Aplicarea legii penale romane unor infractiuni savarsite in strainatate

Legea penala romana se poate aplica in spatiu si inafara limitelor teritoriului romanesc, potrivit
urmatoarelor principii:
1. Principiul personalitatii legii penale.
Conform art. 9 alin. (1) NCP legea penala romana se aplica infractiunilor savarsite in afara
teritoriului tarii de catre un cetatean roman sau de o persoana juridica romana, daca pedeapsa
prevazuta de legea romana este detentiunea pe viata ori inchisoarea mai mare de 10 ani.
Pentru aplicarea principiului personalitatii, trebuie indeplinite anumite conditii:
- fapta sa fie comisa in totalitate in afara teritoriului tarii,indifferent de locul, de tara in care
faptuitorul comite aceasta infractiune.
- fapta sa fie sanctionata potrivit prevederilor din legea penala romana cu detentiunea pe viata
sau inchisoarea mai mare de 10 ani.
- fapta sa constituie infractiune potrivit prevederilor legii penale romane, nefunctionand conditia
dublei incriminari in cazul acestui principiu.
- infractorul sa fie cetatean roman sau o persoana juridical romana, calitati pe care infractorul
trebuie sa le fi dobandit cel mai tarziu la data comiterii infractiunii in strainatate
- punerea in miscare a actiunii penale se face cu autorizarea prealabila a procurorului general al
parchetului de pe langa curtea de apel in a carei raza teritoriala se afla parchetul mai intai sesizat
sau, dupa caz, a procurorului general al Parchetului pe de langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.

2. Principiul realitatii legii penale

Acest principiu este consacrat de catre art. 10 NCP, potrivit caruia legea penala romana se aplica
infractiunilor savarsite in afara teritoriului tarii de catre un cetatean strain sau de catre o persoana
fara cetatenie, daca fapta a fost indreptata contra statului roman sau contra unui cetatean roman
ori a unei personae juridice romane.
In vederea aplicarii principiului realitatii legii penale, se impugn a fi respectate urmatoarele
conditii:
- infractiunea sa fie comisa in strainatate
- infractiunea sa fie indreptata impotriva statului roman sau impotriva unui cetatean roman ori a
unei personae juridice romane
- fapta sa constituie infractiune potrivit prevederilor legii penale romane

- faptuitorul sa fie cetatean strain sau o persoana fara cetatenie la data comiterii infractiunii in
strainatate.
- punerea in miscare a actiunii penale se face numai cu autorizarea prealabila a procurorului
general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie
- fapta sa nu faca obiectul unei proceduri judiciare in statul pe teritoriul caruia s-a comis.

3. Principiul universalitatii legii penale

Potrivit art. 11 NCP, legea penala romana se aplica si altor infractiuni decat celor prevazute in
art. 10 NCP, savarsite in afara teritoriului tarii de un cetatean strain sau o persoana fara cetatenie,
care se afla de bunavoie pe teritoriul Romaniei, in urmatoarele cazuri:
- s-a savarsit o infractiune pentru care statul roman si-a asumat obligatia sa o reprime in temeiul
unui tratat international, indifferent daca este prevazuta sau nu de legea penala a statului pe al
carui teritoriu a fost comisa
- s-a cerut extradarea sau predarea infractorului si aceasta a fost refuzata
In vederea aplicarii principiului universalitatii legii penale, trebuie intrunite cumulative
urmatoarele conditii:
- savarsirea unei infractiuni, alta decat cele pentru care s-ar aplica legea penala romana conform
principiului realitatii
- fapta sa fie savarsita in intregime in strainatate
- faptuitorul sa fie cetatean strain sau o persoana fara cetatenie la data comiterii faptei in
strainatate
- infractorul sa se afle de bunavoie pe teritoriul Romaniei
- nu se cere indeplinirea conditiei dublei incriminari.