in care este implicata entitates 16, ta efectuarea unui audit af situatiilor financiare, auditorul trebule 88 gibs sau s8 obtind cunostinte suficiente despre client, care sé permit’ a) obtinerea unui onorariu cat Mal mare; by) 8 identifice sau s inteleaes vevenimentele si tranzactile care Pot avea un efect semnificativ asuPr@ situatiilor financiare: c)_sdidentifice ce fel de rationament profesional sé aplice 47. Ce reprezinta pragul de semnificatie in audit: 2) valoarea pana la care auditorul verifca toate elementele din situatiile financiare; b)_ un procent care se aplicd asupr? fiecirei clase de conturi astfel neat auditorul sa stie cate elemente trebuie verificate:PBB evra nse nur comoennenronsncv beans c) 0 suma absoluts, calculaté conform Ghidulul de calizate in audit financior si care ajuta la stabilirea tipului de opinie 31 la determinarea naturil duratei si intinderii procedurilor de audit 18, Procedurile analitice constau in: a) analizarea indicatorilor i a tendintelor semnificative, incluzand investigarea acelor fluctuatii care se abat de la valorile asteptate: b) combinarea adecvat’ a testelor de control si procedurilor de fond; c)_examinarea inregistrarilor si a tranzactillor care sunt considerate de auditor ca fiind preferentiale. 19. Planificarea angajamentului de audit: a) trebuie efectuats de citre auditor numai cu acordul societatii clientului; b) const’ in construirea unei strategii in ceea ce priveste natura, tinder a procedurilor de audit; ¢) trebuie prezentata in cadrul documentatiel durata si gradul de i 20, Valoarea pragului de semnificatie si dimensiunea esantioanelor se stabileste in una din urmatoarele etape: a} etapa de preplanificare; b) etapa de planificare; c) [a fiecare sectiune in parte 24, Pragul de semnificatie se alege in functie de urmatorit indicator: a) _ active totale, profit net, cifra de afaceri: b) _ active totale, venituri totale, profit brut; ¢) _ active totale, profit brut, cifra de afaceri. Raspunsuri: 2-c; 2-b; 3c; 4-by 5-0; 6-0; 7-0; Bb; 9-0; 10-¢; 1c: 42-¢; 13-¢; 14-b; 15-0; 16-b; 17-¢; 18-0; 19-6; 20-b; 21-¢BED ercseanisumoenvrstcomomeea proms coves Aplicatia Il. Se dau urmstorii indicatori calculati de catre auditor pentru compania Lotus $.A. Scopul fundamental al acestor informatii este de a evalua riscul de blocaj financiar, insé orice alts concluzie este binevenitd scopului auditulu. [ior | —ao0e | 2007 | 7066] ichiditatea generals 708) 226) 281) 243[ 25 | Lichiditatea imediata 097| 134) 182) 1.76] 164 | Raportul dintre datori 35 | 320) 41 | 53 720) | si capital propriu j | Viteza de rotatie jie | 5a) 56 | a creantelor | | \ | | Durata de incasare 108,2 | 83,1 | 105.2 | sos | 726 | | acreantelor | Viteza de rotatie | 203) 184) 2.68) 334 | 336 a stocuritor \ | | | Durata de vanzare 1726 | 1954 | 1339 | 107.8 | 1083 | a stocurilor | | | eficienta 2 2a) 28 | 3h 3,_| Cerinte: (2) Ce concluzii importante privind viitorul companiei pot fi trase din aceste informatii? (2) Bazdndu-va pe indicatorii de mai sus, ce aspecte ale activitatit companiei considerati c& ar trebui sa beneficieze de o atentic deosebit’ in cursul auditului? Raspunsuri: (a) © Lichiditatea generala se regaseste peste limita de 1,0, prin urmare compania dispune de suficiente active pentru a-si acoperi datorile imediate,PRED vnc nnsunt ocr COMUNICAREA AUDITORULU! CU GUVERNANTA} <> Indicatorul de lichiditate restrnsa pe anul 2009 semnaleaza posibile probleme de solvabilitate pe termen scurt, deoarece valoarea lui coboar’ sub nivelul de 1,0. <> Raportul dintre datorii si capital propriv este supus Yer fluctuatii puternice de la an la an. La sfarsitul anulul 2009 prezinta un sold in ceadere, ceca ce denotd o Imbunatatire a activitati societatii, insd Volumul tui este inc’ unul prea ridicat, ceea ce poate semnala cd intreprinderea si-a consumat intreaga capacttate de indatorare si nu dispune de marje de manevra in cazul unor evenimente neprevazute nefavorabile erLhrLrrhcLc rE infiventa negativ lichiditatea imediat3 > viteza de rotatie a stocurilor, desi a cunoscut o imbunstatire 12 rivelul svnului 2008, in 2009 ea se afl in crestere, cea ce poate semnala stocuri grev vandabile sau probleme vizand uzura morals 2 stocurilor. «> purata de vanzare a stocurilor are acelasi trend 2 3! viteza lor de rotatie, ceea ce aduce un aport de constant @ concluziilor privind posibiltatile de uzur morala si de stocur! Bev vandabile aflate in gestiunea companiet ce indicatorul de eficients arata dacd sunt generate suficiente venituri pentru a justifica volumul de active utlzat Valoarea lui se aflé in vcadere, cea ce semnific’ faptul c& inainte de 9 se achizitiona active cuplimentare, ar trebui s& se vizeze obtinerea unut volum de productie mai mare, (2) <> Se impune compararea indicatorulul de lichiditate generala cv Volumul datoriilor curente pentru a Basi metode de redimensionare @ diferentei dintre acestea pentru o imagine cAt mai pozitiva pe piate bancara gi de investitilPEE) ces nsuc an sconce none /ERNANTA} Se impune recalcularea indicatorului prin limitaree analizei la cele mai rapid disponibile si cele mai oblective active circulante pentru a se slimina factorul de volatilitate din analiza, Acest fapt se poate realica prin eliminarea stocurilor din calculul lichiaitatii imediate, iar lichiditatea restransa va elimina creantele-client! investigarea problemetor de solvabiltate pe fermen scurt semnalate sn anul 2009 sia ciror sursa se deruleaza incepand cu anul 2008 tavestigarea suplimentar3 2 diferentelor dintre politicile contabile aplicate stocurilor pe parcursul anllor 2005-2009, datele de inchidere 5 exercitiului contabil si ponderea in total a vanzarilor cu plata mediata gi a vanzdrilor pe credit in totalul vanzarilor, toate acestea find elemente ce influenteazd foarte puternic indicator’ de lichiditate, analizati comparativ, pe perioade lung nvestigarea sursei fluctuatilor care st@v Ja baza indicatorului vizand raportul dintre datorii si capital propriu. Posibilitatea sciderii s! directionSrii indicatorulul in vitor ant sPre 1.0. Investigareacaracteruluirezonabil 2 evaludrii ajustirilor privind creantele incerte in lumina cresterii viteze! de incasare a creantelor, analizats congruent cu viteza de rotatie 2 creantelor. investigarea suplimentar a metodelor de evaluare a stocurilor si impactul acestora asupra vitezel de rotatie 2 stocurilor lnvestigarea ponderii vanzarilor co plota imediata sau pe credit 19 yaloarea totald a vanzarilor pentru @ elimina impactul pe care au acestea asupra indicatorilor vitezelor de rotatie, de la un an la altul Investigarea si eliminarea dupa ca 2 activelor uzate moral sau greu vandabile si constituirea de ajustari penta ® redimensiona pe vitor indicatorul eficientel.BERD eevrencon sures omnveanca nvoronsi CU GUNEENANTA! syane ye 2VA\Ly ye ! VERARS Hest NUU ARS rezolvati aceasts lucrare dupé ce parcurget! cele 3 unitati de invitare 3i bibliografia recomandatd, apol trimtch) coordonatorului de discipling sé va evolueze lucrarea, consemnaté ca temd de control. intocmiti situatiile 4, Daca suntet} solicitat de clientul dumneavoast'® 4 efectuati apoi auditul, a cul revine financiare? financiare find 0 unitate mica sis responsabilitatea intocmirii $1 prezentarit situatillor esponsabilitatea dumneavoastrs ca auditor ©o°° este?BB eerste 2. care este seopul une sear de angziment? _ayort COMUNICAREA AUDFTORULD! GUVERNANTA) So 3, _completati spatile libere din urmatoarea scrisoare de angajament: pumneavoastea ati cerut co Pt ga efectuim auditul bilantule! societstii Lotus SA 19 date 31.12N, precum si al contulut de profit si pierdere si situatic! fluxurilor de trezorerie pentru exercitiul financiar care se incheie la aceasta date suntem incantati 58 V8 confirmam acceptarea acest! angajament prin continutul acestel scrisor Auditul pe care vom efectua va avea c@_ oplectlY ‘supra situatillor financiare voi ne vom desfagura activitare® de audit in conformitate CU fecetan werenrelenD aca laa standarde nationale relevante){PLANIFICAREA MISIUNII DE AUDIT St COMUNICAREA AUDITORULUICU GI LUVERNANTAL Acele em cor ca noi $8 planificam st 58 efectuam auditul, ‘qu scopul de a obtine 0 AsigUrare wre ‘ca situatiile financiare nu contin : a Un audit include examinarea, Pe bard nnneennnenny 8 doverttor priving valorile si prezentarile de informatit . De asemenea, un audit include evaluarea principiilor contabile folosite sia estimarilor semnificative tefectuate de catre conducere, prec si evaluarea prezentarit generale @ Datorits caracteristicli de ~~ can gh a altor : ale oriedrui sistem contabil si de control intern, exist un rise inevitabil ca unele : z sa ramand nedescoperite pe lang’ raportul nostru asuPre sitvatilor financiare, estimam c V3 putem oferi 0 scrisoare separata privind orice carenta semnmificativd @ tistemului contabil side control inte’ care ne atrage atentia. sid reamnintim c3) responsabulaies pentru intocmirea situatilor financiare, incluzand prezentaree adecvats a acestora, apartine® Asteptim cu nerabdare © colaborare deplina cu echiPa PmnesvonstiS cole Ceners ca aceasta, neva PUNE ta aon are ne vor fi necesare if efectuarea auditulul Aceast’ scrisoare va ramane valabils pentru anit urmatorh, CA exceptia cazurilor cand va ft Facheiat’, schimbat’ sau ialocult va rugam eee) neue exemplarul atasat acestei scrisori pentru 2 Ne grata cB serisoares este conforma cu jntelegerea dumneavoastrs i legaturd cu organizarea auditului pe care om efectua asupra situatilor financiat® sale societatii Mangalia S& Prag de semnificatie (mic) unde Trendul (mic). Prin urmare, ‘dutim in coloana de trend cea mai micd valoare 3! pragul de semnificatie corespunzator lui, Rezulta, corespunzator trendului 25,55, un prag de semnificatie de 689,99 109}‘plicatia Ul. Suntetiresponsabilul cu auditulciculel vanzari-incasari al unui spital privat de anvergur8 mica. Spitalul are © reputatie excelent’ printre pacienti, dar 0 gestionare contabils necorespunzatoare, principalul motiv find insuficienta