Você está na página 1de 13

Analiza veniturilor

Pentru a delimita notiunea de venituri de


profit si alti indicatori financiari putem
construe urmatoarea schema: Vneituri
cheltuieli = Rezultat financiar profit , pierderi
VENITUL = este contraconpensatia care se
asteapta de la agenti economici,
Actualmente in raportul financiar annual se
contin urmataorele informatii cu privire la
diferite tipuri de venituri :
1 venituri din vinzari 611 ( vinzari nete, cifra de
afaceri )
2 alte venituri operationale 612 ( penalitati)
ELE formeaza venituri operationale
3 venituri din activitatea de investitii 621 721
(dividend, dobinzi, iesirea activelor
nemateriale)
4 venituri din activitatea financiara 622 722 (
diferente favorabile ex. Curs valuator)
5 venituri exceptionale 623 ( despagubiri
platite de catre firme de asigurari)

Analiza structural a veniturilor


Venitul din vinzari reprezinta tipul principal de
venituri pentru entitatea din sectorul rela al
economiei nationale.
Marimea veniturilor din vinzari, caracterizeaza
totodata si marimea interpinderii in cauza.
Venitul din vinzari poate fi analizat sub
aspectul structural in dependenta de mai
multe criterii in particular este importanta
analiza pe segmente ale activitatii
operationale ( subcontul la contul 611) in
aceasta privinta poate fi examinata informatia
din ANEXA LA RAPORTUL D EPROFITURI SI
PIERDERI : surse informationale( BILANT) date
initiale ( ACTIVE, CP, DTL, DTS)
Pentru efectuarea analizei de acest tip se
aplica metoda pe vertical : PONDEREA = MEC /
MT * 100%

Lucru individual : criteria de structurare a


ventiurilor :
Pe tipuri de activitate : fabricarea produselor,
comercializarea marfurilor, prestarea serviciilor
sau executarea lucurarilor de constructive
Pe segmente de exemplu al pietei de
desfacere: piata interna, piata externa
inclusive tarile CSI si alte tari straine.
Pe formele de achitare :in numerar, prin
virament, in valuta straina, venit obtinut pe
calea schmbului inclusive contra activleor,
serviciilor.
In functie de tipul legaturii cu consmuatorii : cu
partile legate si nelegate.
In functie de temrenul de plata : plata
prealabila, in avans, sau cu aminarea platilor,
credit.

Analiza factoriala a ventiurlor


Veniturile din vinzari reprezinta principalul tip
de venituri la entitatile din sectorul real al
economiei nationale. Din punctul de vedere
factorial se studiaza cauzele ce au provocat
modificarea veniturilor din vinzari. Acest tip de
analiza este foarte dependent de specificul
activitatii operationale . de exemplu : in
activitatea de producer venturile din vinzarea
produselor finite se modifica sub influenta a 5
factori, ( modificarea stocului initial, VPF etc)
pentru a determina ifnluenta separate a
acestor factori asupra VV al produselor este
Analiza structurii profitului ( PPI)
In teoria si practica economica se foloseste o
serie de indicatori care reflecta marimea
rezultatului financiar obtinut de entitate (
profit, PPI, rezultta financiar, profit brut) din
acetsi indicator ca reuzltat finnaciar contabil
se foloseste PPI.

PPI contine un sir de elemente component


care actualmente se prezinta raportul de profit
si pierderi.
Lucru individual : machete tabelului analitic
pentru studierea structurii PPI in baza situatiei
de profit is pierdere conform noilor SNC.
Tipuri de AP
Ponderea AR lei Ponderea
active
LEI
%
%
RAO
R din alte
activeitati
Total PPI
Denumirea noua a cheltuielilor comerciale si a
cheltuileleor generale si administrative este:
Cheltuili comerciale - cheltuili de distribuire
Che;tuili generale si administrative cheltuili
administrative
Analiza cauzala a rezultatului financiar din
activitatea operationala.
La aceasta etapa in analiza in mod mai profund
se exmaineaza rezultatul financiar din
principalul tip de activitate a inteprinderii,

