Bloiu Eduard Constantin

Marketing, Anul I, Grupa 1702

Analiza pietei berii

Berea este produsul alimentar obtinut din fermentarea partiala a mustului de malt si are o
bogata valoare trofica data de glucidele, proteinele si zaharurile din compozitia sa. Fabricarea
bauturilor fermentate obtinute din cereale este cunoscuta din Antichitate cand in Babilon se
pregateau peste 30 de tipuri de astfel de bauturi.
Berea poate fi preparata la domiciliu cu mare usurinta. Ca incepator, aveti mult mai multe
sanse de reusita decat in cazul vinului sau al tuicii. Spuma abundenta a unei beri preparate ca
la carte si culoarea sa aurie poate incanta ochiul la fel ca si aspectul unui vin de calitate.
Ingredientele sunt ieftine si la indemana oricui, iar procedura de preparare este, de asemenea,
extrem de simpla.
Berea este unul dintre putinele produse al caror consum a crescut constant dupa 1989. Pana in
2003, consumul era de aproximativ 12 milioane de hectolitri, cu o crestere de 12% fata de
1989, fiecare roman 'dand peste cap', in medie, 54 de litri de bere anual.
Productia totala de bere va insuma anul acesta 15 milioane de hectolitri, cu doar 3.7 procente
mai mult fata de anul trecut. Un element cheie in consumul de bere a fost, conform
producatorilor, si starea meteorologica de anul acesta, mai putin favorabila consumului
In proportie de 80% piata berii din Romania este detinuta de producatorii straini. Restul de 20
de procente le revin producatorilor autohtoni, care se vad indepartati de concurenta.
Reprezentantii Patronatului Societatilor Independente Producatoare de Bere din Romania
(PSIPBR), atesta ca berea autohtona va disparea in cativa ani de pe piata.

Investitiile impresionante si turnirurile publicitare ale principalilor producatori de bere

autohtoni au inceput sa produca efecte. Daca in ultimii trei ani consumul mediu de bere in
Romania nu depasea nici in ruptul capului 12 milioane de hectolitri, anul trecut acesta a trecut
de
14,5
milioane.
Aceste cifre au dat idei atat guvernantilor, care au majorat imediat accizele la bere, cat si
marilor producatori, acestia hotarand sa reinfiinteze o asociatie a berarilor, organizatie la care
se renuntase de anul trecut. Datele au schimbat optica producatorilor. In fapt, cele patru
companii fondatoare ale asociatiei au, impreuna, un numar de 4.400 de angajati, investitii
cumulate in valoare de circa 420 milioane de euro, iar in 2004 au platit taxe si impozite catre
stat de peste 100 de milioane de euro.
Disparitia cu cantec a primei asociatii, formata in 1992 si transformata, in 2001, intr-un
patronat al producatorilor de bere, a fost insotita de palide aplauze ale micilor producatori de
bere. Acestia, in numar destul de mare, dar cu un volum de productie de aproximativ 200.000
de hectolitri anual, s-au vazut atunci, ca si acum, ramasi in anticamera organizatiei infiintate
de marii producatori.

