Raspunsuri la Atestarea 2

1. Numiti perioada elenista-romana a filosofiei antice si caracteristica

ei.
a) Perioada elenista-romana mai numita postclasica este cea mai lunga
in istoria fil. Grecesti care cuprinde sec VI i.e.n-sec VI e.n (anul 529
Caderea Imp. Roman de apus).
b) Se caracterizeaza prin criza sist. sclavagist si declinul Greciei Antice.
Acest declin s-a rasfrint si asupra filosofiei care nu mai este atit de
productive ca in perioada clasica.
2. Invataturile filosofice din perioada elenista-romana si problema
filosofica principal.
a) Invataturi filosofice
1) Morale: epianismul, stoicismul, scepticismul, electismul.
2) Religioase: Neo-pitagorismul, Neo-Platonismul.
b) Problema filosofica principal in perioada data era fericirea umana.
3. Numiti perioada si principalele izvoare teoretice ale filosofiei
medievale. Ideile principale.
a) Perioada (sec. V e.n sec XV e.n) incepe cu caderea Imp. Roman de
apus (479) si se termina cu cucerirea Constantinopolului de catre turci
(1453).
b) Principalele izv. teoretice:
1) Neo-pitagorismul-reinvie mistica religioasa a numerelor,
necesitatea mintuirii sufletului
2) Inv.lui Filon din Alexandria-introduce not.de Logos care
reprezinta divinitatea.
3) Neo-platonismul-a elab o teo despre sistematizarea ierarhica a
lumii pur-spirituale si materiale.
4) Stoicismul-introduce idea de soarta umana care nu poate fi
schimbata.
4. Oficializarea crestinismului si problema principala perioadei
medievale.
a) Oficializarea Crestinismului ca religie a Imp. Roman : anul 313 e.n de
Constantin prin Edictul de toleranta.
b) Problema principal: Filosofia se transforma intr-o slujnica a bisericii
incercind sa argumenteze adevarurile bibliei. Religia a dominat arta,
cultura si stiinta.
5. Cine este intemeietorul teologiei si ce divirgente a incercat sa
inlature?
Intemeietorul filosofiei Crestine este considerat Origenes (185-254) din
Alexandria, el a incercat sa inlature divirgentele dintre Dumnezeul
Creator(vechiul testament) si Dumnezeul Mintuitor(noul testament),
spunind ca acesta este unul care a creat lume din nimic.
6. Numiti cele doua principii pe care se intemeiaza teologia crestina.
a) Principiul creatiunii- sustine ca Dumnezeu este creatorul lumii.
b) Principiul revelatiei-Dumnezeu il ajuta pe om sa descopere lumea
inconjuratoare.
7. Care sunt perioadele prin care trece filosofia medieval si caracteristica lor?
a) Perioada Patristica( sec.IV-VIII)-perioada parintilor bisericiicare au
elaborate si adoptat primele dogme crestine.
b) Perioada scolastica(sec.IX-XV)-apar primele scoli pe linga biserici si
manastiri in care se predau dogmele crestine.
8. Aurelius Augustin despre adevarul absolut.

In scopul cunoasterii adev.absolut, A. Augustinfoloseste metoda indoielii. Prin

aceasta metoda el deduce existent sufletului si existent lui Dumnezeu, care
este adev.absolut, adevarul din noi, este principiul binelui si temelia
existentei.
9. Problema fericirii in invatatura lui Aurelius Augustin.
Augustin sustinea ca fericirea depinde de fiecare on in parte, aceasta depinde
de vointa lui Dumnezeu. El spune: Fericirea nu este in mainele noastre ci in
ale lui Dumnezeu, daca il iubim pe dumnezeu vom fi fericiti. Dupa Augustin
omul nu va cunoaste pe deplin fericirea daca nu se va opri in lumea lui
Dumnezeu.
10.
Problema vointei libere si a pacatului uman in invatatura lui
Aurelius Augustin.
Vorbind despre nat.omului, Augustin pune accentual pe vointa libera,
prezenta acesteia la om este explicate prin existent lumii raului. Dumnezeu ia dat omului vointa libera si l-a indreptat spre bine. Adam si Eva au ales raul
de aceea si au pacatuit, acesta fiind pacatul stramosesc.
11.
Scolastica si trasaturile ei.
Scolastica a luat nastere in urma reformelor scolare intreprinse de Carol cel
Marein sec VIII. Scopul scolasticii a fost utilizarea p.u motivarea si
sistematezarea rationala a dogmelor crestine. Filosofia devine o slujnica a
teologiei. Se afirma ca religia este mai presus de filosofie deoarece
adev.religios este adev lui Dumnezeu. Scopul scolasticii era impacarea fil.cu
teologia.
12.
Problema central a inv.lui Toma dAquino.
Toma dAquino (1225-1274) a fost cel mai important teolog al bisericii
catolice.
Toma este adeptul filosofiei lui Aristotel. Inv sa este o acomodare si
interpretare teologica a filosofiei Aristotelnice la religia crestina. Ceeea ce
este creat nu are nevoie sa fie argumentat.

