Dezavantajele carnii:

- carenta in substante nutritive esentiale: lipsa carbohidratilor - se limiteaza doar la glicogenul muscular, care se transforma
aproape complet in acid lactic; lipsa fibrelor celulozice, atat de necesare pentru buna functionare a intestinului; carenta vitaminica lipsesc sau se gasesc in cantitati foarte mici: vitamina A si provitamina sa, beta-caroten ( a propos, ce problema aveti cu beta-carotenul?
- este hidrosolubil si se transforma in organism in 2 molecule de vitamina A numai daca organismul are nevoie de vitamina A, pe cand
vitamina A ingerata e liposolubila si se concentreaza in ficat, putand deveni toxica), lipsa vitaminelor C,D,E si K. Numai ficatul contine
vitamine ca A si D in cantitati periculos de mari; de asemenea folatii sunt aproape absenti in carne, se gasesc doar in ficat si organe;
lipsa mineralelor - carnea este foarte saraca in calciu si magneziu, dietele carnivore sunt decalcifiante, de asemenea iodul, manganul si
seleniul sunt prezente in cantitati minime.
- contaminare microbiana: carnea contine multi germeni care o descompun, producand substante toxice; poate fi purtatoare de
microorganisme patogene;
- prezenta parazitilor: sunt frecventi in carnea de porc, cal
- prezenta subproduselor: compusi azotati proveniti din metabolismul animal (uree, acid uric, purine - care produc guta si inflamatii
articulare) si histamina, tiramina, produse de bacteriile care prolifereaza in carne; aceste subproduse au efecte nocive cum ar fi:
acidifierea sangelui, favorizand aparitia calculilor urinari, a reumatismului; supraincarca organismul (ficatul si rinichii in special), deoarece
aceste toxine trebuiesc eliminate; cresc tensiunea arteriala (tiramina) si favorizeaza alergiile (histamina).
- prezenta grasimilor si colesterolului - care imbolnavesc inima si arterele.
- poluanti chimici - animalele concentreaza in ficat mai ales substantele toxice din mediul ambiant - plumb, cadmiu si alte metale grele.
- urme de medicamente - hormoni si antibiotice si alte substante folosite in crescatoriile de animale.
Boli provocate sau agravate de consumul regulat de carne:
- inima: boli coronariene, infarct de miocard;
- intestin: diverticuloza, constipatie, cancer de colon;
- articulatii:guta (prin acid uric si purine si prin actiunea acidifianta); osteoporoza (consumul de proteine animale favorizeaza pierderea
de calciu prin urina); reumatism;
- metabolism: diabet (descoperiri recente)
- celula - cancer (favorizeaza aparitia a numeroase tipuri de cancer)

O dieta vegetariana echilibrata aduce toate nutrientele necesare organismului uman, carnea nefiind indispensabila. In plus este mai sanatoasa.
Proteine: necesarul mediu pentru un adult este de 50 grame. Maxim 15% din caloriile zilnice trebuie sa provina din proteine pentru o dieta sanatoasa, o dieta
de 2000 cal trebuie sa aduca 50 g proteine. Este adevarat ca nici legumele nici cerealele luate separat nu aduc toti aminoacizii necesari, dar combinand cele
doua tipuri de proteina se obtine o proteina completa.
Exemple de alimente vegetale bogate in proteine, in ordine descrescatoare: soia (36%), linte, paine, tofu, orez, cartofi, smochine, spanac, ciuperci (2%).
Exemple de alimente animale bogate in proteine: ton (29%), pui, porc, miel, vitel, oua, branza proaspata, iaurt (5%)
Carbohidrati: Necesarul mediu pentru un adult este de 300 g, pentru o dieta de 2000 cal, adica 60% din calorii trebuie sa provina din carbohidrati intr-o dieta