Bloiu Eduard Constantin

Marketing, Anul I, Grupa 1702

Principalii ofertanti
Principalii afertanti de pe piata romaneasca sunt Brau Union SA, Compania de Bere
Romaneasca SA (CBR), Interbrew si United Romanian Brewries Bereprod SRL (URBB),
patru firme care, potrivit propriilor declaratii, detin, in total, 70% din piata autohtona a berii.
Aceleasi companii au reinfiintat asociatia 'Berarii Romaniei'. Si sa nu uitam nou intratul pe
piata, European Dirinks care incepe sa absoarba din cota de piata din ce in ce mai mult.
Compania de Bere Romania, detinuta de SAB Miller, are patru fabrici (Cluj, Timisoara,
Buzau, Brasov), o capacitate de productie de 3 milioane hectolitri pe an si detine circa 22%
din piata nationala. Ursus Cluj este a treia societate din judet din punctul de vedere al cifrei de
afaceri si cel mai mare contribuabil la veniturile municipalitatii.
Grupul SAB a investit in Romania peste 100 de milioane de dolari, iar in anii urmatori va mai
investi alte 50 de milioane dolari. Impunerea marcii Ursus nu s-a facut nici la voia intamplarii
si nici in virtutea unei traditii de cateva zeci de ani.
Performanta a fost atinsa in doar 8 ani, iar asta se datoreaza in mare masura banilor investiti si
intelegerii actionarilor fata de importanta marcii. Prin 1992, noul actionar de la Ursus a
incercat sa-si impuna brandul propriu. Ursus a devenit o valoare, impunerea brandului pe
piata necesitand insa eforturi de peste 50 de milioane euro.
Grupul belgian Interbrew a venit in Romania in 1994, formand doua companii mixte cu
parteneri romani, la Blaj - Bianca Interbrew Bergenbeer, si la Baia Mare - Proberco. Grupul
mai produce la Ploiesti, in colaborare cu Romanian Efes Brewrey. Investitia grupului in
Romania depaseste 100 de milioane de euro, iar cifra de afaceri anuala este de peste 100 de
milioane de euro, iar in 2004 grupul a depasit pragul psihologic al celor doua milioane de
hectolitri vanduti anual si a incheiat anul pe locul trei in topul berarilor din Romania, cu 21%
din piata.
In 2004, conform producatorilor, consumatorii s-au indreptat catre marcile premium, unde
Interbrew Romania detine o pozitie puternica, prin Stella Artois si Becks, cota de piata a
Interbrew in segmentele superpremium si premium fiind de 37%, fata de 29,7% in 2003,
conform MEMRB retail audit.
'Fortareata de langa Bucuresti' sau Tuborg Romania cum este cunoscuta in randul
consumatorilor, a fost cladita cu o investitie initiala de 50 de milioane de euro, in 1997. La
acea data a fost primul proiect de fabrica de bere din estul Europei pornit si construit de la
zero.
United Romanian Brewries Bereprod SRL, care produce Carlsberg, Tuborg si Skol, vinde in
medie 1,2 milioane hectolitri anual.
Toate marcile apartinand Tuborg Romania sunt premium si superpremium, iar consumatorii
au o plaja larga de sortimente de bere din portofoliul companiei atunci cand vor sa incerce
ceva nou. Cota de piata a URBB este in prezent de 8%, iar Tuborg este liderul berilor
internationale din Romania, cu o cota de piata de peste 50%.
Conform oficialilor de la URBB, cifra de afaceri pe 2004 exprima sporirea vanzarilor la toate
brandurile companiei cu aproximativ 11%, crestere care se reflecta la toate marcile din
portofoliu.

Bloiu Eduard Constantin

Marketing, Anul I, Grupa 1702

In acest an, compania si-a propus ca obiectiv cresterea vanzarilor cu 20%, iar investitiile se
concentreaza pe marirea capacitatii de productie, unde se doreste un volum de 1,4 milioane de
hectolitri distribuit pe piata.
Un alt mare producator de bere intrat recent pe piata este European Drinks cunoscut initial
pentru bauturile racoritoare. Acesta a intrat cu marca Burger, vanduta in special la PETde 2 L.
Aceasta companie incepe sa dea mari tarcoale celorlalti producatori din cauza vanzarilor si
preturilor mici pe care acestia le adopta. Se pare ca ei dispun de o tehnologie mai avansata
directionata mai mult spre cantitate si nu calitate ca ceilalti producatori, care le da
posibilitatea obtinerii unui cost mult mai scazut si a unei cantitati mult mai mari.

HEINEKEN
Un alt mare producator pe care l-am ales si ca principal subiect al acestei teme este compania
BRAU UNION Romania care a fost infiintata in ianuarie 1998 ca subsidiara a grupului
BBAG. In mai 2003, grupul BBAG a devenit parte a grupului Heineken.
storia BRAU UNION incepe in 1921, atunci cand, cinci proprietari austrieci de fabrici de bere
si-au reunit fortele fondand Brau AG, devenita, mai tarziu, BBAG. In anii care au urmat,
BRAU UNION cucereste pas cu pas pozitia de lider de piata in Austria. Dupa caderea cortinei
de fier, BBAG incepe sa isi extinda afacerile in Europa Centrala.
Istoria Heineken incepe in 1864, data la care Gerard A. Heineken cumpara prima fabrica de
bere din Amsterdam. De atunci, Heineken a cunoscut o dezvoltare continua, extinzandu-se de
la
nivelul
Olandei
la
scara
globala.
In prezent, Heineken este grupul cu cea mai larga acoperire globala din industria berii.
Heineken este prezenta in 170 de tari din intreaga lume si numara peste 60.000 de angajati.

