Subiecte Masaj

1. Masajul definiie, criterii de clasificare

Masajul se numese masaj clasic sau masaj suedez.

Def: Masajul reprezinta prelucrarea metodica a partilor moi ale corpului (piele,
tesut muscular subcutanat, tendoane, muschi, vase limfatice si sangvine, nervi si organe
interne) prin procedee manuale si /sau mecanice in scop fiziologic, profilactic, terapeutic si
estetic.
Prelucrarea metodica- prelucrarea sistematica , din aproape in aproape, strat cu strat a
partilor moi ale corpului.
Scopul fiziologic vizeaza imbunatatirea proprietatilor fizice ale tesuturilor, stimularea
functiilor importante ale organismului (indeosebi circulatia venoasa sau limfatica).
Aplicarea masajului in scop profilactic urmareste pastrarea si intarirea sanatatii precum
si cresterea rezistentei organismului la oboseala.
Scopul terapeutic este inclus in tratamentul complex de recuperare a unor boli, accidente
traumatice si tulburari functionale.
Scop terapeutic = fie sportivi fie sendetari
In scop de refacere= numai la sportivi
Criterii de clasificare a masajului

A. Dupa posibilitatile tehnice de executie (actiuni manuale sau mecanice) deosebim:

1.Masajul manual: reprezinta forma cea mai eficienta de prelucrarea a tesuturilor moi
supuse acestui procedeu terapeutic intrucat mana omului dispune de multiple posibilitati in ceea
ce priveste adaptarea si perfectionarea miscarilor.
-stimuleaza si regleaza circulatia
-intretine supletea si mareste rezistenta fibrelor conjunctive si elastice, asigurand functiile
de protectie si de miscare, vasculare si musculare
-stimuleaza functiile regenatoare ale celulelor, influentand favorabil procesele de
vindecare ale cicatricelor
-combate reactiile si nodozitatile ce pot aparea in aceste tesuturi, activand reabsorbtia
infiltratelor sau a depozitelor patologice (celulite, noduli fibrosi)
2.Mesajul mecanic(instrumental): se executa fie cu mana, fie cu aparate sau
instrumente puse in miscare cu ajutorul unor surse de energie, in special electrica.
-este mai costisitor;
-se poate aplica fie singur, fie in completarea celui manual.

B. Dupa profunzimea structurilor se poate adresa :

1) partilor moi de la suprafata corpului, cele mai sensibile la actiunea directa a
procedeelor manuale si/sau mecanice, fiind in acest caz masaj somatic (periferic)
2) tesuturilor si organelor din interiorul cavitatilor corpului, la care actiunea procedeelor
manuale si/sau mecanice nu patrunde decat in mod indirect- fiind masaj al organelor (profund)
C. Dupa aria de intindere si durata de prelucrare a partilor moi ale corpului:
1.masaj somatic general;
2.masaj somatic partial.
1. Masajul somatic general:
-prelucrarea integrala a intregii suprafete a corpului
-se executa pe durata a 60-90 (masaj general extins) sau a 30-45 (masaj general redus)
-pentru reducerea duratei: excluderea unora sau tuturor manevrelor secundare; reducrerea
nr. de repetari pt. fiecare manevra; renuntarea la masajul segmentar al membr. superioare sau
inferioare ca un intreg; combinarea manevrelor cu acelasi efect.
2. Masajul somatic partial: se adreseaza unor regiuni, segmente sau anumitor zone,
capatand in aceste cazuri denumiri : masaj regional, segmentar, local.
Masajul regional: se aplica pe o parte bine determinata a corpului (spate, torace,
abdomen, fata etc.). Durata= 20-25.
Masajul segmentar: se aplica pe portiuni anatomice distincte, la nivelul membrelor
superioare (umar, brat, antebrat, mana) si inferioare (sold, coapsa, gamba, picior). Durata= 1012.
Masajul local: se aplica pe portiuni mai mici de piele si tesuturi subcutanate, pe grupe de
muschi, articulatii, degete. Durata= 5-6.
D. Din punct de vedere al mijloacelor folosite pentru a facilita executarea
masajului, deosebim:
-masajul pe piele umeda: pe care se aplica diferite solutii (apa si sapun, uleiuri, creme,
pomezi etc.)
-masajul pe piele uscata: in care se folosesc pulberi alunecoase (praful de talc, oxidul de
zinc etc.)
E.Din punct de vedere al scopului in care se executa deosebim:
-fiziologic (igienic): se urmareste imbunatatirea functiilor organelor, aparatelor si
sitemelor organismului.
-profilactic: se aplica in scopul prevenirii eventualelor afectiuni sau imbolnaviri.
-terapeutic: se utilizeaza in recuperare dupa accidente sau imbolnaviri ( se adreseaza
unor organisme handicapate functional sau morfologic).