personalului calficat. in ani anterior ati descoperit vai multe erori in facturSri, incasari si creante-cienth Co in toate spitalele, cele mai mari posturi de active sunt creanterclient! $1 imobilizari corporale. spitalul a contractat cateva imprumuturi mari de la bancile locale, dar doud panei au comunicat c& nu sunt dispuse s8 extinds limita de creditare, cu atat mai mult cu cat in vecinatate se construieste un NOU spital foarte modern. In trecut, defaledrile din impozitele locale au permis acopert= 9 pierderilor ins fn anul curent administratia de stat inregistreazé Un deficit mai mare din cauza numarului important de gomeri. in anil recut raspunsurile pacientilor la solicitirile de confirmare au fost nesatisfacstoare. Frecventa raspunsurilor foarte mic’, iar pacienti care au binevoit sé rispunda nu cunosteau scopul confirmarii sau soldurile corecte ale datorillor lor ‘Ajungeti la concluzia ci mecanismele de control aplicate mijloacelor anesti sunt excelente si ca probabllitatea aparitiilor unor fraude este extrem de mic3. ins& sunteti mal putin convins de inexistenta unor erori wneintentionate in facturare, inregistrarea vanz8rlor, incasarilor, creantelor clienti gi creantelor incerte. Cerinte: (2) Identificati principalit factori care afecteaz’ riscul de audit acceptabil al acestui audit (2) Ce riscuri inerente v8 preocupa? Raspunsuri (2) Principalii factori de rise vor fi = Dependenta utilizatorilor externi de situotiile financiare = examinarea situatilor financiare, inclusiv notelor informative ale acestora’ Berg eeee former cle) clo sey clas pentru a determina care sunt planurile de witor ale spitalulu = discutarea planurilor financiare cu managementul.PRAGUL DE SEMNIFICATIE $1 RISCUL DE AUDIT «= probobilitatea aparitiei de dificultati financiare: «= analiza situatillor financiare in scopul detect3ri dificultatilor financiare prin utilizarea indicatorilor si 2 altor proceduri analitice; «= enaminarea situatiilor istorice si previzionale ale fluxuriior de trezorerie in scopul determin&ril naturiiintrSrilor st iesirilor de mijloace banesti © Competenta managementului tin management competent, calificat urmareste 1p permanent potentiatele dificultiti financiare st ist modifics metodele de gestiune pentru a minimiza efectele unor probleme cu impact pe termen scurt. Capacitatea_managementului_ trebuie apreciaté ca parte a evaluarit probabilitStii produceriifalimentului. {2) Riscuri inerente identificate: eoinvrari legate de natura activitéyit clientului (ramura in care vrontul igi desfsoard activitatea este foarte specializotS: in scaastd idee, IFAC publics anual o serie de alerte de ramurd privind riscurite de audit); fretori legat de prezentarile eronate care rezults din raPortaree feoncara frauduloass (caracteristica managementultl si jafluenta acestuia asupra mediului controlulu, circumstantele de ramura, caracteristicile activitatit de exploatare $1 stabilitatea financiara); fe rezultatele auditurilor anterioare; Frorile constatate in cursul auditulul anulul precedent prezintd © mare probabilitate de a se repeta in cursul auditulat anului curent. ‘eangajament initial sau repetat; ‘Angajamentul repetat in cazul de fat nu impune reducerea risculul inerent, deoarece erorile neintentionate asupra facturSrilor, vanzarilor, incasarilor si creantelor incerte se pot repeta 5 1? anul curent, ceea ceampune testari aprofundate, © scopul de a determina gacd neajunsurile |pRAGUL DE SEMNIFICATIE St Riscul gin sistenul de gestionare contabild a fost corectats fe partile afiliate . eatin cu caracter 2xc2ptionee Tachitiylle majore de milloack fixe, leasingurie preziat © probabiitate mai mare 3° fi inregistrate eresit de catre client decat foperatiunile uzuate, deoarece MN dre experients in inregist"2re® lor. sationamentul necesar Pentre jnregistrarea corect# & soldurilor conturilor sia operatiunilor: jumeroase solduri de contr necesitd catculul unoF estirnari gi 0 4078 importants de logic’ manageriald. Exemplificarm ajustari (provizioane pent creantele incerte, ezervele PETTY pierderi din credite bancare ete) ee yuinerabilitatea activelor 12 deturnare; hare ta pon ulal chen © gelatia dintre riscuri, Probe factorii care influenteaZ® riseurile enins Os ey \uy Aus rn e e. 4. Riscul de control este recomandat a fi evaluat !2 a) 50%; b)0%: ¢) 100 %. 312)2, Termenul de ,asertiuni” reprezint® a) declaratii ale conducerit clentululy explicite sau de alta natura, care sunt incorporate in situatille financiare: bb) deciaratii ale auditorulul financiar vizavi de aspectele negative constatate; ) set de date din care este selectionat un esantion despre care auditorul doreste s8 traga 0 concluzie 3. Ce reprezinta pragul de semnificatie audit: 3) valoarea pana la care auditorul verificé toate elementele din situatiile financiares b) un procent care se aplicd asupre fiecdrei clase de conturi astfel neat auditorul sa stie cate elemente trebule verificate; c) © sums absoluta, calculat® conform Standardelor Internationale de Audit si care ajuts le stabilirea tipului de opinie si '8 determinarea naturil duratel siintinderit procedurilor de audit 4. stim ca) i “Situ Tnandiare | Stati nandiare Staatifinandiare | | Deceit curent | exert anterior xerciiul anterior | | Ed ecorastal {rave |— =| al 1% | | \ 2% _ ire ae waco | 05% 1% Profit inainte | | deinpoaiore | 5% |PAE pRAGUL DE SEMINIFICATIE $1 RISCUL DE AUDIT precizati indicatorul in functie de care se va alege pragul de semnificatie conform Ghidului de calitate in auditul financiar a) active totale; b) Cifra de Afaceri; ¢)_ profit inainte de impozitare. 