Heineken detine in Romania 8 marci de bere si anume : Heineken

, Schlossgold

, Silva

, Gosser

, Ciuc

GoldenBrau
, Bucegi
, Gambrinus
, care se
produc exclusiv la noi in afara de Heineken care a fost lanasta la noi in tara odata cu
cumpararea grupului BBAG. Compania din Romania nu detine exporturi sau importuri,
singura bere ce se importa, Heineken-ul la 0,33L, recent a fost alaturata lotului din Romania.

Bloiu Eduard Constantin

Marketing, Anul I, Grupa 1702

O adevarata performanta o detine berea Heineken la noi in tara fiind premiata pentru locul 3
in lume la cel mai bun gust dintre celelalte tari producatoare, deci putem fi siguri ca atunci
cand bem un Heineken la noi in tara este printre cele mai bune din lume.
Heineken este o bere pilsener (lager) de culoare deschisa, de fermentatie inferioara, cu un
continut de alcool de 5% si un extract primar de 11,4s P. Heineken este obtinuta printr-un
proces natural de brasaj, fara adaos de aditivi. Ingredientele folosite pentru producerea acestei
beri sunt maltul de orz, apa, hameiul si drojdia Heineken de tip A.
Berea Heineken a fost savurata, generatie dupa generatie, de la inceputurile sale si pana in
prezent. Istoria berii Heineken incepe cu mai bine de 135 de ani in urma iar reteta sa unica
este respectata cu strictete si astazi. Datorita unor standarde extrem de riguroase, calitatea
exceptionala a berii Heineken este aceeasi, pretutindeni in lume. Oriunde pe glob, sticla verde
a ajuns sa reprezinte naturaletea si prospetimea plina de vitalitate a berii.
Berea Heineken este azi cea mai puternica marca Premium la nivel international (vanzari la
nivel global, exceptand piata de origine), fiind prezenta in peste 170 de tari. Heineken este
berea numarul 1 pe piata europeana si berea numarul 1 intre berile importate pe piata
americana.
Heineken se prezinta sub forma de sticle personalizate de 0,33 l si 0,5 l, sticla PACO 0.33 l,
doza de 0,5 l, Keg 20 l, pachet de 4 doze si butoi de 30 l, dar mai nou cel ma bine merge
berea la PET care a inregistrat o cresterea anul acesta, detinand 43% din consumul de bere. Sa observat, de asemenea, ca segmentul populatiei care consuma bere acasa este in continua
crestere, si anume 70% din totalul consumatorilor. Anual, romanii consuma intre 67-70
litri de bere, germanii si cehii ocupand prima pozitie cu un consum de 160 de litri pe an.
Foarte putin comparativ cu un bautor de bere ungur, care consuma in medie 80 de litri anual,
sau cu unul ceh, care consuma nu mai putin de 160 de litri de bere anual.

Segmentul consumatorilor
Cum era de asteptat diversitatea de marci ale concernului a dus si la gruparea marcilor pe
categorii de consumatori date dupa pret si gust. Asadar marcile premium Heineken si Gosser
sunt adresate segmentului superior de consumatori, cu o varstra cuprinsa intre 25- 45 de ani,
avand un gust destul de neutru deci fiind pe placul tuturor. Acestea au un pret mai mare dar si
cosumatorul e mai instarit.
La segmentul mediu de consumatori se incadreaza Silva si Ciuc acestea avand un gust mai
pronuntat de hamei si adresandu-se doar celor care prefera acest gust si care au totusi ceva
cunostiinte despre bere. Acestea au un pret ceva mai mic.
Segmentul inferior ocupa celelalte marci: GoldenBrau, Bucegi, Gambrinus care sunt
consumate in general de tineri fara putere mare de cumparare in cantitati destul de mari.
In final ramane berea non-alcoolica Schlossgold adresata, prin caracteristicile sale unice, unei
categorii foarte largi de consumatori: indiferent de sex, varsta, educatie sau venituri, pentru
cei care vor sa savureze o bere dar si sa evite consecintele consumului de alcool,
Deoarece Schlossgold ofera raspunsul la intrebarea universal valabila bere la volan?, o parte