-estetic: combate reactiile si nodozitatile ce pot aparea in tesuturi; stimuleaza functiile

regeneratoare ale celulelor.

2. Procedee principale si secundare / definitie, clasificare, efecte

Tehnica procedeelor manuale de masaj
In functie de efectele produse asupra org avem procedee principale sau fundamentale si
procedee secundare care se mai numesc ajutatoare sau complementare.
Procedee principale= netezirea sau efleuraj
frictiunea
framantat sau perisaj
tapotament sau batere
vibratii
Netezirea se adreseaza in principal tegumentului si consta in alunecari ritmice si usoare,
executate cu diferite parti ale mainilor in sensul circulatiei (venoase si limfatice) de intoarcere.
Pe membre: de la extremitatea distala spre cea proximala. Pe cap, gat si ceafa: de la vortex spre umeri.
Criterii de clasificare = 1. din punct de vedere tehnic :
- netezirea se executa cu diferite parti ale maini in functie de
profunzimea in care actioneaza.
- cand se doreste sa se actioneze strict superficial se vor folosi varful
degetelor, fata palmara sa fata dorsala a maini.
- cand se doreste o actiune mai profunda net se va face cu radacina
maini, marginea cubitala a acesteia sau cu pumnul inchis(palmar sau cubital)
2. din punct de vedere al aplicarii mainilor pe suprafata tegumentului:
- manevre
simultane ( ambele maine lucreaza in acelasi
timp si in acelasi sens)
alternative ( cate o mana dupa alta)
de directiei- longitudinale, oblice, si transversale
3. din punct de vedere metodic

- initiala sau productiva

- finala
Diferente intre cele doua = manevrele se executa in succesiune inversa, iar ritmul si intensitatea scad
treptat in cazul netezirii finale.

4. din punct de vedere a specificului regiunii ( forme speciale de netezire) =

- netezire sacadata care se adreseaza segmentelor circulare( gamba, coapsa,
brat, antrebrat)
- net in perie care se adreseaza pers cu hipertricoza( cu par in exces).
-net liniara care poate fi longitudinala sau transversala , se aplica la nivelul
tendoanelor, al degetelor si al spatiilor inter-osoase.

Frictiunea
= se adreseaza in principal tesutului celular subcutanat si consta in presiuni si
deplasari ale tesuturilor moi subcutanate pe tesuturile profunde sau pe un plan dur ( osos sau
cartilaginos) in limitele elasticitatii propri.
= in anumite regiuni ale corpului, tesutul celular subcutanat este subtire, iar
efectele se rasfrang asupra muchiilor osoase.
Criterii de clasificare
1) tehnic frictiunea se executa cu diferite parti ale maini in functie de sensibilitate, de
profunzime si de suprafata zonei masate , astfel pt zonele mai putin sensibile frictiunea se face cu
pumnii. Pt. zonele cu suprafata redusa se vor folosi varfurile degetelor, iar pt zonele intinse se folosesc:
marginea cubitala a maini , radacina maini, fata palmara sau cu pumnul , din punct de vedere al
profunzimi tesuturilor, se modifica unchiul (de la 30 la 70-80) sub care se aplica degetele sau mana pe
tegument si presiunea.
2) din punct de vedere al directiei avem: frictiune circulara si frictiune liniara.
Prima se poate executa in sens concetric sau excetric , cea a doua poate fi longitudinala sau
transversala.
3) din punct de vedere metodic avem frictiune :
- simpla cand se executa folosind una din posibilitatiile teh.nice cunoscute.
- combinata in care se trece prin toate posibilitatile de la frictiune.
4) din punct de vedere al specificului regiunii (forme speciale de frictiune ) :
- frictiunea in zig-zag care se aplica in zona coloanei vertebrale ( se merge de sus in jos, de la
zona cervicala la cea lombara, pe apofizele spinoase).
- frictiunea in cleste care se adreseaza tendonului ahilian.
- frictiunea in fierastrau cu o mana sau cu ambele maini (in ambele sensuri) la nivelul
tendoanelor.

