1

UNIVERSITATEA VALAHIA DIN TARGOVISTE

FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE

Sesiunea de comunicari si cercuri stiintifice studentesti

Targoviste, sesiunea 25-26 aprilie 2013
Analiza pietei muncii in judetul Dambovita 2008-2013

Coordonator:
Maria-Cristina Stefan

Autori:
Dinu Sara-Gabriela
Ion Ana-Maria Codruta
Finante-Banci, anul I

Cuprins

1. Piaa muncii
1.2. Definirea pieei muncii (pag. 5-6)
1.3 Echilibrul pietei muncii (pag. 6)
1.4 Motivaia muncii (pag. 7)
1.5. Cererea de munc (pag.7-8)
1.6 Oferta de munc (pag. 9-10)

2. Studiu de caz Analiza pietei muncii in judetul Dambovita

2008-2013

Rezumatul proiectului :
Tema proiectului este Analiza pietei muncii din judetul Dambovita in perioada 2008-2012.
Am abordat aceasta tema pornind de la definitia pietei muncii si a principalelor ei componente. Am prezentat, de asemenea,
cererea si oferta de forta de munca existente pe piata in perioada 2008-2012. Alte lucruri pe care le-am mai abordat in realizarea
proiectului, au fost principalii factorii care modeleaza echilibrul pietei muncii si motivatia populatiei de a presta diferite activitati.
Pentru a prezenta mai bine tema aleasa, am realizat si un studiu de caz amanuntit la nivelul judetului Dambovita.
Cuvinte cheie:
piata muncii
cerere de munca
oferta de munca

Summary of the project:

Project theme is Labor market analysis in Dambovita county between 2008 and 2012
We approached this topic starting from labor market definition and it main components .
We also presented existing labor supply and demand in the market from 2008 to 2012.Other things we have addressed in the
project were the key factors that shape the labor market equilibrium and inhabitant motivation to perform different activities.
In order to present better the chosen theme we made a detailed case study at Dambovita county level.
Key words :
labor market
labor demand
labor supply

Piaa muncii
Factorul munca conditie generala a oricarei activitati se asigura, ca si ceilalti factori de productie, prin intermediul pietei.
Piata muncii se intemeiaza, de asemenea, pe intalnirea si confruntarea cererii cu oferta. Ea functioneaza in fiecare tara, pe
diferite grupuri de tari si la scara mondiala.
Orice activitate, care se initiaza sau exista in societate, genereaza nevoia de munca. Aceasta reprezinta volumul total de munca
necesar activitatilor dintr-o tara pe o perioada data. Dar ea nu constituie in intregime o cerere care se exprima (manifesta) pe piata
muncii. Conditia generala pentru ca nevoia de munca sa ia forma cererii de munca este remunerarea sa, salarizarea ei. De aceea, in
cererea de munca nu se includ activitatile care se pot realiza de catre femeile casnice, miliari in termen, studenti, alti nesalariati.
Premisele teoretice ale analizei pietei muncii sunt: munca si rolul ei in dezvoltarea social-economica, teoria pietei si a preturilor in
general.
Piata muncii functioneaza dupa acelasi mecanism ca si piata unui bun. Structurile ei pot fi analizate sub forma tuturor modelelor si
tipurilor de piata: concurenta perfecta, monopol, monopson, monopol-monopson, concurenta monopolistica, oligopol, oligopson,
oligopol-oligopson.
Totodata, fiind principala componenta a pietei factorilor, structurile si principiile de functionare sunt asemanatoare cu cele ale
celorlalte componente, piata resurselor naturale si piata capitalului. Ca si aceste componente, piata muncii asigura derularea fluxurilor
reale si monetare, desfasurarea proceselor de productie, distribuire si consum. Dar, avand in vedere ca in cadrul posesorilor de factori
ponderea cea mai mare o detin lucratorii salariati, ca salariul are cea mai mare pondere in totalul veniturilor realizate, piata muncii
determina in ultima instanta volumul si structura bunurilor produse, precum si procesul de distribuire a acestor bunuri.
In general, piata muncii reprezinta spatiul economic in care tranzactioneaza in mod liber utilizatorii de munca (detinatorii de
capital) in calitate de cumparatori si posesorii resursei de munca, in calitate de vanzator, in care, prin mecanismul pretului muncii al
concurentei libere intre agentii economici, al altor mecanisme specifice se ajusteaza cererea si oferta de munca.
Intr-o formulare restransa, piata muncii este expresia reglarii cererii si ofertei de munca prin deciziile libere ale agentilor
economici
Agentii economici intalniti pe piata muncii sunt:
ofertantii, respectiv cei ce ofera marfa reprezentata de capacitatea de munca si competenta profesionala, contra unui anumit pret
stabilit de piata;
cumparatorii, adica intreprinderile care au nevoie de munca, intr-o anumita cantitate si structura profesionala, pentru a-si desfasura
activitatea si pentru care sunt dispusi sa plateasca pretul specific-salariul;
intermediarii, care pot fi oficiile de plasare, specializate intr-o gama larga de servicii, prin intermediul carora ofertantii sunt pusi
in contact cu cumparatorii de munca si care, evident, pentru serviciile lor solicita un pret.