Bloiu Eduard Constantin

Marketing, Anul I, Grupa 1702

importanta a comunicarii acestei marci s-a axat pe sponsorizarea unor concursuri si emisiuni
de profil: transmisiunile televizate ale curselor din Formula 1 si din cadrul Campionatului
International de Raliu. In cazul ambalajului Schlossgold, remarcabila este zona termosensibila
de pe eticheta sticlei: tiparit cu o cerneala speciala, cuvantul satisfactie apare doar atunci
cand temperatura berii este intre 4C si 6C, aceasta fiind cea mai potrivita pentru consum.
Oricum ideea cea mai importanta este ca, compania obtine profiturile mari si recunoasterea
mondiala din segmentul superior chiar daca este consumat in cantitati mult mai putine decat
segmentele de jos. Are un pret mai ridicat.
Putem observa asta si din reclamele ce sa fac marcilor.
Baza se pune pe marcile premium. Iar reclamele segmentelor joase sunt foarte simple,
neilustrand mare lucru si nedifuzandu-se foarte des, berea vandandu-se de la sine cu ajutorul
pretului.
Principalele segmente de piata sunt in general restaurantele, dar nu in Romania. In Romania
cel mai bine se vinde in supermarket-uri, si, in general dupa cum am mai spus, berea la
PET de 2 L.
Magazinele mari berariile precum si benzinariile au anumite contracte prin care obtin
discount-uri mari de la furnizori si producatori, astfel isi permit sa obtina un pret scazut in
super si hyper-marketuri.
In supermarketuri, berea este cumparata in general de oamenii de rand si de micii comercianti
ce detin mici restaurante sau chioscuri. Cand deja este vorba de un restaurant mai mare sau un
magazin de cartier ceva mai mare, marfa este adusa de furnizori care ofera diferite pachete
cum ar fi frigidere si alta aparatura in schimbul vanzarii doar a produsului respectiv
apartinand unei singure companii.
Statisticile au aratat ca in Rmania peste 8,5 mil de hectolitrii s-au vandut in supermarketuri si
restul in restaurante si magazine de cartier ceea ce arata si strategiile marilor companii de a se
intrepta spre aceste puncte de desfacere.
Acestia si-au format intregi echipe si departamente pt vanzarea en-datail, fiecare regiune a
tarii avand cate un manager vanzari si un analist vanzari.
Pozitia de lider de piata, pe care BRAU UNION Romania si-o mentine de sase ani consecutiv,
este construita pe o abordare vizionara care implica buna cunoastere a pietei, amplasarea
strategica a capacitatilor de productie si soliditatea retelei de distributie care acopera eficient
intregul teritoriu.
Vom prezenta mai jos structura/organigrama personalului pe vanzari si schema/organigrama
de distributie pe tara :
BEREA CA PRODUS FINIT
Berea data in consum,imbuteliata sub diverse forme sau livrata in recipiente mari,se
caracterizeaza prin proprietati oarecum tipizate,standardizandu-se,intr-o anumita
masura,insusirile senzoriale si cele fizico-chimice specifice fiecarui produs.In decursul