13)Dovezile rationale formulate de Toma dAquino: dovezi sunt5:trebuie sa existe primul motor,
treb sa existe prima cauza, e necesar o substanta absolute trebuincioasa, treb sa existe o fiinta
perfecta, existanta rationalului in natura.
14) Teoria despre suflet a lui Toma dAquino ale existentei lui Dumnezeu: teoria lui toma despre
suflet consta in aceea ca dupa moartea corpului corpului sufletului care este nemuritor contiunua
procesul de prefectionare pina la apropierea si contopirea cu dumnez.
15)Care este perioada renasterii si in ce domeniu ale vietii umane sa manifestat:perioada
renasteri este sec15-16 in evu mediu, s-a manifestat in matematica, astronomie,
politica,literature,descoperiri stintifice.
16)Care este idealul renasterii si trasaturile filosofie renasterii:trasaturile filos renasteri sunt:
atropocentrism, umanism, postularea esentei creatoare a omului, intelesul estetic, antiscolastoca,
emanciparea stiintei.Idealul renasterii este trecerea de la modul religios de gndire la cel stiintific.
17)ce reprezinta filos naturii: filosofia naturii este o doctrina care neaga existenta supranaturalului
, este considerat natura materiala ca pe un absolut si negarea oricarei idei despre dumnez.
18)Teoria lui Copernic despre lume.Ideile centrale: conform teoriei lui copernic despre lume,
pamintul este nemiscat situate in centrul universului si in jurul lui se roteste bolta cereasca. Ideile
centrale: pamintul nu este centrul nemiscat al lumii vizibile; pamintul se roteste in jurul soarelui;
pamintul se roteste in jurul axei sale;luna se invirte in jurul pamintului.

19)Invatatura despre lume la Giordano Bruno.Panteismul: Bruno considera ca lumea este