sanatoasa. Trebuie sa fie carbohidrati complecsi (polizaharide), zaharurile rafinate nu ar trebui sa aduca mai mult de 10% din caloriile totale (maxim 50 g
zahar pe zi). Carbohidratii se gasesc aproape exclusiv in vegetale, asadar o dieta care exclude vegetalele este una daunatoare sanatatii.
Exemple de vegetale cu cabohidrati: orez (79%), faina, smochine, paine, castane, banane, cartofi, cirese, fistic, mere, pere, dovleac (6%).
Exemple de produse animale cu carbohidrati: iaurt (7%), lapte, ficat de vita (4,5%).
Fibre: necesar 25 grame - prezente exclusiv in vegetale ( tarate de grau (42%), linte, orz, migdale, ovaz etc. Fibrele combat constipatia si bolile generate de
aceasta - hemoroizi, diverticuloza, cancer de colon; scade absorbtia colesterolului; protejeaza mucoasa intestinala.
Vitamina A - necesar aprox 1000 mcg (1 UI vit A = 0,3 mcg; 1 mcg vit A = 6 mcg betacaroten).
Vegetale: morcov (2813), margarina de porumb, caise, spanac, rosii, dovleac, broccoli (154)
Animale: ficat de vaca (4427), unt, frisca, oua, sardine, lapte, pui, ton (23).
Vitamina B1 - necesar zilnic 1,5 mg.
Vegetale - seminte de floarea soarelui (2,29), soia, susan, ovaz, orez (nedecorticat), mazare, castane (0,238).
Animale - sunca de porc (0,863), rata, miel, scoici, oua (0,062).
Vitamina B2 - necesar zilnic 1,7 mg.
Vegetale - soia (0,87), grau integral, ciuperci, secara (0,341).
Animale - galbenus de ou (0,639), rata, somon, vita (0,280).
Niacina - necesar zilnic 20 mg
Vegetale - grau integral (18), unt de arahide, susan, migdale (9,33).
Animale - ton in ulei vegetal (18), ficat de vita, pui, vitel, somon (11,6).
Vitamina B6 - necesar zilnic 2 mg.
Vegetale - grau integral (1,3), usturoi, susan, banane, orez, avocado (0,5).
Animale - somon (0,8), vita, porc, iepure, oua (0,14).
Folati - necesar zilnic 200 mcg.
Vegetale - soia (625), linte, spanac (194).
Animale - oua (47), miel, vita, iaurt (11).
Vitamina B12 - necesar zilnic 2 mcg. Prezenta numai in produse animale (ficat de vita (46), caviar, scoici, sardine (9). In ficatul persoanelor sanatoase sunt
prezente rezerve pentru aproximativ 5 ani, asadar nu este necesara suplimentarea zilnica cu vitamina B12.
Vitamina C - necesar zilnic 60 mg.
Vegetale - afine (181), macese, kiwi, broccoli, fragi, portocale, lamaie, mandarine, cartofi (19).
Animale - ficat de vaca (22), scoici, pui (1,6).
Vitamina E - necesar zilnic 10 mg (1 mg = 1,5 UI)
Vegetale: ulei din germeni de grau (192), ulei de floarea soarelui, migdale, alune, ulei de masline, margarina, arahide, masline (3).

Animale: caviar (7), unt, oua (1,05).

Calciu - necesar zilnic 1200 mg
Vegetale: susan (975), soia, migdale, fasole alba, paine integrala, portocale(40) .
Animale: branza fermentata (1011), sardine, iaurt, oua (49).
Fosfor - necesar zilnic 1200 mg.
Vegetale: germeni de grau (842), seminte de floarea soarelui, soia, susan, ovaz, nuci, fasole alba, orez, paine, cartofi (46).
Animale: Ton (311), vita, merluciu, porc, oua (178).
Magneziu - necesar zilnic 350 mg.
Vegetale - seminte dovleac (535), susan, migdale, alune (285).
Animale - fructe de mare (36), sardine, scoici, pui, vita, iaurt (19).
Fier - necesar zilnic 10 mg.
Vegetale: spirulina (28), soia, susan, linte, germeni de grau (6).
Animale: Caviar (12), scoici, ficat de vita, sardine, oua (1,44).
Potasiu - necesar zilnic 2000 mg.
Vegetale: soia (1797), migdale, avicado, spanac, cartofi, patrunjel, broccoli, morcov, telina (287).
Animale: somon (490), merluciu, vitel, curcan, ton, lapte de vaca (152).
Zinc - necesar zilnic 15 mg.
Vegetale: germeni de grau (12), susan, soia, ovaz (4).
Animale: scoici (38), miel (4).
Grasimi - nu exista necesar zilnic; doza maxima permisa este de 65 grame, care sa aduca mai putin de 30% din caloriile ingerate. O alimentatie omnivora
normala aduce 40% din calorii sub forma de grasimi (85-100 g) Grasimile vegetale sunt mai sanatoase, deoarece sunt formate din acizi grasi nesaturati, care
reduc nivelul colesterolului si contin substante benefice sanatatii (lecitina, fitosteroli, vitamina E). Grasimile animale contin colesterol si acizi grasi saturati
care cresc colesterolul circulant.
Vegetale "grase" - nuci (62), cocos, cartofi prajiti in ulei (16).
Alimente animale - Unt (81), sunca, carnati de porc, , carne de porc (16) etc.
Colesterol - ideal 0, maxim permis 300 mg. Numai produsele animale contin colesterol. Colesterolul face parte din membranele celulelor animale si este
materie prima pentru producerea de hormoni sexuali si corticoizi. In exces produce ateroscleroza, creste riscul infarctului de miocard si al trombozei.
Colesterolul poate fi sintetizat de organism, nu este necesar aportul extern.
Sodiu - recomandat 500 mg/zi, echivalent cu 1,25 g sare. Doza zilnica permisa este de 2,4 g/zi, echivalent cu 6 g sare. Peste dauneaza sanatatii.
Vitamina D - necesar adulti 200 UI (5 mcg), copii si tineri 400 UI (10 mcg) - se gaseste in ficatul pestilor oceanici, ficatul mamiferelor, galbenus de ou, unt,
lapte integral.