Bloiu Eduard Constantin

Marketing, Anul I, Grupa 1702

depozitarii si manipularii au loc modificari,de cele mai multe ori nedorite,in functie de
timp,compozitia berii si de conditiile de pastrare.
COMPOZITIA BERII
Aceasta este determinata de insusirile materiilor prime,de procesul tehnologic,precum si
de tipul de bere avut in vedere.Fiind vorba,in primul rand,de un proces de fermentatie
alcoolica,berea se va caracteriza prin continutul de alcool etilic,care ajunge pana la
6%.Aceasta depinde de concentratia mustului primitiv si de gradul de fermentare avut in
vedere.Neavand loc o fermentare completa,ramane in bere un continut de extract nefermentat
care poate fi de pana la 5%.Caracteristic pentru bere este si continutul de bioxid de
carbon,care nu este conditionat de procesul de fermentare,ci de temperatura de depozitare si
de contrapresiunea impusa la procesul de maturare.Continutul de bioxid de carbon poate
ajunge pana la 0,5%.In rest,se gaseste,in special,apa,al carei continut poate ajunge pana la
92%.Cantitatea de alcool constituie,la berea blonda de fermentatie normala,circa1/3 din cea
de extract din mustul primitiv.La tipurile de bere nutritiva,denumite si slab alcoolice sau
pentru sportivi,precum si la cele de culoare inchisa,continutul este mai redus,in timp ce la cele
dietetice el poate creste peste aceasta limita.De cele mai multe ori,tipurile de bere slab
alcoolice contin 0,5-1,5% alcool,cele comune,obtinute dintr-un must primitiv cu un extract de
pana la 10%,au 2-3% alcool,iar proportia cea mai mare de bere de fermentatie inferioara o
constituie produsele cu 3-4% alcool.La berea dietetica se ajunge pana la 5%,in timp ce,asazisele beri taripot avea 6% alcool.Un exemplu reprezinta berea tip Porter,obtinuta dintr-un
must primitiv,cu un continut de 20% extract.
In urma procesului de fermentatie rezulta,in afara de alcool, si produse secundare
nevolatile si volatile.Dintre cele nevolatile mentionam glicerina,care poate aparea in cantitati
de pana la 1,6 g/l bere.Dintre subprodusele volatile avem alcoolii superiori,prezenti in
concentratie de 50-150 mg/l,acizii organici volatili,dintre care in special cel acetic cu 120-200
mg/l si cu concentratii de 20-70 mg/l,si aldehidele,care se gasesc in cantitati mai mici de pana
la 10 mg/l.Se regasesc si acizi organici nevolatili,fie ca atare,fie sub forma de saruri,in
cantitati de pana la 400 mg/l(predomina citratii,malatii,lactatii si piruvatii).Tot ca produse
secundare ale procesului de fermentare de metabolism ale drojdiei se considera
vitaminele,predominand vitaminele B2,B6,nicotinamida si acidul pantotenic.
Extractul din bere se compune din 80-85% hidrati de carbon,6-9% substante azotoase,35% glicerina,3-4% substante minerale,2-3% substante amare,tanante si colorante si 0,7-1%
acizi organici.Conform lucrarilor de sinteza elaborate de Narziss,hidratii de carbon sunt
constituiti din 60-75% dextrine,20-30% mono-,di- si trizaharide,precum si din 6-8%
pentozani.Hidratii de carbon fermentescibili se compun,in special,din maltoza si
maltotrioza,raportul uzual fiind de 60/40%.Dintre pentozani,predomina arabinoza,xiloza si
riboza.
Substantele azotoase au un rol deosebit in stabilitatea fizico-chimica,in spuma si gustul
berii.Se gasesc in cantitati de circa 700 mg/l bere,predominand compusii
micromoleculari,care se pot regasi in concentratii de pana la 440 mg/l.Dintre fractiunile
macromoleculare prezente in cantitati de pana la 140 mg/l se regasesc cele cu continut
coagulabil,prezente in cantitati de pana la 25 mg/l.Continutul de azot aminic ajunge pana la
120 mg/l.Prolina se gaseste in cantitati de pana la 32 mg/l.Substantele polifenolice provin in
proportie de circa 2/3 din malt si 1/3 din hamei.Continutul lor ajunge la 150
mg/l,predominand antocianogenele prezente in cantitati de 50-70 mg/l.Substantele amare

