Aristotel

Aristotel a fost unul din cei mai importani filozofi aiGreciei Antice, clasic al filozofiei universale,
spirit enciclopedic, fondator al colii peripatetice. Dei bazele filozofiei au fost puse de Platon,
Aristotel este cel care a tras concluziile necesare din filozofia acestuia i a dezvoltat-o, putndu-se cu
siguran afirma c Aristotel este ntemeietorul tiinei politice ca tiin de sine stttoare. A
ntemeiat i sistematizat domenii filozofice ca Metafizica, Logica formal, Retorica, Etica. De
asemenea, forma aristotelic a tiinelor naturale a rmas paradigmatic mai mult de un mileniu n
Europa.Aristotel s-a nscut la Stagira , un ora din peninsula Chalcidica, n nordul Mrii Egee. Tatl
su, Nicomah, a fost medicul regelui Macedoniei, Midas al II-lea, tatl lui Filip al II-lea i bunicul
lui Alexandru Macedon. Mama sa, pe nume Phaestis, provenea din familie aristocratic.Rmas
orfan de copil, Aristotel i petrece primii ani la Stagira i Pella, iar la 17 ani intr n Academia
lui Platon, unde rmne 20 ani, mai nti ca elev apoi ca profesor; dup moartea lui Platon, n 347
.Hr., a plecat la Assos, n Misia devenind consilierul tiranului Hermias. n 343 .Hr., a fost chemat la
Pella, la curtea lui Filip, pentru a desvri educaia tnrului Alexandru (cel care avea s rmn n
istorie ca Alexandru cel Mare).Referitor la viaa sa personal se afirm c s-a ndrgostit de
concubina prietenului su, s-a cstorit cu ea, i-i aducea daruri care se aduceau doar divinitilor.
n 340 .Hr. s-a ntors la Stagira, dar nu pentru mult vreme. Pacea impus de Macedonia cetilor
greceti i-a dat prilejul s revin la Atena, unde a nfiinat propria lui coal Liceul (Lykeion sau
coala peripatetic), coal ce va rivaliza cu Academia lui Platon. Va preda aici timp de treisprezece
ani i i va continua neobosit cercetrile. n 323 .Hr., odat cu moartea lui Alexandru, la Atena a
rbufnit vechea dumnie fa de macedoneni. Aristotel s-a refugiat la Chalkis, n insula Eubeea,
unde a murit un an mai trziu. La conducerea colii i succede Theofrast, cel mai important discipol
al su.