5.8.1.1. Clasificare. Descriere.

Avantaje i dezavantaje
a) Parme vegetale: din fire de cnep, in, bumbac, manilla, sizal, iut
Mai multe fire rsucite formeaz sfilaa, mai multe sfilae formeaz uvia.
Firele se rsucesc spre dreapta iar sfilaele spre stnga. Mai multe uvie rsucite
formeaz parma simpl (lanana). Parmele simple se obin prin rsucirea a 3-4
uvie. Aceste uvie se rsucesc n jurul unei inimi vegetale (care este tot o uvi
care rmne ntins i care nu se rsucete cu celelalte). Mai multe parme simple
prin rsucire formeaz garlinul.
Parmele vegetale sunt uoare, flexibile i elastice. Devin greoaie cnd se umezesc.
DECI: firul sfilaa uvia - parme simple(lanana) cordonul

garlinul
Pn la diametrul de inch (1,26 cm) saul (bandul)
Pn la diametrul de 1 inch (3,80 cm) socar (folosite la boluri)
Peste 1 inch pn la 10 inch parme
-

cele mai rezistente, flexibile, elastice sunt cele de manilla (culoare maro),
confecionate din fibra de bananier. Plutesc la suprafaa apei, se manevreaz
uor. De regul, se utilizeaz ca parme de remorc i legare la cheu.
parmele de cnep devin rigide, grele cnd se umezesc. Se utilizeaz de
regul la plasele de ambarcare materiale, alimente (socare). Ptrunderea apei
printre firele de cnep duce la scderea rezistenei parmei, aceasta se umfl i
i pierde din elasticitate.
parmele din sizal (culoare galben deschis) se confecioneaz din fibra de
cactus, au o rezisten similar cu a celor din cnep, elasticitate mai mare. Sunt
mai uoare cnd sunt uscate. Devin rigide i grele cnd se mbib cu ap.
parmele din bumbac se utilizeaz n special pentru ambarcaiunile sportive,
agrement.

b) Parme sintetice: din fire sintetice din relon, nailon, polipropilen (culoare alb,
des folosite). Sunt mult mai rezistente, elastice i flexibile. Nu sunt afectate de
gradul de umiditate, ns sunt supuse degradrii la contactul cu substanele
chimice.
Avantaje: uoare, plutesc la suprafaa apei, uor de manevrat.
Dezavantaje: se deformeaz cnd sunt supuse frecrilor repetate de babale, nri
(ardere). n zona respectiv se patroneaz cu materiale plastice (ga).
Se utilizeaz la legarea navei la cheu sau de alte nave i mai puin ca remorc.
c) Parmele metalice: foarte rezistente, puin elastice, grele, rigide. Au o via
mai lung, sunt mai subiri dect cele vegetale / sintetice. Se utilizeaz la
remorcajul maritim, la instalaiile de ncrcare/descrcare. Se
confecioneaz din fire de srm din oel zincat. Mai multe fire formeaz o
vi (elementul de baz pentru parmele metalice). Mai multe vie rsucite
n jurul unei inimi impregnate cu ulei special (gudronat) formeaz parma

metalic simpl. Mai multe parme metalice simple rsucite formeaz

garlinul metalic. Inima gudronat (un socar) are rolul de a mri rezistena
la ruginire a parmei metalice.
- parme metalice rigide: 6x7; 6x19 (6 vie cu cte 7 sau 19 fire fiecare)
- parme metalice semirigide: 6x12; 6x24 (mai flexibile)
- parme flexibile: 6x37; 6x61 (pentru curenii bigilor, palancuri)