Pe langa toate acestea, numai in plante se gasest asa zisele elemente fitochimice foarte benefice sanatatii - flavonoide, antociani, carotenoide, lignani, terpene.
Carbohidratii nu sunt substante plastice, care sa contribuie in mod esential la cresterea si innoirea tesuturilor, precum
proteinele, grasimile si anumite minerale precum calciul si fosforul. Dar o dieta fara carbohidrati este una foarte nociva. Carbohidratii
complecsi vegetali (amidon) sunt acei carbohidrati care se transforma lent in glucoza, neprovocand o crestere brusca a glicemiei, dar
oferind energie organismului pe perioada indelungata. Carbohidratii neasimilabili aduc fibra atat de necesara bunei functionari a tubului
digestiv. Ideal pentru sanatate ar fi un echilibru intre substantele nutritive dupa cum urmeaza: 60% din calorii sa provina din carbohidrati,
30% din grasimi si 10% din proteine. Populatiile acelea pe care le-ai amintit tu sufera de numeroase maladii, din cauza dietei
neechilibrate.
2. Vitamina A este toxica atunci cand este in exces, ca simptome fiind ingalbenirea pielii si mucoaselor, craparea pielii si mergand in
cazuri grave pina la orbire. Administrarea vitaminei D este necesara la copii pentru prevenirea rahitismului si in cazuri izolate, in maladii
specifice. Organismul uman este capabil sa sintetizeze necesarul de vitamina D din provitamina D, prin expunerea la soare. Intoxicatia cu
vitamina D este foarte grava. De fapt, vitaminele cele mai toxice sunt cele liposolubile (A,D,E,K), pentru ca se concentreaza in ficat
excesul neputand fi eliminat direct pe cale urinara, asa cum se intampla in cazul vitaminelor hidrosolubile, care produc foarte rar efecte
adverse prin supradozaj. De aceea beta-carotenul, fiind hidrosolubil, produce extrem de rar toxicitate tocmai pentru ca este transformat
de organism in vitamina A in masura in care acesta are nevoie, excesul fiind eliminat ca beta-caroten. Untura de porc si untul, ca si
margarina dealtfel (desi vegetala) nu sunt alimente foarte sanatoase.
Vitamina B12 nu se gaseste in vegetale, intra-adevar, fiind una din putinele exceptii. In cazuri de anemie se poate admite folosirea
ficatului bovin, fiind foarte bogat in fier si vitamina B12. Astazi totusi, din cauza gradului crescut de contaminare chimica a organelor
animale, se prefera utilizarea de produse farmaceutice. Un organism sanatos poate sintetiza vitamina D in piele, colina in ficat, vitamina
B12 si K in intestin.
3. Untul nu este un aliment foarte sanatos. Cantitati insemnate de minerale se gasesc in alune, arahide, fistic, nuci, cu biodisponibilitate
excelenta.
4. Alimentele vegetale se pot consuma proaspete. Un animal, odata omorat (lasand la o parte aspectele etice si economice (padurile
tropicale sunt arse pentru a fi transformate in pasuni pentru ierbivore, o buna parte din soia si cereale sunt folosite pentru nutritia
ierbivorelor, desi ar putea fi consumate direct de catre om), deci, revin, un animal odata omorat, intra in descompunere, la cateva ore
survine rigiditatea cadaverica (rigor mortis), carnea devine foarte dura, nefiind consumabila. De aceea, este lasata cateva zile sa se
fragezeasca, timp in care in organismul animalului au loc reactii de descompunere si carnea capata aroma sa specifica prin proliferarea
bacteriana, care degradeaza aminoacizii, rezultand substante foarte variate, aromate, precum aldehide, cetone, sulfuri, mercaptani,
amoniac si amine (histamina, tiramina)
5. Cruda sau bine coapta? Cum e mai sanatos? Studii efectuate arata ca in cazul carnii crude sau putin preparate aceasta nu contine
amine heterociclice si benzopiren, cu actiune cancerigena, dar se pot dezvolta bacterii periculoase precum Salmonella si teribilul
Escherichia coli. In carnea bine fripta (chiar si pe gratar, fara uleiuri) dispar germenii patogeni, dar se formeaza substante cancerigene
precum amine heterociclice, hidrocarburi aromatice precum benzopirenul, prezent si in fumul de tigara, nitrozamine (in carnurile
conservate cu nitriti - acelea foarte roz si frumoase, care raman roz si frumoase luni de zile .Este stiut ca o dieta carnovora produce
acidifierea plasmei, iar una vegetala alcalinizarea acesteia. Reumatismul, pe langa cauzele autoimune, este favorizat de aparitia
radicalilor liberi, acestia fiind neutralizati de antioxidanti vegetali - flavonoide, antociani, vitaminele A,C,E care se gasesc din belsug in
fructe si legume.
7.Grasimile sunt de evitat, atat cele animale, cat si margarina, care nu este un produs natural. Cele mai sanatoase grasimi sunt cele din
fructele seci (alune, migdale, fistic, nuci, arahide) consumate ca atare si cele din masline.
Vegetalele sunt viata. Ele reduc poluarea, iar animalele a caror carne o consumam se hranesc cu vegetale. De ce sa consumam indirect
aceste substante nutritive impreuna cu altele foarte toxice si cancerigene cand putem sa le consumam direct. Nimeni nu poate nega ca
fructele sunt foarte sanatoase, asta o stie toata lumea. Plantele se imbolnavesc mult mai rar decat animalele, circula si o gluma in ultimul
timp - porcul are trichineloza, vaca are bola vacii nebune iar gaina are aviara .