infinita in spatiu si ca numar. Panteismul sunt niste idei despre Univers si Dumnezeu, unde Bruno
zice ca daca Dumn e unul deci si universal e unu.
20)Invatatura despre natura a lui Galileo Galilei.Descoperirle stiintifice: conform
invataturi lui Galileo natura este asemnea unei carti deschise, care este scris
cu cifre si fuguri geometrice.descoperirile lui sunt: legea inertiei miscari;
legea caderii corpurilor grele ; miscarile oscilatorii; traiectoria de miscare
a proiectilelor pe parabola; a pus bazele rationamentului stiintific si ale
metodei experimentale.
21)Trasaturile caracteristice a filosofiei Epocii Renasterii: trasaturile
sunt:atropocentrismul,umanism,esenta creatoare a omului,intelegerea lumii ca
ceva material-corporal,intelesul estetic,antiscolastica,panteism,emanciparea
stiintei.
22. Problematica filosofiei moderne:
- problema libertatii umane ;
- problema statului ,a relatiilor dintre puterea de stat;
- elaborarea metodelor de cunoastere stiintifica a lumii.
Anume analiza si rezolvarea acestor probleme a devenit obiect de studiu al filosofiei moderne.
23. Empirismul si rationalismul in filosofia moderna .Metodele inductive si deductive
Empirismul-provine de la empirio-experienta,sustine ca unicul izvor a cunoasterii stiintifice este
experienta sau cunoasterea prin simturi.
Reprezentati au fost:Bacon,Hobles,J.Locke,G. Berkley, D. Hume.
Rationalismul-(ratio-inteligenta) considera ca cunostintele stiintifice isi au izvorul in
activitatearationala.
Reprezentati au fost : B. Spinoza, G. Leibniz
Empirismul avea la baza metoda inductiva.
Rationalismul- metoda deductiva.
24. Tipurile de stiinte in filosofia lui F. Bacon
F.Bacon evidntiaza 3 tipuri de stiinte :
- Istorice- memoria
- filosofice- inteligenta
- poetice- imaginatia
25. Critica filosofiei scolastice de catre F. Bacon.Noul Organon
Bacon se pronunta impotriva scolasticii,critica acest mod de gindire bazat pe logica lui Aristotel.El
este impotriva filosofiei lui Aristotel si in primul rind a logicii acestuia.Punind problema metodelor
de cercetare Bacon a incercat sa gaseasca un nou instrument de gindire opus celui
Aristotelnic,metodele de gindire Aristotel le-a exclus in organon,impotriva acestei lucrari Bacon
scrie noul organon in care expune bazele logicii inductive.
26. Descartes isi pune scop valorificarea cunostintelor stiintifice si
schimbarea situatiei din stiinta. Mai intii de toate trebuie de schimbat metodele de
cunoastere. Descartes isi indreapta atentia asupra ratiunii si autoconsteintei, problema centrala la el
este cunoasterea autentica a lumii. Descartes propune 4 de reguli de cercetare
stiintifica:
_ Regula evidentei
_ Regula analizei
_ Metoda sintezei
_ Regula verificarii
27. Descartes foloseste metoda filosofica a indoielii, el spune ca cunostintele
capatate in scoala sunt nesigure, necontrolate, insuficiente iar unele sunt pareri false.
Spune ca noi nu putem controla toate cunostintele. Cunostintele vechi sunt de natura senzoriala si
adeseori ele sunt insalatoare. Prin metoda indoielii Descartes deduce 2 adevaruri neidoielnice
considerate ca criterii ale cunoasterii stiintifice:

_ Gindirea - ca existenta neidoielnica

_ Existenta lui dumnezeu.
28. Referitor la intrebarea despre originea ideiilor Descartes accepta o intreita origine a
acestora:
_ Idei sensibile . sunt cunostintele care se datoresc simturilor aceste sunt confuze
nedistincte si intimplatoare.
_ Idei .create de mine. - sunt cunostintele care se datoresc imaginatiei omului, ele la fel
sunt neclare si deci ne stiintifice.
_ idei .inascute. - sunt cunostintele sadite in sufletul nostru de Dumnezeu, aceste sunt
unicele cunostinte fixe necesare obiective si deci autentice.
29. O notiune centrala in filosofia lui Descartes este notiunea de .Substanta. la el lumea
este substantiala.
Lumea reala este alcatuita dintre 2 tipuri de substante care exista independent una de
la si nu sunt desavisite:
_ Lumea materiala . care este creatoarea de lucruri si are trasatura principala intinderea
_ Lumea spirituala . creatoare de spirit, insusirea principala, gindirea.
La el aceste 2 substante sunt principiile fundamentale ale lumii. Legatura dintre aceste substante
se datoreste lui dumnezeu care este un prim motor ce pune lumea in miscarea.
30. Ce este ontologia, obiectul ei de studiu si problematica
Ontologia-domeniul fundamental al filosofiei, deoarece ofera premise teoretice si metodologice
tuturor celorlalte domenii precum si ramurilor stiintei.
Obiectul ontologiei-existenta sau fiinta i domeniile n care acestea se impart: lucruri, proprietati,
procese, fapte.
Problematica ontologiei vizeaza raspuns la intrebarile: *Ce sens are existenta?, *A fost lumea
creata sau nu?, *Exista o lume unica sau o pluralitate de lumi?, *Ce determinatii are existenta?,
*Care este temeiul existentei?.
31. Ontologii moniste, dualiste si pluraliste
Ontologii monistepun la baza un principiu fie de natura materiala(ontologii materialiste), fie de
natura spirituala(ontologii idealiste).
Ontologii dualistepun la baza lumii 2 principii considerate ca fiind extinse prin natura lormaterial
si spiritual. Exemplu este dualismul lui Rennes Descartes. El considera ca lumea are la baza un
principiu material res extensa(intinderea) si unul spiritualres cogitans(gndirea).
Ontologii pluralisteadmit o multitudine de inceputuri ori tipuri de existen.
32. Ontologii globale si regionale
Dupa domeniul de realiate, ontologii se impart in:

globalese refera la existenta n ansamblul ei, cerceteaza cele mai generale atribute

regionalestudiaza domenii ale existentei.