Bloiu Eduard Constantin

Marketing, Anul I, Grupa 1702

provenite din hamei variaza in limite largi in functie de tipul de bere,fluctuatia uzuala fiind
intre 15 si 50 mg/l.Continutul in extract al berii constituie un indice calitativ important,usor si
rapid de determinat prin mijloace analitice uzuale.Pe baza acestuia se poate stabili
concentratia mustului primitiv,daca se cunoaste si continutul de alcool din bere,folosindu-se
formula: E=[(2,0665A+e)x100]/(100+1,0665xA)
in care:
e=extractul real din bere,g/100g;
E=extractul primitiv al mustului;
A=continutul in alcool al berii,in g/100 g;
2,0665=un coeficient care reda cantitatea de extract necesara pentru a obtine,prin
fermentare,1 g alcool;
1,0665=cantitatea de CO2 si de drojdie ce se formeaza la fiecare gram de alcool.
Continutul de dioxid de carbon este determinant pentru capacitatea de spumare si alte
insusiri senzoriale ale berii.El variaza pentru tipurile de bere livrate la butoi in limite de pana
la 0,44%,in timp ce tipurile destinate a fi imbuteliate in sticla pot ajunge la 0,5%.
INSUSIRILE BERII
Calitatea berii poate fi apreciata prin teste organoleptice,cat si prin analize fizicochimice.Dintre indicii fizici ce caracterizeaza tipurile de bere mentionam:masa
specifica,vascozitatea,tensiunea superficiala,pH-ul si potentialul de oxidoreducere.
Masa specifica este putin importanta,ea variind intre 1,01 si 1,02,fiind intotdeauna mai
mica decat cea corespunzatoare continutului de extract,datorita masei specifice reduse a
alcoolului continut.
Vascozitatea berii la temperatura de 15C variaza intre 1,5 si 2,2 cP.Ea este influentata
de continutul in dextrine,substante proteice macromoleculare,cat si de substante gumoase.
Tensiunea superficiala a berii este determinata de continutul de alcool,de
proteine,glucani,glicerina si de cantitatea de substante amare din hamei,dar nu de concentratia
extractului din mustul primitiv.Ea variaza in mod obisnuit intre 42 si 48 dyn/cm.Tensiunea
superficiala se determina cu ajutorul unui stalagnometru,determinandu-se greutatea unui
anumit numar de picaturi de bere si de apa distilata(circa 29 picaturi) la temperatura de
17,5C.Raportul dintre greutatea picaturilor de bere si greutatea picaturilor de apa distilata
multiplicat cu 100 da tensiunea superficiala a berii.Deoarece apa distilata are o tensiune
superficiala de 72,6 dyn/cm la 17,5C,se poate trece de la tensiunea superficiala relativa a
berii la cea absoluta prin multiplicare cu 0,726.
pH-ul berii este cuprins intre 4,35 si 4,6.O valoare mica favorizeaza stabilitatea si
gustul,in timp ce valori mari indica o desfasurare necorespunzatoare a procesului de fierbere
sau utilizarea de apa de compozitie necorespunzatoare.Uneori se imbunatateste pH-ul prin
acidularea mustului la fierbere.La bere, determinarea pH-ului este foarte importanta,deoarece

Bloiu Eduard Constantin

Marketing, Anul I, Grupa 1702

de valoarea acestuia depinde,in mare masura,predispozitia ei la formarea tulburarilor

biologice si coloidale.
Potentialul de oxidoreducere al berii,redat prin valoarea rH,constituie un indicator
indirect al continutului de oxigen.Se urmareste obtinerea de valori mici,care influenteaza
pozitiv stabilitatea berii.Daca in conditiile normale de productie se ajunge la valori ale rH-ului
de pana la 10,prin inglobarea de cantitati excesive de oxigen,valorile pot creste pana la
20.Berea contine o serie de substante reducatoare(reductoane),care o protejeaza fata de
oxidare.Pe baza echilibrului dintre continutul de dienoli si dicetone se previne fluctuatia
valorii rH.Berea obtinuta din malt cu solubilizare avansata si uscat la temperaturi ridicate
poseda un continut ridicat de melanoide si polifenoli,cu o putere considerabila de
reducere,care previne oxidarile nedorite.Echilibrul poate fi imbunatatit prin adaus de vitamina
C,bisulfiti sau de reductone ale hidratilor de carbon.La berea in sticle,rH-ul nu este o marime
constanta.El depinde de aerul prezent,care conduce la marirea rH-ului.Determinarea rH-ului
se poate face colorimetric,folosind o solutie de albastru de metilen 0,3%,care,la un rH>15,este
albastra,iar la un rH<13 devine incolora.Pentru aceasta,intr-o sticla necolorata se introduce
cantitatea de indicator(cate 1 ml solutie 0,3% pentru fiecare 100 ml de bere)si apoi se
introduce berea.Dintre insusirile berii care pot fi apreciate organoleptic si fizico-chimic avem
spuma,culoarea,gustul si aroma.
PROMOVAREA PRODUSULUI
Un alt rol foarte important il are marketingul in dezvoltarea produsuli.
Cu o buna promovare orice produs ce indeplineste conditiile optiome tinde spre succes.
Compania Heineken in ultima perioada si-a format o echipa foarte buna de marketing. A si
angajat o firma specializata in publicitate care se acupa de spoturile TV si de pancardele
publicitare afisate in locuri vizibile.
Reclamele Heineken nu au aparut de foarte mult timp in Romania, deoarece nu era lansat
brand-ul, dar dupa lansare au inceput sa apara si la noi. Primele reclame ale marcii au fost
destul de simple dar aveau o idee buna si un slogan foarte bun dupa parerea noastra, si
anume : Meet you there iar reclama ilustra anumite locatii din lume prin intermediul unei
sticle de bere.
In ultimele saptamani a mai aparut o reclama, cea cu Brad Pitt, reclama de 60 de secunde,
care a fost realizata de binecunoscutul regizor David Fincher. Reclama intitulata Beer Run
(Fuga dupa bere) reda o situatie amuzanta din viata reala, in care super- starul este urmarit de
un grup de paparazzi in timp ce merge sa cumpere un six pack de Heineken. Din fericire,
acesta reuseste sa scape si, in cele din urma, reuseste sa savureze o bere Heineken rece ca
gheata.
Iar astazi, in timp ce faceam lucrarea si televizorul mergea am vazut noua reclama de care am
ramas impresionati. Despre N.A.S.A credem ca e vorba, si anume, ei trimt un robot spre
Marte pentru a descoperii daca este viata, dar in timp ce acesta se deplaseaza, unul dintre
angajati da robotului o comanda prin care acesta se transforma intr-un dozator de bere, care
umple un pahar si il pune ca momeala pentru eventuala prezenta extraterestra de acolo.