Nu sugerez aici trecerea brusca la un regim vegetarian, asta ar fi o mare greseala, organismul nu ar suporta acest soc, dar renuntarea
treptata la carne, un regim lacto-ovo vegetarian cu peste din cand in cand ar fi mult mai sanatos. Si asta o simt multi pe pielea lor. Apoi,
treptat, numai daca organismul fiecaruia permite, obisnuirea cu un regim vegetarian ar fi foarte sanatoasa. Plantele contin antioxidanti,
vitamine, proteinele din cereale combinate cu cele din legume dau o proteina completa, alunele, arahidele aduc un aport energetic foarte
crescut (aprox 500 cal/100 g). Nici nu trebuie sa demonstrezi, toata lumea se simte excelent dupa un suc de multifructe, este sanatate
pura. Nu acelasi lucru se poate spune despre hamburgeri si fast-food-uri, se stie ca acestea produc ingrasare si numeroase probleme ce
insotesc obezitatea (sindromul X metabolic), afectiuni cardio-vasculare, cancere s.a. Eu personal nu sunt strict vegetarian, la carne am
renuntat pentru ca pur si simplu nu ii mai suport gustul. Rar consum carne de pasare, peste consum (in special ton), oua ocazional,
produse lactate (adica iaurturi, care sunt mult mai indicate pentru adulti decat laptele, stimuland imunitatea si sanatatea intestinului
tocmai prin faptul ca are in compozitie fermenti ce stabilizeaza flora saprofita intestinala). Dar ma simt mult mai bine de cand am
renuntat la carne de porc si de vita. Si asta cred ca au observat-o multi chiar pe pielea lor. Numai bine.