5.8.1.2. Caracteristicile parmelor

a) Grosimea: la parmele vegetale i sintetice prin grosime se nelege
circumferina. La cele metalice prin diametrul seciunii (se msoar cu ublerul i
se face ntre 2 vie opuse diametral).
b) Greutatea: n Newtoni pe metru liniar de parm
c) Rezistena: este fora la care se rupe parma. Valorile de rupere sunt nscrise n
certificatul de fabricare care se livreaz odat cu parma. Sarcina de lucru va fi
mai mic dect cea de rupere. Coeficientul de rezerv n = sarcina de rupere :
sarcina de lucru, n 1. Rezistena parmelor vegetale este proporional cu
numrul i calitatea firelor. Aceast rezisten scade prin ctrnire i rsucire.
Umezeala duce la creterea rigiditii i micorarea rezistenei. Uleiurile, vaselina
duc la scderea rezistenei (pentru cele vegetale, sintetice).
d) Flexibilitatea: capacitatea de a se ndoi fr a-i pierde din rezisten. Cu ct o
parm este mai flexibil, cu att se poate lucra mai uor cu ea.
e) Elasticitatea: capacitatea de a se ntinde sub aciunea unei sarcini oarecare i de
a reveni la situaia iniial dup ncetarea aciunii. Parmele elastice preiau bine
ocurile fr s se rup.

5.8.1.3. Pstrarea i ntreinerea parmelor la bord

-

fiecare parm va avea certificat emis de productor n care sunt nscrise

lungimea, grosimea, greutatea, rezistena
se pstreaz la bord n magazie (forepeak), fcute colac, pe panouri din lemn. La
pupa se in n loc adpostit, acoperite cu prelate. Se pot pstra i pe tamburii
instalaiei de manevr, acestea fiind de regul, parme combinate (o parte
vegetal legat cu una metalic)
parmele vegetale se feresc de umezeal, cele umede se usuc prin ntinderea
pe punte sau locuri bine ventilate, cele murdare se spal. Se va evita folosirea
parmelor ngheate.
parmele metalice se protejeaz mpotriva ruginirii. Se pstreaz n locuri uscate
i aerisite. Se feresc de ploaie, se cur cu peria de srm i se ung cu unsoare
care ptrunde n interior ntre fire i le protejeaz.
La 2-3 luni se ndeprteaz uviele cu cavila de matisit i se verific aspectul
interior
Parmele sintetice se feresc de lumina puternic, uleiuri i materiale grase.
Gaele se vor proteja cu tend. Cele murdare se spal cu ap dulce. Se usuc,

dac sunt umede, i se va ndeprta sarea din apa de mare care le poate
distruge prin frecare.

5.3.1. Mijloace individuale de salvare

5.3.1.1. Centura de salvare
-

se leag n jurul pieptului, prin flotabilitatea sa asigur plutirea corpului

confecionat din plut, material plastic expandat nvelit n pnz
prevzut cu bretele de legare i buzunare pentru fluier, baterie i bec

5.3.1.2. Vesta de salvare

-

confecionat din cauciuc, fr mneci, cu perei dublii care se umfl de ctre

purttor printr-un tub de cauciuc prevzut cu dop de astupare
se fixeaz de corp cu cordoane de piele sau cauciuc
la ceaf au o form de pern pentru meninerea capului deasupra apei
se pstreaz n cabina fiecrui membru de echipaj, n loc special, marcat cu
un semn fosforescent

Cerine:
- s asigure meninerea corpului uman la suprafaa apei
- s se poat mbrca rapid i corect
- asigurarea ieirii la suprafa a persoanei (chiar incontiente) czute n ap,
cu capul n poziie de respirare, n 5 secunde din momentul scufundrii
- culoare portocalie pentru vizibilitate maxim i benzi fosforescente
- numrul vestelor de la bord s acopere numrul membrilor de echipaj plus 5
buci

5.3.1.3. Colacul de salvare

-

form circular, diametrul de 40-60 cm

capabil s menin la suprafaa apei 1-4 persoane
culoare portocalie cu benzi fosforescente
confecionat din plut nvelit n pnz sau din plastic
de marginile colacului este fixat o saul n ghirland in-te bine
numrul colacilor de la bord depinde de lungimea navei
4 colaci trebuie s fie dotai cu lumin cu auto aprindere
2 colaci (inclui n cei 4) trebuie s fie dotai cu semnal fumigen cu declanare
automat / n borduri la comanda de navigaie

5.3.1.4. Costumul termoizolant

-

costum tip combinezon cu cagul confecionat din cauciuc special / neopren

pentru protecia celui din ap
culoare roie, cu benzi fosforescente pe fa i spate
la folosire, intr apa ntre costum i corpul uman se nclzete de la cldura
corpului i rmne acolo protejnd omul de hipotermie
prin flotabilitatea sa asigur meninerea la suprafa a corpului uman