33. Conceptul de existent(etimologia termenului, definitia existentei)

Termenul existenta provine de la verbul a fi si care este o substantivare a lumii. Ontologia se
refera la ceea ce desemneaza existenta ntruct exist sau fiinta ca fiin .

Existena este o categorie filosofica care desemneaza lumea obiectiva, materia, natura care exista
independent de constiinta, precum si procesul vietii materiale si spirituale ale omului. Existenta este
o caracteristica generala integrala a lumii, reflect lumea prin existenta ei.
34.Principalele forme de existent
1.existenta naturiiexistenta lucrurilor si a proceselor naturale(exista independent de constiinta
omului);
2.existenta omuluiconstituie o existenta specifica si unica. Omul este o realitate obiectiva care
exista ca fiinta bio-psiho-sociala;
3.existenta spiritualaprocesele constiente si inconstiente, principiile comunicarii dintre oameni,
morala etc;
4. existenta socialarelatiile sociale si materiale intre oameni.
35.Ce este substanta? Interpretari filosofice.
Substantao categorie filosofica care desemneaza realitatea obiectiva, esenta comuna si stabila a
tuturor lucrurilor, substratul permanent al tuturor transformarilor, a intregii diversitati de fenomene
ale naturii si istoriei, inclusiv omul si constiinta lui.
In filosofia greaca subst. este inteleasa ca o subst. corporala din care sunt constituite toate lucrurile.
In Evul Mediu, in fil. Scolastica, subst. ncepe a fi considerata ca o desemnare deosebita a lui
Dumnezeu, ceea ce duce la dualismul sufletului si corpuilui.
n Epoca Moderna, problema substantei a fost pusa in cel mai acut mod de catre Descartes prin
notiunea de substanta materiala, adica substanta intinsa si substanta spirituala adica cugetatoare.
n filosofia clasica germana, Kant intelege substanta ca acel ceva permanent in raport cu care se
pot defini toate fenomenele temporale. El o defineste ca o forma apriorica a gindirii ce sintetizeaza
datele experimentale.
n filosofia marxist substanta este ca o materie si, totodata, subiect al tuturor schimbarilor sale,
adic o cauz activ a apariiei tuturor formelor apriori.
36.Definitia materiei. Interpretari filosofice.
Materiao categorie filosofic fundamental, desemneaza tot ce exista in mod obiectiv independent
de om si gindirea lui. Materia este un termen general pentru toate elementele ce ne inconjoara.
In filosofia greaca antica-materia era ca un anumit material din care sunt create lucrurile. Pt
Aristotel materia este hile-pasiva, exista in realitatea obiectiva, in afara constiintei, este eterna,
necreata si indestructibila. Pt Democrit materia este echivalent cu atomi. Se considera ca cantitatea
de atomi sau materie este una si aceeasi intotdeauna.
In filosofia Evului Mediu teoria despre materie se baza pe teoria scolastica care accepta existena
sufletului ce st la baza materiei.

n Epoca Luminilor materia era considerata substan ce nu exist naintea sau paralel cu lucrurile,
ci se include n acestea i poate exista doar prin ele.
n Epoca Modern materia este ca masa, apreciata ca caracteristica fundamentala. Masa este
definita ca materie si identificata cu numarul de particule din volumul corpului.
n Epoca Contemporana materia este considerata o realitate obiectiv, existent n afara contiinei
umane i este dat de organele senzoriale.
37.Nivelurile i tipurile de materie
Nivelurile materiei:
1. materia cuprinde toate formaiunile concrete(obiecte, procese, fenomene) existente n
realitatea nconjurtoare
2. la un nivel mai nalt, materia caracterizeaz tot ce este comun, universal pentru aceste
formaiuni.
Tipurile materiei:
1. materie sub forma de substan(solid, lichid, gazoas, plasm)
2. materie cmp (electric, magnetic, gravitaional).
38. Structura materiei. Particulele subatomice.
Structura materiei este descris de un ir de tiine ale naturii ca fizica, chimia, biologia etc.
Materia, natura este organizat n sisteme compuse, legate genetic ntre ele, adic sistemele mari
includ n sine pe cele mici.
Particulele subatomice sunt:
a)

protonii si neutronii sunt formai din kuarkuriun clei ce face legatura intre protoni si

neutroni, numiti i gluoni.