1. Nu, nu promovez aceste lucruri chiar deloc. Eu personal soia nu consum, desi nu neg ca in teorie este foarte nutritiva. Am mai spus, consider ca nici
untul, nici margarina nu sunt sanatoase. Daca te uiti pe eticheta unei cutii de margarina vei vedea ca scrie "grasimi vegetale hidrogenate". Deci degeaba
au fost ele vegetale, daca prin hidrogenare tu le-ai transformat din grasimi nesaturate (lichide de obicei) in grasimi saturate (solide) care sunt
compozitional asemanatoare cu grasimile animale. O grasime nesaturata are efect antioxidant pentru ca poate aditiona la dubla legatura atomi de
oxigen reactiv. Grasimile nesaturate si acizii grasi polinesaturati sunt benefici pentru organism. Problema e ca margarina nu este sanatoasa nu pentru ca
este vegetala, ci pentru ca a fost prelucrata. Acelasi lucru cu uleiul vegetal dublu rafinat. Nu mai e sanatos, de acord cu tine, uneori prelucrarea are
efecte nocive asupra unui produs. Daca ai observat, nu chiar toate lucrurile merg spre rau, a inceput sa fie promovat uleiul vegetal nerafinat. Personal,
consider uleiul de masline presat la rece cel mai sanatos, acela "extravergine" cu grad de aciditate sub 1. Nu pentru margarina, nu pentru ulei dublu
rafinat. Dar nici untul nici untura de porc nu sunt o veselie pentru sanatate.
Cat despre laptele pasteurizat nu stiu ce sa zic, nu sunt impotriva desi este prelucrat, macar stii ca nu contine virusi si bacterii periculoase (stiai ca de la
laptele nepasteurizat al unei vaci bolnave de TBC te poti imbolnavi frumusel de TBC intestinal?) si in plus nu ii afecteaza mult proprietatile, pentru ca
se face o incalzire foarte scurta urmata de racire brusca, care ii asigura sterilizarea. Si cine sta sa faca radiografii la vaca? Uniunea Europeana a adoptat
si niste standarde bune, nu tot ce e UE e rau si stai linistita ca europenii se preocupa intens de sanatatea lor, sunt sute de organizatii care apara
drepturile consumatorilor si fac sute de teste, eu unul stiu un caz in Italia ce scandal a iesit cu ambalajele Tetrapak (alea de carton) ca a trecut o
cantitate infima din vopseaua cu care erau inscriptionate ambalajele in produs. La noi situatia e mai naspa, sa te uiti pe etichetele mezelurilor de la noi
ca te crucesti. Asa ceva in UE nu gasesti sa stii, sunt mai selectivi cu produsele aprobate sa intre pe piata. Reclama e reclama, oamenii trebuie sa isi
promoveze produsele, asta nu inseamna ca trebuie sa le si cumperi. Din pacate (spre deosebire de cei din UE) la romanasii nostri mai creduli prinde
foarte repede reclama si se duc imediat sa cumpere. Cerealele daca sunt si integrale sunt foarte sanatoase si constituie un mic dejun excelent. Eu
consider ca laptele, pasteurizat sau nu, e rezervat pentru copiii mici, copiii mai mari si adultii ar face bine sa renunte la lapte si sa consume iaurt
natural, care are aceeasi nutrienti ca laptele, doar ca e mult mai sanatos. Produsele cu Cola, fie ele Pepsi sau Coca, nu sunt foarte sanatoase nu numai
din cauza aspartamului, dar si a continutului de acid fosforic, care este foarte acid. Incearca sa bagi o bucata de carne de vita in Cola si o sa iti dai
seama cam ce pateste mucoasa noastra gastrica cand bem Cola. Dar aici apare o problema, viata mai trebuie si traita, si traita bine si cu intensitate.
Pentru ca pina la urma toti murim, dar daca a bea Pepsi, a fuma si a face dragoste ne face viata mai frumoasa si ne face fericiti, nu mai conteaza nimic.
Pentru ca, pina la urma, tot murim, si poate ca e mai bine sa traim 50 de ani intens si sa stim ca am trait ca lumea decat 100 de ani cu limitari si frustari,
nu? Si oricum nu ai cum sa te feresti, suntem inconjurati de poluare si nenorociri la tot pasul. Nu am zis ca toate porcariile alea pe care le-ai enumerat
sunt bune, daca vrei sa consumi carne de vita de la tara iti urez pofta buna, e oricum mai sanatoasa decat mezelurile din comert. Noi aici purtam o
discutie teoretica despre ce e sanatos si ce nu. Iar carnea in general nu e foarte sanatoasa. Ca in dieta copiilor nu trebuie sa lipseasca nimic sunt de
acord, au nevoie de toate proteinele necesare, inclusiv cele din carne. Adesea se intampla insa si invers, copii care se obisnuiesc de mici prost sa nu
consume legume si fructe si inlocuiesc fructele cu dulciuri rafinate, produse de patiserie, ciocolate, care cred ca esti de acord cu mine, nu sunt mai
sanatoase. Eu am constientizat ca pentru un adult carnea e nociva si iti grabeste imbatrinirea. Dar asta e doar parerea mea. Din pacate numai controlind
alimentatia nu ne putem pazi, cancerele de care zici tu se mai produc si din plumbul si cadmiul de pe tevile de esapament, si din Cernobil si Coslo2,

dar asta e, ce putem face? Sa ne indopam cu antioxidanti, sa ne mutam la munte si sa "hope for the best". Eu de profesie sunt farmacist si stiu si eu
multe lucruri, nu ma incred in tot ce scrie pe internet si ai face bine sa nu crezi tot ce scrie pe toate paginile de net. Pentru mine e o placere sa discut cu
cineva care chiar se pricepe, se preocupa si se documenteaza. Numai bine.