5.3.2. Mijloace de salvare colective

5.3.2.1. Pluta de salvare rigid
-

flotor etan din metal sau plastic mprit n compartimente etane

la mijlocul flotorului se afl o platform deasupra apei pentru protecia
ocupanilor
orice plut are o capacitate de ncrcare pentru oameni i materiale
pluta se fixeaz la bordul navei gata de lansare
folosite la navele mici

5.3.2.2. Pluta de salvare pneumatic

-

confecionate din pnz cauciucat cu camere de flotabilitate umplute cu aer

sub presiune de la o butelie special
la bordul navei stau pliate ntr-un container special de form alungit
amplasat pe un suport special aezat lng bordul navei gata de lansare
construite in aa fel nct s poat fi aruncate de la o nlime de 18 metri i
s pluteasc 30 zile
capacitate de 12 18 persoane
din container, printr-un orificiu iese saula (fixat de balustrad) care prin
acionare d drumul aerului din butelie pentru umflarea plutei

Folosirea plutei:
-

manual, prin aruncarea plutei peste bord, saula prins de balustrad

acioneaz butelia i umfl pluta
automat, la scufundarea navei, pluta datorit flotabilitii se desprinde din
suport (printr-un mecanism hidrostatic) saula se ntinde i acioneaz butelia
de aer comprimat

Plute de salvare
Echipamentul plutei de salvare:
-

o lumin cu autoaprindere fixat in vrful cortului ce acoper pluta

un colac de salvare cu o saul plutitoare de 30 metri
un cuit i un ispol plute de 12 persoane; 2 cuite i 2 ispoale plute mai
mari
burei pentru ndeprtarea apei
dou ancore de furtun cu form de paraut
dou rame plutitoare
trei cuite de desfcut conserve
pomp de mn pentru umflat camerele dezumflate ale plutei
recipient gradat pentru apa de but
trus sanitar
oglind de semnalizare
lantern etan pentru transmiterea semnalelor Morse
dou rachete roii cu paraut
ase facle de mn roii
un reflector radar
un fluier de semnalizare
set instrumente de pescuit
provizii ambalate etan (tip biscuii 2500 calorii/zi/om)
recipiente etane de ap potabil (1,5 litri/om)
tablete contra rului de mare (6 doze i un sac pentru vom)
instruciuni pentru folosirea plutei i supravieuire pe mare
exemplar din codul internaional de semnale i instruciuni de supravieuire pe
mare pe carton impermeabil la ap
marcarea plutei cu SOLAS A PACK i cu SOLAS B PACK pentru numrul
de pasageri

5.3.2.3. Barca de salvare

-

cel mai important mijloc de salvare colectiv de la bordul navei

numrul brcilor dintr-un singur bord trebuie s asigure preluarea tuturor
membrilor de echipaj
construite cu o rezisten suficient pentru a suporta lansarea la ap i
ridicarea la bord cu tot personalul i echipamentul necesar
flotabilitate deosebit prin dotarea cu chesoane (compartimente) de aer
dotate cu motor sau cu sistem tip drezin (td/bd)
piturare n culoare roie sau portocalie cu benzi fosforescente pe copastie,
partea superioar i lateral, plus bordaj lateral i pe fundul brcii
instalaia de lansare a brcii se compune din: gruie tip gravitaional, vinci,
srme de manevr, ganciuri de susinere
lansarea se face prin slbirea frnei vinciului, iar barca se mic din poziie
datorit greutii

la bord este necesar a se executa lunar antrenamente de lansare a brcilor

pentru verificarea cunotinelor echipajului i a capacitii sale de a rspunde
cerinelor de salvare
fiecare membru din echipaj are n cabin instruciuni referitoare la activitatea
sa n cazuri deosebite

Barca de salvare

Barca de salvare de tip baleniera

1 etrava; 2 chila; 3 etambou; 4 copastie; 5 coasta; 6 ghirlanda; 7 puntire;
8 banc; 9 banchet; 10 loca pentru furchet; 11 ochiuri; 12 tin-te-bine;
13 colare; 14 crlig de ridicare; 15 inel; 16 barbeta; 17 bratara; 18 panou;
19 butoia de apa; 20 cheson; 21 bru; 22 centura; 23 file; 24 cheson de aer; 25
balamalele crmei

