- Cazinoul din Constanta (1907-1911) - stil 1900 - vechiul hotel Athenee-Palace (1910) - stil 1900 arh. Petre Antonescu - Cazinoul din Sinaia - stil 1900 arh. Leonida Negrescu - magazinul Orfeu din Bucuresti - stil 1900 arh. Deszo Jakab - complexul Vulturul Negru din Oradea (1907-1910) - stil Secession - fosta primarie din Oradea (1907-1908) - stil Secession - Palatul Culturii din Tirgu-Mures (1913) - stil Secession arh. Marcel Komor - complexul Vulturul Negru din Oradea (1907-1910) - stil Secession - fosta primarie din Oradea (1907-1908) - stil Secession - Palatul Culturii din Tirgu-Mures (1913) - stil Secession arh. Kalman Rimanoczy-fiul - Palatul Apollo din Oradea (1913-1914) - stil Secession arh. Sandor Baumgarten - liceul "Bolyai Farkas" din Tirgu-Mures (1908-1909) - stil Secession arh. Jozsef Vago arh. Laszlo Vago arh. Ferenc Lobl arh. Petre Antonescu arh. Constantin Joja arh. Dimitrie Ionescu-Berechet -Biserica Casin ( cunoscuta drept "Manastirea Casin") -Centrul Judeean al Creaiei Populare Arge,construit n 1920 , n stil neoromnesc - Mausoleul de la Mateias, n 1935 - Parcul Schitului Dragoslavele,pe o suprafa de 2,5 ha. Este o amenajare peisagistic integrat anasamblului de cldiri edificat post 1925 n stilul arhitecturii na ionale arh. Ion Mincu - primul diplomat roman al Ecole des Beaux Arts, Paris - casa Lahovary din Bucuresti (1886) - stil Neoromanesc - "bufetul" de pe soseaua Kiseleff din Bucuresti (1892, dupa planurile intocmite in 1889 pentru pavilionul romanesc la Expozitia universala de la Paris) - stil Neoromanesc - scoala Centrala de fete din Bucuresti (1890) - stil Neoromanesc - palatul administrativ din Galati - stil Neoromanesc - banca comerciala din Craiova - stil Neoromanesc - banca comerciala din Braila - stil Neoromanesc arh. Giulio Magni - arhitect italian care a activat in Romania, continuator al lui Ion Mincu - scoala primara Mavrogheni (1895) - stil Neoromanesc - gara de la Curtea de Arges (1898) - stil Neoromanesc arh. Petre Antonescu - Ministerul Constructiilor din Bucuresti - actuala Primarie a capitalei (1906-1910) - stil Neoromanesc - Palatul administrativ din Craiova (1912-1913) - stil Neoromanesc - banca Marmorosch-Blank din bucuresti (1915-1923) - stil Neoromanesc - imobilul pentru salariatii Bancii Nationale din Bucuresti - conacul din Stefanesti, jud. Arges - stil Neoromanesc arh. Nicolae Ghica-Budesti - Palatul pentru colectiile muzeului de arta nationala (1912-1939) - stil Neoromanesc - biserica greco-catolica din str. Polona in Bucuresti - stil Neoromanesc - biserica Cutitul de argint din Bucuresti - stil Neoromanesc - casa Rosetti din Bucuresti - stil Neoromanesc
- liceul din Rimnicu-Vilcea - stil Neoromanesc
arh. Cristofi Cerchez - spitalul Polizu din Bucuresti - stil Neoromanesc - vila Minovici din Bucuresti - stil Neoromanesc arh. Grigore Cerchez - cladirea veche a Institutului de Arhitectura (1912-1927) - stil Neoromanesc - corpul nou de la Palatul regal de la Cotroceni - stil Neoromanesc - casa Disescu din Bucuresti - stil Neoromanesc arh. Al. Clavel - cladirea veche a Institutului de Arhitectura (1912-1927) - stil Neoromanesc - corpul nou de la Palatul regal de la Cotroceni - stil Neoromanesc - casa Disescu din Bucuresti - stil Neoromanesc arh. Florea Stanculescu - ansambluri de locuinte ieftine - stil Neoromanesc - proiecte tip de locuinte rurale - stil Neoromanesc - scoli rurale - stil Neoromanesc - vami - stil Neoromanesc - Palatul Agriculturii din Braila - stil Neoromanesc arh. Statie