acest indicator se determina conform relatiilor


: RFAO = Pbrut (= VV- CV) + alte venituri
operationale (612) cheltuili comerciale (712)
cheltuieli generale si administrative ( 713)
alte cheltuili operatioanle ( 714)
Intrucit este o legatura de tip aditiv intre acesti
5 factori si indicatori rezultativi pentru analiza
cauzala se aplica metoda balantiera.
indicato 2011
2012
MODIFICA Inf fact
ri
RE +/PB
759774 530521 -2292533 5
2
229253
3
AVO
24329 8937
-15392
-15392
CC
112792 13526 -99266
+99266
CGA
815285 490237 +4087086 1
408708
6
ACO
466312 424476 -41836
+41836
RFAO
622768 -26224 -6251909 x
5

Verificare : -2292533+(-15392)+ 99266+(4087086)+41836 = - 26244- 6227685


Concluzie : entitatea Filomela SRL in annul
2012 a obtinut o pierdere din AO in suma de
26224 lei . acest rezultat este mai mic decit
profitul obtinut in 2011 cu 6253909 lei.
Evolutia nefavorabila a rezultatului din AO a
fost conditionat in rpimul rind de majorarea
cheltuielelor geneale si administrative cu
4087086 lei. In aceasi directive a influentat si
diminuarea profitului brut precum si AVO cu
2292533 si 15392 lei
Influenta negative a facorilor nominalizati mai
sus au fost partial compensati datorita
reducerii celtuielilor comeriale cu 99266 lei.
Din cauza micsorarii ACO rezultatul din AO a
crescut cu 41826 lei.
Analia factoriala a profitului brut
Primul element formator al RFAO este profitul
brut in mare parte conditioneaza faptul daca
entitatea obtine profit sau pierderea din active
opertaionala, in acest context devine

deosebit de important examinarea cauzelor de


crestere sau scadere a profitului brut.
Evolutia PB se determina din influenta
urmatorilor factori :
1. Modificarea volumului de vinzari (
dependent directa)
2. Modificarea structurii vinzarilor ( la
majorarea cotei pozitiilor de sortiment
mai rentabile , pb creste sua viceversa)
3. Costurile unitare ale produselor (
marfurile , serviciile vindute, dependent
indirecta)
4. Preturile de vinzare ( dependent directa)

Analiza rentabilitatii produselor:

RENTABILITATEA : face parte din lista


indicaotirlor de eficienta . in mod cel mai
general al rentabilitatii poate fi prezentata ca
raportul dintre efectul obtinut si efortul depus
R =EFECT / EFFORT
In teoria si practica economica se aplica mai
multi indicatori de rentab, in dependeta de
component efectului si efortului. In
majoritatea cazurilor indicatorii de rentab, se
masoara in % cu exceptia pragului de
rentabilitate.
Rentabilitate aprodusului se determina : R
prod = pret net cost unitary / pret net sau
cost unitary * 100%
Analiza R prod devine deosebit de importanta
la elaborarea PLanului de afaceri a entitatii
cind se stabileste sortimentul de produse care
se preconizeaza sa fie fabricate . in mod
analog poate fi calculate R marfurilor sau
serviciilor, sursa principal de informatie
pentru Arp serveste calcularea costului
produselor. Planul de afaceri ( sectia de profit)

Actualmente nu exista forma unica obligatory


pentru toate entittile in privinta calcularii
costului. Informaatia din calculatia costului nu
este destinata dezvalurii
R teasc 200 = 800- 645 / 800 *100 = 19,38%
Evolutia rentabiliattii produsului depinde de
influenta 2 factori costul unitary sii pret de
vinzare. Pentru a depista influenta separata a
fiecarui din acesti factori asupra produsului
este aplicabila metoda detemrinista substituitie
in lant