b)

Electronii au un partener neutru, aproape fr mas, numit neutrino. Electronii i

neutrino formeaza leptonii. Astfel, atomii se compun din kuarkuri i leptoni. Acetia sunt particule
elementare, sunt material fundamental de construcie al universului, sunt materia acestei lumi.
39. Notiunea de miscare. Tipurile si formele miscarii materiei
Micarea este un atribut esenial al materiei, modul de existen al materiei. Micarea trebuie
neleas ca o simpl schimbare a poziiei corpului n spaiu; o permanent aciune, interaciune,
schimbare, o dezvoltare a corpurilor materiale; un proces permanent ce are loc n natur i societate.
Miscarea are un caracter absolut deoarece in lume nu exist nimic care s fie nemiscat.
Formele micrii:
1.

mecanicmiscarea microcorpurilor n spaiul universului i acele de pe pmnt; este o

simpl deplasare.
2.

fizicmiscarea moleculelor ce include procesele din interiorul stelelor i planetelor,

oscilaiile termice, electromagnetice ale moleculelor, micarea luminii.

3.

chimicmicarea atomilor n molecule.

4.

biologicprocesele de formare i activitate vital a organismelor vii.

5.

socialprocesele de apariie i dezvoltare a societii umane, activitatea omului n

societate.
Mai exist forme ale miscarii precum:
a. geologicmiscarea solului
b. ciberneticsistemul de dirijare care are loc in baza legaturilor fundamentale.
40. Concepii filosofice despre miscare si legatura ei cu materia
Heraclit(fil antica) afirma ca existena universului i starea lumii e plin de micare. Prin frazapanta
rhei afirma c lumea lucrurilor nu este venic i devenirea este permanent.
Parmenide (scoala din Eleea) sustinea ca existenta nu este miscare, universul este o sfera plina si nu
exista loc pentru miscare, exista doar n neant.
O alt problema a miscarii este legatura ei cu materia.
Democrit concepia ca atomii se misca, ca miscarea este esenta lor. Izvorul miscarii este n interiorul
materiei.
Aristotelmateria este pasiva, fara o for extern ea nu se schimba, e necesar un mobil, un prim motor,
o forta exterioara(Demiurgul).
Newton(Epoca Moderna) susinea ca universul a fost creat de Dumnezeu care, printr-un impuls, a
introdus micarea.Odata cu impulsul, el a creat i nite legi ale miscarii ce pot fi cunoscute studiindule.
41. Problema micrii n fil lui Hegel. Legile miscarii
Hegel , studiind gndirea, ajunge la concluzia ca miscarea trebuie privita nu doar sub aspect
mecaniscist, adic schimbarea locului n spaiu, ci ca orice miscare, incluzind si notiunea de
dezvoltare. El a elaborat 3 legi ale miscarii si transformarii:
1. legea unitii i multicontrariilor
2. legea trecerii schimbrilor cantitative n calitative i invers
3. legea negrii negaiei
42. Numii teoriile despre spaiu i timp i reprezentanii lor
1. teoria substanialist atomitii Democrit, Epicur, Lucreiu, Descartes, Newton.
2. teoria relaionist Aristotel, Augustin, Hobbes, Leibnitz, Einstein, Rieman, Lebacevski, Bolyai.
3. teoria subiectivist Kant.
43. Spatiul este o forma de existenta a materiei caracterizat de astfel de proprieteti ca:
Intinderea, structuralizarea, interactiunea. Este o modalitate de situare a obiectelor materiale unul
fata de altul.
Timpul o forma de existenta a materiei caracterizat de astfel de insusiri ale schimbarii si
dezvoltarii sistemelor precum: durata, succsesiunea, schimbarea starilor, omogenitatea.
Spatiul si timpul sunt obiective. Prin caracterul lor saptiul si timpul sunt absolute.