Framantat sau perisaj = se adreseaza in principal muschilor si consta in prinderea, ridicarea si

stoarcerea muschilor prin comprimare (intre degete sau intre degete si palma, sau prin presiune pe
planul profund)
Clasificare:
1) din punct de vedere tehnic avem framantat in cuta atat in zonele plane (spate, abdomen)
cat si zonele circulare (brate, picioare)
- priza este diferita in functie de regiune : - priza
mica (intre police si index)
medie (intre degetele 2-5 si radacina maini)
mare ( intre varfurile tuturor degetelor)
- cuta poate fi :pe loc sau deplasabila daca elasticitatea tesuturilor o permite (framantat in val)
- valul se poate executa longitudinal sau transversal.
2) din punct de vedere al reginunii avem framantat

circular

se aplica numai
segmentelor
circulare

serpuit
Circular : se aplica de la distal la proximal.
- cu ambele maini cu cele 2 police unul in prelungirea celuilalt de jos in sus.(membre)

- se realizeaza pozitionand cele 2 police unul in prelungirea celuilalt.

Serpuit: - cele 2 police sunt orientate anterior numai in sensul care se executa miscarea.
3) framantat intre marginile cubitale ( numai la nivelul peretului abdominal)
4) framantat cu pumnii (pentru regiunile voluminoase: coapse, fese)
Tapotament sau batere: - consta in aplicarea de lovituri ritmice si usoare executate cu diferite
parti ale mainii, pumnilor sau cu treimea inferiara a antrebratelor (regiuni voluminoase).
Criterii de clasificare:
Tehnic :
1. Manevre de tocat=
a)
cu marginea cubitala palmele sunt in pozitie intermediara de pronosupinatie (intr-o parte), coatele sunt lipite de trunchi si datorita duritati manevrei se pot folosi
variantele cubito-dorsal sau cubito-palmar
b)
cu varful degetelor= tocat tangential in care varful degetelor atinge
penpendicular suprafata masata;
= tocat in manunchi de nuiele: lovirea propiu-zisa se
realizeaza cu partea latero-dorsala a degetelor;
= tocat in picaturi de ploaie , aplicat la nivelul fetei, a
scapulei si a calotei craniene;
c) tocat cu treimea inf a antrebratelor ( regiunea voluminoasa)
2. Batatoritul
- cu palma in cupa sau ventuza;
- cu pumnul cubital sau palmar(inchis sau intredeschis).
3. Plescait sau lipait (coatele apropiate)
-plescaitul se face cu toata palma, iar lipaitul cu degetele;
4. Percutat
-executat cu varf degetelor, degetele usor flectate;
Indicatii metodice:
- indiferent de forma de tapotament, intercalam usor netezirea-forme lungi, simultane sau alternative;
- se executa din aticulatia radio-carpiana;
-manevrele se executa in lungul fibrei musculare.
Contraindicatii
-niciodata tapotamentul nu se face in zona lombara;
-se evita zona poplitee;
-se evita zona triunghiului femural.

Vibratiile: -consta in imprimarea in tesuturi a unui numar cat mai mare de miscari osculatorii intr-un
timp redus. Sunt:
-vibratii manuale care seamana cu un tremurat continuu care rezulta din contractii alternative ale
muschilor agonisti si antagonisti ai mainilor, degetelor, antebrat si brat.
- vibratii instrumentale: se produc cu intrumente de vibrat, sunt mai rapide, dar mai greu de
adaptat si este ideala aplicarea alternativa a vibratiilor.