Rentabilitatea veniturilor din vinzari se


determina conform relatiei RVV = PB / VV
*100
Rentabilitatea veniturilor din vinzari arata citi
banuti de profit brut genereaza
interprinderea de fiecare leu a veniturilor
din vinzari. Nivelul acestui indicator in
comparatie pe ramura medie este foarte
important in cadrul auditului rapoartelor

financiare., din nivelul acestui indicator se


intereseaza investitorii potentiali.
Cresterea sau scaderea rentabilitatii
veniturilor din vinzari are loc din cauza :
1 modificarea structurei vinzarilor . 2
modificarea costurilor unitare ale produselor
vindute. 3 modificarea preturilor de vinzare.
Pentru a determina influenta separate a
fiecarui din acesti 3 factori asupra rentab
veniturilor din vinzari putem folosi aceleasi
date initiale ca si pentru analiza profitului
brut.
In practica economica sint multiple situatii
cind interprinderea are nevoie sa determine
pragul de rentabilitate.
Esenta : pragul de rentabilitate reprezinta
volumul vinzarilor care permit acoperirea
cheltuielilor rezultatul fiind egal cu P. in cazul
productiei unui fel de produs ( situatie
ipoteca) pragul de rentabilitate poate fi
calculate conform relatiei :

PR in expresie naturala = CF / PRETUL CVM


(costurile variabile unitare )
PR in expresie valorica = CF / RMC ( rata
marjei de contributie)
RMC = VV CVT ( costuri variabile totale) /
VV * 100%
Analiza rentabilitatii activelor
Rentabilitatea activelor reflecta nivelul de
eficienta a utilizarii activelor disponibile .
acest indicator poate fi determinat prin mai
multe variante in dependent de scopul
analizei si necesitatile utilizatorilor
informatiei.
R activelor = PPI ( PB, PO, PN) / A ( valoarea
medie a activelor) * 100 %
R activelor= 394614 /
(27115704+36069631)/2 * 100 % = 1,24%
Daca nivelul acestei rate depaseste rata
dobinzei bancare atunci inteprinderii ii
convine atragerea resurselor

imprumutate.evolutia rentabilitatii activelor


depinde de influenta a 2 factori :
Ra = P * VV / P *VV = P/VV ( rent vinzar) * VV
/ A (nr de rotatii)
Din formula rezulta ca rentab activelor
depinde de rentab vinzarilor si nr de rotatii a
activelor. ( 1 factor dependent al 2
independent)
Intrucit dintre acesti 2 factori si indicatorul
rezultativ exista legatura de tip multiplicativ
pentru analiza factoriala poate fi aplicata
metoda diferentelor absolute.
Analiza rentabilitatii capitalului propriu
Nivelul rentabilitatii capitalului propriu este
deiosebit de important pentru proprietarii
interprinderii. Modul de determinare a
rentabilitatii capiitalului propriu presupune
proportia dintre profitul de obicei net s I
marimea medie a capitalului propriu.
Rcp = PN (PPI, PB, PPIP) / CP (mediu)

Rcp = 352681 /(19432939 +19444396)/2 *


100 % = -1,81%
In mod normal sa depaseasca rata medie
pentru depozitele bancare actualmente
constituie 5,6 %. De asemenea situatia este
posibila dezinvestirea din partea
proprietarilor interprinderii. Dezinvestirea =
retragerea aporturilor din capitalul social (
din partea proprietarilor).
Sens economic al rentabilitarii capitalului
propriu . rata rentabilitatii capital propriu
reflecta nivelul profitului generat in urma
utilizarii capitalului propriu . pentru a depista
posibilitatea de majorare a acestui indicator
se efectueaza analiza de tip factorial : Rcp =
Ra * R pf = P/A * A (mediu)/ CP(mediu)
Rata pirghiei financiare caracterizeaza
structura sursaelor de finantare a entitatii,
Rcp = Ra *Rpf = P/A * A (mediu) / CP(mediu)
Practic rata pirghiei financiare reprezinta un
caz invers a ponderei. Ea caracterizeaza

structura surselor de finantare . Aplicarea


acestei formule de legatura factoriala
permite a rs la umatoarea intrebare : ce
effect va avea atragerea creditului de
proportii asupra Ra .
Daca Ra este mai mare decit rata dobinzii
de credite bancare atunci atragerea surselor
imprumutate va avea effect pozitiv asupra
Rcp.
Ana;liza starii patrimoniale presupune
examinarea structurii activelor disponibile ,
prezentate in bilant si anexa la acestea.
Activele entitatii pot fi grupate in functie de
mai multe criteria:
1 termenul aflarii activelor in circuitul
economic al entitatii: in dependent de acest
criteriu in component bilantului se prezinta
: actice imobilizate ( pe termen lung) ; active
cirvulante( termen scurt)
Respective in cadrul analizei se determina
urmatoarele rate :