Resursele de munca existente la un moment dat in societate exprima numarul persoanelor capabile de munca, respectiv acea parte
a populatiei care poseda ansamblul capacitatilor fizice si intelectuale ce ii permit sa desfasoare o activitate utila.
Volumul resurselor de munca (RM) se determina pe baza urmatoarei relatii:
RM=PVM-PVMIM+PAVML;
unde:
PVM=populatia cuprinsa in limitele varstei de munca;
PVMIM= populatia cuprinsa in limitele varstei de munca, dar inapta de munca;
PAVML= populatia din afara limitelor varstei de munca, dar care lucreaza.
Numarul populatiei in limitele varstei de munca (PVM) determina in mod hotarator nivelul si structura resurselor de munca si
cuprinde totalitatea persoanelor a caror varsta este cuprinsa intre varsta de intrare si varsta de iesire din activitate.
Limitele de varsta intre care o persoana se considera ca poate participa la activitatea sociala se stabilesc prin legislatia fiecarei tari.
In Romania, in prezent, limitele varstei de munca sunt 16-59 ani pentru barbati si 16-54 ani pentru femei. Avand in vedere ca in
statisticele nationale limitele de varsta de intrare si/sau de iesire sin activitate sunt diferite, in comparatiile internationale trebuie
utilizate limite standard.
Echilibrul pietei muncii
In scopul realizarii unui nivel optim al dezvoltarii economico-sociale, se realizeaza o diviziune pe sfere, ramuri si subramuri de
activitate si pe teritoriu a resurselor, fie acestea umane, materiale sau financiare, urmarindu-se utilizarea acestora cu maximum de
eficienta economica, astfel incat sa se mentina un echilibru intre nevoi si resursele disponibile.
Realizarea starii de echilibru pe piata muncii presupune o rationalizare a fortei de munca, astfel incat exploatarea resurselor umane
sa se faca eficient, nu abuzi, in scopul realizarii unui nivel ridicat al productivitatii muncii.
Factorii cei mai importanti care modeleaza echilibrul pe piata muncii sunt cererea si oferta de munca, astfel ca un rol seminificativ
il are relatia dintre ofertantul de loc de munca (angajatorul) si cel care cere locul respectiv (angajat sau muncitor), relatie care, in
scopul satisfacerii nevoilor celor doua componente ale sale, se concentreaza pe obiectul de schimb (munca) si valoarea sa (salariul).
Astfel, salariul poate fi privit ca un element foarte important in mentinerea echilibrului pe piata muncii, prin reglarea raportului
cerere/oferta de munca.
Reglarea echilibrului pe piata muncii implica astfel mai mult decat un nivel optim de salarizare; de altfel, existenta unor fenomene
considerate negative, precum somajul, nu trebuie exclusa, ci din contra, trebuie acceptata si tratata ca o parte a pietei muncii, parte care
la randul ei determina alte actiuni de pe piata, precum gradul de ocupare sau nivelul salariului. Legat de nivelul salarizarii, somajul este
dependent de acesta, ca factor determinant in motivatia muncii.