5. Care sunt componentele risculuiinerent general? 3} riscul de management, riscul contabil riscul de afaceri gi riscul de audit; b) riscul inerent specific, riscul de control i riscul de detectare neasociat cu esantionarea; ©) riscul de detectare neasociat cu esantionarea, riscul de control $1 banda de rise. 6. Cumse poate defini riscul de audit: 3) reprezint’ riscul ca 0 denaturare, care a pute? aparea in soldul vn cont sau intr-o categorie de tranzacti si care ar pule® fi semnificativa in mod individual, sau atunct cand este cumulat3 cu site denatursri din alte solduri sau categor, $8 nu poata fi prevenita sau detectats si corectats | momentul oportun de cistemele de contabilitate si de control intern; b) reprezints riscul ca auditorul sé exprime 9 opinie de audit neadecvat’, atunci cand situatille financiare sunt denaturate in mod semnificativ; c) reprezintd asigurarea transmis® catre utilizatorii raportului de audit si a situatiilor financiare aferente acestula, 8 situatiile financiare sunt denaturate cu cel mult 10 % Riscul de control: a) este direct proportional cu eficient? sistemului contabil si de control intern; 114) |b) este invers proportional cu eficienta sistemului contabil si de control intern; ©) niciuna din variantele de mat sus. 8. ,Posibilitatea ca soldul unui cont sau 0 categorie de tranzactii S& prezinte erori ce pot fi semnificative, fie ¢4 sunt considerate in mod vadividuat, fie cumulate cu erori din alte solduri sau coteeor! de tranzactit, presupunand cé nu a existat un sistem de control intern” defineste: a) riscul de control; b) riscul de detectare; cc} riscul inerent. 9, Valoarea pragului de semnificatie si dimensiunea esantioanelor se stabileste in una din urmatoarele etape: a) etapa de preplanificare; b} etapa de planificare; c) ta fiecare sectiune in parte 40, Una si aumai una din urmatoarele afirmatii este corecta: a) cu cat evaluarea riscului de control este mai redusa, cu atat mai multe probe trebuie s8 obtind auditorul pentru a sustine faptul c& sistemele de contabilitate si de control intern sunt proiectate corespunzator $i functioneaz’ eficient: b) cu cat evaluarea riscului de control este mai ridicat’, cu atat mai multe probe trebuie s8 obsing auditorul pentru sustine faptul ¢& Nstemele de contabiltate si de control intern sunt proiectate corespunzator si functioneaz’ eficient; c) cu eat evaluarea riscului de control este mat ridicata, cu atat riscul inerent este mai redus.RED rvs oc sommes mses oes aa. Una si numai una din urmatoarele afirmatii este adevarats a) iscul de control si riscul inerent se evalueazd in mod independent unul de altul; bb) riscul de control si riscul inerent Se evalueaza concomitent, prin proceduri combinate; «) tiscul de detectare se evalueaz’_numai impreund Ce riscul inerent 42, Care din urmatoarele afirmagil este adevarata? a) cucat evaluarea risculul inerent # de control este mai ridicat8, CU atat mai multe probe de audit trebule 8 obtind auditorul din dilizarea performanté a procedurilor d& fond; bb) nu se poate stabil nici legaturs intre nivelul risculut inerent si de control si probele de audit; c) daca riscul de control este evaluat © find redus, auditorul nu va mai testa nivelul riscului inerent 43, Riscul ca auditorul sa exprime opinie de audit necorespunzatoat® gtunct cind situatille financiare sunt denaturate in mod semnificaty este cunoscut Ca: a) _risc de detectare; b) rise de audits ¢)_riscinerent. 4a, atunci cand exists stocuri [2 ter! ale clientului de audit, cea mat credibilS proba pe care o poate obtine uh auditor este’ a) 0 declaratie scrisa de la gestionarul clientului de audit; b) 0 declaratie scrisd de la conducers® clientului de audits ©) oserisoare de confirmare de la tert parte, unde se afla stocurile clientului de audit.15. Testele de control reprezint’: a) testele prin care responsabilul de mistune reviauieste activitatea desfigurata de catre echipa de audit; by testele efectuate penta ® obtine probe de audit in scopul detectdrii denaturarilor sgemnificative din situatile financia’® c}_ testele efectuate pentry 2 ‘obtine probe de audit cu privite la proiectarea adecvata 3! functionarea eficient® sistemulut contabil sia celui de control intern 46. Procedurile de fond reprezints: a) testele efectuate pentru obtine probe de audit cu Pre la proiectares adecvat@ 3 functionarea eficient® @ sisternulut ontabil sia celui de control