2. Fructele au urmatoarea compozitie:

- apa (80-93%) care contine dizolvate multe substante biologic active;
- glucide: glucoza si fructoza, care se absorb rapid in sange, aducand energie imediata; unele fructe (portocala, mar, pepene
galben, pepene, mango) contin si zaharoza;
- amidon: continut scazut sau nul in majoritatea fructelor, deoarece prin maturarea fructului se transforma in glucoza si fructoza;
banana contine 1-2 %;
- fibre, in majoritate solubile (pectina si hemiceluloza);
- acizi organici, precum acidul citric, care potenteaza actiunea vitaminei C; sunt antiseptici si alcalinizanti;
- vitamine, mai ales vitamina C si provitamina A (beta-caroten), care sunt antioxidanti eficace;
- minerale, mai ales potasiu, magneziu, calciu si fier;
- flavonoide, antociani si alte elemente fitochimice care actioneaza terapeutic putand preveni ateroscleroza, aparitia
tumorilor si faciliteaza fluidificarea sangelui.

Avantajele fructelor:
Fructele sunt sinonime cu sanatatea. Nici un alt aliment nu poseda atatea proprietati preventive si curative. Nutritionistii considera
fiecare fruct un autentic medicament natural, iar in Statele Unite Institutul National pentru Preventia Cancerului recomanda
populatiei consumul a 5 portii de fructe sau legume pe zi.
- alimente naturale si sanatoase: fructul este apetisant, usor de mancat si racoritor;
- se poate consuma ca atare, nefiind necesara prepararea;
- fructul este un aliment viu, in care nu inceteaza producerea minunatelor reactii chimice vitale;
- detoxifiaza organismul: contrar efectului alimentelor de origine animala, fructul nu produce reziduu toxic cand este digerat si
metabolizat, dimpotriva, datorita actiunii sale diuretice, faciliteaza eliminarea substantelor nocive precum acidul uric;
- regularizeaza tranzitul intestinal: marea majoritate a fructelor au efect laxativ: catifeleaza mucoasa intestinala si faciliteaza
evacuarea intestinului; alte fructe, precum marul si gutuia, regularizeaza functiile aparatului digestiv si combat diareea;
- previn cancerul: un consum mare de fructe corespunde cu un risc minor de a te imbolnavi de cancer, mai ales al organelor
digestive, aparatului respirator si urinar,
- sunt antioxidante: contin substante antioxidante care incetinesc imbatrinirea, ateroscleroza, cancerul si alte boli;
- previn maladiile cardiovasculare: previn maladiile cerebrovasculare (tromboza, embolie) si coronare.
Precautii in utilizarea fructelor:
- diaree: unele fructe, precum strugurii, pepenele galben si prunele, sunt laxative si trebuiesc evitate in cazurile de diaree; marul si
gutuia sunt recomandate in aceste cazuri;
- diabet: se evita fructele foarte dulci, precum strugurii sau curmalele;
- carii: in predispozitii spre carii se reduce consumul de citrice sau se bea sucul cu paiul.