Manevre secundare:
Rulatul si cernutul
Se aplica numai pe membre dupa framantat sau tapotament.
Au efecte relaxante si la sportivi se indica dupa: antrenamente intense, pauze si la recuperarea
post-traumatica.
Rulatul- se prinde segmentul circular respectiv cu fetele palmare ale mainilor care se deplaseaza ritmic,
alternativ din-nainte- inapoi si invers. Fetele palmare ale mainilor lucrand permanent in planuri paralele.
Cernutul- se prinde masa musculara cu varful degetelor si se deplaseaza dreapta-stanga/ se
intrepatrund degetele, se prinde fata musculara intre fetele palmare si se deplaseaza alternativ stangadreapta.
Presiunile
Sunt apasari care amplifica actiunea manevrelor de netezire, frictiune si framantat.
Sunt presiuni: mersul ursului; vibrante; asociate cu miscari respiratorii la nivelul spatelui in ritmul
frecventei respiratorii.
Traciunile
Sunt intinderi in axul longitudinal al segmentelor articulare si elementelor peri-articulare.
Efecte: scaderea presiunii intra-articulare indepartarea suprafetelor arcticulare.
Tensiunile
Consta in mobilizari pasive executate de kinetoterapeut sau maseur in toate planurile si axele
anatomice de miscare.
Se aplica mai ales degetelor.
Au scop profilactic, terapeutic( pentru redobandirea mobilitatii articulare, dupa traumatisme cu au
necesitat imobilizare). Se executa cu blandete pentru a nu determina contractie musculaturii.
Scuturarile
Consta in miscari oscilatorii, ample executate ritmic, se folosesc prize diferite in functie de
regiune. Se aplica la nivelul degetelor, segmentelor de membre si au efecte relaxante.
Ciupiri si Pensari
Se aplica dupa framantat sau dupa tampotament.
Diferenta dintre ele consta in priza folosita, ciupirile se fac cu priza mica, iar pensarile cu priza
medie si mare , se aplica la nivelul membrelor , se aplica dupa framantat sau dupa tampotament, efectul
este excitant.

Efectele manevrelor de masaj

Sunt induse pe 2 cai :* directa-mecanica
* indirecta-reflexa
Substratul anatomo-functional al efectelor induse pe cale reflexa este metamerul care reprezinta
teritoriul de influenta al unui nerv rahidian de la iesirea sa din gaura de conjugare pana la cele mai mici
zone periferice inervate de acesta.
Metamerul este format din : * dermatom (reprezantat de tegument)
* miotom (reprezentat de muschi, tendoane, apronervoze)
* angiotom (reprezentat de vase sagvine si limfatice)
* screlotom ( reprezentat de periost si oase)
*viscerotom (reprezentat de viscere)
*neorotom (reprezentat de nervul rahidian si nervi vegetativii care il
insotesc)
Efectele netezirii
Efectele induse pe cale macanica :
Efecte asupra : a) circulatiei venoase superficiale si profunde
b) asupra sistemului neuropsihic
c) efecte asupra tegumentului
a) primul efect = netezirea actioneaza direct asupra circulatiei venoase superficiale impingant
sangele venos in sens centripet.
al doilea efect = actioneaza asupra circulatiei venoase profunde pe zonele plane si intinse prin
asocierea netezirii cu presiuni, pe regiunile sau segmentele circulare actioneaza prin forma speciala cu
priza in bratara sau inel , aceasta priza stimuleaza contractia fibrelor musculare netede cu dispozitie
transversa care intra in alcatuirea tunici medii a venelor.
- la venele cu diametrul mare dispuse tot in seg circulare pe langa aceste inele transversale
musculare exista si un rand de fibre musculare longitudinale astfel incat efectele netezirii sacadate sunt
complecate de netezirile traditionale (net. simultane si alternative.
-ajuta circulatia de intoarcere usurand travaliul cardiac;
b)prin netezire se rel acomodarea subiectului pt urmatoarele th de masaj si cu efect de relaxare
c)primul efect, net determina exfolierea celulelor cornoase de la nivelul stratului disjuct stimuland
noi diferentieri ale celulelor bazale, se scurteaza astfel timpul necesar reinoiri epidermei si o
amelioreaza fizico-chimic.
- previne incarcarea progresiva a fibrelor elastice din stratul dermului cu ioni de calciu, astfel
pielea isi pastreaza supletea si elasticitatea
- este activata secretia glandelor sebacee si subodipare care intra in alcatuirea filmului acid de
suprafata, fiind stimulta functia antimicrobiana si antiparazitara.
- este stimulata deschiderea canalelelor glandelor sudoripare favorizand pierderea de caldura
prin transpiratie, intervine in procesul de termoreglare.
- stimuleaza eliminarea prin sudoare a unor podusi toxici rezultati dupa efertul fizic pevenind
astfel instalarea oboselii.