Echipamentul brcilor de salvare:

-

o ram plutitoare la fiecare banchet, dou rame de rezerv i o ram

plutitoare rezerv crm
dou dopuri filetate pentru orificiul de evacuare a apei
dou ghiordele i dou ispoluri
dou topoare, unul la fiecare extremitate a brcii
surs de lumin etan pentru semnalizare Morse, cu baterii de schimb
dou cutii de chibrituri de vnt

n caz c barca nu este acoperit din construcie este necesar o tend

(pnz groas) pentru protecia echipajului
un compas de barc cu diametrul de cel puin 100 mm
ghirland in-te bine fixat n afara bordului
o ancor de furtun cu parm de trei ori lungimea brcii fixat cu o lab de
gsc
dou barbete (prova/pupa) cu diametrul de 14 mm; lungime de
30 metri
recipient cu cel puin 4,5 litri ulei mineral cu posibilitatea fixrii la ancora de
furtun
provizie de alimente ntr-un ambalaj etan care conine
2500 calorii/om/zi
3 litri/om ap potabil sau 2 litri dac barca are sistem de desalinizare a apei
recipient gradat pentru msurarea apei de but
patru rachete paraut roii
ase facle de mn
dou semnale fumigene plutitoare cu fum portocaliu
trus sanitar etan la ap
oglind de semnalizare / heliograf
briceag cu deschiztor de conserve
trus de pescuit
pomp manual de drenaj
fluier de semnalizare
instruciuni pentru supravieuirea pe mare si codul internaional de semnale

5.2.1. Ancore
ANCORA este o pies de oel forjat sau turnat, cu o form specific, cu braele
capabile s se nfig n fundul mrii i s menin nava pe loc.
Tipurile de ancore folosite n prezent la bordul navelor pot fi mprite n dou
categorii:
- ancore cu brae fixe
- ancore cu brae mobile
Fiecare din aceste tipuri de ancore poate fi mprit dup criteriul existenei
traversei n:
- ancore cu travers
- ancore fr travers
Din punct de vedere al rolului pe care l au la bord, ancorele se pot mpri n:
- ancore principale (dispuse ntotdeauna la prova)
- ancore secundare (dispuse la pupa)

5.2.1.1. Ancore cu brae fixe

Din categoria ancorelor cu brae fixe, n prezent se mai ntrebuineaz o ancor
cu travers denumit ancor tip Amiralitate. Aceast ancor poate fi ntlnit la navele
cu vele, la navele fluviale, la alupe i ambarcaiuni sau ca ancorot la navele mari.
Ancora tip Amiralitate este o ancor tipic cu travers i se compune din
urmtoarele elemente:
- fusul
- braele
- palmele
- inelul
- traversa
Fusul este o bar de oel cilindric (prismatic) terminat la partea superioar
cu un ochi.
Braele sunt dou bare fixe care se desfac la partea inferioar a fusului fcnd
corp comun cu acesta. Locul unde se ncrucieaz pe fus se numete diamant (partea
cea mai rezistent a ancorei).
Palmele sunt extremitile triunghiulare ale braelor. Ele se termin cu vrfuri
ascuite care se numesc gheare.
Inelul sau cheia de mpreunare, fixat n ochiul din captul fusului, servete
pentru legarea lanului de ancor.
Traversa este o bar de metal, cilindric, avnd diametrul corespunztor
orificiului din fus. La mijlocul traversei exist un opritor i un cui spintecat legat cu un
lnior care servete la fixarea traversei n locaul ei pe fus. Traversa are un capt
ncovoiat pentru a se putea rabate i fixa de-a lungul fusului pentru poziia repaus.
Modul de funcionare al ancorei tip Amiralitate este determinat de poziia
traversei, perpendiculara pe planul braelor.
In momentul fundarisirii, ancora cade pe verticala atingnd fundul cu unul din brae. Pe
msura ce lanul se fileaz, ancora se aseaza cu braele pe fund in poziia orizontala cu fusul
rezemat intr-un capt al traversei care se menine in poziia verticala. In acelai timp, datorita
deplasrii navei sub aciunea vntului sau a curentului, lanul ncepe sa se ntind trgnd de
inelul ancorei. Se formeaz astfel un cuplu de rsturnare determinat de fora cu care trage
lanul de inel in jos si rezistenta pe care o opune captul traversei rezemat da fundul apei. Sub
aciunea acestui cuplu, ancora se rstoarn, traversa devine orizontala, iar braele iau poziie