Inter b) testele efectuate pentre obtine probe de ausit in scopul getectarii denaturarilor sgemnificative din situatille financiare si sunt de dous tipuri reste ale ietaitor tranzactillor si soldurlor 3 proceduri analitice: c)_ testele efectuate de catre auditor pentru evaluarea general 2 viscului de fatiment ai clientulul 17. fn cazul unul client nous quditorul trebuie S3 contacteze auditorul precedent’ a} In etapa de preplanificare de acceptare a mandatull bb) pe parcursul desfasurael auditululs c)_ contactarea auditorula! precedent nu este necesara. ae, Procedurile analitice const in: a) analizarea indicatorilor 31 & tendintelor semnificative, incluzand iavestigarea acelor fluctuatil 3 ge abat de la valorile agteptates b) combinarea adecvat 2 gestelor de control si proceduritor de fond; ¢) examinarea jregistrarilor si a tranzactilor care sunt considerate a ide auditor a fiind preferentiale19. Valoarea pragului de semnificatie si dimensiunea esantioanelor se stabileste in una din urmatoarele etape: a} etapa de preplanificare; b) etapa de planificare; c) la fiecare sectiune parte 20. In timpul planificdrit initiale 2 activitatit de audit, un auditor in mod normal va trebui. 3a} sd identifice acele controale interne care pot Preven! fraud’; b)_ s& evalucze rezonabilitatea estimarilor efectuate de clientul de audit; «) sh discute cu managementul clentulul planificarea din punct + de vedere al timpului, a procedurilor de audit ce urmeaz’ a fi efectuate.= SAUTE 2 AUTOZYAMUANE Aplicatia 1. Realizati printr-un tabel corelatia dintre obiectivele generale vizand tranzactile si asertiunile managementulut corespondente, precum si evidentierea obiectivelor specifice privind tranzactile vizind achizitille Raspuns: [ 7 ‘Obiective specifice | | Obiective generate | Asertiunile ne | legate de tranzactii_ | managementului Bris eae ae | "8 , . vizand achizit Achizitiile inregistrate Existenta Existenta corespund int Flor | |___ inregistrate if ‘Achizitille efectuate Exhaustivitate Exhaustivitate | 4 sunt inregistrate ‘Achizitille efectuate | sunt inregistrate la | exactitate «| =_—Evaluare corecti | valoarea sicantitatea corecta sistematizare Urménd primele trei exemple, completati tabelul. eee}(OBIECTIVE DE AUDIT SI PROCEDURI DE FOND} Aplicatia Il. Sunteti insdrcinat cu realizarea auditului ciclului cumparari-plati al companiei Geronimo SA. in aceasta directie, planificati urmatoarele proceduri de audit: 1 Examinati jurnalul cumpardrilor pentru a detecta operatiunile mari sau neobisnuite, Trimiteti scrisori de confirmare a soldului mai multor furnizori printre care se numara si furnizorii care nu au datorii faté de companie. Examinati un egantion de numere de borderouri de receptie si determinati dacd acestea contin sumele indicate ca reprezentand datoril fat8 de furnizori Selectati_un esantion din echipamentele reflectate in fisierul sistematic al imobilizarilor corporale si inspectati activul. Recalculati totalul jurnalului de cumparari dintr-o luna si confirmati cu Cartea Mare, Calculati raportul dintre cheltuielile privind reparatille si intretinerea echipamentelor si valoarea totals a echipamentelor, comparand si cu anii precedenti Selectati un egantion de cecuri anulate si confruntati fiecare CEC cu jurnalul plitilor, comparand numele, data si suma Examinati facturile si documentele de livrare corespunzitoare acestora existente la data raportului de audit in dosarul de facturi neachitate al clientului, in scopul de a determina daca acestea au fost inregistrate in exercitiul contabil adecvat si la nivelul sumelor corecte. Recalculati portiunea primelor de asigurare aplicabile perioadelor viitoare din situatia recapitulativ’ a asigurarilor platite tm avans Intocmita de client. Bry)Lv 10. Observati daca asistentul persoanei care semneaz’ cecurile inscrie mentiunea ,achitat” pe documentele justificative dupa verificarea acestor documente si semnarea cecurilor. )BIECTIVE DE AUDIT SI PROCEDURI DE FOND! Cerint (2) Pentru fiecare procedura, identificati daca este procedurs analitics, un test al mecanismelor de control, un test substantial al operatiunilor sau un test al detalilor soldurilor: (2) Pentru fiecare test al mecanismelor de control si pentru fiecare test substantial al operatiunilor, identificati obiectivele de audit referitoare la operatiuni urmarite (3) Pentru fiecare test detaliat al soldurilor, identificath obiectivele de audit referitoare la soldurile urmarite Raspunsu (1) Pentru fiecare procedur3, identificati daca este procedura analiticd (a), test al mecanismelor de control (b), un test substantial al operatiunilor (c) sau un test al detalilor soldurilor (6): 14 26 3d ab 5a 63 7 Bc oa 10.b (2) Pentru fiecare test al mecanismelor de control si pentru fiecare test substantial al operatiunilor, identificati obiectivele de audit refertoare ta operatiunile urmarite 2. b. obiectivul de audit: existenta, exhaustivitate, evaluare s1 alocare, drepturi 51 obligatii; 4. b. obiectiv de audit: existenta; @. c, objectivul de audit: inregistrarea facturilor a avut loc in ‘exercitiul contabil adecvat, separatia exercitiilor; 10. b. obiectivul de audit: exhaustivitate, acuratete, clasificare: 143) |BBE oocrne serve nocrounor rove {3) Pentru fiecare test detaliat al solduriior, identificati obiectivele de audit referitoare la soldurile urmarite: 1, depistarea fluctuatillor mari care pot ascunde eventuale erori; 2. confruntarea NIR cu datorile 1a furnizori pot descoPert eventuale erori de inregistrare sau intrari frauduloase; 7. aceste operatiuni pot ascunde erori in modul de inregistrare 2 sumelor anulate Aplicatia ll. Erorile de mai jos sunt incluse in storul!