44. Proprietatile spatiului:

1. tridimensionalitatea
2. reversibilitatea
3. simetria in sensul ca se poate concepe simetricul unui obiect in raport cu un alt punct,
linie.
Proprietatile timpului:
1. unidimensionalitatea trecerea din trecut prin prezent in viitor
2. ireversibilitatea
3. asimetria in sensul ca trecutul si viitorul nu sunt simetrice in raport cu prezentul, el nu se
poate suprapune, deoarece, daca trecutul poate influenta intr-un cit viitorul, atunci viitorul
nu poate influenta trecutul datorita ireversibilitatii timpului.
45. Gnoseologia sau teoria cunoasterii, este acel domeniu al filosofiei care studiaza natura si
intinderae cunoasterii, presupozitiile si fundamentele acesteia. Gnaseologia analizeaza urmatoarele
intreberi:
Ce este si cun este posibila cunoasterea?
Care este izvorul cunostintelor noastre?
Care sunt limitele cunoasterii?
Gnoseologia este acel domeniu a filosofiei are drept obiect de studiu procesul cunoasterii este o
cunoastere a cunoasterii care se ocupa in principal de structura procesului cognitiv, de modurile
de cunoastere si limbaj, de adevarul cunoastintelor obtinute.
46. La Kant subiectul cunoasterii este elementul activ, iar obiectul cunoasterii este elementul
pasiv. Astfel, temelia cunoasterii stiintifice el a vazut nu contemplarea pasiva, ci in activitatea de
cunoastere a subiectului ca creator de obiecte ideale, adica cunoastinte stiintifice adevarate.
47. Kant arata ca cunoastere are 3 niveluri:
1. senzorial
2. intelectual
3. rational
In viziunea lui Kant exista 2 surse principale ale cunpasterii care se deosebesc esential una de alta,
acestea sunt:
1. sensibilitatea experienta simturilor
2. inteligenta activitate rationala.
48. La nivelul sensibilitatii formele apriori sunt:
spatiul si timpul la Kant
a. forma apriori ale gindirii care exista inainte de experienta care mai sunt considerate niste
cunoastinte obiective
b. sunt intuitii si nu notiuni abstracte. La nivelul inteligentei are loc unirea materiala senzoriala
cu formele apriori ale intelectului care sunt categoriile intelectului.
unitate, multiplicitate,totalitate, realtate, negare, limitare, posibilitate, existenta, necesitate.
49. Structura cunoasterii
Cunoasterea este un sistem in cadrul caruia are loc lupta dintre adevar si iluzii dintre diferite
puncte de vedere asupra procesului cunoastreii. Procesul cunoasterii are 2 parti structurale
fundamentale:
Subiectul cunoasterii
Obiectul cunoasterii.
Subiectul cunoasterii este omul ca fiinta sociala, inzestrata cu o constiinta individuala, specifica, cu
memorie , imaginatie, vointa, gindire.
Obiectul cunoasterii este intreaga lume reala care a nimerit in cimpul cunostintei, in centrul
procesului cognitiv.
50.Numiti tipurile de cunoastere