Despre fructele uscate

1.
Cand spun fructe uscate ma refer la: fructe oleaginoase (nuci, migdale, alune, arahide) si farinacee (ghinde, castane).
Valoarea nutritiva a fructelor uscate:
- energie: sunt alimentele naturale cele mai calorigene: migdale 586 kcal/100 g, alune 632, arahide 567, nuci 642;
- grasimi: aproximativ 50% din greutate, constituite din ulei, foarte bogat is acizi grasi mono si polinesaturati, cu exceptia nucilor de cocos, in care
predomina acizii grasi saturati; nucile in particular sunt foarte bogate in acid alfa-linoleic (acid gras omega-3); frucetele seci reduc asadar colesterolul
LDL (nociv), cresc colesterolul HDL (asa zisul colesterol "bun") si protejeaza impotriva aterosclerozei;
- proteine: dupa legume, fructele uscate sunt alimentele naturale cele mai bogate in proteine, depasind in general procentual carnea, pestele, oul si
cerealele - migdale 20,4%, alune 13%, arahide 26%, nuci 14%; este vorba de proteine aproape complete, sarace doar in aminoacizii lizina si metionina;
se pot completa cu legumele (bogate in lizina), cerealele (metionina) si cu laptele;
- minerale: foarte bogate in magneziu si fosfor; migdalele sunt bogate in calciu (247 mg/100 g), fisticul si arahidele in fier (depasite la continutul in
fier de susan si seminte de floarea soarelui);
- vitamine: B1,B2,B6, acid pantotenic, folati; 75% din vitamine sunt distruse prin prajire; sunt o buna sursa de colina, precursor al lecitinei care
favorizeaza buna functionare a ficatului;
- oligoelemente: bogate in zinc, mangan, cupru si seleniu;
- elemente fitochimice: acid elagic, flavonoide, compusi fenolici antioxidanti; fitosteroli (steroli vegetal) care inhiba absorbtia colesterolului;
izoflavone care protejeaza impotriva aterosclerozei, osteoporozei si cancerului.
Avantaje ale fructelor uscate:
- energetice si foarte nutritive;
- se pot consuma ca atare, nu necesita preparare;
- prin continutul in proteine, minerale si vitamine, substituie cu succes carnea;
- desi bogate in grasimi, nu contin colesterol, dimpotriva, scad concentratia acestuia in sange;
- protejeaza inima, reduce afectiunile coronariene ajutand la prevenirea infarctului de miocard si al anginei pectorale;
- nu provoaca obezitate si favorizeaza scaderea in greutate daca substituie alte alimente bogate in calorii; la continut egal de calorii, ingrasa mai putin
decat mezelurile, branzeturile fermentate, dulciuri si paste, inghetata;
- sunt bine tolerate de diabetici, gratie continutului scazut in glucide;
- nu produc acid uric.
Dezavantaje ale fructelor uscate:
- presupun o buna masticatie - copiii si batrinii le pot consuma pisate sau sub forma de pasta;
- pot produce indigestie la anumite persoane; pentru a le creste digerabilitatea, se recomanda consumarea lor neprajite, a nu se consuma mai mult de 50
g odata, a se mesteca bine, a se elimina pelicula protectiva prin introducere in apa calda;
- pot cauza intoleranta si alergii la copii (nu se recomanda la copii sub 1 an, obisnuirea copiilor cu fructele uscate trebuie facuta treptat).

Despre cereale
1.
Valoarea nutritiva a cerealelor:
- carbohidrati digerabili (50-60%), in majoritate este vorba de amidon;
- carbohidrati nedigerabili (fibra celulozica), prezenti in cerealele integrale;
- proteine (8-17%) suficiente pentru a satisface necesarul proteic al adultilor, dar nu si pe cel al copiilor; in cazul acestora, proteinele din cereale
trebuie integrate cu alimente bogate in lizina, precum laptele sau leguminoasele; ovazul contine cele mai multe proteine, orezul si porumbul cele mai
putine;
- vitaminele B1, B2, B6, E, niacina si folati (in cerealele integrale);
- minerale - fosfor, magneziu, calciu, zinc si seleniu (mai bogate cele integrale);
- elemente fitochimice - lignani, fitoestrogeni, acid fitic si fitati, compusi fenolici antioxidanti.
Avantajele cerealelor (integrale):
- contin mai multe substante nutritive (vitamine si minerale) decat cele rafinate; cerealele integrale nu impiedica absorbtia mineralelor, fiind indicate
celor ce sufera de anemie feripriva; consumul taritei cerealelor, in schimb, ar putea impiedica absorbtia fierului si a zincului;
- sunt bogate in fibre celulozica insolubila care favorizeaza golirea intestinului;
- dau o senzatie mai mare de satietate - fibra continuta creste volumul alimentelor, reducand astfel ingestia si prevenind obezitatea;
- combat constipatia, influentand pozitiv functionarea intestinului, cresc volumul materiilor fecale, accelereaza tranzitul intestinal, faciliteaza
eliminarea acizilor biliari toxici;
- reduc riscul aparitiei cancerului de colon si de san;
- previn bolile coronariene si ateroscleroza, datorita antioxidantilor continuti (vitamina E, seleniu, compusi fenolici), acizilor grasi nesaturati,
oligoelementelor, elementelor fitochimice, fibrei celulozice;
- previn diabetul insulino nedependent, din cauza eliberarii lente a glucozei in organism;
- nu contin colesterol si contribuie la reducerea nivelului acestuia in sange.
Dezavantajele cerealelor:
- proteinele din cereale nu contin aminoacidul lizina; acest inconvenient se poate rezolva integrand cerealele cu lapte sau leguminoase sau folosind
cereale bogate in lizina, obtinute prin modificare genetica;
- au efect acidifiant usor al plasmei sanguine (dar mai mic decat cel provocat de consumul de branza, carne sau peste);
- abuzul de cereale poate provoca malnutritie, prin scaderea apetitului la copiii indopati in mod exagerat cu produse din cereale (distrofie farinacee);
- sunt contraindicate in caz de intoleranta la gluten (exceptie orezul si porumbul, care nu contin gluten si sunt bine tolerate);
- pot provoca alergii (alergie la gluten);
- tarita in special si mai putin cerealele integrale contin fitati, factori antinutritivi care pot impiedica absorbtia fierului si a zincului; imbaierea
cerealelor, fermentarea si germinarea elimina continutul de fitati din tarata.
P.S. De aia s-a si ajuns la concluzia ca mai bine nu folosesti cereale integrale la prepararea fulgilor pentru micul dejun, cand poti pur si simplu sa ii