§! in conturile corespunzitoare ale companiel AFC SA. a) Pentru fiecare eroare, enuntati tun mecanism de control intern care ar fi trebult $8 preintampine eroarea; b) Pentru fiecare eroare enuntati o procedurs substantial’ de audit care ar putea fi folositd pentru ao descopert 4, Unui articol din stoc i s-2u atribuit pretul de 22 RON/bucata in locul pretului corect de 12 RON/duzin’. 3) La intocmirea situatiilor recapitulative 2 stocurilor, acestea se confrunt’ cu datele de pe etichetele de inventarier®, inmultind cantit: b) Confruntati rezultatele inventarierit-test facute de auditor si inregistrarile in foile de Jucru cu compilarea finala a stocurilor $i comparati numarul de pe etichet, descrieree si cantitatea articolelor de stocuri fle cu preturile aferente, 2. Cand sa facut inventarul fizic al stocurilor, ultimele livrdri ale zilei au fost excluse din stocuri si nu au fost Inregistrate co vanzari decat in exercitiul urmator: 3) Toate livrarile c8tre clienti sunt autorizate Prin intocmirea unor documente de livrare prenumerotate si datate b) inregistrati in foile de fueru, pentru o verficare ulterioar’, numarul uitimului document de Tivrare folosit 12 sfarsitul exercitivlul $i asigurativa c& stocurile aferente acelet livrart 24 fost excluse din inventarierea fizic’. 1443, Angajatul responsabil de tinerea fisieruluil sistematic permanent al “ctocurilor a modifica cantitates de pe eticheta de inventarier® 2 unui srtical de stoc, in scopul de a camufla minusul cauzat de un furt comis in timpul anului 3) Corectitudinea calculelor din compitarea final3 ° stocurilor este verificatd de o persoana independents de angajati responsabili de efectuarea acestei compitari b) Verificati © portiune din succesiunea numericd a etichetelor de inventar gi confruntati fiecare eticheta cu stocul fizic pentel 2 va asigura c& articolele din stoc in cauza exist cu adevarat 4, Dupd ce auditorul a parésit sediul clientulul, cateva etichete de inventariere au fost pierdute si nu au fost incluse in situatia recapitulativa final a stocurilor: 2) Etichetele de inventariere sunt prenumerotate $! inregistrare intr-o situatie individual in momentul in care ele sunt utilizate. b) Verificati succesiunea numeric 2 futuroy etichetelor de javentariere pentru a v8 asigura c& nicio etichets nu 2 fost omis’ intentionat sau pierduts. 5. Cand s-au inregistrat cumpardri de materii prime, in fisierul sistematic permanent al stocurilor s-2 introdus un Pres unitar gresit, Drept rezultat, valoarea stocurilor a fost eronat prezentata, deoarece ‘tocurilor fizice constatate Wi sa aplicat pretul de referinta din evidentele permanente: a) Departamentul de receptie @ bunurilor intocmeste borderouri de receptie continand preturile si cantitatile receptionste, acestea fiind periodic verificate cu sumele registrate in fisierul sistematic periodic al stocurilor, BL)b) Comparati pretul unitar din situatia recapitulativa finala a stocurilor cu facturile furnizoritor 6. in cursul inventarieri fizice au fost incluse in stor cateva articole de stoc nevandabile: a) Se stabileste © politics predefinita $1 avand criterit clare privind politica de scoatere din gestiune 2 punurilor nevandabile sau greu vandabile. b) Testati prezenta unor stocurt nevandabile prin chestionarea angaiatilor din productie si a managerilor s! Prin observarea atentd + articolelor deteriorate, ruginite, prafuite se amplasate in locuri necorespunzatoare 7. bin cavza cresterii semnificative a volumulul de activitate in anul in curs si a controlului excelent al cheltuiellor de regie din productie, cot regiei de productie aplicata stocurilor fost cu mult mai mare decdt cheltuielile reale: a) Se folosesc evidente ale costuriior standard pentru materi prime, manoper’ si regie de producti b) Efectuati testele vizand indeplinires mecanismelor de control intern privind evidentierea costurilor standard pentru materi prime, manoper’ si regie de productie.FX PHenyaiae ne WALA? | pends Up oY ALU AS f wi diieiho oa adrladrlile 1. in-cursul auditului ciclului de cumparari-plati, una dintre preocuparile auditorului vizeazd asigurarea faptului c3 platile inregistrate corespund unor bunuri si servicii realmente primite dentificati a. Obiectivul de audit sub auspiciul cruia se afl aceasts situatie. b. Enumerati trei proceduri de audit aferente acestui