Motivatia muncii
Orice activitate umana presupune un scop, o motivatie de atinge acel scop si mijloecele umane si materiale prin care se realizeaza.
Factorul care determina motivatia muncii este cel uman, nucleul in jurul caruia se determina nivelul de obtinere a eficientei in procesul
de munca, acesta fiind in stransa legatura cu nivelul de salarizare. Pentru a avea un sistem de lucru eficient, trebuie sa fie luate in
considerare si alte aspete, cum ar fi asigurarea unui mediu de lucru favorabil, facilitati de transport, asigurari sociale, dar si aspecte
legate de incadrarea angajatului intr-un mediu profesional si social. Cu privire la acestea, George Mayo concepe o teorie a relatiilor
umane, care explica cum oamenii implicati in procesul de munca urmaresc, pe langa recompensa materiala evidenta, o recompensa
profesionala si sociala, care reprezinta un stimul important in munca.
Exista mai multe forme de motivatie a muncii, ce reprezinta ansamblul modalitatilor de orice natura prin care sunt stabilite strategii
privind orientarea comportamentului uman in procesul muncii, in vederea satisfacerii trebuintelor umane. Astfel, prin studierea
categorilor de trebuinte care determina anumite forme de motivatie in scopul realizarii lor, se pot observa 4 tipuri: economica,
profesionala, profesionala si morala.
In detaliu, exista trei criterii dupa care se poate caracteriza motivatia muncii, si anume:
natura recompenselor
sursa care genereaza motivele si recompensele
gradul de implicare a cunoasterii si a afectivitatii
Cererea de munca
Munca, pentru un economist, este rezerva de resurse umane, atat fizice cat si mentale, care este disponibila a fi implicata in
productia de bunuri si servicii. Rezerva de munca depinde de doua lucruri:
totalul fortei de munca disponibile, adica intreaga populatie mai putin categoriile populatiei care muncesc;
numarul de ore pe saptamana in care populatia este pregatita sa munceasca.
Cererea de forta de munca reprezinta cantitatea de eforturi umane (de acea speta) pe care intreprinzatorii sunt dispusi sa o cumpere,
la un tarif salarial corespunzator nivelului general al preturilor in perioada considerata.
Se stie ca cererea pentru fiecare factor este o cerere determinata provenind din cererea pentru bunuri si servicii. In cazul muncii
aceasta are ca rezultat o curba a cererii care este descrescatoare in maniera obisnuita; mai multa forta de munca va fi ceruta daca pretul
ei este mai mic, cu conditia ca celelalte lucruri sa ramana neschimbate.
In general forta de munca depinde de doi factori:
productivitatea marginala a muncii;
conditiile generale ale activitatii economice, inclusiv anticiparile conjuncturale si previziunile privind marimea cererii globale.