adaugi un plus de vitamine si minerale si ai rezolvat problema, ai scapat si de fitati, ai si vitamine si minerale
Eu nu am zis ca sunt vegetarian, mananc rar carne de pui, peste cam de 2 ori pe saptamina, consum iaurt in loc de lapte si oua, mai rar. Nu ma laud ca
sunt vegetarian, dar produsele de origine vegetala sunt mai sanatoase ca cele de origine animala. In toate tratatele de nutritie carnea de peste este
separata de celelalte carnuri, chiar daca este tot carne. Calciul, in afara de vitamina D, nu are nevoie de nici o enzima ca sa se absoarba, iar vitaminele
liposolubile (A, D, E, K) se absorb sub forma emulsionata in grasimi. Lactoza este o glucida (zaharul din lapte), nu o enzima, iar amilaza (care
scindeaza polihazaridele in oligo- si monozaharide usor absorbabile), lipaza (care desface grasimile in acizi grasi si glicerina) si proteaza (care desface
proteinele in aminoacizii constituenti) alcatuiesc asa zisa "pancreatina", prezenta si secretata de pancreasul fiecaruia dintre noi. Calciul si vitaminele
din lapte se absorb foarte bine si din laptele pasteurizat. Transformarea laptelui in lapte batut nu se face enzimatic cu ajutorul fosfatazei (?), ea are loc
prin fermentatia bacteriana a lactozei din lapte (dizaharid format din glucoza si galactoza) si transformarea acesteia in acid lactic. Dar cum laptele
pasteurizat nu mai contine bacterii (teoretic) logic ca nu o sa se acreasca prea curand. Daca vrei iaurt, il cumperi de la magazin sau adaugi culturi
bacteriene saprofite in laptele pasteurizat. Si, in fine, ati auzit se scrie ati auzit, nu a-ti auzit
Puterea curativa a vegetalelor
- diuretice: telina creste producerea de urina, favorizeaza functionarea rinichilor si reduce edemele; la fel vinetele, pepenii s.a.
- astringente, antiseptice, antidiareice: gutuia s.a.
- antiseptice urinare: afine - combat cistita si infectiile urinare fara sa provoace rezistenta bacteriana precum antibioticele.
- hepatoprotectoare: anghinare, silimarina - cresc producerea de bila si decongestioneaza ficatul.
- hipolipemiante: avocado, teci de fasole, nuci, seminte de floarea soarelui - scad nivelul colesterolului si trigliceridelor in sange,
antihelmintice, protejeaza mucoasa digestiva si sunt tonice.
- antioxidante: portocale, fragi, alte citrice, fructe de padure: 4 antioxidanti puternici: vitamina C, betacaroten (provitamina A),
flavonoide, acid folic - previn ateroscleroza, tendinta la tromboza, degenerarea celulara si imbatrinirea celulara.
- previn cancerul: broccoli, conopida, varza, portocale, lamai, struguri, patlagele rosii, smochine, prune: elemente fitochimice care
opresc proliferarea celulelor canceroase.
- digestive: ananas, papaya, dovlecei.
- antianemice: fistic, caise, spanac - contin fier si alte microelemente.
- laxative: smochine, vinete, cereale integrale, prune.
Alimente de origine animala dotate cu putere curativa
- miere si produse din stup: laptisor de matca, polen, propolis, cu rol tonic asupra organismului.
- iaurt: imbunatateste sistemul imunitar datorita lactobacililor (fermenti lactici vii), care insanatosesc flora bacteriana intestinala
saprofita.
- peste: grasimea sau uleiul de peste cu actiuni antiinflamatoare si hipolipemiante (scad trigliceridele din sange). Uleiul din ficat de
morun, bogat in vitamina D, folosit odata pentru tratarea rahitismului, se gaseste azi numai sub forma de produse farmaceutice, mai
practice.
- ficat bovin: datorita bogatiei in fier si vitamina B12, era folosit pentru vindecarea anemiei. Astazi, din cauza toxicitatii ridicate a
organelor animale, se prefera utilizarea de produse farmaceutice.