Efecte pe cale reflexa

1. net actioneaza asupra terminatiilor nervoase periferice astfel :
- manevrele lungi cu intensitate si ritm scazut au efecte calmante si relaxante asupra sit nervos
central si sunt relaxante si decontracturante pt musculatura striata, ele scad sensibilitatea,
conductibilitatea si reactivitatea nervilor periferici
- manevrele scurte cu intensitate si ritm crescut vor avea efecte inverse.
2. efecte asupra circulatiei profunde producand vasodilatatie exteriorizata prin hiperremia pieli.
Efectele frictiuni- cele induse pe cale mecanica
1. este redata elasticitatea si se mobilizeaza tesuturile supraiacente hipodermului carora le
mareste supletea.
2. previne si inlatura tendinta fiziologica de hipermineralizare a fibrelor elestice prevenind astfel
imbatranirea.
3. inclina balanta dintre factorii lipolictici si cei lipogenetici in favoarea celor lipolictici.
4. este activata circulatia locala ce determina urmatoarele efecte:
- accelereaza procesul de cicatrizare si regenerare (vizibil mai ales la batrani)
- stimuleaza patrunderea cutanata a diverselor ungunete folosite in scop terapeutic
- mentine supletea si rezistenta elemetelor articulare si periarticulare
5. previne staza (oprirea) sagvina si limfatica
6. previne intinderile si smulgerile de fibre ce pot sa apara la nivelul jonctiunii tendinomusculare.
Pe cale reflexa - stimuleaza eliberarea la niveul vaselor cutanate a histaminei si bradichininei urmata de
vasodilatatie locala favorizand cresterea elasticitatii(asuplizarea) pielii , in functie de ritmul si
intensitatea frictiunii se produce scaderea sensibilitatii locale, relaxare musculara si scadarea incordarii
neuropsihice cand ritmul si intensitatea frictiunii sunt scazute.
Efectele Framantatului
- se instaleaza concomintent pe cale mecanica si primul efect este stimulata de deschidere a
unor capilare de rezerva favorizand circulatia profunda si eliminarea produsilor toxici din metabolism.
- stimuleaza propietatiile muschiului : - troficitatea
- elasticitatea ( este dezvoltata prin stoarcerea muschilor
prevenind aparatia rupturilor musculare consecutive unor contactii bruste)
- excitabilitatea efect concretizat prin posibilitatea
executarii unui efort prelungit si sustinut datorita prelungiri in timp a barierelor de instalare a oboselii
- contractilitatea creste forta de contractie printr-o
sincronizare mai buna si mobilizare mai mare a unitatilor motorii.
Efectele Tapotamentului
Variaza in raport cu ritmul si intensitatea loviturilor , cu supletea sau rigiditatea mainilor maseorului si cu
sensibilitatea subiectului.
Efectele se instaleaza pe cale mecanica/directa si se amplifica pe cale indirecta/reflexa
1. efect -tampotamentul mobilizeaza adipocitele (celulele grase) inclinand balanta factorilor
lipolitici si lipogenetici in favoarea celor lipolotici de unde rezulta rol estetic.
2 efect -tampotamentul actioneaza asupra nervilor senzitivi determinand scaderea sensibilitati
dureroase .