1.
Rat
a imobilizarilor = active imobilizate / total
active * 100 % sua calculam ka coefficient
In loc de aceasta rata poate fi aplicata rata
activelor circulante Rata imobi= active
circulante / total active *100*
2 utilizarea acrtivelor in procesul economic
Rata activelor neutilizate -= valoarea de
bilant a activelor neutilizate ( anexa) / Total
active (bilant) * 100 % . nivelul perfect
acestei rate este 0
3 din punct de vedere al participarii
activelor in activitatea operational a
entitatii putem utilize rata activelor cu
destinatie operational
Roper = MF (bilant) + stocuri / total active
*100
Pentru entitatile din sectorul real al
economiei natioanle, ar fi favorabila evolutia
crescatoare a acestui rate si depasirea de
50 %

In cazul nostru calculele demonstreaza


nivelul scazut al ratei activelor cu destinatie
operationala ceea ce poate crea dificultati
in desfasurarea activitatii operationale.
Aceste 3 criterii prezentate mai sus sint
deosebit de importante pentru codnucerea
inrterprinderii, urmatoarele criteria sint mai
importante pentru creditorii reali/
potentiali.
4 in functie de inregistrarea activelor in
caliatte de gaj se detremina rata activelor
gajate.
Rgajate= active gajate ( anexa) / total active
(bilant)
Din punctual de vedere a creditorului
potential nivelul perfect este 0
5 din punctual de vedere a dreptului de
proprietate asupra activelor disponibile se
detremina rata activelor arendate
R actuv arendate = active arendate la val d
ebilant (pag 7) + active nemateriale +

arendate(col 10) + MF MF active finance


(valaore d ebilant) / total active * 100 %
In cadrul analizei ratele mentionate mai sus
se determina in comparative cu perioada de
baza adika in dinamika sau cu planul de
afaceri.
Analza activelor nete
In conformitate cu legislatia in vigoare
activele net epot fi determinate la valoare de
bilant sau la vlaorea de piata. Respective in
claitate de surse informationale servesc
bilantul , actul de evlaaure a activelor
disponibile.
Active nete = valaorea contabila = TA DTLDTS=CP (bilant)
Vlaaorea de piata = TA-DTL-DTS =/CP (bilant
In mod normal valoarea activelor nete
trebuie sa fie pozitiva si crescatoare in
dinamica.
Descresterea valorii activelor nete si mai ales
aparitia valorii negative reflecta situatia

financiara dificila in care entitatea reprezinta


un obiect suspect de investitii.
Valaorea activelor nete se folsoeste in
asemenea cazuri ca de exemplu : - in cazula
ctionarii interpinderii in cazul privatizarii
in cazul procurarii pachetelor de actiuni in
lipsa preturilro de piata.
Exemplu conventional : investitorul potential
apreciaza atractivitatea a doua pachete de
actiuni pentru care nu exista prt de piata
Analiza rotatiei activelor
Rotatia activelor caracterizeaza eficienta
utilizarii patrimoniului interpinderii . in teoria
si practica economica se delimiteaza 3 grupe
de indicatori ai rotatiei activelor : rate
generalziatoare, rate componente, rate
particulare
In grupa de rate generalziatoare se include
1. Nr de rotatii a activelor = venit din
vinzari / media TA (ori)