obiectiv. ©. Enumerati trei mecanisme de control intern care sd prevind posibilele erori aferente acestui obiectiv, d, Enumerati trei teste tipice ale mecanismelor de control de la punctul c., efectuate de auditor pentru a verifica eficienta acestora 2. in cursul auditului ciclului de cumparSri-plati, una dintre preocuparile auditorului vizeaz’ asigurarea faptului ca operatiunile de plata din contabilitatea clientului sunt inregistrate la valoarea corect8 Identificati: a. Obiectivul de audit sub auspiciul cdruia se afl aceasta situatie. b. Enumerati trei proceduri de audit aferente acestui obiectiv. . Enumerati trei_ mecanisme de control intern care si prevind posibilele erori aferente acestui obiectiv. d. Enumerati trei teste tipice ale mecanismelor de control de la punctul c., efectuate de auditor pentru a verifica eficienta acestora. Bry,BG opiecrive DE AUDIT si PROCEDURI DE FOND} 3. Sunteti auditorul societatii AFC S.A. La data de 1 octombrie 2009, societatea achizitioneaz’ o linie tehnologica pentru prelucrarea lacurilor si vopselurilor, in valoare de 50000 euro. Se inregistreazd cheltuieli cu proiectul de amplasare: 500 euro, taxe vamale 5000 euro, cheltuieli cu reclama 2000 euro, cheltuieli cu comisioanele aferente documentatiei: 300 euro, cheltuieli_ cu salariile departamentului de conducere: 1000 euro. La sfarsitul duratei de viat8, se previzioneaza cheltuieli cu demontarea liniei in valoare de 1200 euro. La sfarsitul anului 2009, clientul prezint& in conturile de imobilizari, valoarea de 57000 euro. Sunteti desemnat sé realizati auditul imobilizarilor, asupra exercitiului financiar 2009. Evidentiati obiectivele pe care le aveti in vedere, testele de fond pe care le veti aplica, identificati trei mecanisme de control inter si testati-le. Bre)BRD oocoryate ssmauzanca sivntonoe suo Decizia pe care auditorul trebuie s8 0 ia la finalizarea unei misiuni de audit const’ in capacitatea acestuia de a prefigura tipul cel mal adecvat de raport de audit tinand cont de activitatea pe care a desfasurat-o $1 concluziile la care a ajuns ca urmare a examinarii elementelor probante. prima decizie pe care auditorul trebuie s8 0 prefigureze se refers la existenta elementelor care fac ca raportul de audit s8 nu exprime o opinic fara rezerve, situatie in care auditorul trebuie s& identifice abaterile respective si si evalueze cat de mult influenteaza situatille financiare. jin functi tipul cel mai potrivit de raport. de aceste determinri, auditorul stabileste cu exactitate Aplicatia 1. $C. Lotus SA tine evidenta stocurilor prin metoda snventaralui permanent si evalueaz’ stocurile la iesire prin metoda FIFO Situatia si miscarea stocurilor de materii prime In luna septembrie se prezintd astfel: stoc intial fa 01.09.N: 10 buc x 600 lei/buc; intrari: 108.09.N: 60 buc x 700 lei/buc si pe data de 19.09.N: 20 buc x 800 lei/buc, pret de cumparare 51 cheltuiel de transport: 500 lei fesri pe data de 15.09.N: 64 buc. si pe data de 30.09.N: 22 buc. La inventarierea fizica se Constati un stoc faptic de 1 bucat’ evaluaté la valoarea totala de 825 let Minusul de materii prime constatat la inventariere, inregistrat ca 0 cheltuiala curenta este de 2405 lei. Realizati 0 foaie de lucru privind corectitudinea pierderilor inregistrate la sfarsitul perioadei.FB cocoon nausea tsuinonbe soon REZOLVARE 7) | Auditor: ‘olul: Evaluarea stocurilor | Data: 01.01.N+1_ Revizuit: BB | Data: 02.02.N42.___ 1. Obiectiv: exactitatea minusului de materii prime constatat la inventariere, 3, Procedura: determinaticostul unitar de achiztie pentru intrarle din data de 19.09, a valorilor iesirilor succesive $1 recalculati Valoarea stocului final, comparandu-t cu stocul constatat la vaventariere si raportand rezultatul la cel obtinut de catre client probe de audit: fisele de inventar, NI, registrul stocurilor Metoda: inspectie, procedura analitica, calcul. Rezultat, Observal Diferente g=70 | 1. determinarea costului unitar gaport= | de achizitie pentru intrBrile | 7 din data de 19.09 Prot de achizte: 20 buex 800 leyfbuc 16000 et \ 4+ Cheltuielile de transport 500i | = Cost de achizitie 76500 le Cost de achizitie unitar: 16500/20 buc 825iei/buc| 43800 tei | | avatomes ies (10 buc x 600 lei) +(54 buc x 700 lei) | 3. Valoarea iesirilor din 30.09 17400 lei {6 buc x 700 lei} +(16 uc x°825 lei) | 4, Situatia stocului final: ‘toc final scriptic (4 buc x 825 lei) 3300 le Soc etiaimventor tsi |6. Concluzio (definits COD Galben) ~ eroare semnificativ, opinie cu rezerve, raport de audit cu rezerve Aplicatia ll. Societatea Martha tine evidenta stocurilor prin metoda inventarului intermitent. La inceputul lunii e3 detinea in stoc produse finite de 80 buc x 2 500 lei/buc ~ cost de productie. Ia cursul lunii se oPtin 200 Buca produse finite in conditle: cheltuieli directe 200000, cheltuieli ‘ndivecte totale: 125000 lei din care variabile 50000 lei; nivel normal de activitate 1.000 buc si se vand 130 buc. la pret de vanzare 2900 lei/buc. La sfarsitul lunii se constata in stoc produse finite de 45 de bucati Societatea aplics metoda evaludriiLIFO. Societatea prezinta la sfarsitul luni un volum al iesirilor de produse finite in valoare de 291625 lel Intocmiti o foaie de lueru privind volumul acestora REZOLVARE Glient: Martha | Dosar Curent Auditor: AA | sectiu OL.OL.NeL Capitolul: Evaluarea stocurilor | Reviz Data: 1. (obiectiv) clasificarea__cheltuielilor indirecte de productie variable 2. {brocedurd) determinati costul de productie aferent stocului de produse finite, stocul final prin metoda LIFO si recalculati valoarea iesirilor prin metoda inventarulu intermitent 3. Grobe de audit? fisele de inventar, NIR, registrul stocurilor, bonuri de consum. 