La un anumit moment si intr-un anumit stadiu de dezvoltare tehnologica, intre volumul resurselor de munca utilizate si volumul
productiei se stabileste o anumita relatie. Potrivit legii randamentelor, fiecare unitate consumata din factorul de munca are o contributie
din ce in ce mai mica la realizarea productiei.
Productivitatea marginala si, deci salariul unui muncitor, poate creste din doua motive. In primul rand, productivitatea marginala
creste daca muncitorii dispun de mijloace de productie mai multe sau mai performante. Spre exemplu a se compara productivitatea
unui excavatorist cu productivitatea unui sapator care foloseste lopata, sau posibilitatile de lucru ale scribilor medievali cu cele ale
secretarelor din timpurile moderne.
In al doilea rand, productivitatea marginala a lucratorilor mai bine pregatiti sau instruiti este, in general, mai mare decat cea a
lucratorilor cu un capital uman mai modest.
Cererea de munca nu depinde insa numai de productivitatea marginala a muncii.
Cererea de munca depinde, in
general, si de previziunile privind marimea cererii globale, de anticiparile conjucturale, etc.
Elasticitatea cererii pentru munca este de asemenea de o mare importanta in fixarea salariilor. Daca cererea pentru munca este
elastica, antreprenorii vor fi in stare sa paraseasca cu usurinta piata si de aceea, va fi dificil pentru forta de munca de a-si asigura
marimea salariilor.
Cererea de munca va fi elastica daca:
cererea pentru produsul final va fi elastica;
forta de munca poate fi inlocuita cu alta forta de munca;
alti factori (in special capitalul) pot fi inlocuiti cu forta de munca;
costurile datorate muncii reprezinta o parte mare din costurile totale.
Elasticitatea cererii pentru munca si cererea pentru produsul final.
Furnizorul care acorda o crestere a salariilor trebuie sa mareasca preturile consumatorilor. Asta inseamna ca la fiecare valoare a
pretului, cantitatea disponibila va fi mai mica si ca s-a produs o modificare a conditiilor ofertei.
Elasticitatea cererii pentru forta de munca necalificata.
Substituentul cel mai probabil pentru orice fel de forta de munca este o alta forta de munca. Rezulta ca muncitorii necalificati gasesc ca
este dificil sa obtina mariri de salarii in fata antreprenorilor hotarati, deoarece alti muncitori pot cu usurinta sa-i substituie. Cu conditia
ca cererea pentru produsul pe care acesta il face sa fie puternica, cererea pentru serviciile pentru un muncitor calificat va fi neelastica.
In consecinta, pozitia sa de negociere va fi una puternica, de vreme ce el poate oricand sa se deplaseze spre o pozitie de mai mare
avantaj personal net.
Elasticitatea cererii pentru forta de munca care poate fi inlocuita cu masini.
Cererea elastica ar putea fi intalnita acolo unde este posibil sa se substituie forta de munca cu alti factori, in special cu capital. Politicile
salariale agresive din partea muncitorului ar putea sa-i determine pe antreprenori sa cumpere utilaje puternice, fapt care reduce
considerabil cererea pentru forta de munca. Cererea pentru forta de munca va fi si mai elastica daca astfel de utilitati sunt ieftine. La
cumpararea unei combinatii de factori echilibrate, un antreprenor ii va selecta pe acestia pana cand produsele lor marginale raportate la
preturile lor sunt egale.

Elasticitatea cererii pentru forta de munca acolo unde costurile cu munca reprezinta o parte mare din costurile totale.
In aceste circumstante, orice crestere a costurilor cu munca inseamna o crestere considerabila a pretului de vanzare al produsului final,
si o reducere a limitelor de profit, daca cererea pentru produs este foarte elastica. Acordarea de astfel de mariri de salarii va insemna,
de aceea, reduceri serioase ale productivitatii castigului marginal al muncii, iar antreprenorul isi va reduce de aceea cererea pentru ea,
la preturile mai mari pe care trebuie acum sa le plateasca.
Oferta de munca
Satisfacerea nevoii de munca se realizeaza pe seama resurselor existente in societate, adica a volumului de munca ce poate fi depus,
in perioada respectiva, de populatia apta.
Oferta de munca depinde de numeroase trasaturi ale societatii in discutie. Apoi sunt obiceiurile si legile legate de educatie si
angajare, disponibilitatea fortei de munca de a lucra pentru salarii si celelalte stimulente care i se ofera si gradul de emigrare si
imigrare permise.
Oferta de munca, mai precis de servicii umane de un anumit fel este cantitatea de munca, de aceeasi calificare, pe care lucratorii sunt
capabili si doritori sa o furnizeze la un anumit tarif salarial, dat fiind nivelul general al preturilor in perioada respectiva.
In general, oferta de munca se refera la numarul de ore pe care populatia doreste sa le petreaca presand activitati aducatoare de castig
in fabrici, ferme, institutii de stat, intreprinderi, etc., sau activitati nelucrative.
Factorul esential in dezvoltarea economico-sociala a oricarei tari il constituie resursele umane ( potentialul uman) de care dispune
aceasta, resurse care constituie totalitatea populatiei tarii respective la un moment dat. Acest potential trebuie privit in primul rand ca
un consumator colectiv, lucru ce se identifica cu populatia totala, si ca un producator colectiv, lucru ce se identifica cu resursele de
munca, adica cu numarul, experienta si gradul de pregatire al acestora.
Resursele de munca, existente la un moment dat in societate, exprima numarul persoanelor capabile de munca, respectiv acea parte
din populatie care dispune de ansamblul capacitatilor fizice si intelectuale care ii permit sa desfasoare o activitate utila.
In general, fiind exprimata prin numarul de lucratori, oferta de munca se deosebeste de cea a marfurilor printr-o serie de
particularitati:
1. Fiind atasati mediului economico-social din care provin, lucratorii au o mobilitate spatiala si profesionala redusa;
2. Fiind interesati atat de conditiile in care isi desfasoara munca cat si de cele in care vor trebui sa traiasca, putem afirma cu certitudine
ca marirea salariului nu este singurul element care determina lucratorii sa-si ofere serviciile lor unor firme;
3. Serviciile umane sunt eminamente perisabile, efemeri, nu se pot conserva, pentru a profita de o crestere ulterioara a pretului lor de
vanzare;
4. Oferta zilnica de munca are, in buna masura, un caracter rigid, obligatoriu;