1.Cunoasterea comuna este specifica tuturor oamenilor ,se realizeaza in viata cotidiana fara
folosirea unor metode speciale , cuprinde cunostinte despre mediul social si natural al oamenilor si
transmise din generatie in generatie .
2.Cunoasterea stiintifica apare in rezulttul unei specializari crescinde utilizarii unor mijloace ,
tehnici si metode de cercetare mai eficiente .Urmareste scopuri precise, se desfasoara in baza unei
reguli. Aceasta cunoastere utilizeaza diferite forme ca ipoteza teoria, observatia ,experimentul.
51.Care sunt nivelurile cunoasterii.
Se deosebesc 3 niveluri ale cunoasterii: de observatie , empirica si teoretica.
1 De observatie se realizeaza prin simturi dar si cu concursul gindirii ,care orienteaza simturile si
transforma senzatiile si perceptiile in idei.Cun. de ob. Presupune 2 elemente:1.stimularea
senzoriala care da nastere in constiinta subectului a unor senzatii; si 2. limbajul care transforma
informatiile in limbaj.
A doilea si al treilea nivel sunt cunoasterea empirica si teoretica. Este dificil de a diviza acasete 2
niveluri de oarece legaturile dintre ele au un caracter de continuitate fata de cunoasterea
observationala.Cunoasterea empirica se efectuiaza prin gindire bazata pe observatie si experinta ,
iar cunoasterea treoretica se realizeaza prin gindire, prin puterea ei constructiva si de idealizare .
52.cunoasterea senzoriala si formele ei
Cunoasterea senzoriala este izvorul si fundamentul cunostintelor noastre, anume ea ne leaga cu
realitatea .Elementul prim este senzatia care este produsul insusiri active a obiectului perceput de
om.Senzatia reflecta calitatile insusirile obiectelor si ne da o imagine subectiva ideala .
Perceptia reflectarea exterioara a o biectului , datorita perceptiei in memoria omului se intipareste
imaginea integra a obiectului .
53. Cunoasterea rationala si formele ei
Cunoasterea rationala se bazeaza pe ratiune , este o activitate logica a gindirii, se realizeaza prin
diferite forne : notiuni, judecati, rationamente inductie si deductie , analiza si sinteza.
Notiunea reflecta proprietatile , insusirile trasaturile,legaturile esentiale ale lucrurilor.
Judecata- un gind exprimat sub forma de propozitie , ea evidentiaza legatura dintre notiuni prin
care se afirma sau se neaga ceva . Nu pot fi judecati intrebarile, gindurile, dispozitiile .
Rationament forma gindirii in care din 2 sau mai multe judecati numite premise se deduce o
judecata noua numita concluzie.
Deductia consta in a deduce un caz particular dintr-un principiu general.
Inductia- a scoate dintr-un caz particular o lege generala .
54.Tipuri de adevar
1.Dupa modalitatile fundamentala ale activitatii spiritului uman exista :adevar stiintific,adevar
artistic, adevar filosofic , adevar teologic.
2.Dupa ramurile stiintei putem separa: adevarul logic,matematic, moral, juridic, istoric.
55.Numiti teoriile adevarului
In decursul secolelor au fost formulate 3 teorii a adev.:teoria corespondentei,t. coerentei, t.
pragmatica.
Teoria corespondentei-sustine ca propozitia,gindul sau reprezentarea sunt adevarate in cazul cind
corespund realitatii,a fost formulate din antichitate de Aristotel.El a demonstrate ca a gindi adevarat
inseamna a afirma ca este ceea ce este sib a nega ceea ce nu este.Aceasta teorie a fost dezvoltata de
filosofii scolastici din Evul Mediu,care au formulat celebra difinitie: adevaru leste adecvarea dintre
lucruri si intelect.
Teoria coerentei-afirma ca o propozitie este adevarata dca este coerenta, daca se afla in acordul
logic. Criteriul coerentei se aplica in cadrul gindirii matematicii , demonstrarii teoremelor,
solutionarii problemelor.Asa dar o teza este veridica daca conform anumitor reguli logice este
obtinuta din alte afirmatii ,considerate mai inainte veridice .
Teoria pragmatica- formulate in filosofia contemporana de Charles Peiree fondatorul
pragmatismului , William James, John Dewey, germanul Ferdinand Schiller.Ei au pornit de la

punctual de vedere ca functia gindirii este aceia de a forma idei care sa fie utile in practica
.Astfel,in stiinta adevarul unei idei este determinat de verificarea experimentala.
56.Ce reprezinta adevarul absolut si adevarul relativ
Adevarul relativ o cunoastere limitata despre ceva,in sensul ca nu dau o cunoastere
deplina,completa despre domeniul obiectelor studiate, si contin astfel de elemente care in procesul
dezvoltarii cunoasterii se vor schimba,preciza,aprofunda,inlocui cu altele noi.
Adevarul absolut include cunostintele depline,precise,multilaterale referitoare la realitate,la un
anumit fenomen sau obiect.
Adevarul absolut si relativ reprezinta diferite nivele,forme ale adevarului obiectiv.