4. (Metodg} inspectie, procedura analitic’, calcul. 5. Rezultat.) EEEarea cost ee achiatie pentru stocurile | | fabricate Gaetiel drecte de product Chetek indirecte | de productie variabile | 4 cheltuieli indirecte de productie |. fixe x Nivel real de activitate/ Wesel normal deactivate [a25000-50000) « \ | «100 buc/1000 buc | |code rossi sist | 200000 i | 530000 lei 750061 | 12. Stocul final (LIFO) 115875 lei | "45 buc x 2575 lei/DuC ‘si = 80 buc x 2500 lei/bue 200000 lei | toda | [a Valoareaiesrilor prin me V iqventarului intermitent (Stoc initial+ intra | Shoe final inverter = | yan625 tei | "200000+257500-115878__ _ 6. Gre cans cop Galben) - eroare semnificativa, opinie oa ee Eve, raport de aut abile de 50.000 in cosul de productie. chettuielilor indirecte vari aplicatia Ul. Societatea Mare SA detine in stoc Ie data de 31 decembrie 2008, 5400 bucat! de produse finite productie este de 5200 Jeiybuc. Pretul de piata al produselor ta fe necesare punerit tor in ‘de 5200 lei/buc., iar cheltuiell § 200 lei/buc. Clientul prezints 1p bilant, la 32.12.2009, de 27583200. Realizati o foale de lucru in care $8 acestel evaluari procesoare, 2 cAror cost de 31.12.2009 este vanzare reprezint produse finite in valoare ya exprimati opinia in privintaREZOLVARE | Gent: ara | Dosar rent ")sectiunen | Capitolul: Evaluarea: stocurilor | |powo202Nea a Obiectiv: valoarea realizabilé a produselor finite Procedura: determinati valoarea realizabilé neti a produselor finite 3, probe de audit: figele de inventar, NIR, registrul stocurilor, bonuri de consum. Metoda: inspectie, procedura analitic’, calcul Rezultat. we & pice rent | ___jAudit__| __t—__— a —— er aa 7000000 "583200 | Conform iAS2, stocurte sunt evaluate | Feaceta =| mur cine cost ivatoare eazab8 | ‘2 | net ote rods = 400 bu S308 NE | | “Sosas000 | | atoarea realizabila neta = Pret de vanzare \Vatoarea realizabila net | | 15 200 lei/buc - 5400buc x 200 lei/buc= | \ | "7000000 | | | | |stocurile vor fi evaluate la minim dintre | | | | | "27583200 $i 27000000 = 27000000 \ 6. Concluzia (definita COD Galben) ~ eroare semnificativa, opinie ca rezerve, raport de audit cu rezerveISIUNILOR DE AUDIT} PB vcoverecasnauearn 4, Clintul ALFA prezintd urmstoarea situatie 2 creantelor incerte la sfarsitul anului N: Client A: ereanta inclusiv TVA (24 %): 1190000, grad de recuperare: 75% Client 8: creanta inclusiv TVA (24 %): 1190000, grad de recuperare: 40% Client C: creantd, inclusiv TVA (24 9): 952000, grad de recuperare: 60 % Client D: creants inclusiv TVA (24 96}: 357000. grad de recuperare: 80% La sfarsitul anului N, totalitates ajustari reprezentat de soldul contului 491 are valoarea de 1190000 lei. Suntet! auditorul insarcinat cu ‘exprimarea unei opinii privind soldul provizionului. 2, Compania BETA SA achizitioneaza pe 30 august 2008 0 instalatie ta costul de 700000 lei, valoare reziduala estimate: 40,000 lei. instalatia ‘ste amortizatd liniar pe 10 ani. La inceputul lui N#2, se inlocuieste © piesa de schimb in valoare de 10000 lei, cee && conduce la cresterea capacitatii de productie si a duratei utile de viata rimase, la 10 ani. La sfSrsitul lui N#2, clientul prezents cheltuieli cu amortizarea in valoare Jo 62200 lei. Intocmiti o foaie de lucru privind contul de cheltuieli cu amortizarea pe anul N+2. 3, Dispuneti de urmatoarele date legate de un mijloc de transport achizitionat de firma DELTA SA: in urma Une prime reevaluari, s-au inregistrat diferente pozitive egale cv 9000 lei, in urma celei de-a doua reevaluari, s-a Inregistrat © diferenta negativa egal cu 11000 ej; in urmna colei de-a trela reevalulrl, 5 inregistrat © diferent’ pozitivs egalé cu 6000 lei. Tn conditiile aplicarii IAS 16,compania a ajuns fa un sold final al contului 105 in valoare de 3800 lei intocmiti o foaie de lucru vizand exactitatea acestui sold 4. Societatea OMEGA SA detine o instalatie achizitionats pe data de 30.12.N, la valoarea de 50000 lei, amortizata liniar pe 5 ani. La sfarsitul iui N+3, se decide reevaluarea sa, valoarea just stabilit’, fiind de 25000 lei, in conditiile eliminarii amortizarii cumulate din valoarea contabilé brut a activului (aplicarea metodei actualizarii valorii nete}, clientul obtine urmatoarele valori in soldul conturilor: 281: 25000 lei; 105: 4800 le. on STUON ea Ge BIBLIOTECA CENTRALA Z 185)