3 efect- tampotamentul actioneaza asupra nervilor vasomotori crescand cantitatea de sange in

zona masata ( hiperemie evidenta si persistenta)
4 efect tampotamentul actioneaza asupra nervilor motori determinand contractia rapida a
fibrelor musculare si cresterea tonusului muscular (gradul de contractie musculara depinde de ritmul si
intensitatea cu care sunt aplicate manevrele , astfel in cat la ritm si intensitate scazuta apar contractii
partiale fara efect mecanic)
5 efect tampotamentul sunt stimulate proprietatile fiziologice ale muschilor striati daca se
respecta conditia aplicari tapotamentului in lungul fibrei musculare.
Tapotamentul este contraindicat in contracturi musculare , algii (dureri) de diferite cauze sau
oboseala muculara si generala
Efectele vibratiilor
Efectele se instaleaza pe cale mecanica/directa si se amplifica pe cale indirecta/reflexa cand
ritmul si intensitatea vibratiilor sunt scazute; efectele vor fi calmante si scad sensibilitatea tegumentului
aparand senzatia de amorteala si de incalzire.
Cand vibratiile se executa cu ritm si intensitate scazuta, se combina cu neteziri sau presiuni;
efectul lor calmant si decogestionant este amplificat.
Cand vibratiile sunt executate cu ritm si intensitate crescut, efectul este stimulant si de activare
a circulatiei profunde locale.
Indicatii : zone cu contractura musculara , afectiuni dureroase alor unor viscere (org interne) si
stari de incordare psihica.
- vibratile mecanice executae cu ritm si intensitate crescuta au rol estetic prin mobilizarea
adipocitelor, motiv pt care aceste vibrati sunt folosite pt obezitate.

3.Igiena spatiului de masaj / igiena maseurului/ igiena

subiectului
1) Igiiena spatiului de masaj
- temperatura ambianta 20-22 grade,
- pardoseala ,pereti faianta sau lavabil,
- mobilier redus la strictul necesar respectiv banchete, scaun pt maseur , obligatoriu vestiar,
cabine de dusuri
- o sala de odihna
-sala de asteptare
2) Igiena maseurului :
- atentie la parfum
- imbracaminte numai pt sala de masaj
- unchii taiate, pilite
- cat mai putine bratari, inele, lanturi
- nu se fumeaza in sala de masaj

Aptidudini
: sa fie sanatos fizic si psihic, rezistent la oboseala, sa fie robust, sa posede un simt tactil f
bine dezvoltat , auz si vedere buna ,aptitudini psihice deosebite, sa posede abilitatea manuala naturala
care va fi crescuta prin exercitiu, pielea de pe palme sa fie : calda, moale, neteda, uscata , sa posede
cunostinte de anatomie, biomecanica si fiziologie , comportament corect cu respectarea valorilor
moralitatii.

3 )Igiiena subiectului
- igiena corporala
-ideal dusat inainte
-se dezgoleste doar partea care urmeaza sa fie masata
-sa aiba haine comode
Note : Nu incepem sa facem masaj fara exercitii de incalzire a mainiilor.
Nu dezgolim subiectul decat in zona pe care o lucram.
Subiectul trebuie plasat in pozitie relaxata si comoda.
Trebuie sa aiba vezica golita.
Maseurul trebuie sa adopte o pozitie comoda pentru a facilita abordarea regiunii masate si
pentru a induce efectele dorite.
Manevrele se vor doza corect descriind o curba ascendenta, un platou si o curba descendenta.
In urma masajului pot aparea reactii secundare, jena locala, contracture muscular sau stare de
neliniste.
Daca sedinta de masaj a avut character relaxant, atunci subiectul trebuie sa mentina ritmul
inca 30 min.
Masajul igienic(profilactic) se executa de obicei dimineata.
Masajul terapeutic se poate efectua oricand, dar cu respectarea urmatoarelor conditii: sa se
incheie cu cel putin 30 min inaintea meselor principale sis a inceapa la 2-3 ore dupa mesele principale;
ideal ar fi sa fie executat de acelasi masseur.

