Potrivit domeniilor comportamentale sau dup laturile vieii psihice, rezult trei categorii

de obiective: cognitive, afective, psihomotorii. Aceast grupare se opereaz la nivelul mediu sau
de la nivelul mediu n jos (spre obiectivele concrete).
Obiectivele cognitive semnific nsuirea de cunotine, de deprinderi i capaciti
intelectuale; cele afective, formarea de sentimente, interese, atitudini; cele psihomotorii,
nsuirea comportamentelor bazate pe aciunea manifest, vizibil, fizic, spre exemplu,
feluritele ndemnri i abiliti corporale.
Rezult indexri taxonomice (taxonomie, n sens primar, nseamn teorie a clasificrilor;
n cazul de fa i clasificrile care rezult au fost numite tot taxonomii.) Cele mai accesibile sub
aspect logic fiind cea a lui B. Bloom, pentru domeniul cognitiv; a lui D. Krathwohl, pentru cel
afectiv; cea elaborat de E. J. Simpson, pentru domeniul psihomotor.
Taxonomia lui Bloom - 1970 (pentru domeniul cognitiv) ordoneaza ierarhic doua categorii de
obiective:
cele viznd cunoasterea, implicnd evocarea celor memorate, deci informative;
cele care vizeaza formarea deprinderilor si capacitatilor intelectuale, modurile n care se
utilizeaza, se opereaza cu informatiile dobndite (interpretare, aplicare, analiza, sinteza,
evaluare), deci formative.
Obiectivele sunt ordonate de la simplu la complex, prin utilizarea categoriilor:
1) cunoasterea;
2) comprehensiunea;
3) aplicarea;
4) analiza;
5) sinteza;
6) evaluarea.
Pe baza lor profesorul poate formula obiective educationale diverse si de complexitate
variata (Potolea, 1984).
I Cunoasterea:
1. Achizitia de cunostinte (probate prin comportamente de recunoastere, denumire,
reproducere):
cunoasterea datelor particulare:
/ cunoasterea terminologiei;
/ cunoasterea faptelor particulare (evenimente, date);
cunoasterea mijloacelor (cailor) care permit utilizarea (prelucrarea) datelor
particulare:
/ cunoasterea conventiilor, regulilor (simboluri geografice, reguli
gramaticale);
/ cunoasterea tendintelor si secventelor evolutiei unui proces;
/ cunoasterea clasificarilor din diferite discipline;
/ cunoasterea actiunilor (criteriilor) pe baza carora se fac evaluari;
/ cunoasterea metodelor unei stiinte, unui domeniu;
cunoasterea abstractiilor fundamentale:
/ a principiilor si legilor;
/ teoriei.
II Deprinderi si capacitati intelectuale:
2. Comprehensiunea - ntelegere exprimata comportamental prin:
transpunerea, transformarea (reformularea n termeni proprii a unei definitii,
traducerea unei metafore n limbaj curent);
interpretarea (rezumarea unei comunicari, cunoasterea datelor unei experiente, s.a.);
extrapolarea, transferul (evidentierea consecintelor, implicatiilor unor fenomene
dincolo de faptele prezentate).

3. Aplicarea (utilizarea notiunilor si regulilor asimilate anterior n situatii

noi).
4. Analiza (capacitatea de gndire analitica, logica, deductiva):
analiza elementelor (sesizarea premiselor neexplicate, dar cuprinse de o
comunicare);
analiza de relatii (identificarea de raporturi logice, cauzale);
analiza principiilor de organizare (surprinderea principiilor, structurilor
care dau identitatea unei lucrari, teorii, opere);
5. Sinteza (activitati creative realizate printr-o restructurare personala a
datelor cunoscute):
producerea unei lucrari personale, elaborarea unei compuneri;
elaborarea unui plan de actiune, proiect de cercetare;
derivarea unui ansamblu de relatii abstracte;
6. Evaluarea (formularea judecatilor de valoare, a opiniilor):
n baza unor criterii interne;
n baza unor criterii externe.
Taxonomia lui Bloom se constituie ntr-un cadru de referinta care urmeaza sa fie adaptat la
structura particulara a disciplinelor de nvatamnt prin luarea n considerare a dimensiunii
informative si formative a educatiei cu indicarea comportamentelor cog nitive potrivite fiecarei
clase de obiective.
Taxonomia lui Krathwohl (pentru domeniul afectiv) adopta drept criteriu de clasificare
interiorizarea.
Distinge cinci clase de obiective care marcheaza etape posibile n asimilarea si
practicarea unei valori (Landsheere, 1979):
a) receptarea;
b) reactia (elevul le cauta, simte satisfactie n raport cu ele);
c) valorizarea (elevul le pretuieste, le prefera);
d) organizarea (elevul le conceptualizeaza, le sedimenteaza);
e) caracterizarea (l definesc pe elev, i exprima personalitatea).
Taxonomia lui E. J. Simpson (pentru domeniul psihomotor) indica drept criteriu de ordonare
gradul de stapnire a unei deprinderi pentru a-i ndeplini o activitate motorie.
Sunt stabilite sapte niveluri dintre care ultimele doua nu au mai fost dezvoltate de autor:
a) perceperea,
b) dispozitia,
c) raspunsul dirijat (reactia),
d) automatismul,
e) raspunsul complex,
f) adaptarea,
g) creatia.
Acest model a fost mai putin utilizat n practica educationala.
Esenta definirii comportamentale a obiectivelor = enuntarea rezultatelor asteptate ale
instruirii sub forma unor actiuni, operatii, conduite, specificarea a ceea ce vor fi capabili sa faca
elevii la ncheierea unui proces de predare - nvatare.
Profesorul sa se ntrebe: ce vor face elevii ca sa probeze atingerea obiectivului si sa
poata, pornind de la taxonomii, sa construiasca itemii testelor de verificare.