5. Oferta de munca nu se realizeaza, in exclusivitate, pe principiile economiei de piata.

In situatia unui lucrator individual, munca prestata incumba doua dezutilitati:
sacrificarea timpului liber cu toate functiile lui;
eforturile si eventualele neplaceri aduse de munca.
Deci, fiecare ora de munca in plus care este prestata reprezinta pentru muncitor dezutilitate aditionala (dezutilitate marginala a
muncii). Ea tinde sa creasca pe masura ce programul de lucru se prelungeste. Pentru ca salariatii sa fie mai motivati, salariul orar
marginal trebuie sa fie mai mare.
La acest nivel oferta de munca este influentata de urmatorii factori:
marimea salariului (nominal, real);
raportul intre utilitatea si dezutlitatea muncii (relatia dintre efortul individual si costul de oportunitate);
nevoia de a subzista a salariului si a familiei sale.
Oferta de munca a lucratorului depinde si de natura muncii, de securitatea ocuparii, de gradul de independenta economica etc.
Pentru a prezenta mai bine tema aleasa, am realizat un studiu de caz amanuntit la nivelul judetului Dambovita.

10

Analiza pieei muncii in judeul Dambovia

2008-2013

11

Prezentare indicatori macroeconomici Romania

Indicator
PIB (mil RON)
Total economie

2007
416,007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

2014

514,700

498,008

513,641

544,426

599,060

659,429

722,918

8,747

8,411

8,411

8,504

8,628

8,752

8,909

NR MEDIU DE SALARIATI (mii)

Total economie
4,885
5,046

4,774

4,600

4,623

4,669

4,707

4,763

CASTIG SALARIAL NET LUNAR (RON)

Total economie
1,042
1,309

1,361

1,393

1,472

1,546

1,622

1,697

POPULATIE OCUPATA (mii)

Total economie
8,726

SOMERI (mii)
Total economie
RATA SOMAJULUI
Total economie

368

403

709

627

625

600

569

518

4.00%

4.40%

7.80%

6.90%

6.80%

6.50%

6.10%

5.50%

Sursa: Comisia Nationala de Prognoza, Martie 2011

Anul 2011 reprezinta o piatra de hotar in evolutia indicatorilor macroeconomici: descresterea este stopata si sunt
previzionate cresteri semnificative ale tuturor indicatorilor.

12

Prezentare indicatori economici Dambovita

Judetul Dambovita
Organizare administrativa:
Suprafata totala: 405.427 ha
Numar orase si municipii: 7
Numar comune: 82
Numar sate: 353
Populatie: 530.000
Populatie urbana: 163.603 (30,9%)
Populatie rurala: 366.751 (69,1%)

13

EFECTIVUL SALARIATILOR IN ANUL 2010

SITUATIE LA NIVELUL JUDETULUI
Mii salariati

Sursa AJOFM

Nr salariatilor a scazut cu > 3000 pers (4.35%) din mar. in dec. 2010.
14

EFECTIVUL SALARIATILOR IN ANUL 2010

SITUATIE LA NIVELUL JUDETULUI

Sursa AJOFM

Serviciile reprezinta sectorul cu cea mai numeros numar de angajati.

In 2010 numarul salariatilor scade cu acelasi procent 4.35% pe toate ramurile economiei.

15

PRINCIPALII INDICATORI ECONOMICI AI

INTRERPINDERILOR, LA NIVEL DE SECTIUNE CAEN, IN
ANUL 2009
Situatie la nivelul Judetului Dambovita

Sursa AJOFM

16

Industria Prelucratoare si Comertul detin 80% din cifra de afaceri a judetului.