4.Contraindicatiile masajului
Contraindicatiile masajului
a) indicatii eronate
b) greseli de tehnica si metodica
Criterii de clasificare a contraindicatiilor :
- durata = contraindicatii definitive si temporare
- suprafata contraindicatii totale (nicio manevra pe nicio regiune)
- partiale evitarea anumitor regiuni sau a anumitor manevre
- definitive pot fi totale sau partiale

Totale = psihopati, tumori maligne generalizate, osteoporoza, fragilitate vasculara

Osteoporoza avansata nu se face masaj
Clasificare a contraindicatiilor definitive - partiale:
- pete picmentare care pot fi congenitatle sau dobandite;
-regiuni anatomice pigmentate constitutional(ex: alveola mamara)
Clasificare a contraindicatiilor temporale-totale:
- totale = boli neuropsihice (meningo-ecenfalite,accidente vasculare)
- boli acute ale ap respirator (pneumonii, pleurocxii, tbc)
- boli ale ap cardiovascular (infart miocardic acut, cardiopatie eschemica dureroasa,tulburari
severe de ritm si de conducere cardiaca , hipertesiune arteriala stadiul2,3,endocardita
miocardica)
- boli de sange = leucemii acute, hemofilie
- boli ale ap digestiv = hemoragie digestiva, pancreatita acuta, colecistita, perforatii sau
penetratii ale viscerelor abdominale (ulcer)
- boli ale ap urogenital = insuficienta renala , glomerulonefrita acuta
- septicemiile.
Clasificare a contraindicatiilor temporale-partiale
-boli ale pielii: micoze, dematoze, arsuri etc.

5.Masajul dupa antrenament

Masajul dupa antrenament - la incepatori (copii si juniori) in fazele de invatare a procedeelor
th-ce se contracta inutil anumite grupe musculare pana la formarea deprinderilor motrice, astfel
miscarile se efectueaza sacadat , creste starea de incordare psihica , stare ce se mentine si dupa
terminarea antrenamentului , tonusul muscular este crescut excesiv.
Manevrele se aplica in scopul scaderii starii de incordare :
- la sportivi consacrati = se urmareste inlaturarea oboselii de efort
- la sportivi de mare performanta =se urmareste inlaturarea starii de
stres datorita constientizarii riscului competitional si /sau subestimarii posibilitatilor proprii.
Reguli de aplicare nu se face niciodata dupa antrenament, ideal este dupa 3-4 ore.
Variante de aplicare = - clasica
- masajul se face direct pe grupele musculare solicitate in efort
se vor efectua manevre calmante respectiv in neteziri forma lunga, vibratii, rulat si cernut;
- se acorda atentie deosebita tendoanelor si spatiilor dintre
muschi;
- moderna
- masajul nu se face pe grupele musculare implicate in efort si se
stimuleaza unul din reflexele de simetrie la distanta si de suprafata.
Se face masajul dupa un micro ciclu saptamanal astfel : ziua 1 msj partial, 2 nimic, 3 general, 4
nimic, 5 partial, 6 nimic, 7 general. Masajul general nu se face cu mai putin de 10-12 ore inaintea
urmatorului antrenament, dupa masaj obligatoriu odihna intre 20 min- 1 ora.

6.Masaj precompetitional
Masajul precompetitional - se aplica in functie de tipologia prestart a sportivilor
- sportivii cu bariere psihice urmate de bariere motrice la acest tip de
sportivi se face un masaj stimulant (frictiuni, framantat, tapotament, neteziri cu ritm si intensitate
crescuta) suprafata corporala va fi limitata pe grupele musculare implicate in efort cu durata scurta.
- sportivii nervosi care prezinta febra de start masaj relaxant pe
suprafata intinsa si cu durata crescuta.
- pt sportivii normali avem masaj usor stimulant pe suprafata corporala
medie si cu durata medie .
Intodeauna Masajul precompetitional este masaj partial, se poate aplica pe teren , peste
echipamentul sportiv , iar dupa acest masaj fie va incepe exercitiile pregatitoare pt start, fie face o
scurta pauza pana incepe competitia.
Pt ramurile sportive in care competitiile se desfasoara in serii sau faze se va face masaj in pauzele dintre
serii pt relaxare dupa efort si in scopul pregatirii pt etapa sau seria urmatoare , acest tip de masaj se
numeste masaj de antract sau de recoditionare.