Bloiu Eduard Constantin

Marketing, Anul I, Grupa 1702

Ceilalti din echipa raman surprinsi deoarece acestia nu stiau de posibilitatea acestui robot de a
face asa ceva. Interesanta reclama, cu un subiect neatins de altcineva pana acum.
O alta marca foarte difuzata la TV este GoldenBrau prin noul PET la 2 L cu folie de protectie,
tot o metoda de siguranta nefolosita de altcinava.
Deci se vede clar interventia echipei de marketing care adopta o strategie foarte buna.

Compania Heineken ofera, ca toti ceilalti comercianti promotii pe diferite produse si pe

anumite perioade.
Cea mai evidenta promotie oferita de cei de la Heineken putea fi observata in supermaketurile
unde la doua beri Heineken primeai un pahar gratis.
O alta strategie inedita a fost lansarea Heineken Music prina care a fost lansat un mare artist al
muzicii house, si anume Tiesto. Acestia au facut mai multe concerte, mai exact un mare
turneu care a avut deschidere si in Romania.
PERSPECTIVE
Compania Heineken are mari perspective spre viitor. Pentru a scoate investitia de 550 mil de
euro acestia trebuie sa stabileasca strategiile de viitor pentru a scoate un profit cat mai mare.
Cei din conducere, au decis ca anul asta sa se inchida inca trei fabrici dupa cea din Reghin,
inchisa in 2005. Motivul este unul simplu: romanii consuma un numar constant de milioane
de hectolitrii constant, si anume cam 15 mil de hectolitrii pe an. Compania a constatat ca
partea ei de piata o poate acoperii si cu mai putine fabrici, si, mai putin personal. Astfel ei au
adus utilajele din cele trei fabrici in celelalte ramase, iar cu ajutorul acestora si cu acelasi
numar de personal, ei vor produce aceasi cantitate de bere. Este o strategie foarte buna, care
nu implica alte costuri, ba chiar aduce venit prin inchirierea spatiilor ramase din fabrici pentru
anumite activitati comerciale, sau vinderea acestora pe prtiuni dupa intrarea in UE la preturi
mult mai mari. Singurii care sunt nemultumiti de aceasta strategie sunt personalul care va vi
disponibilizat si isi vor pierde locurile de munca.
Pe piata romaneasca este deja o aglomerare de marci, in viitor fiind asteptata o decantare a
acestora. Noi vedem piata de bere din Romania impartita intre nu mai mult de 8-10 mari
companii internationale si locale.

Bibliografie:
www.evz.ro
www.wikipedia.ro
www.gandul.info

Bloiu Eduard Constantin

Marketing, Anul I, Grupa 1702