17

CASTIGUL SALARIAL MEDIU BRUT

Situatie la nivelul Judetului Dambovita 2010

+21%

Sursa AJOFM

Agricultura devine cel mai bine platit sector.

Castigul salarial a crescut in agricultura si industrie si a scazut in servicii.
18

Industrie

Agricultura

Servicii

Industrie

Agricultura

-12%

CASTIGUL SALARIAL - 2010

Judet Dambovita / versus tara

Sursa AJOFM

Media veniturilor salariale din Dambovita este la 75% din media nationala.

19

Rata somajului Jud Dambovita vs total

Romania

Sursa AJOFM

Rata somajului in jud. Dambovita este cu 23% mai mare decat media nationala.
20

Prezentare indicatori economici Dambovita

Indicator
PIB (mil RON)
SUD
Dambovita

2007
52,013.5
8,257.4

2008

2011

2012

2013

2014

65,309.4
8,624.5

68,830.6
8,954.9

73,096.1
9,509.8

80,374.8
10,440.7

88,445.7
11,467.0

96,879.9
12,537.2

1,201
199

1,160
193

1,151
192

1,160
193

1,166
194

1,177
196

1,190
198

601
84

575
80

555
77

555
77

558
77

560
77

564
77

1,294
1,232

1,324
1,262

1,401
1,334

1,471
1,402

1,547
1,473

1,618
1,541

NR MEDIU DE SALARIATI (mii)

SUD
597
Dambovita
83

CASTIG SALARIAL NET LUNAR (RON)

SUD
974
1,220
Dambovita
992
1,184

RATA SOMAJULUI
SUD
Dambovita

2010

65,451.8
9,032.3

POPULATIE OCUPATA (mii)

SUD
1,215
Dambovita
203

SOMERI (mii)
SUD

2009

65.5

65.5

120.3

111

111

108

103

95

5.1
5.3

5.2
5.5

9.5
8.6

8.7
8.5

8.5
6.6

8.3
6.5

8.0
6.2

7.0
5.7

21

Prezentare indicatori economici Dambovita

Rata somajului

Castig salarial net

10

1800

1600

1400

1200

1000

800

600

3
2

400

200

2007

2008

2009

2010

SUD

2011

2012

2013

2014

2007

2008

2009

2010

SUD

Dambovita

2011

2012

2013

2014

Dambovita

Rata somajului in Judetul Dambovita are tendinte de scadere mai accentuate decat intreaga zona de Sud in timp ce salariul, desi crescator, se mentine
sub media zonala.
22

Prezentare indicatori economici Dambovita

Distributie someri indemnizati / neindemnizati
- feb. 2011

Provenienta someri sector privat / stat feb.

2011

Someri indemnizati
40,56%

Someri din sector

privat 91%

Someri neindemnizati
59,44 %

Distributia somajului in functie de gen feb.

2011

Someri din alte

sectoare 9%

Somerii provin in mare parte din sectorul privat.

Somerii neidemnizati necesita un efort concentrat mai mare.

Femei 42%
Barbati 58%

Sursa ANOFM

Perspectivele angajarii de forta de munca - 2011

Sursa: chestionar Regis

In judetul Dambovita, 77% dintre companiile respondente in studiul Regis prognozeaza o crestere a numarului de locuri de munca.

Oportunitati de angajare in judetul Dambovita

n

Activitati ce fac cele mai multe angajari

Comert cu amanuntul (cu exceptia autovehiculelor si

235

223 213

motocicletelor) Constructii

251

1175

264

Fabricare articole de imbracaminte

286

Transporturi terestre si transporturi prin conducte

313

1137

335

Industria alimentara
Industria constructiilor metalice si a produselor din metal

388
679

414
459

471

Comert cu ridicata (cu exceptia autovehiculelor si

motocicletelor) Fabricarea echipamentelor electrice
Industria metalurgica
Activitati de investigatie si protectie

Domeniile care solicita mai multa forta de munca cer angajatilor

abilitati de: Comunicare, Lucru in echipa si Relationare cu clientii
interni si externi.