Ciortan - multe cladiri ale administratiei financiare in Bucuresti si alte orase - stil Neoromanesc - Vama Postei din Bucuresti - stil Neoromanesc arh. Constantin Iotzu - Casa corpului didactic, Bucuresti - stil Neoromanesc arh. Paul Smarandescu - case particulare in Ploiesti - stil Neoromanesc - case particulare in Bucuresti - stil Neoromanesc - case particulare in Sinaia - stil Neoromanesc - imobile de raport - stil Neoromanesc arh. G. Cristinel - primaria din Banu Manta, Bucuresti - stil Neoromanesc - catedrala ortodoxa din Cluj - stil Neoromanesc - Ateneul universitar Regele Ferdinand din Cluj - stil Art-Deco arh. I.D. Traianescu - stil Neoromanesc arh. Toma T. Socolescu - stil Neoromanesc arh. Horia Creanga - exponentul liniei formale celei mai radicale si cel care impune arhitectura moderna si intreprinde un travaliu consecvent de modernizare a tipologiei imobilului de raport. Face o arhitectura modernista cu influente ale arhitecturii fasciste italiene, in special in arhitectura expozitiilor proiectate. A realizat fara ostentatie un pitoresc modern, cu elemente de factura vernaculara, care pot fi atribuite modernismului de frontiera. - imobilul ARO, bd. Bratianu, Bucuresti (1929-1931) - stilul Modernist - cinematograful din imobilul ARO, bd. Bratianu, Bucuresti (1934) - stilul Modernist - imobilul Otulescu din Bucuresti (1934-1935) - stilul Modernist - imobilul Malaxa din Bucuresti (1935-1937) - stilul Modernist - vila Bunescu din Bucuresti (1932) - stilul Modernist - Cantacuzino din Bucuresti (1934) - stilul Modernist - stadionul ANEF din Bucuresti (1933-1939) - stilul Modernist - uzinele Malaxa din Bucuresti (1931-1932 si 1936-1939) - stilul Modernist - halele Obor din Bucuresti (1937) - stilul Modernist - palatul Culturii de la Cernauti - 1935-1937 - stilul Modernist arh. Marcel Iancu, pictor, arhitect si publicist, singurul care este legat de miscarile de avangarda europene (co-fondator al miscarii Dada, Zurich, 1916) si care introduce programatic ideile Miscarii Moderne in Romania. Face o arhitectura modernista cu clare orientari de factura expresionista. - imobilul Herman Iancu - 1926 - stilul Modernist
- imobilul Clara Iancu - 1931 - stilul Modernist
- imobilul Gold din Bucuresti - 1934 - stilul Modernist - imobilul Bazaltin din Bucuresti - 1935 - stilul Modernist - imobilul Haimovici din Bucuresti - 1937 - stilul Modernist - vila Fuchs din Bucuresti - 1929 - stilul Modernist - vila Chihaescu din Bucuresti - 1930 - stilul Modernist - vila Iluta din Bucuresti - 1931 - stilul Modernist - vila Wexler din Bucuresti - 1931 - stilul Modernist - vila Juster din Bucuresti - 1931 - stilul Modernist - vila Reich din Bucuresti - 1937 - stilul Modernist - strandul FSSR din Bucuresti - 1929 - stilul Modernist - sanatoriul Popper/Predeal - 1934 - stilul Modernist arh. George Matei Cantacuzino, personalitate culturala de mare cuprindere si autor al unei teorii de arhitectura originale, exponentul unui palladianism modern - hala de avioane a uzinei IAR/Brasov - stilul Modernist - vila Ariana/Eforie - stilul Modernist - hotelul Belona/Eforie - stilul Modernist arh. Duiliu Marcu - arhitectura modernista cu influente ale arhitecturii fasciste italiene care se resimte in arhitectura sa monumentala. A realizat fara ostentatie un pitoresc modern, cu elemente de factura vernaculara, care pot fi atribuite modernismului de frontiera. - Casa de credit si asigurari a magistratilor - 1935-1937 - stilul Modernist - biblioteca Academiei - 1936-1937 - stilul Modernist - Administratia autonoma a monopolurilor statului - 1934-1941 - stilul Modernist - piata alimentara de la Buzau - stilul Modernist - imobile de locuit si vile - stilul Modernist - palatul CFR din Bucuresti arh. Paul Emil Miclescu - uzinele Ford, Bucuresti - 1930-1932 - stilul Modernist arh. Grigore Ionescu - sanatoriul Toria/Covasna - 1933-1934 - stilul Modernist - spitalul Emilia Irza (1950) - stil functionalist - Facultatea de Drumuri si Poduri (1950) - stil functionalist arh. Octav Doicescu, este principalul reprezentant al liniei stilistice a modernismului de frontiera / modernismul eclectic - clubul nautic de la Snagov - stilul Modernist - cartierul U.C.B. din Bucuresti - stilul Modernist de frontiera - biblioteca si clubul nautic din parcul Herastrau, Bucuresti - stilul Modernist de frontiera - o serie de vile - stilul Modernist de frontiera - blocul de birouri Banloc din Bucuresti - Opera Romana (1953) - arhitectura stalinista - Institutul Politehnic din Bucuresti (1962-1972) - sinteza a experientelor anterioare intr-o arhitectura mai organica, mai originala si mai bogata prin semnificatiile care o leaga de situl specific arh. Henriette Delavrancea-Gibory, reprezentant al liniei stilistice a modernismului de frontiera / modernismul eclectic arh. Ion Niga arh. Tiberiu Niga arh. Van Saanen-Algy - Palatul Telefoanelor din Bucuresti - stil Art-Deco arh. Louis Week - Palatul Telefoanelor din Bucuresti - stil Art-Deco arh. Walter Froy - Palatul Telefoanelor din Bucuresti - stil Art-Deco arh. Ioan Rosu - Palatul Societatii functionarilor primariilor din municipiul Bucuresti - stil Art-Deco arh. Radu Culcer
- Palatul Societatii functionarilor primariilor din municipiul Bucuresti - stil Art-Deco
arh. E. Nadejde - corpul nou al Garii de Nord, Bucuresti - stil Art-Deco - judecatoria din Stirbei Voda, Bucuresti - stil Art-Deco arh. E. Cusnenco - corpul nou al Garii de Nord, Bucuresti - stil Art-Deco - judecatoria din Stirbei Voda, Bucuresti - stil Art-Deco arh. N. Georgescu - blocul edilitar cu teatru, primarie, comert din piata Amzei, Bucuresti - stil Art-Deco arh. Arghir Culina - hotelul Ambasador din Bucuresti - stil Art-Deco - hotelul Union din Bucuresti - stil Art-Deco arh. Jean Monda - Societatea Asigurarea romaneasca din Bucuresti - stil Art-Deco - imobile de locuit din Dacia 15 si 66, Bucuresti - stil Art-Deco arh. Victor Smighelschi - muzeul Institutului de studii clasice din Cluj - stil Art-Deco - prefectura din Satu-Mare - stil Art-Deco arh. Ion Boceanu. A realizat fara ostentatie un pitoresc modern, cu elemente de factura vernaculara, care pot fi atribuite modernismului de frontiera. arh. Radu Dudescu - Ministerul de Finanate din Bucuresti arh. Mircea Alifanti este unul dintre foarte putinii arhitecti romani pentru care expresivitatea arhitecturii rezulta si din pretiozitatea alcatuirii si construirii detaliului. - Aeroportul international Baneasa, Bucuresti (1946) - stil functionalist - fabrica de confectii APACA (1947) - stil functionalist - prefecturia din Baia Mare (1970) - sinteza a experientelor anterioare intr-o arhitectura mai organica, mai originala si mai bogata prin semnificatiile care o leaga de situl specific - hotelul si primaria din centrul nou, Bistrita (1972) - sinteza a experientelor anterioare intr-o arhitectura mai organica, mai originala si mai bogata prin semnificatiile care o leaga de situl specific arh. Ascanio Damian - Aeroportul international Baneasa, Bucuresti (1946) - stil functionalist - pavilionul de expozitie de pe malul lacului Herastrau, Bucuresti (1948) - pavilionul de expozitie al economiei nationale (1964) - stilul "international" sau expresivitate structurala - Primaria din Turnu Severin - arhitectura stilului international cu elemente brutaliste arh. N Badescu - Aeroportul international Baneasa, Bucuresti (1946) - stil functionalist arh. I. Ghica-Budesti - fabrica de confectii APACA (1947) - stil functionalist arh. V. Krohmalnic - fabrica de confectii APACA (1947) - stil functionalist arh. H. Stern - fabrica de confectii APACA (1947) - stil functionalist arh. Srulovici - pavilionul de expozitie de pe malul lacului Herastrau, Bucuresti (1948) arh. Titus Evolceanu - bazinul si sala de sport Floreasca din Bucuresti (1947) - stil functionalist
arh. Sofia Ungureanu
- bazinul si sala de sport Floreasca din Bucuresti (1947) - stil functionalist arh. N. Nedelescu - cartierul Steagul Rosu / Brasov - stil functionalist, dupa modelul orasului-gradina, cu blocuri mici arh. Fl. Teodorescu - cartierul Steagul Rosu / Brasov - stil functionalist, dupa modelul orasului-gradina, cu blocuri mici arh. T. Elian - cartierul Steagul Rosu / Brasov - stil functionalist, dupa modelul orasului-gradina, cu blocuri mici arh. D. Marinescu - cartierul Steagul Rosu / Brasov - stil functionalist, dupa modelul orasului-gradina, cu blocuri mici arh. Gusti - locuinte unifamiliale, Hunedoara (1848) - stil functionalist arh. A. Moisescu - locuinte unifamiliale, Hunedoara (1848) - stil functionalist arh. Vl. Perceac - locuinte unifamiliale, Hunedoara (1848) - stil functionalist arh. Ioana Grigorescu, ii are ca mentori pe Stefan Bals si pe Grigore Ionescu - restaurarea ansamblului manastirii Neamt - restaurarea ansamblului manastirii Dragomirna arh. Nicolae Diaconu, ii are ca mentori pe Stefan Bals si pe Grigore Ionescu - restaurarea ansamblului manastirii Neamt - restaurarea ansamblului manastirii Dragomirna arh. Eugenia Greceanu, ii are ca mentori pe Stefan Bals si pe Grigore Ionescu - restaurarea ansamblului manastirii Neamt - restaurarea ansamblului manastirii Dragomirna arh. Horia Maicu - Casa Scinteii din Bucuresti, proiectat dupa modelul moscovit - arhitectura realism socialista (stalinista) - Sala Palatului, Bucuresti (1960) - arhitectura moderna solemn-decorativiste - teatrul national din Bucuresti (1967-1970) - arhitectura brutalista arh. Nicolae Porumbescu, a promovat, dupa o formula relativ analoga cu cea a brutalistilor japonezi, o expresie arhitecturala mai indrazneata si cu o anume originalitate locala. - inematograful "Infratirea intre popoare", Bucuresti (1953) - arhitectura stalinista - Circul de Stat din Bucuresti (1960) - stil modernist cu o expresivitate de factura structurala - casa de cultura din Suceava - arhitectura brutalista - primaria din Botosani (sfarsitul anilor '60) - arhitectura brutalista - primaria din Satu-Mare - arhitectura brutalista arh. Gheorghe Patrascu - casa sanatoriala Olanesti (1950) - arhitectura stalinista arh. Liliana Dinescu - casa sanatoriala Olanesti (1950) - arhitectura stalinista arh. P.Em. Miclescu - teatrul de vara "23 August" (1953) - arhitectura stalinista arh. D. Marinescu - teatrul de vara "23 August" (1953) - arhitectura stalinista arh. Cezar Lazarescu este arhitectul oficial al lui Gh. Gheorghiu-Dej, aflandu-se la sefia unor proiecte importante (sistematizarea litoralului Marii Negre - inceputa in 1956, aeroportul
international Otopeni, primarii si hoteluri in diferite orase, etc.