Sensul economic : acest indicator


caracterizeaza de cite ori valoarea
activelor disponbile a fost recuperate
prin ventiruile din vinzari generate in
perioada respective
NRrot active = 44611197 /
(27915704+36069631)/2 = 1,397 ori
2. In baza acestui putem determina viteza
de rotatie a activelor
D durata medie de rotatie
D= 365 /N rot = 365 / 1,397 = 261,27 zile
Sensul economic : acest rezultat arata
cite zile in mediu dureaza o rotatie a
activelor
3. Mai rar in practica economica se aplica
rata de inzestrare
Rinz= TAmediu / VV = 31942667,5 /
44611197 =0,716 bani la un leu
Nota ! : aceste 3 rate sunt reciproc
substituibile fiindca toate reflecta rotatia
activelor . pentru a caracteriza evolutia

rotatiei se aplica doua notiuni : accelerarea


sau incetinirea rotatie
Daca este vorba despre accelerare rotatiei
atunci nr rotatiei creste, durata scade si
inzestrarea scade. In cazul accelerarii in
cocnluzie se indica majorarea eficientei
utilizarii activelor disponibile.
RATE COMPONENTE
La determinarea ratei component de rotatie
valorea TA se substituie cu partile
component ale acestora. De exemplu:
1. Nr rotate a MF = VV / media MF
2. Durata de rotatie a AC = 365 / VV /
media AC
in cazul nostrum are loc accelerarea rotatiei
activelor ceea ce caracterizeaza majorarea
eficientei utilizarii activelor curente. Sub
influenta acestui fenomen are loc eliberarea
posibila a investitiilor din activile curente ,
variant opusa reprezinta imobilizarea
mijloacelor sub forma de active curente.

Efectul (impactul in urma rotat active)=


Dac1-Dac0 * VV1/365 9
+ incetinirea effect negativ1>0 ; - accelerarea
eliberarea mij in urma accelerarii 1<0)
Durata medie a rotatie creantelor pe termen
scurt Dcts = VV/ CTS
RATE PARTUCULARE
Ca regula generala la feterminarea ratelor
particulare de venitul de vinzari in calcul se ia
alti indicatori care permit calcularea mai
exacta a rotatiei activelor
Exemplu: rata particulara de rotatie a
creantelor pe termen scurt in zile
Dcts= 365 / VVplata ulterioara / CTS
D sotcuri = 365/ CV/ media S
Situatii de aplicare a ratelor de rotatie a
activelor:
1 pentru depistarea fazelor ciclului
operational unde are loc incetinirea rotatiei (
faza stocarii sectia logistica, rotatia

stocurilor; faza producerii tehnologii,


durata de rotatie ; faza d eocmercializare
marketologii , rotatia cont 216 ; faza
decontari contabili, rotatia cont 221)
2 la elaborarea politicii de descont
3 la determinarea normativului fodnului de
rulment net
Exemplu : sa se studieze evolutia rotatiei
activelro curente in comparative cu anul
precedent sis a se determine efectul ,
impactul modificarii rotatiei asupra investirii
in activele curente
Efect =(D rotatiei 2012Drotat2011)*VV2012/ 365
Efect= (152,34-175,99)*44611197/365 = 2890561
Cocnluzie : la inteprinderea Filomela SRL ina
nul 2012 se observa o accelerare a rotatie
activelor curente de la 176 pina la 152 zile
sub inflenta acestei tendinte favorabile
entitatea poate elibea din circuitule conomic

mijloace in marime de 2890561 lei sis a le


investeasca in alte directii fara diminuarea
valorii activittii acestei interprinderi. Variant
opusa: se observa o incetinire de la aceasta
tendinta nefavorabile inteprinderea trebuie
sa (caut einvestitii) investeasca suplimentar
in active curente , mijloace in suma de
2890561 lei
Analiza FRN
Fondul de RN = caz particular al activelro
ente
In teoria si practica economica exista 2
variante de definire si de calculare a FRN.
1 var FRN =exces al activelor curente
/circulate fata de datoriile curente (pe
termen scurt)
FRN = AC DTS
2 var FRN = o parte a capitalului permanent
destinata finantarii activelor curente pe
termen lung/ imobiliz. Capitalul permanent
= CP+DTL-ATL FRN = CP+DTL-ATL

Ambele varainte de calcul trbuie sa se deie


aceleasi rezultat in cazul lipsei egalitatii
auditorul face cocnluzie cu privire la existent
erorilor in bilantul entitatii.

Você também pode gostar