Sursa AJOFM

Fabricarea produselor textile

Administratie publica si aparare asigurari sociale din sistemul public
Colectarea, tratarea si eliminarea deseurilor activitati de recuperare
a materialelor reciclabile
Comert cu ridicata si amanuntul, intretinerea si repararea autovehiculelor si a
motocicletelor
Restaurante si alte activitati de servicii de alimentatie

Profesii solicitate de angajatori judet Dambovita

(respondenti chestionar Regis)

zidari

Marea majoritate a profesiilor solicitate este in sfera serviciilor,

acolo unde calitatea prestatiei este hotaratoare pentru bunul mers al
afacerii.

instalatori

Cele mai cautate profesii in 2011

ospatari

servicii

confectii

IT

paza

agenti vanzare
0%

5%

10%

15%

20%

25%

30%

35%

40%

Oportunitati de angajare in judetul Dambovita

Ce studii necesita cele mai cautate ocupatii din judetul Dambovita?
86
738

2396

Studii superioare
studii medii
fara studii

Cele mai solicitate locuri de munca nu necesita studii :

muncitori necalificati, agenti paza, personal de curatenie
O treime din locurile de munca disponibile sunt alocate celor cu studii medii :
operator calculator, asistent medical, agent vanzari /comercial, contabil, referent, operator date, secretara, functionar economic, gestionar depozit,
casier

Ce solicita angajatorii?
Competente solicitate candidatilor in Judetul Dambovita
(respondenti chestionar Regis)

Cele mai cautate competente sunt:

30

asumarea responsabilitatilor
25

spiritul de echipa
comunicarea si relationarea

20

orientarea catre performanta

15

10

Competente solicitate la angajare

Leaderhip

Spirit antreprenorial

Planificare

Managementul timpului

Capacitate de decizie

Viteza de reactie

Adaptabilitae

Atentie la detalii

Spirit de observatie

grija fata de clienti

Integritate & onestitate

Dorinta de dezvoltare

Comunicare

spirit de echipa

Responsabilitate

Care sunt motivele de nemultumire ale

angajatorilor referitoare la candidati?
lipsa abilitati &
competente

9%

comunicare
soft
skills &
defectuoasa
comunicare

5%
31%

15%

atitudinea &
prezenta
CV incomplet /
fals

16%
24%

studii, experient
a
lipsa punctualitatii la
interviu

(chestionar Regis)

60% dintre motivele de nemultumire sunt cauzate de modul necorespunzator de pregatire si participare la interviul de recrutare.

Predictie angajari in functie de durata contractelor

(respondenti chestionar Regis)
n

72%dintre respondenti prefera sa angajeze pe o perioada nedeterminata insa doar

6%dintre respondenti vor angaja forta de munca sezoniera iar 22% dintre
respondenti este interesata si de angajarea temporara

Angajari perioada
nedeterminata
Angajari sezoniera
Angajari perioada
temporara

Cei care cauta un loc de munca sezonier, sau pe o perioada temporara, au de ales intre mai putine locuri de munca disponibile.

Cum isi recruteaza angajatorii candidatii din Dambovita?

Companiile respondente din judetul Dimbovita, pentru a cauta candidati apeleaza in primul rand la:
presa scrisa.
AJOFM.
Alte modalitati prin care mai anunta deschiderea unor posturi:
website-urile de joburi.
sindicatele.
Angajatorii folosesc un spectru larg de canale de recrutare, cu exceptia agentiilor specializate.

Evolutia companiilor din judetul Dambovita

Evidentele AJOFM (prin declaratiile lunare depuse de angajatori) arata o tendinta de scadere (cu aproximativ 5%) atat a
numarului de firme cat si a numarului de contribuabili (salariati)

numar firme

numar persoane

dec.09

5571

72301

dec.10

5305

70013

Un numar mai mare de candidati sunt obligati sa aplice la un numar mai mic de firme, fapt care face si mai importanta evolutia la interviul de angajare.

Bibliografie

1. Maria- Cristina Stefan, "Economie politic", Ed. Bibliotheca, Targoviste, 2009.

2. Dr. Viorica Raducanu (coordonator), Microeconomie, Ed Bibliotheca, Targoviste.
3.Constanta Popescu, "Economie", Ed. Bibliotheca, Targoviste, 2002.
Sursele folosite in analiza:
- informatiile furnizate de:
- CCIA DB
- AJOFM
- sindicatele si patronatele din judet
- chestionarul Regis (36 de companii respondente);
- firme de statistica si consultanta.