- restaurantul Perla de la Eforie (1959) - stil modernist - aeroportul international Otopeni (1970) - stilul "international" sau expresivitate structurala - primaria din Pitesti (1970) - arhitectura stilului international cu elemente brutaliste - Sala Polivalenta, Bucuresti (1976) arh. T. Niga - mici imobile plurifamiliale de pe soseaua Kiseleff, Bucuresti (1956-1959) - stil modernist arh. Leon Garcia - mici imobile plurifamiliale de pe soseaua Kiseleff, Bucuresti (1956-1959) - stil modernist arh. I. Serban - mici imobile plurifamiliale de pe soseaua Kiseleff, Bucuresti (1956-1959) - stil modernist arh. L.Popovici - restaurantul Perla de la Eforie (1959) - stil modernist arh. A. Solari-Grimberg - restaurantul Perla de la Eforie (1959) - stil modernist arh. C. Rulea - Circul de Stat din Bucuresti (1960) - stil modernist cu o expresivitate de factura structurala - Academia Stefan Gheorghiu, Bucuresti (1975) - arhitectura stilului international cu elemente brutaliste arh. Teonic Savulescu - gara din Constanta - stil modernist cu o expresivitate de factura structurala - gara din Brasov - stil modernist cu o expresivitate de factura structurala arh. Florin Ionescu - gara din Constanta - stil modernist cu o expresivitate de factura structurala - gara din Brasov - stil modernist cu o expresivitate de factura structurala arh. Ilie Radulescu - gara din Predeal (1969) - stil modernist cu o expresivitate de factura structurala arh. Irina Rosetti - gara din Predeal (1969) - stil modernist cu o expresivitate de factura structurala arh. Tiberiu Ricci - Palatul Radiodifuziunii, Bucuresti - modernism de factura fascista - Sala Palatului, Bucuresti (1960) - arhitectura moderna solemn-decorativiste - cladirea Televiziunii romane, Bucuresti (1973) arh. Leon Garcia - Palatul Radiodifuziunii, Bucuresti - modernism de factura fascista arh. Mihai Ricci - 1960 - Palatul Radiodifuziunii, Bucuresti - modernism de factura fascista arh. Ignace Serban - Sala Palatului, Bucuresti (1960) - arhitectura moderna solemn-decorativiste arh. Iancu Radacina - extinderea hotelului ARO, Brasov (1963) - stilul "international" - hotelul Alpin din poiana Brasov (1969)- sinteza a experientelor anterioare intr-o arhitectura mai organica, mai originala si mai bogata prin semnificatiile care o leaga de situl specific arh. Eugen Arvanitache - hotelul Nord, Bucuresti (1965) arh. Dinu Gheorghiu - statiunea Aurora (1974) arh. Serban Manolescu - statiunea Jupiter
arh. Em. Machedon
- spitalul din orasul Onesti (1965) - stilul "international" sau expresivitate structurala arh. Alice Lepadatu - spitalul din orasul Onesti (1965) - stilul "international" sau expresivitate structurala arh. Silvia Granet - spitalul din orasul Onesti (1965) - stilul "international" sau expresivitate structurala arh. Mihai Enescu - spitalul din Suceava (1965) - stilul "international" sau expresivitate structurala - spitalul din Baia Mare - stilul "international" sau expresivitate structurala arh. C. Cherea - spitalul din Suceava (1965) - stilul "international" sau expresivitate structurala - spitalul din Baia Mare - stilul "international" sau expresivitate structurala arh. M. Bunescu - spitalul din Suceava (1965) - stilul "international" sau expresivitate structurala arh. A. Muresan - spitalul din Suceava (1965) - stilul "international" sau expresivitate structurala arh. Silvia Granet - spitalul din Baia Mare - stilul "international" sau expresivitate structurala arh. Margareta Dimboianu - Institutul de inframicrobiologie, Bucuresti - stilul "international" sau expresivitate structurala arh. Alex. Serbescu - Institutul de inframicrobiologie, Bucuresti - stilul "international" sau expresivitate structurala arh. A. Gringerg - Teatrul de vara la Mamaia (1962) - stilul "international" sau expresivitate structurala arh. Mina Laurian - Teatrul de vara la Mamaia (1962) - stilul "international" sau expresivitate structurala arh. Mircea Enescu - pavilionul de expozitie al economiei nationale (1964) - stilul "international" sau expresivitate structurala arh. Fackelman - liceul de muzica din Timisoara (1965) - stilul "international" sau expresivitate structurala arh. Gabriel Cristea - aeroportul international Otopeni (1970) - stilul "international" sau expresivitate structurala arh. St. Steble - aeroportul international Otopeni (1970) - stilul "international" sau expresivitate structurala arh. Romeo Belea - teatrul national din Bucuresti (1967-1970) - arhitectura brutalista arh. Radu Tanasoiu - teatrul national din Bucuresti (1967-1970) - arhitectura brutalista arh. Cleopatra Alifanti - extinderea Academiei Comerciale din Bucuresti (1967-1970) - arhitectura stilului international cu elemente brutaliste arh. N. Vladescu - Casa de cultura din Tirgoviste - arhitectura stilului international cu elemente brutaliste arh. Alex. Iotzu - 1974 - hotel Ciucas din Poiana Brasov - sinteza a experientelor anterioare intr-o arhitectura mai organica, mai originala si mai bogata prin semnificatiile care o leaga de situl specific - teatrul din Craiova (1974) - sinteza a experientelor anterioare intr-o arhitectura mai organica, mai originala si mai bogata prin semnificatiile care o leaga de situl specific
arh. Const. Savescu
- teatrul din Tirgu Mures (1974) - sinteza a experientelor anterioare intr-o arhitectura mai organica, mai originala si mai bogata prin semnificatiile care o leaga de situl specific arh. Nicolae Perianu - Institutul Politehnic din Bucuresti (1962-1972) - sinteza a experientelor anterioare intr-o arhitectura mai organica, mai originala si mai bogata prin semnificatiile care o leaga de situl specific arh. Costin Pastia - Institutul Politehnic din Bucuresti (1962-1972) - sinteza a experientelor anterioare intr-o arhitectura mai organica, mai originala si mai bogata prin semnificatiile care o leaga de situl specific arh. Stefan Lungu - Institutul Politehnic din Bucuresti (1962-1972) - sinteza a experientelor anterioare intr-o arhitectura mai organica, mai originala si mai bogata prin semnificatiile care o leaga de situl specific arh. Paraschiva Iubu - Institutul Politehnic din Bucuresti (1962-1972) - sinteza a experientelor anterioare intr-o arhitectura mai organica, mai originala si mai bogata prin semnificatiile care o leaga de situl specific arh. Carol Hacker - Institutul Politehnic din Bucuresti (1962-1972) - sinteza a experientelor anterioare intr-o arhitectura mai organica, mai originala si mai bogata prin semnificatiile care o leaga de situl specific arh. Petre Svoboda - Institutul Politehnic din Bucuresti (1962-1972) - sinteza a experientelor anterioare intr-o arhitectura mai organica, mai originala si mai bogata prin semnificatiile care o leaga de situl specific arh. Serban Sturdza - restaurarea pietii Unirii din Timisoara arh. Stefan Lungu - asa stiintei si tehnicii de la Rimnicu Vilcea (1974-1982) arh. Petre Ciuta - asa stiintei si tehnicii de la Rimnicu Vilcea (1974-1982) arh. Dorin Stefan - Casa stiintei si tehnicii de la Slatina (1971-1986) arh. Em. Barbu Popescu - Casa stiintei si tehnicii de la Slatina (1971-1986) arh. Zoltan Takacz - Postavaria romana, Bucuresti (1986) arh. P. Cosmatu - hotelul Bucuresti din capitala (1980)