7.Masajul in contuzii / plagi/ entorse

Masajul in contuzii
Contuziile sunt leziuni ale partilor moi fara interesarea tegumentului.
Se impart in:

A contuzii superficiale
B contuzii profunde

A se manifesta imediat dupa tratament sub urmatoarele forme clinice :

- echimoza(cauzata de rupturi capilare )
- hematoame (in care se rup vase sangvine de calibru mai mare )
- serom (in care se rup vase limfatice de dimensiuni mici )
- in cazul acestor contuzii superficiale imediat dupa trtament se aplica:
- neteziri initiale , usoare si repetate care au ca efect scaderea sensibilitatii dureroase
- framantat executat usor cu vf-ul degetelor sau cu radacina mainii , efectele
framantatului constau in disociarea lichidelor stagnate prevenind organizarea fibroasa
- neteziri de incheiere /finale , eventual asociate cu presiuni care au ca efect
impingerea lichidelor stagnate in torentul sangvin
B se manifesta tardiv dupa traumatism sub forma de echimoze tardive (cauzele pot fi leziuni musculare
aponevrotice sau chiar osoase ) si hematoamele de dimensiuni importante

- tratamentul in cazul contuziilot profunde este etapizat astfel :

- 1 se aplica comprese reci , apoi se efectueaza masaj cu gheata (crioterapie),

efectele sunt de scaderea a dureri si grabirea resorbtiei si colectiei
- 2 se face masj uscat clasic si uneori se poate asocia masaj pneumatic care
consta in compresii si decompresii succesive, centripete care favorizeaza
intoarcerea venoasa, si secundar rebsortia edemelor
- 3 se efectueaza mobilizari articulare pasive care urmaresc cresterea mobilitatii
articulare
Masajul in plagi
Sunt leziuni ale partilor moi cu interesare tegumentara
Plagile se pot vindeca in urmatoarele feluri:
- vindecare normala si spontana =
- se efectueaza masaj la 5 cm distanta fata de plaga si consta in
frictiunii circulare , concetrice si excentrice, efecutuate cu varful
degetelor
-efectele urmarite sunt: dezvoltarea supletei tesuturilor si evitarea proliferari de
tesut fibros
- vindecare prin cicatrici =
- cicatrici atrofice sunt subtiri, lucioase, intinse, cu un ritm lent de vindecare, pt
accelerarea vindecarii se aplica masaj perilezional, constand in neteziri
usoare,
vibratii si frictiuni fine superficiale
- vindecare hipertrofice si cheloide=
- se caracterizeaza prin formarea in esces a tesutului fibros cicatricial care poate
determina compresii vasculo nervoase si alterara mobilitatii articulare
- se efectueaza masaj uscat (toate procedeele) iar daca aceste cicatrici sunt la
nivelul membrelor se v-a incepe cu masajul de apel, masajul toracelui pt
membrele superioare, si masajul abdomenului pt membrele inferioare apoi se
v-a efectua masaj centripet (de la periferie spre radacina membrului
favorizand intoarcerea venoasa) , in afara masajului se vor efectua
mobilizari
pasivo-activo ale tuturor articulariilor membrului afectat fara
afectarea plagi
- mobilizarile se fac intodeanu in sensul de pliere a plagi si nu de intinderea ei ,
se poate facae msaj umed cu diferite unguente sau cu ulei caldut
Masaj la entorse
a. Entorse de gradul I sunt ntinderi ale ligamentelor sau capsulelor articulare
- indicaia major masaj cu ghea (neteziri pe zona interesat 5-7 min, repetate de 3-4 ori/zi)
- efecte: scade durerea; scade spasmul muscular; durerea i tumefacia local se reduc sau dispar
dupa 24-48 h
- dup masajul cu ghea se fac mobilizri pasive i pasivo-active

b. entorse de gradul II sunt rupuri pariale sau totale ale ligamentelor sau capsulelor articulare cu
acumulri de snge (hemartroz) sau lichid sinovial (hidartroz)
- n perioada imobilizrii se face masaj reflexogen
- dup suspendarea imobilizrii se face masaj la nivelul zonei lezate: neteziri, friciuni, vibraii, se
adaug i alte procedee prin tatonare
- se fac i mobilizri pasive i pasivo+active analitice i globale

c. entorse grad III smulgeri ale ligamentelor de la inseria pe os sau periost

- evolueaz ca o mic fractur
- dup tratarea oropedico+chirurgical masaj i mobilizri idem b.