verticala cu un bra, mai precis cu una din gheare rezemata pe fund. Continuarea traciunii
lanului face ca fusul ancorei sa se deplaseze orizontal pe suprafaa fundului si gheara sa se
nfig in materialul din care este format fundul.
Principalul avantaj consta in faptul ca acest tip de ancora se nfige uor in solul
fundului si tine bine nava.
Dezavantajele constau in faptul ca ancora, avnd traversa si braele dispuse in
plane perpendiculare, prezint greutati la manevra, din cauza gabaritului necesitnd
instalaii speciale pentru ridicarea si punerea la post.
5.2.1.2. Ancore cu brae articulate
Dintre ancorele de acest tip cea mai frecvent folosita la navele maritime moderne este ancora
tip Hall. Aceasta este o ancora fara traversa alctuita din:
-

inel
fus
doua brae articulate
gheare
contrabratele
diamantul
buloanele (uruburile) de mpreunare a fusului cu diamantul

Spre deosebire de ancorele cu brae fixe, la ancorele de tip Hall, braele se pot rabate intr-o
parte si alta a fusului oscilnd cu un unghi de aproximativ 45 grade.
Modul de funcionare al acestui tip de ancora este determinat de posibilitatea de
oscilaie a braelor.
Dup fundarisire, ancora cade pe fund lund o poziie orizontala. In momentul
cnd lanul ncepe sa se ntind, trage de inelul ancorei ridicnd uor fusul, care se
mica in articulaia de fixare in diamant, astfel ca braele raman in plan orizontal. Ancora
este tarata pe fund in aceasta poziie pana cnd contrabratele ntmpina o rezistenta la
ntlnirea primei denivelri. Din acest moment, asupra ancorei actioneaza doua forte:
- una este traciunea lanului care tinde sa trag ancora dup el;
- a doua este rezistenta opusa de sol care tinde sa mentina contrabratul in jos;
Efectul aciunii acestor doua forte provoac deschiderea braelor pana la unghiul maxim de
45 grade si atunci ghearele se nfig in solul fundului.
Avantajul principal al acestui tip de ancora l constituie faptul ca este foarte
comoda la manevra fixndu-se foarte simplu la post. La fundarisire sau la virare se
exclude posibilitatea ncolcirii lanului pe fus sau pe brae.
Dezavantajul principal al ancorei tip Hall consta in faptul ca dup fundarisire
trebuie tarata pe fund pana se agata si musca solul.

5.2.1.3. Ancore de corp mort

Ancorele de corp mort sunt ancore destinate pentru fixarea navelor far sau a altor
instalaii plutitoare. Aceste ancore se folosesc pentru a fixa solid si pe timp ndelungat
diferite mijloace plutitoare.
Cel mai frecvent sunt folosite trei tipuri de ancora de corp mort si anume:
- ancora de corp mort tip Amiralitate cu un singur bra si cu traversa fixa
- ancora ciuperca
- ancora urub

Tipuri de ancore

1 Amiralitate
2 Primitiva de
lemn cu bolovani
3 Romana
4 Vikinga
5 Comuna
6 Baldt
7 Hall
8 Dunn
9 Marrel

10 Inglefield
11-Gruson-Hein
12 Amiralitate fara
traversa
13 Amiralitate fara
traversa
14 Matrosov
15 Amiralitate de
submarin
16 Tyszack
17 Powell
18 Rynvaart

19 Trotman
20 Northill
21 Westney
22 Danforth
23 Cu patru brae
24 Calota
25 Cu un bra tip
vechi
26 urub
27 Bloc (beton)

28 Cioc (fonta)
29

Bloc
(ferociment)
30 Ciuperca
31

Ciuperca
ondulata
32 Tombostone
33 Plug
34 Grapa
35 Cu un bra
(moderna)
36 - Martin